P a g e | 1

C7- Populatii la risc. MCS

Populatii la risc

Grupurile populaionale vulnerabile
familiile numeroase cu venituri insuficiente
familiile dezorganizate
persoanele de etnie rom
copiii i tinerii
omerii
femeile
vrstnicii
refugiaii
persoanele cu dizabiliti fizice sau mentale

Grupurile populaionale vulnerabile-cauze
Srcia
Somajul
Stigmatizarea i marginalizarea social
Infracionalitatea
Vagabondajul
Prostituia
Toxicomania

Consecinte asociate vulnerabilitatii
-morbiditatea, incapacitatea, invaliditatea si decesul precoce sunt mai frecvente in cazul categoriilor sociale
defavorizate
-accesul grupelor defavorizate la ingrijirile medicale desi este mai necesar este mai dificil

Echitatea
Conceptul de echitate - asigurarea egalitatii de sanse in accesul la serviciile publice ( printre care si sanatatea). Desi
populatiile aflate la risc sunt considerate contributori deficitari sau au nevoi crescute, deci creeaza o inbalanta,
accesul lor la sanatate este garantat in aceeasi masura ca si cei care nu sunt considerati a fi la risc. Desi persoanele
vulnerabile au nevoie mai crescute, sunt in general persoane care nu platesc, dar care au dreptul la servicii de
sanatate.
Exemplu TBC in Romania problema de satatate publica, 25 % din pop EU cu TBC provenind din Romania. Pacientii au
acces gratuit la programul de tratament (pana la sfarsitul bolii), internare gratuita si alte avantaje. Unii nu ajung la
program pentru ca nu stiu, nu realizeaza gravitatea bolii sau abandoneaza tratamentul inaintea terminarii sale.
Saracia este un fenomen multidimensional, asociat cu nivel de educatie scazut. !!!!! Persoanele sarace au o
intelegere redusa asupra fenomenelor sociale, nu-si gasesc un serviciu bun si, in general au sanse mari sa ramana
sarace. Cu cat suntem mai saraci, cu atat avem mai putin disponibilitate de a ne preocupa de starea de sanatate, cu
atat suntem mai bolnavi si cu cat suntem mai bolnavi cu atat avem mai putin sanse de a evolua din punct de vedere
financiar si social un cerc vicios.
P a g e | 2
C7- Populatii la risc. MCS

Exista o metoda matematica prin care se poate exprima venitul si astefl se poate stabili nivelul de saracie.
Pacientii din mediul rural au probleme economice mai mari si abordarea trebuie sa tina cont de asta. Exista o relatie
directa intre PIB pe cap de locuitor si nivelul de saracie, astfel, cu cat creste PIB ul cu atat scade saracia.
Concept bazat pe justiia distributiv reducerea anselor de a fi sntos, n cazul grupurilor sociale
defavorizate
Asigurarea oportunitii de anse, tuturor grupelor de populaie indiferent de categorie social, mediu,
domiciliu, nivel de instrucie, sex, nivel de sntate, capacitate de munc, etc
Obiectiv principal al sntii publice
Morbiditatea, incapacitatea, invaliditatea i
decesul precoce sunt mai frecvente, n cazul
categoriilor de populaie defavorizate
Accesul grupelor defavorizate la ngrijiri, dei
mai necesar, este mai dificil.
Srcia
fenomen multidimensional
situaia material precara
nivelul de educaie scazut
starea de sntate mai proasta
vulnerabilitatea i expunerea la factorii de risc (ecologici,
profesionali)
posibilitatea limitat a persoanei de a-i exprima i de a-i face auzite i nelese nevoile
surs de marginalizare social
priveaz individul de drepturile sale fundamentale si de libertatea de a-i satisfice nevoile primare
mpiedic dezvoltarea potenialului personal
afecteaz dezvoltarea societi
Saracia in mediul urban/ rural.
Exemplu: Studiul efectuat de ISP la Institutul de boli cardiovasculare C C Iliescu in care pacientii au fost sortati pe
mediu urban (90%) si mediu rural (10%). Concluzia a fost ca accesul celor din mediul rural este mult mai greu la
serviciile de sanatate din cauza discrepantelor sociale, bariere de acces culturale sau demografice. A se lua in
considerare ca bolile cardiovasculare sunt raspandite in Romania iar populatia de la sate este mai imbatranita.
Saracia pe etnii
Exemplu: Studiul efectuat de Banca Mondiala in care s-a concluzionat ca populatiile de etnie rroma au un
risc de saracie de 4-5 ori mai mare fata de celelalte populatii. Acest rezultat s-a pus pe seama disponibilitatii,
compliantei reduse, nivelul de civilizatie mai redus , etc.
Saracia pe nivel de studii
Exista o relatie invers proportionala intre saracie si nivelul de studii.
Ce poate sa faca sistemul de santate pentru combaterea saraciei ? asigura acces la servicii persoanelor asigurate si
pentru unele servicii si persoanelor neasigurate. In general trebuie asigurat accesul si pentru cei saraci, chiar daca nu
sunt cooperanti, prin dezvoltarea de alternative cum ar fi accesul rural. De exemplu, in privinta vaccinarii copiilor
trebuie dusa o munca de consiliere pentru convingerea parintilor. Mediatorii sanitari fac parte din personalul
specializat in intampibarea nevoilor saracilor. Mediatorii sanitari sunt femei de etnie roma care traiesc in
P a g e | 3
C7- Populatii la risc. MCS

comunitatile de romi si sunt platite pentru a-i ajuta pe concetateni sa-si faca acte, sa-si vaccineze copii.
Asistentii comunitari traiec in comunitati rurale platiti de stat sa ajute persoanele la risc din zona lor.
SUMAR: Prevalena srciei
regiunile de NE, SV i SE
mediul rural
zonele cu omaj crescut
grupurile de romi
gospodriile de pensionari
familiile numeroase i cele care au peste 3
copii
gospodriile n care capul familiei este neinstruit
familiile uniparentale
Relaia existent ntre srcie i starea de sntate
Exist corelaie ntre:
o Srcie i mortalitatea infantil (r=0.632)
o Srcie i mortalitatea matern (r=0.370)
o Srcie i sperana de via la brbai(r=0.284)
o Srcie i sperana de via la femei (r=0.394)
o Srcie i acoperirea cu medici (r= -0.87)
Concluzii:
ntre ratele srciei pe medii i n cele 8 regiuni geografice ale rii exist diferene importante
aceste diferene se regsesc i la nivelul valorilor principalilor indicatori ai strii de sntate, care se
coreleaz direct cu ratele srciei.
Implicarea sistemelor sanitare n activitile de diminuare a srciei:
Alocarea unor resurse financiare pentru combaterea srciei
Suprapunerea aciunilor generale de intervenie, pe cele focalizate asupra categoriilor de populaie
defavorizat
S cultive n mediile politice ideea c sntatea este o investiie productiv, iar pentru ara noastr o
problem prioritar
S se asocieze strategiilor naionale i sectoriale de combatere a
srciei
S militeze pentru includerea sntii n politicile sectoriale de
dezvoltare
Ce poate face sistemul sanitar Interventii SP
aciuni de ameliorare a strii de sntate a categoriilor defavorizate
asigurarea gratuittii i accesibilitatii servciilor, la nivel cultural sau
geografic
S pledeze pentru un acces echitabil la facilitile i serviciile de
sntate
Formarea unui personal specializat n ntmpinarea nevoilor populaiei
paupere
S cultive la nivelul ngrijirilor primare de sntate, practica
supravegherii medicale i medico-sociale active a persoanelor din
grupele la risc nalt.
P a g e | 4
C7- Populatii la risc. MCS

S nfiineze servicii preventive i medico-sociale n comunitile/zonele cu o numeroas populaie defavorizat
S pledeze pentru buna funcionare a sistemului asigurrilor de sntate i a celor de asisten social care s serveasc
coeziunea societii n vederea meninerii i dezvoltrii solidaritii umane

Strategiile Ministerului Sntii
o articularea ngrijirilor medicale cu serviciile medico-sociale
o dezvoltarea asistenei ambulatorii
o dezvoltarea de ngrijiri la domiciliu
o organizarea unor reele coordonate de ngrijiri cu caracter orizontal, prin care s se amelioreze ngrijirile la
domiciliu asigurate de medicii de familie i supravegherea medical activ a bolnavilor cronici
o conversia i restructurarea unor spitale ineficiente, slab dotate, cu un numr insuficient despecialiti, n alte
tipuri de servicii:
- uniti medico-sociale cu paturi
- centre rurale multifuncionale care s asigure asisten de specialitate (cu personal permanent/timp
parial centre de permanen)
- staii de ambulan
- servicii medico-sociale i preventive destinate cu precdere programelor naionale de sntate

Statul cauta sa asigure accesul la sistemul medical atat persoanelor asistate cat si a celor neasistate prin diferite
alternative, conform principiului echitatii, sa asigure accesul cultural ( adica sa explice celor din diferite religii de ce
este bine sa aiba anumite conduite medicale desi este contrar principiilor lor din traditie si sa asigure asistarea
sociala a diferitelor categorii vulnerabile. Sunt date 2 exemple: mediatorii sanitari si asistentii comunitari **)

Limite
absena datelor legate de fenomenul de morbiditate la nivel de medii i regiuni
lipsa informaiilor care s permit analiza fenomenului morbiditii sau mortalitii ntre grupurile sociale
informaiile disponibile nu au permis analiza comunitilor rurale, sau a regiunilor mai afectate de srcie, n
complexitatea lor. Studiul nu a inclus informaii legate de factorii comportamentali, de mediu sau culturali,
care influeneaz major starea de sntate
absena cunoaterii percepiei populaiei privind starea de srcie (srcia resimit), comparativ cu srcia
msurat prin nivelul consumului
dificultatea sau pierderea capacitatii in realizarea abordarilor active
abordarile oportuniste
absenta datelor legate de fenomenul de morbiditate in functie de factori de vulnerabilitate/determinant
sociali.
In tarile din UE (exemplu Danemarca) se practica abordarea activa in care medical cheama pe pacient la controlul
periodic, pentru evaluarea starii de sanatate sau pentru un test de screening. Se vorbeste de testele de screening si
ca in mod obisnuit ar trebui, pentru populatia activa de femei, de exemplu sa se cunoasca situatia tuturor femeilor
cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani

In Romania se practica interventia oportunista -> screening conjunctural astfel incat acuratetea
informatiilor obtinute lasa de dorit pentru ca se practica screening ul numai persoanelor care se prezinta la medic
(ex. ginecologie), dar nu aceste persoane sunt cele mai expuse la risc, ci probabil mai expuse sunt cele care nu se
prezinta la medic. De exemplu, in cazul cancerului de col uterin tocmai categoriile aflate la risc ( ex. prostituatele) nu
apar in evidente. Se cauta sa se faca o mai buna identificare prin diferite masuri sociale de consiliere control la nivelul
populatiei.
P a g e | 5
C7- Populatii la risc. MCS





Populatia imbatranita
Context
65 ani 11% brbai, 16% femei prezint incapaciti
80 ani 4 din 5 persoane - prezint un anumit grad de incapacitate
Populatiile peste 65 de ani au crescut de la 130,5 milioane in 1950 la 523,5 in 2010
14,5106,5 milioane populatiile peste 80 de ani intre 1950-2010 iar in 2050 vor reprezenta 4,3% din
populatia globului
Se discuta despre fenomenul de imbatranire a populatiei si se explica graficul. Populatia peste 65 de ani, din
1950 si pana in present s-a triplat. Daca in 1950 se discuta de 5 persoase la 100 de locuitori in present s-a ajuns la 15
persoane la 100 de locuitori. Marii varstnici (cei peste 80 de ani) sunt in continua crestere si ei, de la 1 persoana la
200 de locuitori in 1950 la 3 iar in viitor vor ajunge la 4%. Cele mai mari proportii de varstnici se gasesc in Germania si
Italia (20%) si Grecia (18%).Romania 15 %.
In Romania piramida varstelor- baza ingusta si un varf relativ ascutit. Varful se rotunjeste la 50-60 de ani
semn ca numarul varsticilor va creste pe termen scurt si mediu.Indicele de dependent in Romania este 2 (o persoana
activa tine in spate 2 persoane inactive).

Metode de apreciere a mbtrnirii populaiei SUBIECT EXAMEN DECLARAT
Ponderea populaiei vrstnice n totalul populaiei
Vrsta medie a populaiei
Raportul Nr. vrstnici / Nr. copii
Indicele de dependen Nr persoane inactive/Nr persoane active ** persoane inactive sunt varstnicii si
copii. In Romania indicele aceste este de 2. Persoanele active de astazi platesc pentru persoanele inactive de
astazi, urman ca pentru noi cand vom fi varstnici sa plateasca persoanele active de atunci.
Cauzele mbtrnirii populaiei
Scaderea natalitii
Scaderea mortalitii generale
Scaderea mortalitii precoce
Cresterea speranei de via
Cresterea performanelor medicale si dezvoltare programelor de preventie
Principalele cauze de deces ale vrstnicilor
Bolile cerebro-vasculare
Bolile circulaiei pulmonare
B.C.I.
H.T.A.
Boli respiratorii
Morbiditate specfic-alterare capacitatea functional
artroza, osteoporoza
hipoacuziile - 75% dintre vrstnici
cataracta i retinopatia diabetic -80% dintre vrstnici
P a g e | 6
C7- Populatii la risc. MCS

boala Parkinson
boala Alzheimer
demena senil
incontinena sfincterian

sunt boli care scad independenta unei persoane si capacitatea de a se autoingriji.
Importana numarului mare de varstnici pentru serviciile de sntate

Consum crescut de prestaii medicale, supramorbiditate i polimorbiditate cu tendin de supradiagnostic
un consum mare de servicii medicale predispune la o recompensa mai mica pentru fiecare serviciu. Banii sunt
aceiasi pentru un numar mai mare de servicii prestate pentru un singur pacient
Populaie mai vulnerabil la mediul fizic i social
Modificri n structura familiei familii largite cu multi copii
Prefer ngrijirea n uniti speciale
Serviciile medicale primare (adresabilitate,accesibilitate) subevalueaz morbiditatea vrstnicilor
Incapacitile funcionale necesit servicii sociale adecvate

Schimbrile cu care se confrunt persoana vrstnic
Funciile corporale resimite alterate



n viitor
doliul anticipat
-e
fric de singurtatea n faa durerii i a morii



rea unor roluri n familie

Servicii integrate de ngrijire ale vrstnicului la domiciliu
reprezint strategia optim de ngrijire a persoanelor vrstnice n situaia de dependen
cost mai sczut comparativ cu ngrijirea asigurat persoanelor dependente instituionalizate i
preferat de vrstnic
Este o problema in momentul in care un varstnic se imbolnaveste sau devine incapabil sa se ingrijeasca
pentru ca acest fapt ar presupune ca o persoana activa sa renunte la serviciu pentr a-l lua in ingrijire.
Au aparut programe de screening utile pentru a-i delimita pe cei care au nevoie de ingrijire intr-un azil. Este
dezvoltata ideea ca o ingrijire la domiciliu este mult mai buna decat institutionalizarea. Statul ofera sprijin pentru cei
care prefera sa tina membrii batrani din familie la domiciliu prin asigurarea de asistenti personali, acces facil la
serviciul pubic de sanatate, servicii stomatologice ( deosebit de ultile pentru cei batrani majoritatea edentati
pentru a imbunatati calitatea vietii acestora si pentru a nu-i obliga sa isi selecteze alimentele din ceea ce au). Batranii
pot fi internati in centre de zi si de noapte. Ramanerea in familie asigura o mai buna calitate a vietii (este mai ieftina
pentru stat si mai eficienta), au nevoie de activitate pentru a preveni resimterea doliului anticipat. Varsticii
institutionalizati genereaza costuri mai mari pentru stat decat cei tinuti la domiciliu.
P a g e | 7
C7- Populatii la risc. MCS


Managementul ngrijirilor persoanelor vrstnice dependente la domiciliu
Medicina personalizata sau managementul de caz (personalizat)
, neinnd cont de gravitatea cazului
-social

turilor inutile pentru sistemul medical i social
pacientul dependent

Imbatranirea activa presupune: SUBIECT EXAMEN
Concept dezviltat de OMS, care are ca scop imbunatatirea calitatii vietii varstnicilor prin oferirea unor oportunitati ,
promovarea unui stil de viata sanatos si implicare lor in viata economica, sociala si culturala:
Preocuparea pentru educare si formare pe parcursul intregii vieti si retragerea mai tarziu din activitate
Retragerea progresiva din activitate
Praticarea activitatilor care prezerva capacitatile si sanatatea
Creearea de politici care presupun imbunatatirea sanatatii varstnicilor
Reducerea dependentei

Cum se poate sustine procesul de imbatranire activa ? SUBIECT EXAMEN

Creearea de oportunitati de munca pentru varstnici
Creearea de conditii adecvate la munca
Imbunatatirea sanatatii la locul de munca
Facilitarea accesului la formare profesionala
Oferirea de stimulente pentru continuarea rolului active pe piata muncii a varstnicilor si descurajarea
pensionarii anticipate

Obiectivele strategiei de imbatranire active:

Cresterea calitatii vietii
Reducerea costurilor de ingrijire in spital
Implicarea persoanelor in viata sociala
Dezvoltarea de servicii de sanatate pentru varstnici
Incurajarea responsabilitatii pentru propria persoana (dar, in Romania aceasta se intampla intr-o masura
variabila)
Creearea de medii placute pentru varstnici sau solidaritatea intre generatii
Reducerea numarului de decese premature

Cum va fi in stare un numar tot mai mic de persoane active sa sustina toti varstnicii? O alta intrebare este cum
vor rezista sistemele de pensie? Cum ajutam persoanele varstnice sa-si mentina independenta? Acestea sunt
strategiile de managment al varstnicului. **)


P a g e | 8
C7- Populatii la risc. MCS







Femeile problema prioritara in societate grup vulnerabil,
trebuie promovata egalitatea intre genuri

Principalele probleme cu care se confrunta femeile sunt:
Violenta domestica
Prostitutie si trafic de femei
Scolarizare
Locuri de munca dificultati la locul de munca
Sanatate acces dificil la serviciile de sanatate specifice planning familial
Femeile din mediul rural
Imaginea femeii in mass media. Mass media este formator de opinie si trebuie sa mediatizeze situatiile
femeilor

Se vorbeste despre violenta domestica situatie pe care in Romania o cunoastem numai partial. Femeile sunt
mai vulnerabile, la fel si copii. Se da exemplul cu politistul (care nu stiu ce a facut unei colege si nevestei lui? S-a
dovedit ulterior ca politistul avea probleme psihice? cred) . Violenta domestica este in crestere si greu de controlat.
Sistemul ofera putine alternative pentru aceste femei (politia care poate sa dea o amenda sotului, etc). Sunt 2 studii
facute in Romania care au relevant ca 1/5 persoane au fost victime a violentei domestice, majoritatea femei, in 2008.
In 2003 un studiu arata ca 17% dintre femei fusesera victime ale violentei domestice. Sistemul de sanatate si sistemul
social incearca sa creeaza mecanisme de identificare a formelor de violenta si sa nu se mai ajunge la diferite drame.
Consecinte: afectarea sanatatii fizice/psihice/reproducere inclusive sarcina nedorita din care va rezulta un posibil
abandon al copilului. Un viitor individ stigmatizat, sarac, infractor. Cele mai multe victime ajung la spital, la camera
de garda, fie in ambulator daca nu sunt consecince foarte grave. Justitia a limitat accesul victimelor violentei
domestice daca un cuplu vrea sa divorteze (pe fondul violentei domestice), persoanele platesc taxa la valoarea
bunurilor partajate. Daca bunul major este apartamentul, in cazul unor persoane sarace, acestea nu-si vor permite
plata taxelor de partajare, vor continua sa locuiasca impreuna si violenta domestica va continua. Nivelul de educatie
in ceea ce priveste violenta domestica este foarte scazut.
In cazul prostitutiei, victimele sunt femei tinere, cu nivel de educatie scazut provenind din familii
sarace, destramate, care pleaca de acasa in cautarea unui trai mai bun si ajung victimele traficului de persoane.

Consecinele violenei domestice:
Sntate mintal: depresii, anxietate, stima de sine sczut, tulburri de stress post-traumatic, suicid
Sntate fizic: comportament autodistructiv (fumat, alcool, droguri), astm, migrene, cefalee, vtmri corporale
Sntatea reproducerii: sarcini nedorite, nateri premature, boli ginecologice, mortalitate i morbiditate matern

P a g e | 9
C7- Populatii la risc. MCS

Violena domestic problem de SP
constituirea unei Comisii Naionale de Prevenire i Monitorizare
a Violenei Domestice
nfiinarea de Centre de Prevenire, Monitorizare i Combatere a
Violenei Domestice la nivelul fiecrui jude
nfiinarea n fiecare jude a unui adpost pentru victimele
violenei domestice
Violena domestic prin implicaiile ei psihologice, sociale,
medicale i juridice devine o problem a abordrii multidisciplinare


Patologia specifica femeilor
STAREA DE SNTATE
- cea mai mare rat a mortalitii materne din Europa (22 decese la 100 000 nscui vii, 9 decese
la 100 000 sunt datorate avorturilor)
annual consecine: infecii ginecologice trenante, sterilitate, deces

(x6 fata de media din Europa)
fa de media european

! Femeile din Europa au cea mai mica speranta de viata din UE

Acces dificil la serviciile medicale pentru (utilizare contraceptive, etc):

mici


.

Educaie
abandonului colar la fetele care provin din familii cu muli copii, n special n mediul rural i n comunitile de rromi
-universitar


Locuri de munca

-time sau locuri de munc care presupun un nivel sczut de calificare

omere nu au nici un ajutor legat de maternitate


P a g e | 10
C7- Populatii la risc. MCS

- 76% n sntate
- 70,6% n educaie
rbai (62).







Toxicomanii categorie sociala vulnerabila
Motivele care duc la consumul de droguri: curiozitatea, teribilismul, presiunea grupului, problemele sociale sau familiale
(divorul prinilor, abuzul sau indiferena lor), izolarea sau neintegrarea n colectivitate i societate. Consumul de
droguri nu apare neaparat neaparat la copiii proveniti din familii cu conditii sociale precare.

Consecinte
Dependena= starea fizic sau psihic ce rezult din interaciunea unui organism cu o substan, caracterizat prin
modificri de comportament i alte reacii, nsoite ntotdeauna de nevoia de a lua substana n mod continuu sau
periodic, pentru a-i resimi efectele psihice i pentru a evita suferinele
Sevrajul = simptomele fizice i psihice care apar atunci cnd un individ este privat de un drog de care a devenit
dependent.
Cel mai sever sevraj se manifest la heroin:
tremor puternic - dureri articulare i musculare
dureri abdominale - nelinite, insomnie.
simptome specifice gripei (grea, vrsturi, febr, frisoane, transpiraii)

Clasificarea drogurilor - dup efectul asupra SNC:
1. Inhibitoare ale SNC (psiholeptice): opiacee (opiu, morfina, heroina, metadona, petidina, codeina) cannabis,
barbiturice, tranchilizante, solveni, gaze volatile, alcool
2. Stimulatoare ale SNC (psihoanaleptice): cocaina, amfetamine, crack-ul, nicotina, cofeina
3. Psihodisleptice (droguri halucinogene): derivate de cannabis (hai, marijuana), plante i ciuperci exotice cum ar fi LSD,
Extasy,etc.

Strategii preventive: **)
- prevenia primordial diminuarea accesibilitii la substanele psiho-active
- prevenia primar - evitarea iniierii consumului substanelor psiho-active
- prevenia secundar depistarea precoce a consumatorilor si diminuarea consecinelor negative ale consumului,
P a g e | 11
C7- Populatii la risc. MCS

- prevenia teriar (reabilitarea) reducerea deficitului funcional datorat caracterului evolutiv cronic al dependenelor
la substanele psiho-active, reinseria social, profesional. Nu in ultimul rand este prevenirea bolilor transmisibile prin
aceiasi seringa.

Obiectivele preveniei primare:
diminuarea motivaiei iniierii consumului la tineri (grupele de vrst de risc maxim sunt 10-20 ani) prin mesaje
adecvate
diseminarea n opinia public a unor informaii relevante privitoare la consecinele adiciei

Activiti de prevenire a consumului de droguri educatie pentru sanatate
1. Studii de cercetare calitativ i cantitativ a fenomenului consumului de droguri
2. Traducerea manualului OMS Tinerii i consumul de droguri
3. nfiinarea centrelor de consiliere n problematica drogurilor
Copiii si tinerii copiii aflati in situatii critice sunt:


abandonai - 1,3% din totalul copiilor sub 18 ani





Problemele cu care se confrunt tinerii (14-29 ani)
, care chiar daca incep sa lucreze, incep cu un venit mult mai mic decat media


- 77,2% din totalul celor care au emigrat erau tineri de pn la 40 de ani
Creterea consumului de droguri si alcool, concomitent cu scderea vrstei de la care tinerii ncep s devin
consumatori
a care debuteaz infracionalitatea

egradarea situaiei educaionale a tinerilor datorit lipsei resurselor familiei pentru susinerea financiar a studiilor,
n special pentru tinerii din mediul rural si din segmentele defavorizate


Copilul maltratat exista mai multe tipuri de abuz
Abuzul fizic Abuz psihic Abuzul sexual Neglijarea

Factori de risc n maltratare (caracteristicile copilului)

Sntate fizic fragil, handicap, boli cronice
Natere prematur sau greutate mic la natere
P a g e | 12
C7- Populatii la risc. MCS

Probleme perinatale
Probleme de dezvoltare a copilului de vrst mic
Probleme de comportament la vrst mic
Stim de sine redus, tulburri de limbaj

Factori de risc n maltratare (caracteristicile prinilor)

Nivel redus de colarizare al prinilor
Probleme de sntate mintal
Probleme legate de consunmul de alcool sau droguri
Vrsta mic a mamei la naterea primului copil
Nivel intelectual sczut al mamei
Maltratare n copilrie
Incarcerarea unuia dintre prini
Handicap important sau boal cronic a unuia dintre membrii familiei
Factori de risc n maltratare (contextul familial sau de mediu)






Violen domestic



Abandonul

Juridic - L. Nr. 47/1993. Art. 1 : "Copilul aflat n ngrijirea unei instituii de ocrotire social sau medical de stat, a unei
instituii de ocrotire private, legal constituite sau ncredinat, n condiiile legii, unei persoane juridice, poate fi
declarat prin hotrre judectoreasc abandonat, ca urmere a faptului c
prinii s-au dezinteresat de el n mod vdit o perioad mai mare de 6 luni.

Medical - prezena n unitatea sanitar mai mult de 2 sptmni peste perioada necesar acordrii ngrijirilor
specifice.


Cauze:
-economice (srcia, dezintegrarea
familiei sub aciunea factorilor economici)


Urmare:
P a g e | 13
C7- Populatii la risc. MCS

- accesibilitate sczut la mijloacele de planificare familial
- plasarea provizorie a copiilor n instituii
- lipsa unor servicii pentru mamele cu copii:
- Cree, grdinie
- Cost ridicat
- Lipsa unei reele de asisten medical de ocrotire care s ofere suport
medico-social continuu
Marginalizarea i stigmatizarea SUBIECT EXAMEN
- accesul limitat la anumite drepturi i servicii sociale n comparaie cu restul populaiei -
discriminarea n funcie de sex, vrst, situaie material, numr de copii, apartenena la o anumit etnie sau
comunitate religioas
individ n grupul populaional din care acesta face parte


Consecine
mitat la piaa forei de munc




Suferina psiho-social a persoanelor defavorizate:
- sentimentul de vulnerabilitate, aprut datorit dificultilor vieii cotidiene, stressului la locul de munc, oboselii
permanente, fragilitii sociale
- sentimentul de insecuritate datorat precaritii, marginalizrii, excluderii sociale, anxietii legate de ziua de mine
- stima de sine sczut i sentimentul de devalorizare apar datorit depresiei, modului n care individul este privit n
societate

Manifestri ale suferinei psiho-sociale




ndreptat mpotriva sa i a celor din jur

Posibiliti de combatere
efectele
acestor atitudini

servicii special destinate categoriilor de persoane afectate
P a g e | 14
C7- Populatii la risc. MCS