Sunteți pe pagina 1din 1

18. Regiunea palmara - topografie , alcatuire. Implicatii clinice.

Limita superioara a acestei regiuni este data de un plan transversal care trece prin pisiform
si tuberculul navicularului. Distal, este limitata de pliurile digitopalmare, lateral de marginea
laterala a primului metacarpian, iar medial de marginea mediala a metacarpianului V. In
profunzime, regiunea ajunge pana la planul format de metacarpiene si spatiile interosoase.
In centru palma este excavata.
Stratigrafie:
- pielea este groasa, putin mobila, cu numeroase pliuri si santuri, bogata in glande
sudoripare. Poate prezenta durioane (bataturi), de obicei profesionale.
- paniculul adipos este compartimentat in areole de septurile conjunctive care pleaca de la
derm la aponevroza palmara. In regiunea tenara, tesutul adipos este slab reprezentat,
neseptat, avand structura lamelara. In paniculul adipos se gasesc vasele si nervii superficiali.
- aponevroza palmara este de forma triunghiulara;
- planul subaponevrotic: este impartit in trei loji. loja laterala (contine mm. eminentei
tenare), o loja mediala (contine mm. eminentei hipotenare) si o loja mijlocie. Loja mijlocie
este impartita in tendoanele mm. flexori ai degetelor intr-un plan pretendinos (in care se
gasesc arcul palmar superficial, aa. digitale palmare si rr. digitale ale nn. ulnar si median) si
un plan retrotendinos (in care sunt asezate arcul palmar profund si r. profunda a n. ulnar).
- planul osos: este reprezentat de carpiene, metacarpiene si articulatiile dintre ele. Acest
plan este acoperit de fascia palmara profunda.
Aponevroza palmara: are forma triunghiulara cu baza situata spre articulatiile metacarpofalangiene si varful situat proximal. Pe varful aponevrozei palmare se insera tendonul
muschiului palmar lung. Aponevroza este formata din fibre longitudinale si fibre transversale.

Implicatii clinice:
Boala Dupuytren:
Boala Dupuytren apare ca urmare a ingrosarii anormale a tesutului subcutanat de la nivelul
palmelor. Apare, de obicei, la ambele maini si uneori se poate intalni si la nivelul talpilor.
Aceasta boala, numita si boala Viking, progreseaza foarte lent si de cele mai multe ori, nu
necesita tratament.
In multe cazuri, afectiunea nu progreseaza si la nivelul degetelor, ramanand doar in zona
palmelor. Tesutul dintre piele si tendoane (fascie), se ingroasa, limiteaza in cele din urma
miscarile sau produce indoirea degetelor (contractura) si incapacitatea acestora de a se
indrepta. Apare cel mai frecvent la persoanele peste 50 de ani. Desi exista un tratament,
acesta nu vindeca boala.