Sindromul de apnee in somn de

tip obstructiv

Conf. Doina TODEA

SCURT ISTORIC SASO

1836 Charles Dickens a publicat prima sa nuvela: "The Posthumous of

the Pickwick Club". Prin personajul sau, Mr Picwick, un somnolent, obez,
mare sforaitor care adormea in orice situatie, mare mancacios cu o serie de
tulburari de atentie, de comportament si de memorie, Charles Dickens a
observat un lucru acre a scapat medicilor epocii respective: relatia
somnolenta-obezitate.

Astfel fiind primele dovezi ale apneei care in 1836 a inceput sa fie atent
cercetata.
SCURT ISTORIC SASO
1875 Richard Caton discovered the electrical nature of the brain.
1877W. H. Broadbent. First description of the symptoms of Sleep apnea in the
scientific journal "The Lacent".
1890 Silas Weir wrote the first treatise on the respiratory disorder during sleep.
1898 Walter A. Wells linking sleep with nasal airway obstruction.
1956 Sidney Burwell first described in an article in the American Journal of
Medicine "the syndrome of Pickwick "assigned to patients with complex clinical
obesity, somnolence, alveolar hypoventilation and periodic breathing disorders.
1965 Henri Gastaut mentions Pickwick syndrome limited in sleep disorders and
includes first polygraphic studies.
1972 Elio Lugaresi polysomnography studies. Syndrome of hypersomnia with
periodic breathing.
Christian Guilleminault 1972. Coined the term sleep apnea syndrome.
1972 First symposium on respiratory disease related to sleep (Symposium of
Rimini, Italy).
1981 Sullivan. CPAP Incorporation.
FIGURI CELEBRE - SASO
 LILIACUL

LEUL

20 ORE

ELEFANTUL
18 ORE OMUL

3 ORE

7 ORE 14
MINUTE
 Ciclul somn-veghe este unul dintre ritmurile
eseniale ale organismului uman
Somnul este o stare fiziologic normal.
Petrecem o treime din via dormind.

http://www.google.ro/images?hl=ro&biw=1259&bih=559&tbs=isch%3A1&sa=1&q=ciclul+somnveghe&aq=f&aqi=&a
ql=&oq
=
McKay LC, Atalla, Morrell. Eur Respir Mon, 2010, 50, 116.
 SOMNUL
FIZIOLOGIC

Somnul este un amalgam complex de procese

psihologice si comportamentale
n masa encefalului se gsete un
organ cu o importan deosebit
glanda pineal.
Aceasta glanda se activeaza
in prezenta intunericului.

Odat cu reducerea intensitii luminii, produce melatonin din

serotonin, cu rol esenial n meninerea
ciclului somn-veghe.

Cantitatea de melatonin crete odihna satisfctoare pentru

organism.
 Igiena somnului

Temperatura confortabila

Reducerea sau eliminarea zgomotelor

Evitarea alcoolului

Evitarea cafeinei

Evitarea medicamentelor care pot cauza tulburari ale

somnului

Stabilirea unor obiceiuri inainte de somn (toaleta cavitatii

bucale, lenjerie curata)
 Igiena somnului

Evitarea atipelilor

Stabilirea unui ritm regulat de culcare si trezire, inclusiv in

weekenduri

Stabilirea unei durate de somn individuale (6-10 ore)

Daca apare insomnie sau somnolenta in timpul zilei, este

necesara consultarea medicului.
 Tulburarile respiratorii in timpul
somnului

Apneea in somn de tip central

Apneea in somn de tip obstructiv (adult, pediatric)

Sindroamele de hipoventilatie si hipoxemie din timpul somnului
(hipoventilatia alveolara nonobstructiva idiopatica, sindromul congenital
central de hipoventilatie alveolara)

Sindroamele de hipoventilatie si hipoxemie din timpul somnului datorate unor

conditii medicale
(Patologia de parenchim si vasculara pulmonara, obstructiile de cai
aeriene inferioare, patologia neuromusculara si parietala
toracica)

Alte tulburari respiratorii in timpul somnului (nespecifice)

Flow reduction: nasal pressure

Normal breathing

Inspiratory flow
limitation

Hypopnea

Apnea
Definitii
Apneea este definit ca absena fluxului oronazal pe
o durat 10 secunde.
OBSTRUCTIVA
CENTRALA
MIXTA
Definitii
HIPOPNEEA reprezint o scdere a fluxului aerian oronazal cu 30%,
comparativ cu valoarea bazal, cu o durat 10 secunde, nsoit de o scdere n

saturaia oxigenului 3%)

Definitii

Sindromul de Apnee in Somn de tip Obstructiv este un

sindrom clinic manifestat prin episoade recurente de obstrucie a

cilor aeriene superioare,

care conduc la o reducere (hipopnee) sau la o oprire (apnee) a

fluxului aerian la nivel oro-nazal,

asociate cu
creterea efortului respirator,
scderea intermitent a saturaiei arteriale a oxigenului,
creteri ale presiunii arteriale sitemice i pulmonare, cu
fragmentri ale somnului i
somnolen diurn excesiv.
Prevalenta

Eur Respir Mon 2010

 Factorii de risc SASO

Eur Respir Mon 2010

 FACTORII DE RISC

Sexul - SASO este mai frecvent ntlnit n

rndul persoanelor de sex masculin.

Young et al M:F 1,5:1

Newman et al M:F 2,2:1
Bixler et al M:F 3,3:1
 FACTORII DE RISC

Vrsta

Prevalena SASO crete o dat cu naintarea n vrst,

Mecanismele propuse pentru creterea prevalenei cu vrsta au fost:

creterea depozitelor adipoase n zona parafaringian,

alungirea vlului palatin,
modificri ale structurilor care nconjoar faringele
AmJ Respir Crit Care Med 2002;165:1217-39
Supraponderea i Obezitatea
Greutatea corporal - cel mai important factor de risc n dezvoltarea apneilor

o cretere cu 10 % a greutii fiind asociat cu o cretere de 6 ori a riscului de

a dezvolta episoade de apnee in somn.
60 % din pacienii cu SASO sunt supraponderali sau obezi.

Creterea n greutate n timp, a fost asociat cu dezvoltarea/ agravarea SASO

Riscul pentru OSA la femei crete cu obezitatea si dupa menopauza

Am J Respir Crit Care Med 1996;154:279-89

FACTORII DE RISC

Respirology 1996; 1:167174

Anomaliile craniofaciale i factorii etnici

Elementele cheie n determinarea apariiei unor evenimente obstructive de tip apnee i

hipopnee sunt reprezentate de structura i controlul funcional al cii aeriene
nasofaringiene i faringiene

Anomalii craniofaciale

retrognaie
micrognaie
hipertrofie amigdalian
macroglosie
hipertrofia esutului moale
de la nivelul palatului
deviaia de sept
poziionarea joas a osului hyoid,
se asociaz frecvent cu severitatea i
dezvoltarea SASO
FACTORII DE RISC

Anomaliile craniofaciale i factorii etnici

Laringoscope 2000;110:1689-93

Riscul relativ (RR) de a dezvolta

tulburri respiratorii n timpul somnului
la populaia afro-americane este de 2,5
n comparaie cu albii.

In cadrul acestei rase, SASO se dezvolt la vrste mai tinere i apar forme mai
severe de boal, apariia acestei patologii datorndu-se hipertrofiei luetei sau
palatului i macroglosiei

Am J Respir Crit Care Med 1997; 155:186-92

Factorii hormonali

Pacienii cu acromegalie, hipotiroidism, sindromul ovarelor polichistice au un

risc crescut de a dezvolta SASO.

La femei, menopauza reprezint un predictor important pentru dezvoltarea

SASO.

Riscul de a dezvolta SASO (IA/H >5) crete la menopauz de 4 x comparativ cu

perioada premenopauz, iar substituia hormonal postmenopauz determin
scderea prevalenei bolii

Am J Respir Crit Care Med 2001;163:608-13

Tabagismul i consumul de alcool

Fumatul are un efect proinflamator i citotoxic asupra cilor aeriene, fiind

rspunztor de alterarea proprietilor mecanice i funcionale ale fibrelor
nervoase care inerveaz musculatura CARS,
cu creterea gradului de colaps al acestora n timpul somnului.

Consumul de alcool naintea somnului, induce

- dezvoltarea episoadelor de apnee, crete durata acestora,
- crete gradul de colaps al cilor aeriene n timpul somnului
prin reducerea activitii muchiului genioglos,
cu accentuarea desaturrile nocturne

Proc Am Thorac Soc 2008;5:136-43.

Factorii genetici

Rudele de gradul I sunt expuse riscului de a dezvolta SASO, iar acest risc
crete cu nmulirea numrului membrilor afectai, din familie.

Rudele de gradul intai ale pacientilor cu SASO au o sansa de 21% - 84% de a

avea Tulburari Respiratorii in timpul Somnului (TRS).

MEDICAMENTE
pot precipita ap. SASO
Inactivitatea
Sedative, neuroleptice, fizica,
antidepresive, miorelaxante
Diazepam, Anestezice
Factorii de risc pot aciona, fie singuri, fie n combinaie,

avnd ca rezultat iniierea i propagarea episoadelor de

apnee in timp,

dar i pe parcursul unui studiu de somn,

( prin inregistrare somnografic)

FIZIOPATOLOGIA SASO
FIZIOPATOLOGIA SASO

Modificari in anatomia CAS

J.B. SCHELLENBERG ET AL. 2000, R.J. SCHWAB ET AL.2003

Afectare neuromusculara
(neuropatia faringeala) R.B. FOGEL ET AL.2005

Factori mecanici A.R.GOLD ET AL 2002

Instabilitatea ventilatorie
E. Gaudette and R.J. Kimoff.Eur Respir Mon 2010

Caracteristici ale tesutului CAS

Inflamatia AMJRCCM 2004 , SLEEP 2009

Calea respiratorie superioar
$ are un suport rigid la nivelul
segmentelor sale proximal (nazal) i
distal (laringe)

$ este un tub care poate colaba,

dimensiunea lumenului su fiind
supus
-influenei presiunilor nconjurtoare
i
-activitii muchilor dilatatori
(muchiului genioglos )

Colapsul CARS este multifactorial =

rolul major este determinat de
-Obezitatea
-Caracteristicile craniofaciale

Obezitatea este strns legat de patologia apneei in somn de tip obstructiv,

deoarece poate fi rspunztoare de
- scderea diametrului cilor aeriene superioare prin creterea n dimensiune i
- modificarea configuraiei structurilor de esut moale de la acest nivel
Subiect normal Subiect cu apnee
Palat moale-
dimensiuni
crescute

Tesut adipos in
exces cervical
ceafa de bizon

ngustarea cea mai

semnificativ avnd loc n
regiunea retropalatin

J.B. SCHELLENBERG ET AL. 2000

Modificari in anatomia CAS morfologia craniofaciala
Modificari in anatomia CAS

bolt palatin extrem de nalt arcuit, care plaseaz limba posterior i inferior i invadnd spaiul nazal

Obstrucia nazal

factori mecanici
deviie de sept, factori inflamatorii / vasomotorii
hipertrofie cornete inferioare rinit acut i cronic
polipi nazali

dezvolatarea SASO
 PATOFIZIOLOGIA SASO

pres intratoracica
postsarcina IVS

Bradicardie Moarte subita

Aritmii cardiace nocturna
APNEE
pO2, Pco2
pH Vasoconstrictie HTP
pulmonara IVD, CPC

Vasoconstrictie
sistemica HTA
 PATOFIZIOLOGIA SASO

Disfunctii cerebrale
Somnolenta diurna
Deteriorare intelectuala
Treziri frecvente Modificari de
personalitate,
Lipsa somnului comportament
profund
Fragmentarea
somnului

Activitate motorie Somn neodihnitor

Excesiva Fatigabilitate
 ABORDAREA PACIENTULUI CU SASO

SIMPTOMATOLOGIA

EX CLINIC

INVESTIGATII PARACLINICE DIURNE SI NOCTURNE

CONSULT INTERDISCIPLINAR

TRATAMENT
Pacientul tipic
o pacient de sex masculin

o supraponeral

o sforit zgomotos

o senzatie de sufocare in somn

o episoade de apnee raportate de

partenerul de viata

o somnolen diurn excesiv

o posibil, consecine cardiovasculare

ale SASO.
DIAGNOSTIC TARDIV de ce?
Aparenta banalitate si nespecificitate a semnelor
clinice

Neglijenta din partea bolnavilor

Subestimarea semnelor clinice si a complicatiilor

Adesea este camuflat de catre complicatii

Consecinte importante/vitale

MOARTEA SUBITA
ACCIDENTELE RUTIERE
ACCIDENTE DE MUNCA
SIMPTOME CLINICE DIURNE si NOCTURNE !!!
SIMPTOME CLINICE DIURNE si NOCTURNE !!!
Simptomele diurne sunt reprezentate de:

somnolen diurn excesiv (SDE) depresie, iritabilitate

oboseal matinal ameeli matinale
dificulti de concentrare, afectarea dureri precordiale
memoriei, tulburri de atenie

diminuarea capacitii de munc afectarea dispoziiei

adormire la volan
cefalee matinal
scderea apetitului sexual sau
instalarea impotenei sexuale
 indivizii adorm n situaii n care ar
trebui s fie in stare de veghe

Manifestarile de somnolen, pot avea consecinte

-subtile (somnolen dupa-amiaza in timpul unei

reuniuni de grup sau un pui de
somn ocazional)

-grave (a adormi n timp ce mananca sau vorbeste)

-catastrofale (adorm n timp ce sunt la volan)

George CF, Thorax, 2004; Rodstein D, Respiration, 2009; Eur Respir Mon 2010; Kryger et al.2011
 EDS la pacienii cu SASO

Consecinele EDS la pacienii cu SASO

afectarea calitii vieii

performan sczut la locul de munca
lipsa de motivare
tulburri cognitive, de atenie i scderea capacitii de
concentrare
accidente rutiere sau la locul de munca
Pacienii cu SASO sunt de 2-7 ori mai implicati n accidente
rutiere dect populaia general !!!
Teran-Santos J, Jimenez-Gomez A, Cordero-Guevara J. The association between sleep apnea and the risk of traffic
accidents. N Engl J Med 1999; 340: 847851.
SIMPTOME CLINICE DIURNE si NOCTURNE !!!

Partenerul de pat al unui pacient

cu OSA adesea este martorul
evenimentelor nocturne
Simptomele nocturne sunt reprezentate de

Sforit
Apnei raportate

Somn agitat
vise caudate, comaruri
Insomnii
Tresriri nocturne , somn neodihnitor
Microtreziri repetate
Aritmii cardiace
Nicturie (28% din pacienti raporteaza cam 4-7
deplasari nocturne la baie )
Enurezis
Scderea libidoului
Impoten
Reflux gastroesofagian
Transpiraii
Simptomele nocturne

este avantajoasa intervievarea partenerul de somn, care poate

furniza de obicei informaii suplimentare importante pe baza
observaiei directe a pacientului n timpul somnului.

Baza acestei discrepane este complex i reflect - negarea i/sau

acomodarea pacientului cu simptomele
Clinical presentations of OSA in adults. R.Tkacova and Z.Dorkova Eur Respir Mon 2010
 Sforitul
inciden de pn la 95% din pacieni cu SASO

prevalena crete progresiv cu vrsta

Semn patognomonic pentru SASO

provocat de ngustarea CARS

R.Tkacova and Z.Dorkova Eur Respir Mon 2010 Principles and Practice of Sleep Medicine. Kryger et al.2011
Apneea raportata

un motiv ntemeiat de adresabilitate la o clinic de somnologie

pauzele respiratorii observate, sunt mai puin frecvente la sexul feminin

trebuie difereniat de dificultile de respiraie nocturne provocate

de alte afeciuni - insuficiena cardiac congestiv, astmul bronic,
laringospasmul

R.Tkacova and Z.Dorkova Eur Respir Mon 2010

ABORDAREA PACIENTULUI CU SASO

SIMPTOMATOLOGIA

EX CLINIC

INVESTIGATII PARACLINICE DIURNE SI

NOCTURNE

CONSULT INTERDISCIPLINAR

TRATAMENT
Suspiciune clinica de sindrom de
apnee nocturna

Sforait
+
Constatarea apneei

Si/sau

Asfixie nocturna

Si/sau
Somnolenta diurna
EXAMENUL CLINIC
In examenul clinic se porneste de la IPOTEZA - SASO este
asociat cu multipli factori de risc
habitusul general al pacientului

Inaltime si greutate, IMC, si circumferina gtului, masurarea TA

Obez, 70 % din subiectii cu un IMC 40 kg/m2 sunt diagnosticati cu SASO
tipul android de obezitate forma ca de mr a corpului; n care umerii, braele, gtul,
pieptul i abdomenul superior sunt mrite de volum

circumferina gtului > 48 risc crescut de SASO

R.Tkacova and Z.Dorkova Eur Respir Mon 2010

 habitusul general al pacientului

modificrile specifice acromegaliei, mixedemului

consecinele cardiovasculare i respiratorii: cianoza, policitemia, CPC
asocierea unei BPOC cu SASO- overlap syndrome
hipertensiunea arteriala, ntlnit la 50 % dintre pacienii cu SASO

Principles and Practice of Sleep Medicine. Kryger et al.2011

 habitusul general al pacientului

modificrile nazale de tipul - respiraie oral n cazul obstruciei nazale

modificari cranio faciale gradul de retro/micrognaie prin studiul profilului feei
ORL - hipertrofia tonsilar, ngrori ale uvulei i hipertofiile de baz de limb (Scor
Mallampati ridicat) prin examenul cavitii bucale

Principles and Practice of Sleep Medicine. Kryger et al.2011

 DIAGNOSTIC Ex Fizic, ORL
Inspecia CRS

nas : polipi nazali, rinite, deviaii sept

cav bucala: ingrosari/alungiri ale uvulei, macroglosie,
hipertrofie de baza de limba
faringe: amigdale, vegetaii adenoide, chisturi, tumori
laringe: chisturi congenitale, artrit crico-aritenoidian

Evaluarea permeabilitii

orale (manevra Mallampati)

nazale
Examenul clinic Scor Mallampati

Scorul Mallampati I-IV

n timpul evalurii, pacientul este instruit s deschid gura ct mai larg posibil i s scoat
limba. Pacienii sunt instruii s nu emit sunete n timpul evalurii.

Clasa I: sunt Clasa II: sunt Clasa III: Palatul Clasa IV: Palatul
vizibile palatul vizibile palatul moale vizibil i moale nu este vizibil
moale i uvula n moale i o parte baza uvulei
intregime; a uvulei
SLEEP 2006;29(7):903-908
Sex masculin ASPECT
PACIENT SASO
Vrst > 40 de ani

Obezitate cu dispoziie troncular

Git scurt, gros

Sforaitor

Somnolenta diurna

Posibil consecine cardiovasculare ale

SASO
 Consecintele Apneei in Somn
Bolile cardiovasculare

Neuro psihiatrice
SASO
 MetS is diagnosed in clinical practice by the NCEP-ATP (National Cholesterol
Education Programme- Adult Treatment Panel) III criteria, which require the presence
of three out of five criteria

Minim 3 din 5

Obezitate abdominal: Circumferina abdominal: etnic - specific

caucazieni: 80 cm la femei, 94 cm la brbai

Hipertrigliceridemie 150 mg/dl sau tratament hipolipemiant

Hipo HDLmie < 40 mg/dl (la brbai) /<50 mg/dl (la femei)
sau tratament hipolipemiant

Hipertensiune arterial 130/ 85 mmHg sau tratament hipotensor

Hiperglicemie 100 mg/dl sau DZ tip 2

Gruber A, Horwood F, Sithole J, Cardiovasc Diabetol 2006

Circulation 2009
Akahoshi T, Uematsu A, Akashiba T. Respirology 2010
ABORDAREA PACIENTULUI CU SASO

SIMPTOMATOLOGIA

EX CLINIC

INVESTIGATII PARACLINICE DIURNE SI NOCTURNE

CONSULT INTERDISCIPLINAR

TRATAMENT
DIAGNOSTIC

Severitatea SASO se bazeaz pe frecvena apariiei episoadelor de

apnee, hipopnee pe ora de somn. Prin consens s-a stabilit c:

SASO UOR se caracterizeaz printr-un indice de

apnee/hipopnee, cu IA/H (numrul de apneei i hipopneei
nregistrate ntr-o or de somn) ntre 5 15 evenimente pe or de
somn

SASO MODERAT cu IA/H ntre 15 30 evenimente pe ora de

somn

SASO SEVER cu IA/H > 30 de evenimente pe ora de somn.

Clin Chest Med , 31(2010) 179-186
 INVESTIGATII PARACLINICE
DIURNE

EXAMENUL RADIOIMAGISTIC
EXPLORAREA FUNCTIONAL RESPIRATORIE
Chestionare de somn: Epworth, Stanford Dozari biochimice si
hematologice (Hb, Ht, PCR,
ASAT, ALAT
EXAMENUL ORL (scorul Mallampati) FA, GGT, GLICEMIE
EXAMENUL CARDIOLOGIC COLESTEROL
EXAMENUL ENDOCRINOLOGIC, TRIGLICERIDE, HDL
NEUROLOGIC, PSIHIATRIC,etc INSULINEMIE BAZALA)
 Scala de Somnolen Epworth (ESS)
0 nu a adormi niciodat
1 mici anse de a adormi
2 anse medii de a adormi
3 mari anse de a adormi

Valori normale: 0 11
Valori patologice: 12 - 24
cuantificarea somnolentei - metoda subiectiva

1. Citit n poziia eznd.

2. Vizionare TV.
3. Aezat, inactiv, ntr-un loc public (cinema, sedine,
sal de ateptare, etc.)
4. Pasager ntr-o main, o or fr oprire.
5. Aezat pe spate pentru odihn diurn.
6. Aezat i discutnd cu cineva.
7. Aezat linitit dup un prnz fr alcool.
Johnson M.W. 1991
8. n main, la un stop.
PG si PSG INVESTIGATII PARACLINICE NOCTURNE
INVESTIGATII PARACLINICE NOCTURNE

POLIGRAFIA
RESPIRATORIE

Parametrii cititi
Fluxul aerian nazo-bucal
Pulsul
Saturatia de oxigen din sangele
arterial
Efortul respirator toraco-
abdominal
Sforait
Pozitia corpului
 AVANTAJELE POLIGRAFIEI
- se poate realiza in conditiile de ambulator,
fara a necesita un laborator specializat

- nu necesita personal medical de

supraveghere pe durata inregistrarii
nocturne

- pacientul doarme la domiciliu, stressul

acestuia fiind mai redus

- permite monitorizarea pacientului aflat sub

terapia cu CPAP

- mai putin costisitoare

 Index Events by Position
Mean Max
(#/hour) Total Number
Code duration duration
of Events Supine (#) Non-Supine (#)
(sec) (sec)
Central Apneas CA 3.5 21 17.8 26 10 11
Obstructive Apneas OA 10.5 64 20 34 31 33
Mixed Apneas MA 1.2 7 19.7 47 3 4
Hypopneas HY 24.8 151 26.8 60 19 132
Total 39.9 243 24 60
Time in Position 47 318
80.4 34
AHI in Position

Total Snoring Event Flags 3456

Snore Flags Index (#/hour) 568.1

<95 % (minutes) 162

<90 % (minutes) 9 120
<85 % (minutes) 1 90 HR,BPM
60
<80 % (minutes)
<75 % (minutes)
0
0
REZULTAT 30
<70 % (minutes) 0 0
<60 % (minutes) 0
<50 % (minutes) 0 100
87.5 SpO2,%
Total Dur (min) < 97 340
Average (%) 75
94 62.5
Desat Index (#/hour) 25.4 50
Desat Max (%) 16 Mean HR (BPM) 75.3
# of LHR 14
Desat Max dur (sec) 42 20
Lowest SpO2 ( 2 sec) (%) 81 LHR min (BPM) 42 CA,sec
# of HHR 8
# Episodes ( 5 min) 88% 0 10
HHR max (BPM) 117
Longest dur (min) SpO2 0.4
88% 0
20
 DIAGNOSTIC
POLISOMNOGRAFIA

Standardul de aur n diagnosticul SASO este reprezentat de polisomnografie,

care presupune nregistrarea mai multor parametrii :

*electroencefalograma EEG (3 linii: frontal, temporal i occipital),

*electrooculograma EOG,
* electromiograma EMG,

$ electrocardiograma EKG,

#nregistrarea fluxului nazal pe canul nazal

#msurarea efortului toracic, efortului abdominal,
#monitorizarea poziiei corpului,
#determinarea saturaiei oxigenului n snge prin pulsoximetrie.
POLISOMNOGRAFIA
ABORDAREA PACIENTULUI CU SASO

SIMPTOMATOLOGIA

EX CLINIC

INVESTIGATII PARACLINICE DIURNE SI NOCTURNE

CONSULT INTERDISCIPLINAR

TRATAMENT
Terapia de prim linie reprezentat de
Tratamentul cu presiune pozitiv

Terapiile alternative care cuprind

Strategiile comportamentale:
igiena somnului i terapia poziional
scderea n greutate
evitarea sedentarismului, exerciiile fizice
evitarea alcoolului i a deprimantelor sistemului nervos central

Dispozitivele orale - sunt folosite n tratamentul SASO datorit capacitii lor

de a menine cile aeriene superioare (CAS) deschise, prevenind astfel colabarea
acestora n timpul somnului.

Tratamentul chirurgical al cilor aeriene superioare ORL, BMF

Terapiile adjuvante:
chirurgia bariatric
agenii farmacologici
oxigenoterapia
TRATAMENT PRESIUNE POZITIVA CONTINUA

Descris pentru prima dat n 1981 de Sullivan, presiunea

pozitiv continu ( continous positive airway pressure) - CPAP,
aplicat n timpul somnului prin intermediul interfeelor
(dispozitivelor) nazale, orale sau oro-nazale,

reprezint prima linie/ tratamentul standard la pacienii cu

forme moderate i severe de SASO sau
o terapie opional pentru cei cu forme uoare de boal.

acioneaz ca o atela pneumatic care previne colapsul cilor

aeriene.

Pentru a fi eficient tratamentul, nivelul CPAP trebuie s

depeasc presiunea critic care determin colapsul cilor
aeriene.

Consecinele terapiei cu CPAP sunt reprezentate de

- creterea ariei seciunii transeversale i a volumului cilor
respiratorii.
CPAP
Masti pentru CPAP-uri
 TRATAMENT - Strategiile comportamentale

Meninerea unui orar de somn regulat, inclusiv n week-end-uri.

Este recomandat ca ora de culcare i de trezire s fie aceleai n fiecare zi.

Asigurarea unui mediu propice pentru somn.

Intuneric.
Temperatur de confort.
Linite.
Confort. Este esenial dormitul pe saltele confortabile
Evitarea consumului de alcool, cafea, a fumatului i a anumitor medicamente
nainte de culcare.
Unele medicamente au efecte secundare, asociate cu insomnia (contraceptivele
orale, antidepresivele, diureticele, anumite suplimente nutritive, medicamentele ce
determin scderea colesterolului, cofeina etc), necesitnd evitarea lor cu cteva
ore nainte de somn.
TRATAMENT - Strategiile comportamentale
Asigurarea unui mediu propice pentru somn.
Evitarea mncrurilor prea grele, picante sau prea dulci.
Stabilirea unui ritual pentru ora de somn.
Splarea dinilor, cititul unei cri timp de 15 20 minute, o baie cldu, ascultarea unei
muzici de relaxare vor sensibiliza organismul la ora cnd este momentul s ne aezm i s
ne odihnim.

Exerciiile practicate nainte de culcare.

Sunt sntoase i pot fi de folos, dac le practicm cu cteva ore nainte de culcare. Nu sunt
recomandate nainte de a merge la somn, deoarece substanele produse pe cale natural n
urma activitii sportive vor influena negativ abilitatea de a adormi repede.

Relaxarea, nainte de somn.

Este aproape imposibil s adormim cu mintea plin de gnduri de problemele, deciziile luate
n timpul zilei i evenimentele de peste zi. O minte calm, limpede este elementul esenial
pentru un organism relaxat.

Utilizarea dormitorului doar pentru somn i sex.

Evitarea privitului la televizor, a altor activiti, lucrul la calculator nainte de adormire
 ABORDAREA PACIENTULUI CU SASO

SIMPTOMATOLOGIA

EX CLINIC

INVESTIGATII PARACLINICE DIURNE SI NOCTURNE

CONSULT INTERDISCIPLINAR

TRATAMENT
 Organizarea unui
laborator de somn in
Romania
 diabet
ORL cardiologie Medicina de familie

nefrologie
psihiatrie

Medicina muncii
Mass media
Prieteni,

Laborator de
Internet, etc
Adresabilitate din alte
specialitati medicale si

somn
chirurgicale

Lab somn
 diabet
ORL cardiologie Medicina de familie
nefrologie
psihiatrie

Medicina muncii

Importanta comunicarii interdisciplinare

Lab somn
Sindrom de Apnee in somn???