Sunteți pe pagina 1din 135

1.

MS- Substanta cenusie


Monday, April 20, 2020 9:13 PM

Este dispusa central, inconjurata de substanta alba. Longitudinal, se


prezinta ca o coloana neintrerupta, iar transversal, sub forma literei “H”.

Fiecare jumatate de substanta cenusie prezinta:

• un corn anterior format din cap si baza; contine neuroni motori, ai caror
axoni formeaza radacina anterioara a nervului spinal

• un corn posterior format din cap, col si baza; contine neuroni mai mici,
ovalari, senzitivi sau de asociatie

• un corn lateral / intermedio – lateral dispus intre baza cornului anterior


si baza cornului posterior; este format din neuroni de talie mica, sferici,
fuziformi sau ovalari, cu functie vegetativa

• substanta reticulata medulara alcatuita din insule mici de substanta


cenusie separate de fibre nervoase mielinizate fine.

Din punct de vedere histologic, substanta cenusie contine neuroni,


nevroglii, fibre nervoase amielinice, vase sanguine si o cantitate redusa
de tesut conjunctiv perivascular.
HISTOLOGIE Page 1
de tesut conjunctiv perivascular.

In coarnele anterioare:
-cei mai numerosi sunt neuronii alfa, denumiti si neuroni radiculari.
Acestia sunt stelati, multipolari, de dimensiuni mari, dendritele lor sunt
ramificate facand sinapsa cu axonii neuronilor cailor piramidale si
extrapiramidale. Neuronii alfa inerveaza motor fibrele musculare striate
scheletice.
-neuronii gamma sunt neuroni multipolari, de dimensiuni mici, cu forme
variate si inerveaza motor fibrele musculare din interiorul fusurilor
neuro – musculare. Ei participa la mentinerea tonusului musculaturii
striate si la initierea contractiei musculare.

In coarnele posterioare se gasesc neuroni senzitivi, polimorfi, ovalari,


fusiformi, de dimensiuni variabile, dispusi in mai multe straturi
incomplet delimitate. Dendritele lor realizeaza sinapse in cornul
posterior cu axonii neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali, iar
axonul lor trece in substanta alba. Alti neuroni din coarnele posterioare
sunt neuroni de asociatie care fac legatura intre neuronii senzitivi si cei
motori din coarnele anterioare.

In coarnele laterale se gasesc neuroni vegetativi: viscero – senzitivi in


jumatatea posterioara si viscero – motori preganglionari in jumatatea
anterioara. Acestia sunt ovalari sau fusiformi si fac sinapsa prin
dendritele lor cu axonii neuronilor viscero – senzitivi din ganglionii
rahidieni.
Dupa lungimea axonului, se deosebesc 2 categorii de neuroni:
HISTOLOGIE Page 2
Dupa lungimea axonului, se deosebesc 2 categorii de neuroni:
- neuroni cu axon scurt (tip Golgi II) – nu parasesc substanta cenusie a
maduvei spinarii, facand conexiuni cu alti neuroni din substanta cenusie.
- neuroni cu axon lung (tip Golgi I) – axonul trece in substanta alba a
maduvei spinarii : neuronii radiculari din coarnele anterioare si
jumatatea anterioara a cornului lateral, neuronii cordonali din cornul
posterior si jumatatea posterioara a cornului lateral

Din punct de vedere functional, neuronii maduvei spinarii se clasifica in:


- neuroni senzitivi (somato – si viscero – senzitivi)
- neuroni motori (somato – si viscero – motorii)
- neuroni de asociatie

Prelungirile neuronale sunt lipsite de teaca de mielina si participa la


realizarea neuropilului.
Celulele nevroglice din subtanta cenusie sunt reprezentate de nevroglii
parenchimatoase si nevroglia epiteliala.

HISTOLOGIE Page 3
2. MS- Substanta alba
Monday, April 20, 2020 9:13 PM

Substanta alba a maduvei spinarii este dispusa la exteriorul substantei cenusii, fiind organizata in
3 perechi de cordoane:

1. Cordoanele anterioare:
- sunt delimitate medial de linia planului sagital, iar lateral de radacinile anterioare ale nervului
spinal
- cele 2 cordoane comunica intre ele prin comisura alba anterioara prin care fac schimburi de
prelungiri nervoase

2. Cordoanele laterale:
- sunt delimitate de radacinile anterioare si posterioare ale nervilor spinali

3. Cordoanele posterioare:
- sunt dispuse intre radacinile dorsale ale nervilor spinali si santul medial posterior, ce se continua
cu un rafeu nevroglic medial pana la substanta cenusie

Substanta alba medulara este formata din fibre nervoase mielinice grupate in fascicule.

Fibrele pot fi endogene (au origine medulara)


exogene (au origine extramedulara).

Fibrele endogene sunt reprezentate de axoni ce detin primul neuron la diferite nivele a substantei

HISTOLOGIE Page 4
Fibrele endogene sunt reprezentate de axoni ce detin primul neuron la diferite nivele a substantei
cenusii a maduvei.

Fibrele endogene pot fi scurte si lungi.

Fibrele endogene scurte se mai numesc si fibre spino – spinale deoarece iau nastere in
maduva spinarii si merg pana la un anumit etaj medular. Aceste fibre formeaza fasciculul
fundamental.

Fibrele endogene lungi au primul neuron situate in coarnele dorsale ale maduvei, iar axonul
ajunge la nivelul talamusului, cerebelului sau trunchiului cerebral. Aceste fibre formeaza
principalele fascicule senzitive ascendente:

- fasciculul spino – talamic anterior (sensibilitatea termica si dureroasa)

- fasciculul spino – cerebelos direct (Flechsing) – sensibilitatea


proprioceptiva inconstienta

- fasciculul spino – cerebelos indirect (Gowers) – sensibilitatea proprioceptiva inconstienta

Fibrele exogene prezinta primul neuron in afara maduvei spinarii. Ele se clasifica in fibre
ascendente si descendente.

Fibrele exogene ascendente au primul neuron situat in ganglionul spinal. Axonul strabate
radacina posterioara a nervului spinal, intra in cordonul posterior al maduvei, si de aici spre
bulb, formand fascicule spino – bulbare Goll si Burdach (sensibilitatea tactila fina sau
epicritica si proprioceptiva constienta).

Fibrele exogene descendente au originea la etajele superioare a SNC. Sunt reprezentate de


caile piramidale si extrapiramidale (motilitatea voluntara si involuntara).

HISTOLOGIE Page 5
3. Citoarhitectonia scoartei cerebeloase
Monday, April 20, 2020 9:12 PM

Pornind de la suprafata spre profunzime se deosebesc 3 straturi diferite.

1. Stratul molecular
- este bine dezvoltat si constituit din putine celule stelate si celule de tip Golgi II cu functie asociativa
- contine numeroase dendrite provenite de la celulele Purkinje adiacente si axoni in stratul granular
- contine numeroase sinapse si functie de asociatie

HISTOLOGIE Page 6
2. Stratul celulelor Purkinje (ganglionar)
- este format dintr-un singur rand de celule Purkinje ale caror dendrite urca si arborizeaza puternic
stratul molecular unde fac sinapsa cu axonii in „T” celulelor granulare
- axonii celulelor Purkinje coboara prin stratul granular in substanta alba si face sinapsa cu neuronii
nuleului dintat. Aici emite colaterale spre axonii celulelor Purkinje vecine
- corpul celulelor Purkinje face sinapsa cu celulele cu „panier terminal” prezente in stratul granular si
cu fibrele agatatoare, venite de la nucleii pontici.

3. Stratul granular
- este constituit dintr-un numar foarte mare de celule granulare (2 milioane /mm3)
- dendritele acestor celule realizeaza glomerulul cerebelos ce reprezinta o aglomerare de sinapse
dintre dendritele celulelor granulare si axonii celulelor Golgi
- axonii urca in stratul molecular, facand sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje

HISTOLOGIE Page 7
4. Citoarhitectonia scoartei cerebrale
Monday, April 20, 2020 9:12 PM

Incepand de la suprafata spre profunzimea emisferelor cerebrale fara a fi delimitate intre ele, aceste
straturi sunt:

1. Stratul molecular (plexiform)


- este situat imediat sub meninge si este sarac in celule nervoase, dar bogat in prelungiri dentritice si
axonice, apartinand neuronilor din straturile subiacente
- se gasesc neuroni fusiformi, celule piriforme Cajal si celule Golgi II
- are functie de asociatie

2. Stratul granular extern


- este mult mai bogat in neuroni decat stratul subiacent si este format din celule granulare mici( in
special, neuroni tip Golgi II)
- are functi de asociatie

3. Stratul piramidal extern


- este alcatuit din celule piramidale mici si mijlocii si rare celule de tip granular
- dendritele celulelor piramidale se indreapta spre suprafata scoartei cerebrale si se ramifica mai ales
in stratul molecular, iar axonul se indreapta spre substanta alba a emisferelor

HISTOLOGIE Page 8
in stratul molecular, iar axonul se indreapta spre substanta alba a emisferelor
- are functie motorie

4. Stratul granular intern


- prezinta o mare varietate de neuroni granulari medii si celule piramidale mici
- are functie receptoare

5. Stratul piramidal intern


- contine in special celule piramidale mici, mijlocii si mari
- printre celulele piramidale se gasesc si neuroni granulari
- are functie motorie

6.Stratul polimorf
- este format dintr-un amestec de celule variate ca dimensiuni si forme: piramidale, granulare,
fusiforme si stelate
- are functie de asociatie, fiind bogat in fibre nervoase

Straturile granulare 2 si 4 au functie receptoare, fiind conectate si primind informatii senzitive de la


talamus, in timp ce straturile piramidale 3 si 5 au functie motorie, fiind conectate cu neuronii motori
din trunchiul cerebral si maduva.

Neuronii stratului molecular stabileste conexiuni intre diferite zone corticale, iar neuronii stratului
polimorf face legatura intre circumvolutiile cerebrale vecine, intre lobii cerebrali si chiar intre cele
2 emisfere cerebrale.

Citoarhitectonia se mai imparte in:


- izocortex homeotipic ce contine toate cele 6 straturi de celule
- izocortex heterotipic caracterizat prin absenta aproape totala a unor straturi

HISTOLOGIE Page 9
- izocortex heterotipic caracterizat prin absenta aproape totala a unor straturi
- se mai remarca si un allocortex, fiind format numai din straturile 1 si 6

HISTOLOGIE Page 10
5. Meningele
Monday, April 20, 2020 9:12 PM

Organele nevraxului sunt invelite de 3 membrane conjunctive concentrice care


formeaza meningele.
Acestea au rol de protectie si de sustinere mecanica, trofica si de aparare.

De la exterior spre interior, acestea sunt:

1. Dura mater
- este o membrana groasa, dura, inextensibila, formata din tesut conjunctiv dens
lamelar bogat in fibre de colagen printre care se gasesc fibrocite, terminatii
nervoase libere si vase de sange
- fata externa adera in portiunea cefalica de oasele cutiei craniene, iar in
portiunea rahidiana este separata de structurile canalului vertebral prin spatiul
epidural
- fata sa interna este tapetata de un epiteliu simplu turtit endoteliform dependinta
a arahnoidei
- intre dura mater si arahnoida se gaseste spatiul subdural
- patrunde intre emisferele cerebrale formand coasa creierului, iar intre
emisferele cerebrale si cerebel, formand cortul cerebelului

HISTOLOGIE Page 11
2. Arahnoida
- este o foita conjunctiva foarte subtire, ca o panza de paianjen, avasculara,
tapetata pe ambele fete de un epiteliu simplu turtit
- trimite septuri conjunctive fine spre pia mater care septeaza spatiul
subarahnoidian ce contine LCR
- trimite catre dura mater anumite prelungiri denumite vilozitati arahnoidiene ce
sunt constituite din mase de celule leptomeningeesi fibre de colagen fine
acoperite de un epiteliu continuu

3. Pia mater
- este membrana interna a meningelui, fiind o structura conjunctiva vasculara fina
ce adera la suprafata organelor nervoase urmarind toate inflexiunile
- este formata din fibre de colagen si elastice foarte subtiri, rare celule
conjunctive si vase de sange
- pe fata interna este dublata de o membrana gliala formata de prelungirile
celulelor nevroglice existente in substanta nervoasa

HISTOLOGIE Page 12
6. Plexurile coroide
Monday, April 20, 2020 9:15 PM

Plexurile coroide sunt structuri specializate ale SNC responsabile de producerea


LCR. Ele sunt localizate in antrul ventriculilor laterali, in cornul temporal, la
nivelul orificiului Monro, pe tavanul ventriculului III si pe tavanul si recesurile
laterale ale ventriculului IV.
Lipsesc din coarnele frontal si occipital al ventriculilor laterali si din apeductul lui
Sylvius.

Din punct de vedere structural, plexurile coroide sunt proeminente conjunctivo –


vasculare formate dintr-o stroma si un epiteliu de acoperire.

Stroma contine celule derivate din leptomeninge, substanta fundamentala putina si


fibre de colagen. Aici se gaseste o retea capilara bine dezvoltata, capilarele fiind
formate dintr-un endoteliu continuu asezat pe o membrana bazala continua.
Celulele endoteliale sunt jonctionate strans intre ele si prezinta numerosi pori.

Epiteliul plexurilor coroide este un epiteliu simplu cubic asezate cu polul bazal pe
membarana bazala. Plasmalema polului bazal nu este neteda, ci prezinta
numeroase falduri. La polul apical, celulele prezinta numerosi microvili si cili. Pe
fetele laterale ale polului apical exista numeroase dispozitive jonctionale stranse
care nu permit trecerea unor substante din LCR in structura plexurilor coroide sau
vase sanguine subiacente.
HISTOLOGIE Page 13
vase sanguine subiacente.

HISTOLOGIE Page 14
7. Ganglionul spinal
Monday, April 20, 2020 9:12 PM

Ganglionul spinal este localizat pe traseul radacinii posterioare inainte ca aceasta


sa se uneasca cu radacina anterioara a nervului spinal.

In sectiune longitudinala, acesta prezinta:

a) capsula (la exterior)


- este conjunctiva, fibroasa, format din fibre de colagen lamelare prin care se gasesc
rare fibre de reticulina si fibrocite
- stroma conjunctiva este alcatuita din septuri fine conjunctive ce se desprind din
capsula fara a compartimenta parenchimul ganglionar. Prin aceste septuri se
realizeaza nutritia parenchimului prin intermediul vaselor sanguine.

HISTOLOGIE Page 15
b) zona corticala
- este alcatuita dintr-o aglomerare de neuroni si celule nevroglice. Neuronii sunt de 2
tipuri: pseudounipolari somato – senzitivi si viscero – senzitivi
Pericarionii sunt de forma sferica si au dimensiuni variabile. Din punct de vedere
structural, ei nu difera de alte celule nervoase, dar functional, acestia nu realizeaza
nicio sinapsa pe suprafata corpului neuronal.
Cei mai mici neuroni conduc influxul nervos somestezic dureros, cei intermediari
influxul nervos termic, iar cei mari sensibilitatea tactila si proprioceptiva.
Acest neuron prezinta o singura prelungire celulara amielinica ce contine atat
dendrita, cat si axonul, apoi prezinta mai multe incolaciri realizand un aspect de
ghem dupa care se divide in 2 brate, in T sau Y
Atat corpul neuronal cat si prelungirea este invelita de o capsula gliala continua
formata de celule satelite perineuronale ce au rol de a izola complet pericarionul si
prelungirea neuronala de tesutul conjunctivo vascular si de a-I asigura troficitatea.
Aceste celule isi au originea in crestele neurale si sunt celule aplatizate cu un
nucleu alungit situat central si citoplasma abundenta

c) zona axiala
- ocupa partea centrala a ganglionului si este constituita din fibre nervoase aferente

HISTOLOGIE Page 16
- ocupa partea centrala a ganglionului si este constituita din fibre nervoase aferente
si eferente mielinice si rare insule neuronale.

HISTOLOGIE Page 17
8. Ganglionul vegetativ
Monday, April 20, 2020 9:12 PM

- sunt formati din grupari de neuroni, situati pe traiectul nervilor vegetativi.


- sunt localizati : de-o parte si de alta a coloanei vertebrale se gasesc doua lanturi
ganglionare simpatici paravertebrali, in jurul unor vase de sange sau a unor
organe, sub forma de plexuri nervoase vegetative ( plexul celiac, cardiac) , in
peretele unor organe interne, formand ganglionii intramurali.
- indiferent de actiunea lor ( simpatica sau parasimpatica) , ganglionii vegetativi
prezinta o organizare structurala similara.

HISTOLOGIE Page 18
Periferic ganglionul prezinta o capsula fibroasa, ce trimite catre interior, septuri
conjunctive prevazute cu capilare sanguine.
corpii neuronali , sunt dispusi sub forma unor mici insule, printre fasciculele
conjunctive si fasciculele de fibre axonale mielinice( preganglionare) si
amielinice ( postganglionare).
-observam si celulele satelite, care invelesc ca o capsula fiecare pericoarion,
izolandu-l de tesutul conjuctiv.

-fibrele preganglionare fac sinapsa cu corpii sau dendritele neuronilor


postganglionari.
-de asemenea, o parte din fibrele preganglionare mielinice, pot sa traverseze
ganglionul vegetativ si sa faca sinapsa in alt ganglion. -in ganglionii vegetativi ,
se pot gasi celule cu functie indocrina , secretoare de catecolamine ( adrenalina
si noradrenalina.

HISTOLOGIE Page 19
Neuronii vegetativi sunt neuroni multipolari , cu diametrul de la 15 – 60
microni, ce prezinta numeroase dendrite de lungimi variabile, si un singur axon
care se distribuie organelor efectoare

HISTOLOGIE Page 20
9. Nervul periferic
Monday, April 20, 2020 9:12 PM

- nervii periferici sunt formati din fibre nervoase grupate in fascicule , care , in
functie de prezenta sau absenta tecii de mielina , se clasifica in : fibre nervoase
mielinizate si fibre nervoase amielinice.

A) Fibrele nervoase mielinizate

- sunt formate de axonii neuronilor motori, din coarnele anterioare ale maduvei si
ai nervilor cranieni , din axonii neuronilor vegetativi preganglionari si prelungirea
senzitiva ( dendrita) a neuronilor pseudounipolari ai ganglionului spinal.
- in jurul acestor prelungiri , observam prezenta tecii de mielina, cu o grosime
proportionala cu diametrul fiecarei prelungiri.
- in sectiune longitudinala, teaca de mielina apara precum un tub discontinuu, in
jurul prelungirii axonale , la 1-2 microni de extremitatea distala a axonului.
- “tubul” este ntrerupt din loc in loc, de strangulatiile lui Ranvier , si mai exact ,
locul unde axonul poate emite colaterale.
- teaca de mielina se coloreaza slab in coloratiile uzuale, datorita unui aport scazut
in fosfolipide.
- celulele Schwann , ce sunt situate la periferia tecii de mielina, au rolul de
asintetiza aceasta teaca, de a hrani prelungirea neuronala si de a fagocita resturile
neuronale , si de asemenea , de a sintetiza colagen.
- teaca lui Henle, este situata la exteriorul celulelor Schwann, si este reprezentata
de o lama fina de tesut conjuctiv . Are rolul de a inveli fara intrerupere ,
prelungirea neuronala.

Fibrele nervoase , sunt solidarizate intre ele , de o anumita cantitate de tesut


conjuctiv , ce intra in formarea endonervului, perinervului si epinervului.

HISTOLOGIE Page 21
1. Epinervul
- este o structura conjuctiva, capsulara , ce are rolul de a delimita nervul , la
periferie.
- este format din fibre de colagen grosiere, organizate in fascicule longitudinale si
oblice , in raport cu axul lung al nervului.
- printre fibrele de colagen , s-au observat si fibre elastice, numeroase fibroblaste,
rare mastocite, vase sangvine si limfatice.
2.Perinervul
-este format din aceleasi elemente structurale ca epinervul, cu dimensiuni mai
reduse.
- este format din septuri conjuctive , care sunt desprinse de la nivelul epinervului si
patrund in interiorul nervului, si care , delimiteaza fascicule de fibre nervoase.
3.Endonervul
-este format din fibre de colagen, de grosimi diferite, dispuse printre si in jurul
fiecarei fibre nervoase .
- prezinta o orientare paralela cu cea a fibrei
- la nivelul acestui tesut conjuctiv, se pot gasi fibroblaste, rare mastocite si
macrofage, precum si capilare sangvine.

B) Fibrele nervoase amielinice

HISTOLOGIE Page 22
- denumite si fibrele Remack, aceastea sunt formate din axoni ai unor neuroni
somatici, cu diametrul de aprox.0.5- 3 microni.
- cele mai numeroase, sunte reprezentate de fibrele vegetative postganglionare
simpatice si parasimpatice.
- sunt structurate dintr-o succesiune de celule Schwann, ce prezinta in niste
invaginari ale plasmalemei, numeroase prelungiri axonale.
- fiecare axon, se gaseste intr-o loja , sau intr-o invaginatie a celulei Schwann, si
sunt invelite de un “mezaxon”, ce semnifica defapt o prelungire a celulei Schwann,
in jurul axonului.
- fiind amielinizate, conducerea undei de depolarizare, se face lent, din aproape in
aproape.

HISTOLOGIE Page 23
10. Sistemul neuroendocrin
Monday, April 20, 2020 9:12 PM

Activitatea sistemului endocrin este integrata si corelata cu activitatea


sistemului nervos, formand sistemul neuroendocrin.
Principala jonctiune intre sistemul nervos si sistemul endocrin se realizeaza la
nivelul axului hipotalamo-hipofizar.

Hipotalamusul, este principala zona de integrare a aferentelor vegetative,


este conectat morfofunctional cu hipocampul si scoarta cerebrala. El
elaboreaza mesageri biochimici care controleaza activitatea adenohipofizei si
elaboreaza hormonii retrohipofizari.

Sistemul neuroendocrin, complex ca structura si functii realizeaza integrarea


si adaptarea organismului la conditiile variate ale mediului extern si
cordoneaza activitatea organelor interne.

Sistemul endocrin, in ansamblul sau, este format din:

1. Glande endocrine propiu-zise (organe anatomice):

a. Epifiza
b. Hipofiza
c. Tiroida
d. Paratiroide
e. Suprarenale

2. Grupari celulare prezente in structura unor organe care au si alte functii:

a. Insulele Langerhans din pancreasul endocrin


b. Corpul progestativ si glanda tecala din ovar
c. Glanda interstitiala a testiculului.

3. Celule izolate cu functie endocrina, diseminate in structura unor organe:

a. Celulele sistemului endocrin gastro-entero-pancreatic


b. Celulele secretoare de renina sau eritropoietina din rinichi
c. Celulele secretoare de calcitonina din tiroida.

Celulele din ultima categorie au fost reunite sub denumirea de sistem


endocrin difuz, deoarece aceste celule in marea lor majoritate cu originea
HISTOLOGIE Page 24
endocrin difuz, deoarece aceste celule in marea lor majoritate cu originea
in crestele neurale, sunt gasite in diverse organe. Mai nou acest sistem a
fost redenumit in sistem neuroendocrin difuz.

HISTOLOGIE Page 25
11. Adenohipofiza
Monday, April 20, 2020 9:12 PM

- este formata din celule epiteliale de talie medie, dispuse in cordoane de marime si
forme foarte variate.
- anatomic , este formata din trei unitati: lobul anterior, lobul tuberal si lobul
intermediar.

1) Lobul anterior
- reprezentand masa cea mai dezvoltata a adenohipofizei, aceasta prezinta o
structura epiteliala coordonala.
- cordoanele celulare, conturate si anastomozate, sunt delimitate de o membrana
bazala pericordonala, ce separa celulele epiteliale de tesutul conjuctiv stromal.
Intre cordoanele celulare , exista o retea densa de capilare sanguine fenestrate, ce
preiau rapid hormonii elaborati, din diverse celule glandulare.
- produsii de secretie ai celulelor glandulare , pot fi gasiti in trei compartimente:
compartimentul celular, pericapilar sau capilar.
- unele celule glandulare, bogate in granule de dimensiuni mari , ocupa portiunea
marginala in cordon, si au un contact larg cu membrana bazala
HISTOLOGIE Page 26
marginala in cordon, si au un contact larg cu membrana bazala
- alte celule glandulare, cu putine sau fara granule, de talie mica, ocupa in special
zona centrala a cordonului, prezentand prelungiri ce iau contact cu membrana
bazala.
- celulele stelate, sunt agranulare si prezinta numeroase prelungiri citoplasmatice,
orientate in toate directiile. Conectate intre ele, aceste celule , realizeaza o retea
continua in adenohipofiza.Unele din aceste celule , intra in alcatuirea peretilor
cavitatilor foliculare .

Celulele secretoare de hormoni reprezinta majoritatea celulelor cordoanelor


celulare. In functie de coloratiile histologice , s-au clasificat in : celule cromafile
(acidofile si bazofile) , celule cromofobe.

Celulele acidofile
a) Celulele somatotrope
- sunt cele mai numeroase celule, aprox 50% din parenchimul glandular.
- se coloreaza intens cu coloranti acizi , in special “orange G”
- se gasesc in numar mai mare in zonele ale lobului anterior
- sunt celule poliedrice, contin numeroase granule , si prezinta un nucleu
voluminos , nucleolat.
- citoplasma contine cantitati mari de RER si aparat golgi sau organite ce participa
la sinteza STH-ului.
- aceste celule secreta STH.

b) Celulele prolactinice
-contin in citoplasma granule ce se coloreaza intens cu rosu carmin cu eritrozina.
- se gasesc in numar mare in zonele laterale ale lobului anterior, raspandite difuz
- la barbat si la femeia nulipara, aceste celule sunt reduse cantitativ si contin un
aport scazut de granule, ce impiedica evidentierea lor , in schimb la femeia
gravida, aceste celule cresc atat cantitativ , cat si in dimensiune. In timpul sarcinii,
celulele prolactinice pot deveni mai numeroase ca cele somatotrofe.
- aceste celule sunt bogate in ribozomi, , nucleul si nucleolii sunt voluminosi la
femeia gravida si in lactatie.

Celulele bazofile

c) Celulele corticotrope
-sunt localizate in special in cordoanele centrale ale lobului anterior.
- se coloreaza intens in alabastru , cu albastru de anilina.
- sunt celule voluminoase, PAS-pozitive, bogate in glicoproteine. Nucleul este
voluminos, normocrom, nucleolat , RE este dispersat , mitocondriile mici iar
aparatul Golgi sau lizozomii in cantitati mari. Citoplasma contine numeroase
filamente de citokeratina
- granulele de secretie din citoplasma prezinta forme variate si dimensiuni intre
300-500 nm.
- secreta ACTH.

HISTOLOGIE Page 27
d) Celulele tireotrope
-reprezinta 5% si sunt celule bazofile , cu granule de secretie mici, PAS positive,
dispuse la periferie, in ectoplasma., colorabile in albastru cobalt sau albastru alcian.
- celulele sunt dispersate in tot lobul anterior, in interiorul cordoanelor, si prezinta
expansiuni citoplasmatice.
- secreta TSH
e) Celulele gonadotrope
-sunt celule bazofile, PAS positive, colorate in albastru violet.
- sunt dispuse de-a lungul membranei bazale ce delimiteaza cordonul de celula, sau
sunt dispuse in gramezi, pericapilar.
- sunt mai numeroase in partea mediana a glandei sau in lobul tuberal.
- granulele de secreti sunt voluminoase, in schimb exista si specii cu granule mici,
preponderent existente la barbat. Aceste celule, prezinta un RE mai fragmentat , cu
numeroase vacuole.
- s-a demonstrat ca doar 70% din celule sunt plurihormonale.

Celulele plurihormonale : sunt celulele ce sintetizeaza ACTH si mai multi derivati


ai acestuia, denumiti prohormoni.

Celulele foliculo-stelate
-prin intermediul prelungirilor sale, formeaza o retea epiteliala. Celulele foliculare
delimiteaza cavitati cu coloid , iar celulele stelate trimit prelungiri lungi printre
celulele adenohipofizei. Au caractere de celule gliale.
- in citoplasma, contin putine organite secretoare, dar preziznta cantitati mari de
lizozomi si glicogen , si microfilamente.
- sunt dispuse inegal in parenchimul glandular si contribuie la fagocitoza.

2) Lobul intermediar
- este mai bine dezvoltat la nastere, dar se reduce progresiv.
- este reprezentat de o lama fina de tesut glandular, nedelimitat, dipsus intre lobul
anterior si cel posterior .
- celulele acestuia , sunt celule bazofile PAS pozitive , ce secreta in principal MSH
si mai putin ACTH.

3) Lobul tuberal
- este bine dezvoltat , si inconjoara tija hipofizara ca un manson epitelial. Acesta
apare ca un tesut de sustinere a vaselor sangvine ce iriga lobul anterior.
- este constituit din travee celulare lungi , dispuse paralel cu tija hipofizara.
-tesutul epitelial este sustinut de un tesut conjuctiv mult mai bine dezvoltat decat in
restul adenohipofizei.
- celulele epiteliale sunt in mare parte cromofobe, dar sunt si celule care produc
ACTH, STH, prolactina, TSH si gonadotropine.

HISTOLOGIE Page 28
HISTOLOGIE Page 29
12. Neurohipofiza
Monday, April 20, 2020 9:12 PM

-este alcatuita din prelungirile neuronale provenite din nucleii supraoptici si


paraventriculari din hipotalamus, asadar, din tesut nervos , prelungiri neuronale,
celule gliale si tesut conjucntiv bine vascularizat.
- anatomic, este constituita din trei portiuni : eminenta mediana, tija hipofizara si
lobul posterior.

1) Lobul posterior
- este format din prelungirile axonale amielinice ale neuronilor din nucleii
supraoptici si paraventriculari, celule gliale, si putin tesut conjuctiv bogat in
capilare sanguine.

Axonii prezinta zone mai dilatate, si mai inguste.


Ei contin mitocondrii, neurofibrile, neurotubuli, REN si granule de
secretie( sintetizate la nivelul pericarionului) .Aceste granule, de-a lungul axonului,

HISTOLOGIE Page 30
secretie( sintetizate la nivelul pericarionului) .Aceste granule, de-a lungul axonului,
formeaza anumite aglomerari , ce poarta denumirea de “corpii lui Herinng”.
- granulele de secretie contin doi hormoni, vasopresina si ocitocina, sintetizati de
catre neuronii din nucleii supraoptici si paraventriculari impreuna cu alti doi ,
numiti neurofizine: neurofizina 1 legata de ocitocina , respectiv neurofizina 2,
legata de vasopresina.Acesti neurohormoni , impreuna cu neurofizinele
corespunzatoare, sunt transportati pe cale axonala , si stocati in neurohipofiza.

Celulele gliale sunt reprezentate de macrogliile fibroase, ale caror prelungiri


realizeaza un rol de sustinere. Se observa existenta altor celule, numite pitucite.
Acestea , prezinta o citoplasma bogata in mitocondrii , aparat reticular golgi ,
lizozomi, si incluziuni lipidice. Pituicitele intervin in procesele secretorii , prin
hipertrofie in momentul in care secretia de hormoni neurohipofizari creste , si
intervin si in fagocitoza.

Tesutul conjuctiv stromal este slab reprezentat, fiind format din fibre de colagen si
reticulina, putina substanta fundamentala si dispusa perivascular.

Capilarele neurohipofizei sunt de tip fenestrat, cu endoteliu continuu, asezat pe o


membrana bazala si contin vezicule de pinocitoza . In spatiul pericapilar regasim
fibre de colagen , reticulina si rare celule conjunctive.

2) Eminenta mediana
- structura histologica este asemanatoare cu cea a lobului posterior, fiind formata
din axoni ai unor neuroni hipotalamici , celule gliale, si tesut conjuctiv bogat
vascularizat.
- axonii sunt clasificati in : axoni ai neuronilor din nucleii supraoptici si
paraventriculari ( mai putin numerosi , ce transporta hormoni), axoni ai neuronilor
din nucleii mijlocii, axoni ai neuronilor din alti nuclei hipotalamici.

3)Tija hipofizara
- este formata din fibre nervoase ale tractului hipotalamo-hipofizar , cu pericarionii
in nucleii supraoptici si paraventriculari.
- aceste fibre nervoase transporta vasopresina si ocitocina.

HISTOLOGIE Page 31
13. Tiroida
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

-tiroida are origine endodermica, fiind dezvoltata din planseul faringelui


primitiv.In cursul histogenezei, se disting doua stadii:
a) Stadiul prefolicular , in care glanda este formata din celule epiteliale dispuse in
gramezi si inconjurate de o membrana bazala.
b) Stadiul folicular , caracterizat prin aparitia foliculilor tiroidieni.

HISTOLOGIE Page 32
b) Stadiul folicular , caracterizat prin aparitia foliculilor tiroidieni.
- la exterior, glanda este captusita de o capsula conjunctiva, formata din doua
straturi: cel extern, fibros si bogat in fibre de colagen cu dispunere ordonata, si cel
intern, mai lax.
- dpdv histologic, tiroida este alcatuita din doua componente: parenchimul
glandular si stroma.

Parenchimul glandular este format din totalitatea structurilor epiteliale: foliculi


tiroidieni si celule interfoliculare.

Foliculii tiroidieni
-sunt considerati unitatile morfofunctionale ale parenchimului tiroidian . Foliculii
apar la microscop cu o forma sferica, ovalara sau poligonala, cu diametrul de la
0.1 – 1 mm.
- sunt alcatuiti dintr-un singur rand de celule epiteliale cubice ce formeaza o
cavitate plina cu coloid tiroidian. Celulele epiteliale se sprijina pe o membrana
bazala continua, subtire, formata din fibre de reticulina si glicozaminoglicani.
- dimensiunile foliculilor variaza in functie de varsta, starea functionala a glandei
sau pozitia topografica. In hiperfunctie, epiteliul devine cilindric, iar in
hipofunctie , devine aplatizat.
- epiteliul tiroidian este format din doua tipuri de celule: celule foliculare(tireocite,
sau celule principale) si celule parafoliculare sau celule C.

HISTOLOGIE Page 33
Celulele foliculare
-la microscopul optic ele apar cu forma cubica, cu nucleul rotund, normocrom,
nucleolat , dispus central.
-citoplasma este bazofila, bogata in organite celulare cu raspandire neuniforma.
-sunt celule cu polarizare evidenta,avand un pol apical in contact cu coloidul
tiroidian si un pol bazal in contact cu MB
- la microscopul electronic s-a observant ca la nivelul plasmalemei polului apical,
se observa existenta unor formatiuni digitiforme si numerosi microvili , ce maresc
suprafata de contact dintre tireocit si coloid.
-citoplasma apicala contine numeroase vezicule PAS positive, lizozomi,
fagolizozomi , microfilamente si microtubuli. Perinuclear, este mult mai bine
dezvoltata, observandu-se prezenta in numar mare a ribozomilor, poliribozomilor
si a aparatului Golgi. La polul bazala, citoplasma este bogata in mitocondrii si
RER.
- membrana bazala este o structura conjunctiva ce are rol de a delimita celulele
foliculare de spatiul interfolicular. Este alcatuita din fibre de reticulina, colagen si
substanta fundamentala.
-celulele foliculare, asezate intr-un singur rand, jonctionate intre ele prin
numeroase complexe jonctionale de tip zonula ocludens, zonula adherens si
desmozomi, delimiteaza o cavitate plina cu colloid tiroidian.

HISTOLOGIE Page 34
Celulele parafoliculare sau celulele C
-au originea in crestele neurale si sunt celule globuloase cu citoplasma slab
colorata , cu nucleul mai mare si putin excentric.
- acestea se gasesc raspandite difuz printre celulele principale ale epiteliului
tiroidian.
- prezinta , bine dezvoltat, aparatul Golgi, si RE, in timp ce lizozomii si
mitocondriile sunt mai putin numeroase.Prezinta si granule ce contin Calcitonina.
Celulele interfoliculare
-sunt dispuse printre foliculii tiroidieni si sunt celule izolate sau grupate sub forma
de insule, in jurul vaselor sangvine.

HISTOLOGIE Page 35
Stroma tiroidiana este alcatuita din travee conjuctive , desprinse din capsula
glandei, care se ramifica printre foliculii tiroidieni. Septurile conjunctive sunt
alcatuite din fibre de colagen, de reticulina fibrocite, rare limfocite, plasmocite si
rare macrofage.
-pe calea acestor septuri, patrund in tiroida manunchiurile vasculo-
nervoase.Arterele tiroidiene prezinta numeroase ramificatii , care formeaza o
bogata retea capilara dispusa in jurul foliculilor si celulelor interfoliculare.

HISTOLOGIE Page 36
HISTOLOGIE Page 37
14. Paratiroide
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

-sunt 4 glande mici, de forma ovalara, situate pe fata posterioara a lobilor


tiroidieni, in interiorul fasciei care inveleste capsula tiroidei.

Paratiroidele sunt alcatuite din stroma si parenchimul glandular.

Stroma
- fiecare glanda este delimitata la exterior de o capsula formata din tesut
conjunctiv. Din aceasta capsula, se desprind travee conjunctive care patrund in
parenchim , fara a-l imparti in lobi. Traveele sunt formate in special din fibre de
reticulina si realizeaza structura de support pentru celulele parenchimului si vasele
de sane.
- se mai gasesc si fibroblaste, rare mastocite, plasmocite sau macrofage.
- pe calea acestor travee, patrund in glanda vasele si nervii.

HISTOLOGIE Page 38
Parenchimul glandular
-este format din cordoane de celule epiteliale , de talie mica, poliedrice,
anastomozate, fiind inconjurate de o retea densa de capilare sangvine. Este alcatuit
din urmatoarele tipuri de celule:

Celulele principale intunecate


-sunt cele mai numeroase si sunt celule de talie relativ mica, cu citoplasma bazofila
si nucleul relativ rotund, impins spre polul bazal.
- prezinta un pol vascular, ce vine in contact cu capilarul sangvin si un pol bazal ,
in contact cu membrana bazala.
- celulele se jonctioneaza intre ele prin complexe jonctionale si prelungiri
citoplasmatice digitiforme.
- citoplasma este bogata in organite celulalre si granule de secretie. Organitele sunt
dispuse spre polul vascular, in timp ce nucleul este impins spre polul opus, in
apropierea membranei bazale. Prezinta RER bine dezvoltat, mitocondrii
numeroase , iar aparatul Golgi este format din cisterne pline cu material de sinteza.
Se mai gasesc ribozomi liberi, lizozomi, preoxizomi, microtubuli, granule de
glicogen si incluziuni lipidice.
Granulele de secretie sunt delimitate de membrane proprie, au forma rotunda sau
ovalara si contin parathormon.

Celulele principale clare

HISTOLOGIE Page 39
Celulele principale clare
-sunt celule cromofobe, mai putin numeroase, cu forma poliedrica si cu organite
citoplasmatice putine, dar bogate in vacuole.
- aceste celule sunt defapt celulele principale intunecate care si-au eliminat
granulele de secretie.

Celulele oxifile (cromofobe)


-sunt cele mai voluminoase celule ale paratiroidelor , si prezinta o citoplasma
intens bazofila in coloratiile uzuale, datorita prezentei a numeroase granule mari
acidofile, reprezentate de mitocondrii. Celelalte organite celulare sunt reduse , iar
granulele de secretie sunt rare.

HISTOLOGIE Page 40
HISTOLOGIE Page 41
15. Pancreasul endocrin
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Pancreasul este o glanda anexa a tubului digestive, situate in cavitatea abdominala,


retroperitoneal. El are dubla secretie: exocrine si endocrina.

-secretia endocrina a pancreasului este reprezentata in principal de insulina si


glucagon , elaborate de Insulele lui Langherhans.
Insulele Langerhans
- au forma sferica sau ovalara, si sunt raspandite fara nici o organizare , fiind mai
numeroase la nivelul capului si colului pancreatic.
- sunt delimitate la periferie de o lama fina de fibre de reticulina si colagen , fara ca
acestea sa formeze o capsula.
- sunt structurate in cordoane celulare cu dispunere neordonata, printre care se
gaseste o bagata retea capilara.
- in structura unei insule exista doua tipuri de celule: celule A( cu granulatii
acidofile) si celule B( cu granulatii bazofile)

HISTOLOGIE Page 42
Studii de microscopie electronica si imunohistochimie au demonstrat ca exista 4
populatii celulare:
1) Celulele A ( alfa) reprezinta aprox.20% din populatia celulara a insulei, contin
granule acidofile rezistente la tratamentul cu alcool si dense la fluxul de electroni si
sunt raspandite mai frecvent la periferia insulei. Secreta glucagon.
2) Celulele B (beta) sunt cele mai numeroase, reprezentant aprox 70-75%,
continand granule medii si fiind mai numeroase in partea centrala a insulei. Secreta
insulina.
3) Ceulele D ( delta) reprezinta aprox 5%, fiind dispersate la periferia celulei si
continand granule heterogene. Secreta somatostatina pancreatica.
4) Celulele PP, sunt foarte rare, gasite frecvent la periferia insulei si la nivelul
capului pancreatic. Contin granule dense la fluxul de electroni si secreta polipeptid
panctreatic vasoactiv.

HISTOLOGIE Page 43
HISTOLOGIE Page 44
16. CSR
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

-are origine mezoblastica; se afla la periferie;

Din punct de vedere histologic, este formata din doua elemente structurale: stroma
conjunctiva si parenchimul glandular;

HISTOLOGIE Page 45
Stroma glandei
- formata din fibre de colagen, fibrocite, rare mastocite si rare fibre musculare
netede;
- din capsula se desprind fine septuri conjunctive care patrund printre cordoanele
de celule parenchimatoase, fara insa a lobula glanda; pe aici patrund in glanda
vasele sanguine si limfatice;
- elementele stromale au rol de support pentru dispozitivul vascular si pentru
parenchimul glandular.

Parenchimul glandei
- format din cordoane de celulele epiteliale rotunde sau poliedrice, dispuse, dinspre
capsula spre medulosuprarenala, in trei zone concentrice : zona externa - zona
glomerulata, zona mijlocie - zona fasciculata si zona interna - zona reticulata;

HISTOLOGIE Page 46
1. Zona glomerulata
- dispusa mediat sub capsula glandulara, este foarte subtire.
- formata din celule de talie mica, rotunde, dispuse in coradoane arciforme in jurul
capilalelor sanguine;
- au citoplasma mai intunecata, datorita bogatiei in organite (RE neted, ribozomi,
lizozomi, mitocondrii, ARG) si prezentei unor vacuole de lipide de mici
dimensiuni;
- prezinta si granule de glicogen;
- nucleul este rotund, central, nucleolat, bogat in heterocromatina;

HISTOLOGIE Page 47
2. Zona fasciculata
- cea mai dezvoltata zona a glandei;
- formata din cordoane lungi de celule poliedrice, dispuse perpendicular pe
suprafata glandei, paralele sau uneori anastomozate, separate intre ele de capilarele
sangvine.
-celulele acestei zone sunt cele mai voluminoase, sunt clare, spumoase in
coloratiile uzuale.
- nucleul este rotund, central, mare, hipocrom datorita prezentei eucromatinei in
cantinate mare si nucleolat;
- aspectul spongios al citoplasmei se datoreaza prezentei a numeroase vacuole
lipidice care, in tehnica histologica clasica a includerii in parafina, prin pierderea
continutului lipidic sau aspectul clar, spongios, motiv pentru care ai fost numite
“spongocite”
- este impartita in zona fasciculata externa (in care celulele sunt voluminoase si
bogate in vacuole lipidice) si zona fasciculata interna (in care celulele sunt mici si
sarace in vacuole)
- prezinta si cantitati mari de vitamica C si granule de glicogen;
- prezinta numeroase mitcondrii, ribozomi, ARG, RE.

HISTOLOGIE Page 48
3, Zona reticulata
- formata din cordoane de celule mici, dispuse sub forma unei retele anastomotice,
separate de capilare sanguine largi;
- nucleul celulelor este rotund, mic, hipercrom, central;
- citoplasma are aspect intunecat, saraca in vacuole de lipide;
-bazofilia citoplasmei este data de prezenta in cantitate mare a ribozomilor,
poliribozomilor, RE rugos; acestea contin ARN;
-in citoplasma s-au mai pus in evidenta cantitati mari de lipofuscina, un pigment de
culoare galben brun.
- celulele din corticosuprarenala contin cantitati mari de colesterol esterificat,
fosfolipide, lecitine si grasimi neutre;

HISTOLOGIE Page 49
HISTOLOGIE Page 50
17. MSR
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Stroma
- este formata din fibre colagene , desprinse din capsula glandei care traverseaza
corticosuprarenala, fibre de reticulina, rare fibroblaste, macrofage si mastocite. Pe
calea acestor fibre conjunctive, ajung in medulosuprarenala, vasele sangvine.
- aceasta glanda prezinta vascularizatie dubla, primind pe de-o parte sange din
capilarele care traverseaza corticosuprarenala si se continua cu capilarele din
medulosuprarenala, iar pe de alta parte, din arteriolele care se desprind direct din
arterele suprarenale, traverseaza capsula si toate corticosuprarenala si se
capilarizeaza in medulara.
Capilarele din corticosuprarenala, contin hormoni , ce stimuleaza secretia celulelor
medulosuprarenalei.

HISTOLOGIE Page 51
medulosuprarenalei.

Parenchimul
- este format din cordoane de celule cu forme si dimensiuni variabile, dispuse
neordonat datorita dispozitivului vascular complex ce se formeaza in aceasta zona.
Aceste celule au originea in crestele neurale.
-parenchimul medulosuprarenalei este similar cu cel al unui ganglion simpatic
- unele celule prezinta o forma rotunda, de dimensiuni mici, cu nucleul rotund
situat central, iar alte celule sunt de dimensiuni mari , poliedrice, cu nucleul
excentric.
- citoplasma este abundenta, neomogena, fin granulara si uneori vacuolara. Contine
organite celulare obisnuite: numeroase mitocondrii, ARG-ul dispus
perinuclear( nuj ce pnm e arg), ribozomi liberi si poliribozomi, lizozomi, RER si
N. In citoplasma se gasesc numeroase granule, delimitate de o membrana proprie,
care se coloreaza in galben-brun cu sarurile de crom. Aceste granule contin
catecolamine, enzime, dopamine, ATP, etc.
- studii de citochimie au demonstrate ca secretia principala a acestor celule este
reprezentata de adrenalina si noradrenalina.
- medulosuprarenala primeste TNL preganglionare de la neuronii simpatici ai
nervilor splahnici.
- in medulosuprarenala, produsii finali de sinteza, sunt stocati la polul vascular al
HISTOLOGIE Page 52
- in medulosuprarenala, produsii finali de sinteza, sunt stocati la polul vascular al
celulelor si eliberati in sange la diferite stimulari.
- aproximativ 80% din granulele din citplasma, contin catecolamine.

HISTOLOGIE Page 53
18. Terminatiuni nervoase in tegument
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

La nivelul tegumentului, se gasesc terminatii nervoase libere si corpusculi senzitivi,


care asigura urmatoarele tipuri de sensibilitati:
-sensibilitatea tactila , asigurata de corpusculii Merkel si Meisner;
- sensibilitatea termica, asigarata de cosrpusculii Krause pentru frig si Ruffini
pentru cald.
- sensibilitatea presionala, asigurata de corpusculii Vater – Paccini;
-sensibilitatea dureroasa, asigurata de terminatiile libere din dermul superficial.

Terminatiile nervoase libere sunt mielinice ( pentru nervii senzitiv) si amielinice


( pentru nervii vegetativi). Fibrele mielinice, pierd teaca de mielina la nivelul
membranei bazale a epidermului, dupa care strabat membrana bazala si se
ramifica printre celulele stratului bazal si stratul poliedric. Ele receptioneaza
sensibilitatea termica si dureroasa.

La nivelul epidermului , se gasesc organele tactile Merkel. Acestea, sunt formate


dintr-o componenta nervoasa si o componenta epiteliala.Componenta nervoasa,
este reprezentata deo fibra nervoasa, care in interiorul corpusculului da nastere
unor meniscuri tactile ce vin in contact cu una sau mai multe celule tactile.
Organele tactile Merkel , sunt mecanoreceptori pentru tact si presiuni mici.

Corpusculii Meissner, Golgi-Mazzoni, Vater-Pacini, Ruffini si Krause au o organizare


mimcroscopica asemanatoare. Prezinta, de la interior spre exterior:
-componenta nervoasa reprezentata de o prelungire a gg pseudounipolari sau din
gg senzitivi ai unor nervi cranieni. Corpusculii de dimensiuni mai mari, pot prezenta
si o terminatie nervoasa vegetativa.
- componenta interna este formata din numeroase celule Schwann
- componenta conjunctiva este formata din fibre de colagen dispuse in lamele, ce
delimiteaza corpusculul. Contin si fibroblaste, vase sangvine si chiar vase limfatice.

Corpusculii Meissner se gasesc preponderent in dermul papilar. Au forma alungita


si este format din numeroase celule Schwann asezate unele peste altele. Sunt
mecanoreceptori sensibili la tact si presiune si au o reactie mult superioara
organelor Merkel.
Corpusculii Vater Pacini sunt cei mai mari corpusculi senzitivi ai tegumentului.,
gasiti preponderent in hipoderm. Componenta nervoasa se termina butonat si
poate emite colaterale. Intern, prezinta celule Schwann, cu aspect lamelar, dispuse
concentric in jurul componentei nervoase. Este mecanoreceptor sensibil la vibratii,
presiune si miscare.
HISTOLOGIE Page 54
presiune si miscare.
Corpusculii Golgi Mazzoni se gasesc in derm si prezinta o structura similara cu cei
Vater- Pacini, dar au dimensiuni mult mai mici. Celulele lamelare Schwann
formeaza doua “coifuri”intre care se gaseste prelungirea nervoasa. Sunt receptori
pentru presiune si tact.
Corpusculii Ruffini sunt localizati in derm si au o forma ovalara. Terminatia
nervoasa patrunde in corpuscul unde emite numeroase ramificatii, ce se indreapta
spre capsula externa. Celulele Schwann au forme si dimensiuni variate , iar la
periferia celulei se formeaza o capsula groasa formata din fibre de colagen. Sunt
sensibili la variatiile de temperatura si la tractiune.

HISTOLOGIE Page 55
19. Tunica externa a globului ocular (sclerotica si cornee)
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Screlotica
-reprezinta invelisul extern al ochiului, fiind similara cu capsula unui
organ.Asigura o protectie mecanica foarte eficienta, iar in partea anterioara se
continua cu corneea.

Histologic, este constituita din fibre colagene dispuse in straturi paralele in


interiorul unei lame, dar cu orientare diferita fata de fibrele din lamele supra sau
subiacente.
Printre fibrele de colagen se gasesc si rare fibre elastice , fibrocite sau fibroblaste si
rare vase sangvine.

Pe suprafata externa a screloticii se insera tendoanele muschilor extrinseci ai


ochilui si multiple fibre conjunctive inserate pe capsula lui Tenon, prin intermediul
careia ochiul este fixat in orbita. Intre capsula lui Tenon si sclerotica , exista spatiul
episcleral, ce contine tesut conjunctiv lax care permite mobilitatea globului ocular .
Intre screlotica si tractul uveal, se regaseste spatiul supracoroidian bogat in vase
sangvine.

In partea anterioara, screlotica se continua cu corneea , printr-o zona scurta de


tranzitie , numita limb sclerocorneean.

La polul posterior, screlotica prezinta o zona cu numeroase orificii , numita aria


cribriforma, prin care trec fibrele nervului optic.

Corneea are forma unei calote emisferice si prezinta , in mod normal o suprafata
neteda, iar orice deformare a suprafetei duce la un viciu de refractie numit
astigmatism.
-este formata dintr-un tesut conjunctiv, numit tesut conjunctiv propriu cornean sau
stroma corneei, acoperit pe fata anterioara de epiteliul anterior, iar pe fata
posterioara, de epiteliul posterior al corneei.

1) Tesutul propriu cornean este format din 40-50 de lamele de fibre de colagen,
dispuse paralel , una peste alta, cu orientare diferita fata de fibrele altei lamele.
Lamele sunt jonctionate intre ele , prin fibre de colagen “de imprumut” care trec de
la o lamela la alta, iar acest dispozitiv fibrilar ofera transparenta corneei.
- intre lamele se gasesc rare celule conjunctive aplatizate, iar substanta
fundamentala este redusa cantitativ,fiind formata din glicozaminoglicani, cel mai
de seama reprezentant fiind keratan-suflatul

2) Epiteliul anterior este un epiteliu de tip malpighian , fara keratinizare, format din
5-7 randuri de celule suprapuse , jonctionate intre ele prin interdigitatii si

HISTOLOGIE Page 56
5-7 randuri de celule suprapuse , jonctionate intre ele prin interdigitatii si
desmozomi.
- stratul bazal este format dintr-un rand de celule cubice, cu nucleul rotund, dispus
central, cu citoplasma abundenta.
- celelalte straturi celulare sunt formate din celule care devin din ce in ce mai
turtite, nucleii devin ovalari si mai hipercromi.
-stratul superficial este format din celule pavimentoase acoperite de o pelicula
lichidiana din secretia glandelor anexe.
- stratul bazal este separat de tesutul conjunctiv subiacent , printr-o membrana
bazala groasa, membrana Bowman.
- in dreptul limbului sclero-cornean se continua cu epiteliul conjunctival.

3) Epiteliul posterior este format dintr-un singur rand de celule aplatizate, cu


nucleul turtit, citoplasma vacuolara, bogata in mitocondrii , si asezat pe o
membrana bazala groasa, membrane Descement.
- acest epiteliu este scaldat in umoarea apoasa si filtreaza apa si metabolitii care
trec din umoarea apoasa in stratul propriu cornean.

4) Jonctiunea sclero-corneeana(limbul) reprezinta zona de trecere de la corneea


transparenta la screlotica opaca. Epiteliul corneei se continua cu epiteliul
conjunctivei iar epiteliul propriu corneean se continua cu tesutul conjunctiv dens al
sclerei.

HISTOLOGIE Page 57
20. Structura retinei vizuale
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

-retina , este tunica interna a globului ocular si este un tesut nervos modificat ,
prezentand doua zone: retina vizuala , situata posterior de ora serrata , si retina
oarba , situata anterior de acest reper.
- retina vizuala este formata dintr-o foita externa( stratul celulelor pigmentare) si o
foita interna( formata din celulele senzoriale receptoare, neuroni si celule
nevroglice. Stratul celulelor pigmentare este separat de coroida prin membrana
Bruch , iar de stratul celulelor senzoriale printr-un spatiu virtual, format dintr-un
singur rand de forma prismatica, cubica si turtita, ce prezinta un nucleu dispus
bazal, citoplasma pline de granule de melanina, fagozomi, fagolizozomi, sau REN.
- foita interna a retinei este formata din celule senzoriale ( cu bastonas sau cu
conuri) celule bipolare, multipolare, ganglionare , celule nevroglice Muller , celule
amacrine sau orizontale.

HISTOLOGIE Page 58
Celulele cu bastonas sunt in jur de 120 de milioane. Acestea prezinta un corp
neuronal usor alungit din care porneste spre epiteliul pigmentar o prelungire
externa cu aspect de bastonas. Prezinta un nucleu hipercrom , cu dimensiuni mici si
o cantitate redusa de organite celulare. Prelungirea externa prezinta doua segmente:
1) Extern: lung , cilindric, cu numeroase plicaturari ale plasmalemei celulare .
Membrana discurilor contine rodopsina.
2) Intern: cu aspect cilindric, ce prezinta o striatie longitudinala datorita
mitocondriilor lungi .
-celulele cu bastonas sunt absente la nivelul foveei centralis si numarul lor creste
progresiv pana la ora serrata.
Celulele cu conuri sunt aprox.7 milioane si au un corp celular mic , cu un nucleu
rotund, mai mare si mai hipercrom decat cel din celulele cu bastonas .
-din corpul celular se desprinde spre stratul pigmentar o prelungire dendriticain
forma de con , cu doua segmente: unul extern , striat transversal , ce contine circa
200-500 vezicule aplatizate si segmentul intern , striat longitudinal, ce contine
numeroase mitocondrii.
- celulele cu con contin pigmentul iodopsina. Aceste celule sunt in numar mare in
foveea centralis si scade progresiv catre ora serata.

Celulele bipolare reprezinta primul neuron al caii optice si face legatura intre
celulele fotoreceptoare si celulele multipolare.
-au aspect fusiform, cu orientare perpendiculara pe suprafata retinei, cu nucleul
hipercrom si citoplasma redusa.
- emit catre celulele fotoreceptoare o dendrita iar catre celulele multipolare un
axon.

HISTOLOGIE Page 59
Celulele multipolare reprezinta al doilea neuron pe calea optica si sunt celule mari,
cu forma rotunda, ovalara sau priforma , cu nucleu unic, rotund, sau eliptic situat
central, hipocrom sau nucleolat.
-citoplasma este abundenta, neomogena, bogata in organite cotoplasmatice, in
special corpusculii Nissl.
-celulele multipolare trimit prelungiri dendritice catre celulele bipolare variate ca
forma si dimensiune, si intern, trimit cate un axon care se indreapta catre papila,
unde intra in structura nervului optic.

Celulele nevroglice Muller reprezinta elemente de sustinere ale celulelor din retina
si sunt celule alungite, a caror plasmalema se muleaza pe corpii si prelungirile
celulelor senzoriale si nervoase.
-citoplasma este abundenta, cu prelungiri numeroase, si acestea sunt solidarizate
intre ele prin desmozomi.
- la nivelul jonctiunii dintre conuri si bastonase si corpii celulelor fotoreceptoare,
realizeaza o membrana , membrana limitanta interna si la limita dintre retina si
corpul vitros , plasmalemele celulelor Muller realizeaza membrana limitanta
interna.

Celulele orizontale sunt defapt neuroni de asociatie al caror pericarion prezinta un


nucleu central. Din coprul neuronal , pornesc prelungiri in directii opuse .

Celulele amacrine reprezinta al doilea tip de celule de asciatie si sunt celule lipsite
de axon. Corpul celular se regaseste la nivelul celulelor bipolare iar dendritele se
intreapta la zona de jonctiune dintre celulele bipolare si cele multipolare.

HISTOLOGIE Page 60
21. Organul lui Corti
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Structura microscopica esentiala a melcului este asezata pe membrana bazilara, pe


toata lungimea canalului cohlear.
Este un masiv celular inalt diferentiat, provenind din epiteliul de acoperire.
In structura sa exista 2 componente:

Componenta epiteliala formata din 3 categorii de celule:


Celule de sustinere
-sunt celule inalte, departate intre ele la baza si jonctionare la varf, care alcatuiesc
stalpii tunelului
-c elulele care delimiteaza tunelul lui Corti au o morfologie particulara,
prezentand:
- un corp cellular care formeaza peretele tunelului corti
- un cap mai mult sau mai putin dilatat care se “articuleaza cu capul celulei din
peretele opus
- citoplasma acestor celule contine numeroase filament care par sa confere
celulelor rigiditate crescuta.
• Celulele de sustinere Deiters
- au forma de fotoliu cu speteaza
- prezinta o citoplasma abundenta, bogata in organite si fascicule de filamente
- nucleul este rotund sau ovalar dispus central
- in treimea superioara prezinta o foseta in care se sprijina polul bazal al celulelor
senzoriale; citoplasma este bogata in filamente dispuse paralel cu rol mecanic
HISTOLOGIE Page 61
senzoriale; citoplasma este bogata in filamente dispuse paralel cu rol mecanic
- la polul apical prezinta o zona numita falanga care se articuleaza cu celelalte celule
de sustinere formand membrana reticulata
- au rol de sustinere pentru celulele senzoriale
- se dispun pe un singur rand medial de tunelul lui Corti si pe 3 randuri lateral de
acesta.

• Celulele de sustinere Hensen


- se gasesc medial de celulele Deiters din stalpul intern si lateral de celulele Deiters
din stalpul extern
- sunt inalte, cilindrice, voluminoase, cu nucleu rotund, normocrom, central
- citoplasma este acidofila, mai saraca in organite si fara filamente
- polul apical proemina la suprafata epiteliului in endolimfa si prezinta cativa
microvili de mici dimensiuni

• Celulele Claudius
- au forma cubica, citoplasma este mai clara si nucleul rotund este situat central
- se gasesc pe membrana bazilara in afara celulelor Hensen

Celule bazale (Bottcher)


- sunt mici, aplatizate, bogate in organite, cu citoplasma mai intunecata
- sunt situate pe membrana bazilara printre celulele de sustinere
- au rolul de a inlocui celulele de sustinere epuizate functional
Celule senzoriale
- sunt celule epiteliale inalt differentiate care vin in contact cu terminatiile
dendritice ale neronilor din ganglionul spiral Corti.
- numite si celule paroase, ele sunt aranjate in randuri paralele: celulele auditive
interne formeaza un singur rand, iar cele externe 3 randuri
- polul apical este in contact cu membrana reticulata, iar polul bazal se sprijina intr-
o foseta a celulelor Deiters

• Celulele auditive externe


- au aspect cilindric
- citoplasma bogata in organite: mitocondrii, lizozomi, microtubuli si
microfilamente, vacuole cu lipide, granule de glicogen si corpi Hensen
- nucleul este rotund, normocrom, dispus bazal
- la polul apical prezinta stereocilicare proemina la suprafata epiteliului
• Celulele auditive interne
- au inaltime mai mica
- au citoplasma mai saraca in organite si microfilamente
- la polul aical prezinta aceeasi stereocili

Componenta nervoasa este reprezentata de terminatiile dendritice ale neuronilor


bipolari senzitivi din ganglionul Corti. Pentru celulele auditive externe, terminatiile
HISTOLOGIE Page 62
bipolari senzitivi din ganglionul Corti. Pentru celulele auditive externe, terminatiile
dendritice fac sinapsa numai cu polul bazal al acestora, iar pentru celulele auditive
interne, cu polul bazal dar si cu fetele lateral ale celulelor senzoriale.

HISTOLOGIE Page 63
22. Mugurele gustativ
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Corpusculii gustativi sunt mici formatiuni ovalare localizate in epiteliul cavitatii


bucale, in special in epiteliul papilelor fungiforme si circumvalate, dar si la nivelul
palatului, faringelui, laringelui si epiglotei.
Mugurii gustativi sunt constituiti din 50 – 75 de celule care ocupa toata grosimea
epiteliului de acoperire. Acestea sunt celule alungite, fuziforme, cu polul bazal pe
membrana bazala si cu polul apical la suprafata epiteliului. Au citoplasma mai
clara decat a epiteliului de acoperire, iar nucleii sunt mari, hipocromi si ovalari, cu
axul mare perpendicular pe membrana bazala.
Mugurii gustativi prezinta la polul apical porul gustativ.

In structura corpusculului gustativ sunt 2 componente:

Componenta epiteliala – contine 3 tipuri de celule ce difera ca aspect morfologic


si colorabilitate:
a. celule de tip I:
- celule intunecate
- situate la periferia corpusculului gustativ, dotate cu microvili proiectati in porul
gustativ
- citoplasma este bogata in filamente fine, ribozomi, RE rugos si mici granule
secretorii
- au rol de sustinere si de fagocitoza
- la polul apical prezinta complexe jonctionale de tip cuticular prin care comunica cu
celulele de sustinere din jur si cu celulele epiteliului malpighian de acoperire
- delimiteaza canalul gustativ delimitat de un por intern si unul extern
Printre acestea, la polul bazal se gasesc “celulele stem” cu citoplasma
mai intunecata, cu nucleul rotund, capabile de a se diferentia in celelalte
tipuri celulare.
b. celule de tip II:
- celule clare, inalte, mai putin numeroase
- contin in citoplasma RE neted abundent si putine filamente
- prezinta sinapse, cu rol necunoscut
c. celule de tip III:
- celule senzoriale
- situate in centrul corpusculului gustativ
- citoplasma contine microtubuli longitudinal si putin RE neted
- la polul apical prezinta “păr gustativ” situat in canalul gustativ, iar la polul bazal
prezinta numeroase sinapse
- au functie de chemoreceptie

Componenta nervoasa este reprezentata de prelungirile dendritice ale neuronilor


senzitivi bipolari, din ganglionii Andersch si Ehrenritter. Acestea se ramifica in
mugurele gustativ, formand plexul intragemal in interiorul corpusculului, plexul

HISTOLOGIE Page 64
mugurele gustativ, formand plexul intragemal in interiorul corpusculului, plexul
perigemal in jurul lui si plexuri intergemale intre muguri.

HISTOLOGIE Page 65
23. Mucoasa olfactiva
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Mucoasa olfactiva constituie un organ senzorial capabil sa identifice anumite


molecule introduse in organism o data cu aerul inspirat.

Mucoasa olfactiva este constituita din epiteliul olfactiv si corion (lamina propria).

Epiteliul olfactiv
- este un epiteliu pseudostratificat cilindric lipsit de celule caliciforme si cili
- este asezat pe o membrana bazala subtire sub care se gaseste un corion bogat
vascularizat = neuroepiteliu (singurul loc din organism unde neuronii sunt
localizati in grosimea unui epiteliu de acoperire)
- contine 3 tipuri de celule:
a) celulele bazale (celule de inlocuire)
- situate la baza epiteliului olfactiv
- sunt considerate celule stem, se pot divide si diferentia in celule olfactive sau
celule de sustinere
- au dimnesiuni mici, forma piramidala si nucleu sferic
- citoplasma contine organite comune si cateva fascicule de microfilamente
- emit multiple prelungiri care se jonctioneaza cu alte celule bazale si celule de
sustinere
b) celule de sustinere
- inalte, columnare, polul apical contine microvili scurti
- citoplasma contine granule de pigment galben – brun, RE neted, complex Golgi,
mitocondrii
- nucleul are forma ovalara si este situat la acelasi nivel cu nucleii celulelor de
sustinere vecine
- prezinta niste adancituri in care se afla corpul celulelor nervoase
c) celule olfacticve
- sunt neuroni senzitivi bipolari
- corpul neuronal are aspect fusiform, contine un nucleu rotund si o citoplasma care
contine toate structurile unei celule nervoase, inclusiv neurofibrile si neurotubuli
- prelungirea dendritica porneste de la polul extern al pericarionului si se termina la
vezicula olfactiva, iar axonul depaseste membrana bazala, traverseaza corionul si
apoi lama ciuruita a etmoidului
Lamina propria
- este despartita de epiteliul olfactiv printr-o membrana bazala condensata
- sunt prezente glande tubulare alveolare = glande Bowman, formate din celule
piramidale cu granule secretorii la polul apical
- dispozitivul vascular sanguin si limfatic al laminei propria este bine reprezentat.

HISTOLOGIE Page 66
24 Epiderm
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Epidermul este un epiteliu pavimentos, stratificat cu keratinizare.


Majoritatea celulelor prezente in structura epidermului (keratinocite) au capacitatea de a sintetiza keratina.
Keratinocitele sunt asezate stratificat in 5 straturi: bazal, spinos, granulos, lucios si cornos.

Diferentierea celulelor epidermului (keratinizarea) include:


- sinteza de structuri proteice noi si modificarea unora existente
- aparitia de noi organite celulare si reorganizarea structurala a celor prezente
- modificarea formei celulare
- modificarea progresiva a metabolismului celular
- cresterea sintezelor proteinelor ce intervin in keratinizare
- degradarea coordonata si controlata a unor organite celulare
- modificari progresive ale plasmalemelor, suprafetelor antigenice si receptorilor
- deshidratarea celulelor superficiale

HISTOLOGIE Page 67
Fiecare strat celular reprezinta un stadiu al diferentierii keratinocitare in care celulele devin mai specializate.

a) Stratul bazal (germinativ)


- este format dintr-un singur rand de celule de forma cilindrica cu dispunere palisadica
- este format din keratinocite si rare celule dendritice nekeratinocitare: melanocite, celule Merkel, celule
Langerhans
- nucleul keratinocitelor este ovalar, intens cromatic, asezat central sau la polul apical al celulei, cu 1 – 2 nucleoli
vizibili
- citoplasma keratinocitelor bazale este bazofila si contine:
- numerosi ribozomi
- numeroase mitocondrii distribuite perinuclear sau spre polul bazal
- vezicule si saci aplatizati ale aparatului reticular Golgi
- canalicule ale RE neted si rugos
- lizozomi primari si secundari
- vezicule de pinocitoza
- microtubuli
- un numar variabil de tonofibrile
- microfilamente si microtubuli de actina, alfa – actina si miozina
- numeroase granule de pigment melanic dispersate neomogen in citoplasma. Cele mai multe sunt dispuse la polul
apical al celulei, formand pentru nucelul keratinocitelor o cupola protectoare impotriva radiatiilor ultraviolete.
Granulele de pigment melanic sunt sintetizate de melanocite si transferate keratinocitelor.
- plasmalema este ondulata, plicaturata, realizand pe intreaga suprafata prelungiri digitiforme care se intrepatrund
cu cele ale celulelor vecine. Prelungirile sunt mai accentuate la polul bazal al celulei.
- membrana celulara prezinta 2 componente principale:
- glicolema (glicoxul) – complex lipoproteic superficial – detine un rol important in controlul schimburilor ionice
transmembranare
- plasmalema (membrana plasmatica propriu – zisa) este lipoproteica, trilaminata, formata din 2 lamine opace si
prezinta o permeabilitate selectiva, cu numeroase proteine integrale cu rol de receptori.
In asigurarea adezivitatii celulare un rol esential il au dispozitivele jonctionale intercelulare,
desmozomii. Acestia sunt foarte numerosi in straturile bazal si spinos si scad numeric in straturile
superficiale.
La polul bazal keratinocitele prezinta hemidesmozomi, care formeaza impreuna cu desmozomii un

HISTOLOGIE Page 68
La polul bazal keratinocitele prezinta hemidesmozomi, care formeaza impreuna cu desmozomii un
sistem de legaturi care egalizeaza forta mecanica intre keratinocite. Aceste structuri nu sunt
permanente.
Un alt tip de jonctiune intercelulara, prezenta intre keratinocitele stratului bazal este jonctiunea “gap”
sau “nexus” care este o zona de cuplaj ionic si electric, dar si o cale specializata de “comunicare”
intercelulara.

b) Stratul spinos (stratul celulelor poliedrice sau stratul mucos al lui Malpighi) este constituit din 6 – 20 de randuri
de celule poliedrice, voluminoase, asezate deasupra stratului bazal. Numarul de randuri difera in functie de
regiunea topografica, fiind mai numeroase in regiunile supuse factorilor fizici (palme, plante).
Membrana celulara prezinta numeroase plicaturi, care faciliteaza conectarea celulelor intre ele si
marirea suprafetei de schimb metabolic dintre celule si spatiul extracelular.
Nucleul este rotund, dispus central, cu 1 – 2 nucleoli vizibili.
Citoplasma este acidofila, mai condensata la periferia celulei si mai clara perinuclear.
Keratinocitele din stratul poliedric contin toate organitele celulare, dar mai reduse cantitativ decat la
stratul bazal. Lizozomii sunt de forma sferica si au o intensa activitate enzimatica hidrolitica, fiind
responsabili de digestia intracelulara a diverselor particule in cadrul proceselor de heterofagie si
autofagie.
Capacitatea de endocitoza si fagocitoza a keratinocitelor poate explica de ce epidermul este lipsit de un
sitem celular de eliminare a deseurilor. Heterofagia consta in includerea si digestia substantelor
nutritive, a bacteriilor, a virusurilor, a detritusurilor celulare sau a substantelor inerte, cu ajutorul
lizozomilor. Autofagia reprezinta digestia intracitoplasmatica a organitelor celulare care si-au teminat
activitatea si se afla in diferite grade de dezintegrare.
Caracteristic pentru keratinocitele stratului spinos este sporirea numarului de filamente citoplasmatice
si aparitia keratinozomilor. Filamentele citoplasmatice sunt asezate in manunchiuri dense de
tonofilamente pe directia liniilor de forta ale epidermului.
In partea superioara a stratului spinos, keratinocitele prezinta organitele specifice numite keratinozomi
(corpii Odland, corpii lamelari, granulele dense, cementozomi) care apar formate din mici vezicule
golgiene dense, de forma ovalara, ce contin fosfolipide, proteine, polizaharide si numeroase enzime
hidrolitice, inclusiv fosfataza acida. Keratinozomii migreaza spre periferia celulei, fuzioneaza cu
membrana citoplasmatica si isi descarca continutul in spatiul intracelular.

Rolurile keratinozomilor:
- in sinteza lipidelor epidermice
- in sinteza si stocarea colesterolului
- in formarea si mentinerea barierei hidrolipidice a pielii
- in descuamarea celulelor cornificate
- biosinteza provitaminei D3

c) Stratul granulos este alcatuit din 2 – 3 randuri de celule romboidale orientate cu axul mare paralel cu suprafata
pielii. Celulele acestui strat prezinta un nucleu tahicrom, ovalar, cu axul mare dispus in axul lung al celulei.
Citoplasma este mai saraca fata de celulele stratului spinos si contine:
- mitocondrii balonizate si vacuolizate
- ribozomi si poliribozomi
- keratinozomi dispusi sub plasmalema
- tonofilamente groase
- numeroase granule formate din keratohialina care sunt structuri esentiale in procesul de diferentiere
keratinocitara
Membrana celulara este mai groasa si mai flexuasa, spatiul intracelular este mai redus, iar
desmozomii apar din ce in ce mai rar, ingrosati si cu structura modificata.

d) Stratul lucios
- este format din cateva randuri de celule turtite, intens acidofile
- celulele au nucleii fragmentati, iar cea mai mare parte a organitelor celulare au disparut

HISTOLOGIE Page 69
- celulele au nucleii fragmentati, iar cea mai mare parte a organitelor celulare au disparut
- citoplasma contine eleidina, acid oleic, grasimi neutre si glicozizi

e) Stratul cornos este constituit din 4 – 10 randuri de celule clare, moarte, acidofile, turtite, asezate paralel cu
suprafata pielii, strans jonctionate intre ele.
Celulele cornoase, corneocitele, sunt anucleate, iar organitele citoplasmatice sunt, in mare parte,
absente. Corneocitele sunt jonctionate prin desmozomi modificati si prin marginilie lor laterale foarte
neregulate.
Keratina reprezinta mai mult de 80% din masa celulei cornoase. In aceasta matrice amorfa se gaseste o
proteina specifica = filagrina, rezultata din conversia enzimatica a unor precursori citoplasmatici in
timpul transformarii celulelor granulare in celule cornoase, care favorizeaza agregarea filamentelor de
keratina.
Plasmalema se ingroasa progresiv devenind foarte densa, asigurand rezistenta mecanica a stratului
cornos. In fazele terminale ale diferentierii keratinocitare se formeaza un invelis proteic imediat sub
plasmalema a carui principala proteina este involucrina.
Partea superficiala a stratului cornos, numita zona disjuncta, este formata din placarde de celule ce se
pot desprinde la cele mai mici traumatisme. Celulele descuamate sunt inlocuite cu alte celule prin
activitatea regenerativa a stratului bazal. Intre straturile bazal si cornos celulele nu se mai divid, ci
parcurg un proces de diferentiere caracteristic.

In afara keratinocitelor, in epiderm mai exista si alte tipuri de celule cu functii speciale: melanocitele, celulele
Langerhans si celulele Merkel.

Melanocitele:
- sunt celule derivate din crestele neurale, alcatuiesc sistemul pigmentar al pielii, cu rol vital in fotoprotectie
- au citoplasma palida, nucleul rotund si nucleolat, tahicrom, situat central
- citoplasma este abundenta si contine: mitocondrii, aparat Golgi, ribozomi si poliribozomi dispusi in rozete
- se evidentiaza specific prin reactia DOPA sau prin impregnatie argentica
- sunt localizate printre celulele stratului bazal al epidermului si in bulbul firului de par
- celulele pigmentare formeaza melanozomi care contin melanina si proteine

Celulele Merkel:
- sunt raspandite printre keratinocitele straturilor bazal si spinos
- se gasesc in cantitate mare in pielea glabra a degetelor, buzelor si teaca firului de par, izolate in epiderm sau
asociate cu terminatiile iederiforme Merkel – Ranvie
- prezinta citoplasma clara, bogata in organite si numeroase prelungiri insinuate printre keratinocitele invecinate
- nucleul este normocrom, situat central, lobulat si invelit de o membrana nucleara ondulata
- poate prezenta cativa desmozomi care se jocntioneaza cu keratinocitele
- caracteristic acestor celule este prezenta in citoplasma a granuleleor Merkel

Celulele Langerhans:
- sunt celule dendritice care nu formeaza jonctiuni cu keratinocitele inconjuratoare
- sunt prezente printre celulele stratului bazal, dar mai ales in straturile spinos si granulos
- prezinta o citoplasma clara si nucleul boselat
- pot fi puse in evidenta prin impregnare cu clorura de aur, dar mai ales prin reactii histoenzimatice
- prezinta reactie DOPA negativa
- citoplasma abundenta contine aparat Golgi, RE, lizozomi, vezicule, vacuole, picaturi de lipide, glicogen,
melanozomi fagocitati si granule Birbeck (au forma ovalara, de bastonas sau racheta de tenis)
- sunt implicate in initierea raspunsului imun prin recunoasterea, captarea, prelucrarea si prezentarea antigenului
limfocitelor T imunocompetente din derm

Membrana bazala a epidermului (jonctiunea dermo – epidermica):


- separa si ancoreaza de stratul papilar al dermului epidermul
- are aspect ondulat

HISTOLOGIE Page 70
- are aspect ondulat
- este produsul de sinteza al keratinocitelor bazale si al fibroblastelor dermice
- coloratiile uzuale nu o evidentiaza
- evidentierea se face prin reactia PAS si prin impregnare argentica Gömöri
- prezinta 3 straturi lamerare suprapuse:
- lamina lucida / lamina rara – adiacenta keratinocitelor bazale, omogena, traversata de filamente fine
- lamina densa – constituita preponderent din filamente fine, interconectate, incluse intr-o matrice amorfa, densa.
Componentul principal al acestei lamine este colagenul tip III care formeaza o plasa colagenica si functioneaza
ca o bariera – filtru care impiedica trecerea moleculelor cu greutate mai mare de 40.000 daltoni
- lamina fibroreticularis – marcheaza trecerea spre tesutul conjunctiv dermic si este formata din fibre de ancoraj
scurte si late cu originea in lamina densa ce se disperseaza si se ancoreaza distal printre filamentele fibrilare ale
dermului superficial

HISTOLOGIE Page 71
25 Tipuri celulare din epiderm
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

HISTOLOGIE Page 72
HISTOLOGIE Page 73
26. Derm
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Dermul sau corionul pielii este limitat la suprafata de membrana bazala care il
separa de epiderm, iar in profunzime se continua cu hipodermul.
In ansamblu, dermul este un sistem integrat de celule, fibre, filamente si substanta
fundamentala amorfa.
Microscopic, dermul prezinta 2 zone:
- dermul papilar sau superficial, situat imediat sub membrana bazala
- dermul profund numit si dermul propriu – zis sau dermul reticular
Componenta fibrilara a dermului este compusa din fibre de colagen si fibre
elastice. Dispunerea in retea a acestora confera pielii elasticitate, plasticitate si
rezistenta.
Fibrele de colagen:
- reprezinta 90% din structura fibrilara a dermului
- se evidentiaza in coloratiile uzuale
- se pot grupa in fascicule sau benzi ondulate dispuse aproximativ paralel cu
suprafata pielii sau pe directia de actiune a factorilor mecanici
- sunt lungi, sinuoase, cilindroide cu capetele ce se pierd in substanta fundamentala
- aproximativ 80 – 85% din colagenul dermului este de tip I si numai 15 – 20% este
de tip III; colagenul de tip IV este continut numai in structurile membranelor
bazale, a vaselor, a nervilor si a fibrelor musculare
- la nivelul dermului profund, fibrele de colagen formeaza retele groase ce se dispun
aproximativ ordonat, paralel cu suprafata pielii
- la nivelul dermului papilar, fibrele de colagen sunt foarte fine, dispuse fara o
orientare precisa, unele inserandu-se in structura jonctiunii dermo – epidermice
Fibrele elastice:

HISTOLOGIE Page 74
Fibrele elastice:
- reprezinta aproximativ 10% din structura fibrilara a dermului
- sunt subtiri, sinuoase, delicate, mai mult sau mai putin anastomozate
- se pun in evidenta cu orceina(rosu brun), rezorcin – fuxina(rosu aprins), aldehid –
fuxina (negru)
- la nivelul dermului profund, fibrele elastice sunt mai groase si mai lungi avand
aceeasi orientare cu a fibrelor de colagen
- la nivelul dermului superficial, fibrele elastice sunt fine si perpendiculare pe
suprafata dermului papilar
- principala lor proprietate este extensibilitatea
- joaca un rol important in elasticitatea cutanata si in mobilitatea jonctiunii dermo –
epidermice
- se gasesc in peretele vaselor sanguine si limfatice din derm, in jurul foliculilor
pilosi si a glandelor sudoripare
Fibrele de reticulina:
- sunt foarte subtiri si scurte
- reprezinta sub 1% din masa fibrilara a dermului, fiind mai numeroase in dermul
papilar si in jurul anexelor epidermice
- se evidentiaza numai prin impregnatie argentica, colorandu-se in negru
- au un calibru neuniform, prezentand ramificatii
- sunt usor extensibile dar nu sunt elastice si participa la formarea structurii de
rezistenta a dermului

Celulele dermului
Celulele proprii ale dermului sunt reprezentate de fibroblaste, macrofage si
mastocite, iar celulele migrate sunt granulocitele, limfocitele si plasmocitele.
Fibroblastele:
- provin din diviziunea si maturarea celulelor mezenchimale
- in conditii deosebite, se pot diferentia si din celulele endoteliale sau din fibrele
musculare netede
- principala functie este aceea de sinteza a moleculelor de colagen, de elastina si a
glicozaminoglicanilor din substanta fundamentala
- sunt celule alungite, fuziforme, cu nuleul mic, ovalar si tahicrom si citoplasma
acidofila
- organitele celulare sunt reduse, cu exceptia lizozomilor
- au rol in morfogeneza embrionara, in repararea plagilor si in remodelarea tisulara
prin sinteza si organizarea componentelor tesutului conjunctiv.
Macrofagele (histiocitele):
- intervin in apararea pielii ingloband bacterii, virusuri, corpi straini, fragmente
celulare dezintegrate, lipide sau pigment melanic
- dispun de o mare mobilitate deplasandu-se sub influenta unor factori chemotactici
cu ajutorul unor pseudopode si valuri citoplasmatice
- fac parte din sistemul fagocitelor mononucleare, avand originea in celulele stem
pluripotente din maduva osoasa rosie
- se gasesc frecvent in dermul papilar si perivascular
Mastocitele:
- sunt celule conjunctive intalnite mai frecvent in jurul vaselor saguine si in jurul

HISTOLOGIE Page 75
- sunt celule conjunctive intalnite mai frecvent in jurul vaselor saguine si in jurul
foliculilor pilari
- au forma ovalara sau alungita, cu nucleu cu cromatina densificata
- citoplasma contine toate organitele comune, miofilamente si, in mod particular,
granule (rotunde, omogene, foarte dense, ocupand uneori intregul volum celular si
acoperind nucleul)
- se evidentiaza prin coloratii speciale cu albastru de toluidina, albastru de metilen,
violet de gentiana, giemsa sau albastru alcian; unele granule se coloreaza in roz –
violet, altele in albastru
- granulele contin heparina, histamina, serotonina, acid hialuronic, factori
chemotactici pentru eozinofile si neutrofile
- celulele mai contin si granule lizozomale bogate in hidrolaze acide ce pot degrada
proteoglicani, glicozaminoglicanii si complexele glicolipidice intra- si
extracelulare
Substanta fundamentala
- este amorfa, gelatinoasa si dispusa in spatiile libere dintre celule si fibre
- variaza cantitativ si calitativ de la o regiune topografica la alta, mai abundenta in
dermul papilar si mai saraca in dermul reticular
- la elaborarea substantei fundamentale participa in primul rand fibroblastele,dar si
mastocitele
- componente: apa, electroliti, globuline, polipeptide cu greutate moleculara mica,
unii aminoacizi si acizi grasi liberi
- microscopic, este formata din macromolecule proteice filamentoase, asezate in
retea, in ochiurile careia se gasesc proteine globuloase.
- moleculele proteice prezente la nivelul dermului: colagenul de tip I, III, IV, VI si
VII
- glicozaminoglicanii sau mucopolizaharidele sunt reprezentati de acidul hialuronic
si de condroitin – sulfatul B
- rolurile substantei fundamentale:
- in depozitarea apei si electrolitilor
- in schimburile metabolice dintre celule si vasele saguine
- participa la reactiile imunologice, opunandu-se difuziunii microbilor si a toxinelor
acestora
- absorbtia unor tensiuni mecanice ce se exercita asupra pielii in timpul tractiunii si
presiunii

HISTOLOGIE Page 76
27. Hipoderm
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

- reprezinta tesutul fibro – grasos subdermic specializat in sinteza si depozitarea


intracelulara a grasimilor
- grosimea acestuia variaza in functie de regiunea topografica, sex, varsta, rasa
- deriva din mezenchimul embrionar
- este format din fascicule de fibre colagene cu dispozitie plexiforma care pornesc
din partea profunda a dermului si se insera pe aponevroza muschilor, fascii sau
chiar periost. In grosimea fibrelor colagene se gasesc rare fibre elastice, rare celule
conjunctive si putina substanta fundamentala. Fibrele de colagen creaza o retea
anastomozica in ochiurile careia se gasesc lobuli adiposi care contin cate o
arteriola si 2 venule proprii, fiecare adipocit fiind in contact cu un capilar saguin.
Aceasta structura histologica demonstreaza intensitatea schimburilor metabolice ce
au loc intre circulatia sanguina si adipocite.
- contine numerosi corpusculi senzitivi de tipul Vater – Pacini si Golgi – Mazzoni
- realizeaza o protectie mecanica si termica pentru organism, fiind un suport pentru
formatiunile glandulare, foliculare, vasculare si nervoase.

HISTOLOGIE Page 77
28. Glande sudoripare
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Glandele sudoripare sunt anexe cutanate derivate din ectoblast. Exista 2 tipuri de glande sudoripare:
eccrine si apocrine.

Glandele sudoripare eccrine:

- se deschid la suprafata pielii in afara orificiului pilar


- sunt foarte numeroase, fiind raspandite pe toata suprafata tegumentului, cu exceptia rosului buzelor,
glandului penisului si limbului preputului
- sunt glande tubulare glomerulate si prezinta:
a. glomerulul glandular
- este format din dintr-un tub contorsionat, alcatuit dintr-un rand de celule secretorii, de aspect cubic,
citoplasma mai clara, usor acidofila si bogata in granule de glicogen, cu nucleu rotund, normocrom, situat
bazal
- celulele secretorii se sprijina cu polul bazal pe glandilema, intre care exista un strat de celule mioepiteliale
b. canalul de excretie
- este format dintr-un epiteliu bistratificat cubic, asezat pe o membrana bazala continua, a carui celule au
citoplasma usor bazofila
- are un traseu spiralat, traverseaza dermul, membrana bazala a epidermului si se continua cu traiectul
sudoripar
c. traiectul sudoripar
- este prezent la nivelul epidermului
- este lipsit de membrana bazala, fiind delimitatde un singur rand de keratinocite
- se deschide la suprafata epidermului printr-un por sudoripar, care are forma unei depresiuni cupuliforme,
limitata de un inel de keratina.
- secretia acestor glande este merocrina, adica fara a altera integritatea structurala a celulelor secretorii
Glandele sudoripare apocrine:

- se deschid la suprafata pielii la nivelul unui orificiu pilar


- sunt mai putine decat cele eccrine
- ating dezvoltarea maxima la pubertate
- sunt localizate in: axile, inghinal, perigenital, perimamelonar
- dpdv structural, sunt asemanatoare cu cele eccrine
- secretia este holo – merocrina, adica are loc prin eliminarea unei partidin polul apical al celulelor
secretorii

HISTOLOGIE Page 78
29. Glande sebacee
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

- sunt glande alveolare pline care secreta sebum, un material biologic important in formarea filmului
histolipidic al pielii
- se dezvolta impreuna cu foliculul pilos, ele existand in toate zonele anatomice acoperite de par
- exista si glande sebacee libere care se deschid direct la suprafata pielii: glandele Meibomius de la
pleoape, glandele Tyson de pe preput, glandele din regiunile de tranzitie dintre piele si mucoase de la
nivelul buzelor, areolei mamare, regiunii anale sau genitale
- glandele sebacee libere sunt de 2 feluri:
- primare, derivate ontogenetic din epiderm
- secundare, devenite libere prin atrofia si distrugerea foliculului pilos
Histologic, sunt formate dintr-un singur rand de celule epiteliale mici, de forma cubica, ovala sau turtite,
cu citoplasma bazofila, bogata in organite de sinteza, jonctionate intre ele prin desmozomi, asezate pe o
membrana bazala groasa si continua

Prin diviziuni de tip mitotic aceste celule dar nastere la doua celule progene care evolueaza diferit: una
ramane pe glandilem si are functie proliferatica, iar alta se incarca cu sebum.

Celulele care se incarca cu sebum iau forma poliedrica, devin voluminoase, au citoplasma mai clara si
vacuolara, nucleul devine din ce in ce mai tahicrom, picnotic, iar in final sufera un proces de carioliza

- sebumul este un amestec complex de lipide si resturi celulare


- secretia sebacee este continua, fiind o secretie de tip holocrin
- glandele sebacee isi intensifica activitatea dupa pubertate

HISTOLOGIE Page 79
30. Mucoasa cavitatii bucale
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

HISTOLOGIE Page 80
31. Limba
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Limba este un organ musculo-epitelial cu rol in procesele de masticatie, fonatie, deglutitie, supt si in
sensibilitatea gustativa. Ea este formata din 17 muschi (ce alcatuiesc o masa centrala) si mucoasa linguala
(ce inveleste organul la exterior).

Muschii limbii sunt formati din fascicule de fibre musculare striate scheletice dispuse in toate cele 3
planuri. Printre muschi -> tesut conjunctiv lax cu vase de sange, filete nervoase si numeroase glande
salivare de tip acinos, muco-seroase.

Mucoasa linguala este subtire si neteda pe fata ventrala si pe partile laterale ale limbii, iar pe fata dorsala
prezinta papile linguale (formate din epiteliu si corion). La om exista 3 tipuri de papile: filiforme,
fungiforme si caliciforme (circumvalate).

1. Papilele filiforme
- cele mai numeroase; sunt raspandite pe toata suprafata dorsala a limbii, mai numeroase in cele 2/3
anterioare;
- au forma conica si sunt formate dintr-un ax conjunctiv, bogat in fibre colagene, acoperit la suprafata de
epiteliul lingual;
- la nivelul lor epiteliul lingual e mai gros, cu prelungiri arciforme in varful papilei;
- celulele superficiale sunt aplatizate si prezinta nucleu picnotic;

2. Papilele fungiforme
- mai putin numeroase; sunt raspandite pe toata suprafata dorsala a limbii, mai numeroase spre varful si
marginile limbii;
- au forma de ciupercuta sau de ovoid cu polul superior turtit; axul conjunctivo-vascular poate fi simplu sau
poate da expansiuni oblice spre suprafata, formand papile secundare;
- epiteliul de acoperire poate contine muguri gustativi;

3. Papilele caliciforme
- in numar de 9-11; sunt asezate in partea posterioara a limbii, sub forma literei „V” („V-ul lingual”);
- sunt cele mai voluminoase papile; ele nu proemina la suprafata limbii, ci se gasesc ingropate in mucoasa
linguala;
- in santul ce le delimiteaza la exterior se deschide canalul excretor al glandelor von Ebner;
- in grosimea epiteliului ce tapeteaza santul papilelor si a peretelui opus -> numerosi muguri gustativi;

Corionul fetei dorsale este bogat in fibre de colagen ce se continua cu tesutul conjunctiv al
musculaturii limbii (astfel mucoasa fetei dorsale adera de planul muscular al limbii). Printre fibrele
conjunctive se gasesc glande mucoase pure (glandele lui Weber) si numeroase glande salivare mici
mixte, muco-seroase.

HISTOLOGIE Page 81
32. Esofag
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

- este un organ tubular care face legatura intre faringe si stomac;


- peretele sau este alcatuit din patru tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si adventicea;

Mucoasa
- este o mucoasa coriopilara, fiind alcatuita din epiteliu, corion si musculara mucoasei;

1. Epiteliul mucoasei esofagiene


- este de tip pavimentos stratificat fara keratinizare, adaptat functiei de alunecare si frecare
- este alcatuit din :
strat bazal (format dintr-un singur rand de celule cubico-cilindrice, asezate pe o membrane bazala
continua),
strat intermediar ( format din mai multe randuri de celule poliedrice)
strat superficial. (format din 2-3 randuri de celule turtite).
In ansamblu, acesta prezinta circa 5-15 randuri de celule suprapuse, jonctionate intre ele prin desmozomi.

2. Corionul este format din tesut conjunctiv lax, bogat vascularizat, ce contine numeroase celule de tip
limfoplasmocitar si chiar infiltratii limfoide.
- in partea inferioara se gasesc numeroase glande tubulare ramificate (glande cardiale); acestea umecteaza
mucoasa si favorizeaza trecerea bolului alimentar;

3, Musculara mucoasei este formata din fibre musculare netede dispuse intr-un plan intern cu orientare
circulara si un plan extern cu orientare longitudinala; in 1/3 superioara este redusa sau chiar absenta.

Submucoasa
- este un tesut conjunctiv lax, bogat in fibre elastice, care permite o mare mobilitate mucoasei in timpul
trecerii bolului alimentar;
- in grosimea submucoasei, pe peretele posterior se gasesc glande tubulare ramificate de tip mucos,
glande esofagiene. Canalul excretor al acestor glande trece prin muscularis mucosa, iar in corion
formeaza o dilatatie numite cisterna lui Scheffer
- contine numeroase vase sanguine si plexul nervos Meissner.

Musculara
- formata din doua planuri de fibre musculare netede intre care se gaseste o cantitate variabila de tesut
conjunctiv;
stratul intern, mai gros unde fibrele au dispunere circulara
stratul extern, mai subtire in care fibrele se dispun longitudinal.
-in tesutul conjunctiv dintre cele 2 planrui se gasesc ganglioni nervosi care formeaza plexul nervos
Auerbach, care asigura peristaltica esofagului.

Adventicea
- formata din tesut conjunctiv lax, care ancoreaza esofagul de organelle mediastinale.
-acest tesut contine fibre de colagen, fibre elastice, substanta fundamentala si numeroase adipocite;
-de asemenea, contine numeroase vase sanguine si limfatice, terminatii nervoase vegetative, care
formeaza plexul esofagian si chiar ganglioni nervosi care formeaza plexul Sabadach.

HISTOLOGIE Page 82
33. Stomac- Regiunea fundica
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Fornixul/Regiunea fundica/Fundul stomacului este portiunea cea mai dilatata a stomacului, fiind
situata deasupra unei linii orizontale ce trece prin orificiul cardia. La nivelul fornixului, se acumuleaza
aerul ingerat odata cu alimentele.
Si in regiunea fundica, peretele gastric este format din cele 4 tunici caracteristice tubului digestiv: tunica
mucoasa, tunica submucoasa, tunica musculara si tunica seroasa.

1. Mucoasa
- continua mucoasa esofagiana si se continua cu mucoasa duodenala;
- prezinta o serie de pliuri longitudinale si oblice, mai accentuate cand stomacul e gol, care formeaza
relieful gastric;
- prezinta o serie de ridicaturi mamelonare, persistente numite arii gastrice (care ii confera aspect
„cerebroid”), evidente in reginea fundica si in cea a corpului gastric;
- prezinta infundaturi, numite cripte gastrice, in care se deschid glandele din corion; criptele sunt mai
inguste si mai putin adanci in regiunea fundica;

Epiteliul gastric
- este un epiteliu cilindric simplu, monomorf si acopera toata mucoasa, inclusiv criptele gastrice;
-celulele sunt legate intre ele prin numeroase complexe jonctionale, iar la polul bazal se ancoreaza in
structura membrane bazale prin hemidesmozomi.
-celulele prezinta un nucleu ovalar situate spre polul bazal, hipocrom, nucleolat cu axul mare in axul
celulei.
-citoplasma este abundenta dar se coloreaza slab in coloratiile uzuale datorita prezentei unor cantitati
reduse de ribozomi, poliribozomi si reticul endoplasmic rugos.
- polul apical al celulelor este ocupat in cea mai mare parte de granule de secretie delimitate de
membrane proprie ce contin mucus PAS pozitiv.

Corionul mucoasei gastrice


-este un tesut conjunctiv lax, bogat in vase sanguine si numeroase celule ale sistemului imun (limfocite ,
plasmocite, rare magrofage si mastocyte.)
- in partea sa profunda, in apropierea muscularei mucosa contine numeroase infiltratii limfoide si chiar
foliculi limfoizi solitari.

In corionul regiunii fundice se gasesc glandele fundice, numite si glande gastric proriu zise.
- sunt glande tubulare drepte, usor sinuoase in partea profunda; ocupa toata grosimea corionului, ajungand
cu partea profunda pana la muscularis mucosa.
- datorita numarului lor foarte mare, corionul mucoasei este redus la fine septuri conjunctive
interglandulare.

La periferie glanda este delimitata de o membrane bazala continua care se continua cu membrane bazala a
epiteliului de acoperire.
Lumenul gandelor fundice este ingust si stelat, el se deschide la baza criptelor gastrice.

Glandele fundice prezinta gatul/coletul, corpul si fundul glandei;


In structura unei glande fundice au fost identificate 4 tipuri de celule

• Celule mucoide
- doar la nivelul gatului;
- sunt celule mici cu citoplasma intunecata, bogata in organite si enzyme capabile de rapide multiplicari si
diferentieri
-acestea prezinta la polul apical granule de secretie, ce contin mucus.

• Celule parietale/oxifile

HISTOLOGIE Page 83
• Celule parietale/oxifile
- mai numeroase la nivelul corpului;
- sunt celule de forma rotunda sau ovalara
- nucleul este rotund, situate central, hipocrom, iar citoplasma acidofila.
-celulele parietale secreta un precursor al HCl si factorul intrisec al lui Castel

• Celule principale/pepsinogene
- preponderent spre fundul glandei;
- sunt celule de forma poliedrica sau piramidala cu nucleul mai mic si mai hipercrom dispus spre polul
bazal.
-citoplasma este abundenta si bazofila, iar la polul apical contine numeroase granule de secretie, studii de
imunohistochimie au aratat ca aceste granule contin pepsinogen, iar la copii labferment.

• Celule cu functie endocrina


-sunt raspandite neuniform in toate mucoasa gastrica
-sunt 2 tipuri:
- celule argentafine: secreta serotonina
-celule argirofile: secreta gastrina si enteroglucagon

Musculara mucoasei
- formata din fibre musculare netede dispuse astfel: un strat intern circular si un strat extern longitudinal;
- prin dezvoltarea mai accentuata in diferite zone determina ridicarea mucoasei sub forma de arii gastrice;

2. Submucoasa
- formata din tesut conjunctiv lax, bogat in celule conjunctive, substanta fundamentala, fibre de colagen si
elastice, vase sanguine si limfatice;
- in submucoasa exista plexul nervos Meissner

3. Musculara
- formata din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi: extern longitudinal, mijlociu circular si intern
oblic;
- printre fasciculele de fibre musculare se gaseste putin tesut conjunctiv, vase de sange si plexul nervos
Auerbach.

4. Seroasa perioneala
- participa la fixarea stomacului de organele din cavitatea abdominala;
- este formata dintr-un epiteliu pavimentos simplu, asezat pe o membrana bazala.

Intre tunica musculara si seroasa exista un spatiu ocupat de o cantitate variabila de tesut conjunctiv lax,
care formeaza stratul subseros.

HISTOLOGIE Page 84
34. Stomac- Regiunea pilorica
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Portiunea pilorica a stomacului este subdivizata in doua zone:


- antrul, situat imediat la dreapta si in continuarea corpului gastric; este o portiune usor dilatata, cu
activitate peristaltica intensa;
- canalul piloric, ultima portiunea a stomacului, cu o lungime de cca. 3-4 cm, continua portiunea antrala si
se termina la nivelul orificiului piloric.

Si in regiunea pilorica, peretele gastric este format din cele 4 tunici caracteristice tubului digestiv: tunica
mucoasa, tunica submucoasa, tunica musculara si tunica seroasa.

Mucoasa
- continua mucoasa esofagiana si se continua cu mucoasa duodenala;
- la nivelul orificiului pilorului, trecerea de la mucoasa gastrica la mucoasa duodenala nu se face brusc, ci
exista o zona de tranzitie in care elementele microscopice ale celor doua tipuri de mucoase se intrica;
- prezinta o serie de pliuri longitudinale si oblice, mai accentuate cand stomacul e gol, care formeaza
relieful gastric; la nivelul regiunii antrale culoarea mucoasei este roz-pal si pliurile sunt mai sterse;
- prezinta o serie de ridicaturi mamelonare, persistente numite arii gastrice (care ii confera aspect
„cerebroid”), mai sterse in regiunea antrala decat in regiunea fundului si a corpului;
- prezinta infundaturi, numite cripte gastrice, in care se deschid glandele din corion; criptele sunt mai
profunde si largi in regiunea pilorica;

Epiteliul gastric
- este un epiteliu cilindric simplu, monomorf si acopera toata mucoasa, inclusiv criptele gastrice;
-celulele sunt legate intre ele prin numeroase complexe jonctionale, iar la polul bazal se ancoreaza in
structura membrane bazale prin hemidesmozomi.
-celulele prezinta un nucleu ovalar situate spre polul bazal, hipocrom, nucleolat cu axul mare in axul
celulei.
-citoplasma este abundenta dar se coloreaza slab in coloratiile uzuale datorita prezentei unor cantitati
reduse de ribozomi, poliribozomi si reticul endoplasmic rugos.
- polul apical al celulelor este ocupat in cea mai mare parte de granule de secretie delimitate de
membrane proprie ce contin mucus PAS pozitiv.

Corionul mucoasei gastrice


-este un tesut conjunctiv lax, bogat in vase sanguine si numeroase celule ale sistemului imun; in corionul
pilorice se gasesc glandele pilorice:
- sunt glande tubulare ramificate, formate din celule cu secretie exocrina) si endocrina;
- celulele cu secretie exocrinac sunt preponderente si sunt celule de forma cilindrica, secretoare de mucus
PAS-pozitiv); Nucleul celulelor este impins spre polul bazal deoarece mucusul este depozitat sub forma
de granule la polul apical
-celulele cu functie endocrina sunt reprezentate de culelele argentafine (secretoare de serotonina) si
celulele argirofile (secretoare de gastrina);

Trecerea de la mucoasa de aspect fundic la cea de aspect piloric se face progresiv, existand o zona de
tranzitie unde se gasesc atat glande de tip fundic, cat si glande de tip piloric;

Musculara mucoasei
- formata din fibre musculare netede dispuse astfel: un strat intern circular si un strat extern longitudinal;
- prin dezvoltarea mai accentuata in diferite zone determina ridicarea mucoasei sub forma de arii gastrice;

Submucoasa
- formata din tesut conjunctiv lax, bogat in celule conjunctive, substanta fundamentala, fibre de colagen si
elastice, vase sanguine si limfatice;
- in submucoasa exista plexul nervos Meissner

HISTOLOGIE Page 85
Musculara
- formata din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi: extern longitudinal, mijlociu circular si intern
oblic;
- printre fasciculele de fibre musculare se gaseste putin tesut conjunctiv, vase de sange si plexul nervos
Auerbach.

Seroasa peritoneala
- participa la fixarea stomacului de organele din cavitatea abdominala;
- este formata dintr-un epiteliu pavimentos simplu, asezat pe o membrana bazala.

HISTOLOGIE Page 86
35. Duoden
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

- duodenul este primul segment al intestinului subtire si este un organ retroperitoneal, care incepe la nivelul
orificiului piloric si se termina la nivelul unghiului Treitz;
- lumenul duodenului este mai mare decat al jejunului sau ileonului;
- valvulele conivente sunt mai numeroase spre portiunea distala a acestuia;
- in structura mucoasei exista un numar foarte mare de celule cu functie endocrina;
- glandele Lieberkuhn sunt mai scurte si nu ajung niciodata pana la musculara mucoasei;
- corionul si submucoasa contin glande caracteristice – glandele Brunner;
- structura muscularei mucoasei este dezorganizata de glandele Brunner;
- seroasa peritoneala este inlocuita de adventice.

Glandele Brunner sunt glande mucoase, tubulare ramificate prezente numai la nivelul duodenului. Se
gasesc in numar mai mare in portiunea proximala si se reduc spre partea terminala, la nivelul unghiului
Treitz disparand.
Tubii glandulari sunt grupati in lobuli si ocupa tot spatiul pana la tunica musculara, dezorganizand
musculara mucoasei.
Glandele Brunner isi trimit produsul de secretie la baza glandelor Lieberkuhn.
Celulele din structura glandelor Brunner:
- sunt celule prismatice in coloratiile clasice, au citoplasma clara, nucleu mic, hipercrom, spre polul bazal;
- poseda mitocondrii, reticul endoplasmic si aparat reticular Golgi foarte bine dezvoltat;
- la polul apical sunt multe vacuole cu mucus;
- se coloreaza specific cu coloratie PAS si mucicarmin;

Mucusul secretat de glandele Brunner:


- neutralizeaza aciditatea chimului gastric (alaturi de secretiile pancreatice si biliare);
- protejeaza mucoasa duodenala de actiunea HCl din chimul gastric;

HISTOLOGIE Page 87
36. Jejun
Monday, April 20, 2020 9:16 PM

Suprafata interna a intestinului subtire prezinta numeroase pliuri permanente numite valuvulele conivente
Kerkring, sau plicile semilunare. Ele sunt constituite din mucoasa si submucoasa.
Mucoasa intestinala este prevazuta cu proeminente digitiforme, numite vilozitati intestinale la baza carora
se gaseste orificiul de deschidere al glandelor Lieberkuhn.

Jejunul este unul dintre segmentele intestinului subtire care formeaza impreuna cu ileonul numeroase anse
intestinale mobile, situate in etajul submezocolic al cavitatii abdominale.

In structura sa se gasesc 4 tunici concentrice: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa peritoneala.

Mucoasa intestinala – interna, formata din epiteliu, corion si musculara mucoasei.

Epiteliul intestinal
- este un epiteliu simplu, cilindric, asezat pe o membrana bazala continua care il separa de corion
- este format din 3 tipuri de celule
• enterocitele sau celulele absorbante: cele mai numeroase si prezinta la polul apical microvili care
formeaza „platoul striat” (intensa activitate enzimatica); au nucleu mare, hipocrom si prezinta
mitocondrii, aparat reticular Golgi, RE, lizozomi si rari ribozomi. Ele se reinnoiesc la 3-4 zile pe baza
celulelor bazale
• celulele caliciforme: dispersate neuniform printre enterocite; polul apical este dilatat datorita acumularii
de mucus la acest nivel. Iar plasmalema polului apical lipseste motiv pentru care aceste celule sunt celule
mucoase deschise ce sintetizeaza mucosubstante PAS pozititive. Nnucleul si organitele celulare se gasesc
in 1/3 inferioara
• celulele cu functie endocrina: celulele argentafine (secreta serotonina) si celulele argirofile(secreta
colecistochinina si secretina.

Corionul intestinal – testut conjunctiv lax bogat in fibre de reticulina; printre fibrele conjunctive exista
numeroase celule cu rol de aparare: limfocite, plasmocite, macrophage, mastocyte, eozinofile, celule
reticulare si fibrocite. Contine numeroase infiltratii limfoide si foliculi limfatici.
Corionul este bine vascularizat si contine numeroase glande Lieberkuhn.

Vilozitatea intestinala este o proeminenta digitiforma a mucoasei, acoperita de epiteliul intestinal.


Mobilitatea ei este asigurata de muschiul lui Bruke. Este bogat vascularizata, iar ansamblul
vilozitatilor maresc de 50 de ori suprafata de absorbtie a intestinului.

Glandele Lieberkuhn – glande tubulare drepte care se deschid in lumenul intestinului la baza
vilozitatilor (cca. 200 milioane de glande Lieberkuhn).
Ele contin:
- enterocite sau celule cu platou striat;
- celule caliciforme;
- celule nediferentiate: la gatul glandei, iar multiplicarea lor asigura regenerarea epiteliilor vilozitar
si glandular;
- celulele Paneth sau principale: la fundul glandei si sunt considerate celule secretorii exocrine de
tip seros; Acestea au forma piramidala, cu citoplasma bazofila, nucleu rontund, mae dispus la polul
bazal. In citoplasma apicala prezinta numeroase granulatii mari, acidofile PAS pozitive.

Musculara mucoasei
- lama fina de tesut muscular neted, constituita din 2 straturi:
-strat intern cu fibre dispuse circular. (din aceste strat se desprind fascicule fine- muschiul Bruke ce urca
in axul vilozitatilor.
-strat extern cu fibre dispuse longitudinal

Submucoasa

HISTOLOGIE Page 88
Submucoasa
- formata din tesut conjunctiv lax bogat in fibre elastice si de reticulina.
-este bine vascularizata si inervata (contine plexul nervos Meissner)
- participa la realizarea valvulelor conivente.

Musculara
-formata din fibre musculare netede, ce formeaza 2 straturi:
- un strat intern circular si un strat extern longitudinal, incomplet separate.
- intre fibrele musculare exista ganglioni nervosi care formeaza plexul nervos myenteric Auerbach

Seroasa
- tunica externa, inveleste ansele intestinale si se continua cu structura mezenterului. Este formata dintr-un
epiteliu pavimentos simplu, asezat pe o membraza bazala.

HISTOLOGIE Page 89
37. Ileon
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Ileonul este un segment al intestinului subtire care formeaza cu jejunul numeroase anse intestinale mobile,
in etajul submezocolic al cavitatii abdominale.

Limita dintre jejun si ileon este conventionala si ansele ileale au o orientare transversala.

Structura peretelui intestinal la nivelul ileonului:


- epiteliul de acoperire contine un numar mai mare de celule caliciforme si cu functie endocrina decat
epiteliul jejunal;
- vilozitatile sunt mai subtiri;
- in corion exista un infiltrat limfoid mai bogat si mai multi foliculi limfoizi;
- in partea terminala a ileonului se gasesc placile lui Peyer; ele sunt formate din 20-30 de foliculi limfoizi
situati in corionul mucoasei si in submucoasa. La nivelul lor mucoasa intestinala este aproape neteda, nu
mai prezinta valvule conivente, vilozitatile sunt rare si glandele Lieberkuhn sunt putin dezvoltate.

HISTOLOGIE Page 90
38. Colon
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Colonul intra in alcatuirea intestinului gros si este format din 4 segmente: ascendent, transvers,
descendent si sigmoid.

In structura sa intra: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa.

1. Mucoasa
- este neteda (nu prezinta valvule conivente si vilozitati intestinale);
Epiteliul de acoperire este cilindric simplu, format din enterocite (celule cu platou striat), celule
caliciforme si celule cu functie endocrine;
Corionul este format din tesut conjunctiv lax si contine infiltratii limfoide intinse si foliculi limfoizi
izolati;
- exista multe glande Lieberkuhn de dimensiuni mari,formate preponderent din celule caliciforme,
enterocite si rare celule cu functie endocrina; celulele Paneth sunt absente;
Musculara mucoasei e formata dintr-un strat intern circular si un strat extern longitudinal.

2. Submucoasa
- este formata din tesut conjunctiv lax, bogat in fibre elastice si de reticulina;
- este bine vascularizata si inervata (contine plexul nervos Meissner)
- participa la realizarea valvulelor conivente

3. Musculara
- este formata din celule musculare netede astfel: un strat intern circular si un strat extern longitudinal
( care prezinta 3 ingrosari longitudinale numite „tenii” sau „bandelete colice”, responsabile de formarea
haustrelor colice );
- intre cele 2 straturi musculare exista plexul nervos Auerbach

4. Seroasa
- externa, formata dintr-un epiteliu pavimentos simplu, asezat pe o membrana bazala;
- pe toata lungimea intestinului gros prezinta evaginatii sau „ciucuri epiploici” plini cu tesut adipos.

HISTOLOGIE Page 91
39. Teorii privind impartirea parenchimul hepatic
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Exista mai multe conceptii privind organizarea parenchimului hepatic:

1. Lobulul hepatic clasic


- reprezinta o portiune de parenchim hepatic de forma piramidala, pentagonala sau hexagonala, centrat de
vena centrolobulara, spre care converg atat cordoanele de hapetocite cat si capilarele sinusoide
- periferia lobulului hepatic este marcata de prezenta a cate unui spatiu Kiernann ( dispus la colturile
piramidei );
- fiecare latura a lobulului este formata de cate o ramura terminala a a. hepatice si a v. porte, alcatuind
„cadrul vascular” perilobular, in interiorul caruia capilarele sinusoide prezinta numaroase anastomoze,
realizand o retea asemanatoare unui „burete”.

2. Lobulul portal ( Sabourin )


- acest teritoriu de parenchim are forma aprox. triunghiulara, varfurile triunghiului fiind reprezentate de
venele centrolobulare a trei lobuli adiacenti;
- reprezinta o zona de parenchim hepatic din care bila este drenata spre acelasi canalicul biliar din spatiul
Kiernann;
- este o „unitate secretorie bilaterala”, pentru ca toate canaliculele biliare din lobulii clasici dreneaza in
acelasi canalicul biliar din spatiul port;
- elementul sau central este canaliculul biliar din spatiul Kiernan;

3. Acinul hepatic ( Rappaport )


- are forma romboidala;
- este centrat de spatiul Kiernan si este irigat de un singur ram al a. hepatice si un ram terminal al v. porte;
- axul lung uneste doua vene centrolobulare situate de-o parte si e alta a axei vasculare;
- axul scurt uneste doua spatii porto-biliare vecine.

!!!! CELE TREI CONCEPTII NU SE EXCLUD, CI SE COMPLETEAZA RECIPROC ( mai ales


in unele stari patologice )

HISTOLOGIE Page 92
40. Componenta epitelial a lobulului hepatic
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Componenta epiteliala este cea mai dezvoltata dintre componentele lobulului hepatic. Ea este
reprezentata de hepatocite aranjate sub forma cordoanelor Remack.

Hepatocitele sunt celule poliedrice mari, cu citoplasma abundenta, acidofila, cu nucleul sferic,
normocrom, dispus central. Ele sunt celule polarizate: prezinta un pol vascular indreptat spre capilarul
sinusoid si un pol biliar indreptat spre hepatocitul vecin (prin el elimina bila). Hepatocitele contin
numeroase sisteme enzimatice implicate in metabolismul proteic, glucidic sau lipidic.
Citoplasma contine:
- multe mitocondrii dispuse neuniform;
- RE este bine dezvoltat; cel care predomina este RE rugos ( implicat in sintezele proteice ), care poate
forma mase bazofile numite „corpii Berg”, similari corpusculilor Nissl din neuroni;
- aparat reticular Golgi bine dezvoltat, format din microvezicule si saci aplatizati;
- lizozomi, ce contin in special fosfataze si hidrolaze acide;
Citoscheletul:
- este format din microtubuli si microfilamente de actina raspandite in toata citoplasma si filamente
intermediare;
Plasmalema:
- prezinta la polul vascular multe prelungiri microvilozitare, neregulate prin care maresc suprafata de
schimb intre celula si componenta vasculara;
- prezinta la polul biliar microvilozitati scurte si neregulate, care proemina in spatiul delimitat de polul
biliar al doua celule vecine.
Fetele laterale ale hepatocitelor se angreneaza intre ele prin numeroase interdigitatii si complexe
jonctionale: zonula ocludens, zonula adherens si dezmozomi astfel ca din capilarul sanguine nu poate
trece nici o sustanta in traiectul biliar.

HISTOLOGIE Page 93
41. Componenta vasculara- a lobulului hepatic
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Componenta vasculara a lobulului hepatic este reprezentata de o retea de capilare sanguine


sinusoidale, cu dispozitie centripeta de la periferia lobulului spre vena centrolobulara.

Capilarele iau nastere din venulele spatiului Kiemann si contin atat sange functional ( adus de v. porta) cat
si sange nutritiv ( adus de a. hepatica ). Ele realizeaza o suprafata imensa de schimb – cc. 400 mp.

Capilarele sanguine au un lumen larg de cca 10 micrometri si un perete format dintr-un endoteliu
discontinuu, asezat pe o membrana bazala discontinua.

Endoteliul capilarului sinusoid este format din doua tipuri de celule: celule endoteliale si celulele
Kupffer

1. Celulele endoteliale
- majoritare;

- sunt aplatizate, au citoplasma subtire si intinsa, nucleu hipercrom, lentiform;

- sunt celule fenestrate -> prezinta pori cu diam. de cca. 80-100 microni;

- prin spatiile delimitate intre celule, plasma sanguina ia contact cu polul vascular al hepatocitelor;

- in citoplama se afla organite comune ( mitocongrii, ARG, RE ) si vezicule de pinocitoza -> acest lucru
explica implicarea celulelor endoteliale in transportul activ transcapilar.

2. Celulele Kupffer

- cca. 15% din totalul celulelor lobulului hepatic;

- au originea in maduva osoasa rosie;

- au capacitate de fagocitoza deosebita;

- sunt celule mari, de forma stelata/neregulata, cu multe prelungiri ce ajung in lumenul capilarului; nucleul
este ovalar, normocrom;

- citoplasma contine un nr. important de lizozomi si vacuole de endocitoza;

- ele capteaza din lumenul capilarului agentii patogeni si toxinele microbiene, pe care le degradeaza cu
ajutorul enzimelor lizozomale;

- capteaza din sangele circulant bilirubina, hematiile imbatranite, unele reziduuri de dezintegrare celulara
sau alti metaboliti toxici.

- intervin in sintezele proteice prin RE;

Intre peretele capilarului sanguin si hepatocite exista un spatiu fin, spatiul pericapilar Disse. Spatiul
Disse contine:

- fibre de reticulina;

- celule mezenchimale;

- substanta fundamentala bogata in glicozaminoglicani si celule de stocaj lipidic;

HISTOLOGIE Page 94
- celule Ito : celule de forma stelata cu un citoschelet foarte dezvoltat ( format din microtubuli, actina,
vimentina, desmina ) si inluzii lipidice; sunt implicate in metabolizarea retinolului, in sinteza unor
interleukine si in sinteza a numeroase componente din matricea extracelulara a spatiului.

HISTOLOGIE Page 95
42. Componenta biliara si stromala a lobului hepatic
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Componenta biliara

- incepe in grosimea cordoanelor de hepatocite;

- intre polul biliar al hepatocitelor adiacente se delimiteaza un spatiu mic in care este eliminata bila
secretata de hepatocite; acest spatiu se numeste traiect biliar;

- spre periferia lobulului, traiectul se continua cu un canalicul cu perete propriu format dintr-un epiteliu
pavimentos simplu, numit pasajul Herring; acesta se deschide in canaliculul biliar din spatiul Kiernann

Componenta stromala

- este formata dintr-o retea de fibre de reticulina pe care se sprijina cordoanele de hepatocite si capilarele
sinusoide;

- la periferia lobulului, stroma fibrilara intralobulara se continua cu tesutul conjunctiv al patiului Kiernann;

- spatiul Kiernann sau spatiul portobiliar se gaseste la periferia lobulilor hepatici si este ocupat de:

• un tesut conjunctiv lax ( cu 1-2 arteriole);

• 1-2 venule (ramuri terminale ale v. porte );

• 1-2 canalicule biliare delimitate de un epiteliu cubic simplu ( sau cilindric in spatiile Kiernann mai largi);

• un vas limfatic;

• fibre nervoase amielinice.

HISTOLOGIE Page 96
43. Caile biliare initra si extrahepatice, vezicula biliara
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Caile biliare???

Vezicula biliara este o dilatatie sacciforma dispusa la capatul canalului cistic, cu o lungime de aprox.
6-10 cm. Anatomic, i se descriu doua zone: corpul si colul, care se continua cu canalul cistic.

Peretele veziculei este format din: mucoasa, musculara si adventice.

1. Tunica interna ( mucoasa )

- prezinta multe pliuri vizibile cand organul este gol; se sterg pe masura ce vezicula se umple cu bila;

- epiteliul trimite prelungiri sub forma de infundibule in corionul subiacent, confundate uneori cu glandele
tubulare; in realitate, vezicula prezinta un corion aglandular, cu exceptia catorva insule de glande
mucoase tubulo-alveolare;

Epiteliul veziculei este cilindric simplu

• la polul apical celulele prezinta un „platou striat” format din microvili -> prezenta acestor diferentieri
denota capacitatea de absorbtie a epiteliului;

• fetele laterale prezinta complexe jonctionale stranse, ceea ce face ca epiteliu sa se comporte ca o
membrana impermeabila;
- nucleul este ovalar, situat central sau in 1/3 inferioara, normocrom, nucleolat;

- citoplasma usor acidofila, neomogena; cel mai bine dezvoltate sunt mitocondriile;

Corionul este format dintr-un tesut conjunctiv lax bine vascularizat si bogat in celule de tip
limfocitar si macrofagic;

2. Tunica musculara

- este formata din fibre musculare netede organizate in fascicule, care sunt separate de un tesut conjunctiv
lax bogat in fibre elastice;

- sub influenta colecistokiniei se contracta, iar vezicula biliara isi evacueaza continutul in duoden;

3. Adventicea

- este formata dintr-o lama de tesut conjunctiv;

- contine fibre de colagen fine, fibre elastice, limfocite, macrofage, vase sanguine si limfatice, fibre
nervoase senzitive si vegetative;

- pe fata inferioara a ficatului, este inlocuita de seroasa peritoneala;

HISTOLOGIE Page 97
- pe fata inferioara a ficatului, este inlocuita de seroasa peritoneala;

Vezicula biliara constituie in rezervor temporar pentru bila. La nivelul veziculei, bila este concentrata ( de
cca. 5 ori ) prin absorbtia apei si a unor saruri minerale.

Obstructia cailor biliare -> icter, caracterizat prin cresterea bilirubinei in sange, colorarea sclerelor si pielii
in galben.

HISTOLOGIE Page 98
44. Pancreas exocrin
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Pancreasul este o glanda abdominala situata retroperitoneal, intre cadrul duodenal si splina si macroscopic
prezinta: capul, gatul corpul si coada.

El este invelit la exterior de o capsula fina, din care pornesc septuri conjunctive ce impart glanda in lobuli.
Pe calea acestor septuri patrund in glanda vasele si nervii

Pancreasul exocrin este o glanda acinoasa seroasa pura.

Parenchimul glandular este format din:

- componenta secretorie – reprezentata de acinii glandulari;

- componenta excretorie – reprezentata de canalele de excretie

1. Acinii pancreasului

- formati din celule piramidale asezate pe o membrana bazala fina;

- nucleu sferic, normocrom, nucleolat, situat central sau in 1/3 inferioara;

- bazofilia citoplasmei scade dinspre polul bazal spre cel apical;

- citoplasma contine cantitati mari de reticul endoplasmic rugos, mitocondrii, ribozomi si poliribozomi;
ARG este bine dezvoltat;

- la polul apical se acumuleaza numeroase granule de secretie = granule de zimogen, care contin enzime
digestive si hidrolaze acide; ele sunt eliberate intermitent in lumeul acinului prin exocitoza;

HISTOLOGIE Page 99
-

2. Componenta excretorie incepe din lumenul acinului, cu celulele „centro-acinoase”;

- acestea sunt celule aplatizate, cu citoplasma palida ( numar mic de organite ), cu nucleu turtit si
normocrom;

- ele formeza un canal de calibru mic, care se continua cu canalul intercalar Boll; celulele cubice din
lumenul acestuia dreneaza secretia pancreatica in canalele interlobulare;

* canalele interlobulare au lumen larg si sunt delimitate de un strat de celule cilindrice, dar pot
aparea si celule caliciforme si celule cu functie endocrina;

- in final, secretia este drenata spre canalul Wirsung si canalul accesor Santorini, prin intermediul carora
ajunge in lumenul duodenului.

HISTOLOGIE Page 100


HISTOLOGIE Page 101
45. Glande salivare si particularitati histofiziologice
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Saliva este un amestec apos de diverse substante organice si anorganice, secretate de numeroase glande
de mici dimensiuni - glande intrinseci (situate in corionul mucoasei bucale) si de trei perechi de glande
extrinseci: glandele parotide, glandele submandibulare si glandele subinguale.

Toate glandele salivare mari sunt format din parenchim (componenta epiteliala) si stroma (componenta
conjunctiva).

PARENCHIMUL GLANDULAR – este alcatuit din componenta secretorie si componenta excretorie.

1. Componenta secretorie – formata din acini serosi, acini mucosi sau acini micsti.

a) Acinii serosi

- forma sferica sau ovalara, formati din celule piramidale ce delimiteaza un lumen ingust si stelat;

- nucleu rotund, normocrom, nucleolat, situat in 1/3 inferioara;

- citoplasma este intens bazofila la polul bazal ( cantitati mari de REG, ribozomi liberi si poliribozomi ), pe
cand la polul apical este slab bazofila sau chiar acidofila (contine granule de zimogen); ea contine ARG,
mitocondrii, lizozomi si peroxizomi;

- sunt inconjurati de celule mioepiteliale, care se jonctioneaza intre ele prin desmozomi si contin in
citoplasma miofilamente de proteine contractile.

b) Acinii mucosi

- forma sferica sau ovalara, formati din celule piramidale sau trapezoidale;

- nucleu turtit, hipercrom, situat la polul bazal ( unde se gasesc si organitele citoplasmatice);

- cea mai mare parte a celulei este ocupata de vacuole de mucus PAS-pozitiv;

c) Acinii micsti

- forma ovalara, cele mai mari dimensiuni; formati din celule secretoare de mucus si celule seroase ( in
sectiune transversala, componenta seroasa -> „semiluna lui Gianuzzi);

2. Componenta excretorie este formata din canale intralobulare, canale interlobulare si canalul colector.

a) Canalele intralobulare

HISTOLOGIE Page 102


a) Canalele intralobulare

- segmentul excretor pur/canalul intercalar Boll: format din celule cubice ce realizeaza un canal lung si
ingust;

- segmentul excreto-secretor/canalul Pfluger:

• perete format din celule cilindrice ( polul bazal prezinta pliuri ale membranei plasmatice; polul apical
prezinta diferentieri microvilozitare; fetele laterale sunt jonctionate prin zonule occludens, interdigitatii si
desmozomi );

• nucleu ovalar, normocrom, situat in ½ inferioara; citoplasma bogata in organite;

• la nivelul lui, saliva sufera modificari cantitative si calitative;

b) Canalele extralobulare/interlobulare

- se gasesc in tesutul conjunctiv interlobular si primesc saliva de la mai multi lobuli;

- sunt pure;

- sunt tapetate de un epiteliu bistratificat cubic/cilindric;

- ele conflueaza in canale din ce in ce mai mare care vor forma canalul colector

c) Canalul colector

- se dechide in cavitatea bucala;

- prezinta un epiteliu bistratificat cilindric sau pseudostratificat cilindric; pot exista rare celule caliciforme;

STROMA – formata din capsula glandei, septurile conjunctive si tesutul interstitial.

1. Capsula glandei - formata din tesut conjunctiv dens ordonat, bogat in fibre de colagen si fibrocite; din ea
se desprind septuri conjunctive ce impart parenchimul in lobi si lobuli;

2. Septurile conjunctive – se desprind din capsula, pe calea lor patrund in glanda vasele sanguine si nervii ->
glandele salivare sunt bine vascularizate si inervate;

3. Din septuri se desprind elemente conjunctivo-vasculare ce se ramifica si formeaza tesutul interstitial


(format din tesut conjunctiv lax in care se gasesc vase sanguine, capilare limfatice, TNL uri,
microgranglioni nervosi, infiltratii limfoide si grupari de adipocite.

! Pe masura ce organismul inainteaza in varsta, componenta parenchimatoasa se atrofiaza, iar cea stromala
se extinde.

HISTOLOGIE Page 103


46. LOBULUL TIMIC SI BARIERA TIMUS-SANGE
Monday, April 20, 2020

STRUCTURA LOBULULUI TIMIC

Lobulul timic reprezită unitatea structurală și funcțională a timusului.


Fiecare lobul timic este delimitat la exterior de o structură conjunctivă
reprezentată de capsulă și septuri conjunctive care se desprind din capsulă.
Atât capsula timică cât și septurile conjunctive desprinse din ea prezintă o
structură fibroasă, bogată in fibre de colagen, puține fibre elastice și de
reticulină, fibrocite, mastocite și vase sanguine.

În unele septuri interlobulare mai voluminoase se găsesc și adipocite, chiar


si la copil. Numărul adipocitelor stromale crește pe masură ce se înaintează
în vârstă.
Septurile conjunctive conțin numeroase vase sanguine (arteriole, venule,

HISTOLOGIE Page 104


Septurile conjunctive conțin numeroase vase sanguine (arteriole, venule,
capilare) si vase limfatice.
Din septurile conjunctive perilobulare se desprind septuri fine care
patrund in interiorul lobului și însoțesc vasele sanguine intralobulare.
La adulți, în septurile interlobulare au fost găsiți noduli limfoizi formați
din limfocite B, cu centrul germinativ evident.

Pe preparatele histologice, în colorații uzuale (HE, tricromice), în fiecare


lobul se disting două zone:
- O zonă periferică de aspect întunecat, bogată în celule mici cu nucleul
hipercrom si reprezintă corticala lobulului.
- O zonă mai clară ce ocupă partea centrală a lobului numită medulara
lobulului.

Histologic, lobulul timic este format din două componente:


- STROMĂ
-PARENCHIM

1. Stroma lobulului timic, prezentă atât în corticală cât și în medulara


timică, este o stromă particulară, specifică, fiind formată din celule epiteliale
HISTOLOGIE Page 105
timică, este o stromă particulară, specifică, fiind formată din celule epiteliale
cu prelungiri joncționate între ele prin desmozomi, care creeaza o retea
tridimensională în ochiurile căreia se găsesc elementele parenchimului
timic. Această stromă, spre deosebire de alte organe limfoide, NU CONȚINE
FIBRE DE RETICULINĂ, fiind un citoreticul stromal.

Datorită prelungirilor pe care le prezintă, celulele epiteliale stromale mai


sunt cunoscute ca celule dendritice sau ca celule reticulare epiteliale.
Prezintă un nucleu mare, rotund, asezat central, hipocrom si nucleolat. În
citoplasma lor s-au evidențiat organite celulare comune, granule si vacuole,
precum tonofilamente, elemente ultrastructurale specifice celulelor
epiteliale.
Unele celule stromale aplatizate învelesc traveele conjunctive
perivasculare sau se dispun ca o teacă (teacă epitelială) în jurul membranei
bazale a capilarelor sanguine. Acest ansamblu celular stromal participă la
formarea barierei timice care izolează celulele parenchimului timic de
circulația sanguină prin care se vehiculează substanțele antigenice. Se
asigură astfel proliferarea si maturarea antigen-independentă a timocitelor
(limfocite timice) și este împiedicată implicarea timusului in reacțiile
imunitare.
Numeroasele studii ultrastructurale si imunohistochimice au demonstrat
HISTOLOGIE Page 106
Numeroasele studii ultrastructurale si imunohistochimice au demonstrat
că celulele epiteliale stromale reprezintă locul în care sunt elaborați
hormonii timici: timozina, factorul umoral timic, factorul timic stimulator al
limfopoiezei.

Timozina stimulează exprimarea pe suprafața limfoitelor tinere a


markerilor specifici, iar factorul umoral timic stimulează diferențierea
limfocitelor CD8. Acțiunea hormonilor timici asupra diferitelor țesuturi și
organe este puțin cunoscută.
În medulara timică există unul sau mai mulți corpusculi Hassall
(formațiuni citohistologice specifice timusului), la formarea cărora participă
numai celulele stromale.

CORPUSCULII HASSALL sunt formațtiuni rotunde sau ovale, cu


diametrul variabil, cu structură policromatică, neomogenă. La periferia lor
exista câteva straturi de celule epiteliale aplatizate, acidofile, dispuse
concentric (ca foile de ceapa).
Partea centrală a corpusculului Hassall apare uneori chistică, alteori este
formată din lamele citoplasmatice hialinizate, resturi nucleare si celulare.
Ce lulele periferice ale corpusculilor Hassall pe măsură ce evoluează spre
centul acestuia își intensifica sinteza de granule de keratohialină (conferind
zonei centrale a corpusculului un aspect bazofil), tonofilamentele devin mai
HISTOLOGIE Page 107
zonei centrale a corpusculului un aspect bazofil), tonofilamentele devin mai
dense și mai groase și formează o rețea neregulată la suprafața căreia aderă
materialul format din granulele de keratohialină. Celulele care pătrund în
centrul corpusculului își elimină produsul nucleul și se transformă în lamele
keratinizate, groase, omogene, similar celulelor din stratul cornos al
epidermului.
Corpusculii Hassall cresc numeric în raport cu vârsta.

2. Parenchimul timic

Este format preponderent din limfocite T sau timocite. Dispunerea


limfocitelor în parenchimul timic nu este omogenă, ceea ce determina
aparitia a două zone in cadrul lobului timic:
- zona corticală situată la periferia lobulului
- zona medulară situată în centrul lobulului

Corticala timică începe imediat sub capsulă sau sub traveele


conjunctive care delimitează lobulul. Are o grosime variabilă (este mai
groasa la copil si mai redusa la adult) și se continuă fără nici o delimitare
netă cu zona medulară.
Limfocitele T sunt mult mai numeroase în corticala lobului timic decât în

HISTOLOGIE Page 108


Limfocitele T sunt mult mai numeroase în corticala lobului timic decât în
medulară. În corticală, limfocitele au o dispozitie radiară de la periferia
lobulului spre zona medulară. Cea mai mare parte din limfocite au deja pe
membrană antigenele specifice limfocitelor T.
Limfocitele T prezintă un nucleu mare, hipercrom, care ocupă cea mai
mare parte a celulei. Citoplasma este intens bazofilă și apare ca un lizereu
(linie de demarcație între două aspecte tisulare) la periferia nucleului.
Toate aceste aspecte microscopice sunt răspunzătoare de aspectul mai
întunecat al corticalei care apare în colorațiile uzuale. Sub capsula timică se
găsesc numeroase celule tinere, limfoblaste, în mitoză.
Printre limfocite s-au pus în evidență numeroase celule epiteliale
reticulare, cu rol de susținere, dar și numeroase macrofage care au rolul de
a fagocita resturile celulare din involuția timocitelor.

Medulara timică conține o populație celulară mai heterogenă,


Limfocitele T sunt mai puține decât în corticală, celulele epiteliale stromale
si macrofagele sunt mai numeroase. Foarte rar se găsesc granulocite
neutrofile, acidofile sau mastocite.
Caracteristic medularei timice este prezența corpusculilor Hassall

VASCULARIZATIA TIMUSULUI. Bariera sânge-timus.

HISTOLOGIE Page 109


Vacularizația timusului este asigurată de ramuri arteriale care provin din
arterele tiroidiene inferioare și arterele mamare interne. Ele traversează
capsula organului și pătrund în septurile conjunctive interlobulare.
De aici, pe calea traveelor conjunctive intralobulare, pătrund în lobul și
se anastomozează formând un cerc arteriolar la limita dintre corticală și
medulară. Din acesc cerc arteriolar se desprind capilare care merg radiar
atât în corticală cât și in medulară. Capilarele din corticală sunt mult mai
numeroase decât cele din medulară.

HISTOLOGIE Page 110


Capilarele sanguine , atât din medulară cât și din corticală, se
încurbează în ansă, revin la limita medulară-corticală și drenează sângele în
venule postcapilare situate la acest nivel. Aceste venule prezintă un
endoteliu înalt, de aspect cubic și permite trecerea limfocitelor T în
circulația sanguină.
Venulele postacișare se îndreaptă spre septurile interlobulare și confluează
în venule interlobulare care drenează sângele în venele tiroidiene inferioare
si venele mamare interne.

Capilarele lobulului timic sunt formate dintr-un endoteliu continuu,


celulele endoteliale joncționându-se între ele prin zonulele ocludens, iar sub
ele se găsește o membrană bazală, de asemenea continuă. În jurul
capilarelor există o tramă fină de țesut conjunctic format din fibre de
colagen, fibroblaste și puțină substanță fundamentală.

HISTOLOGIE Page 111


Capilarele sanguine și țesutul conjuntiv pericapilar sunt învelite de un
manșon celular continuu format din celule stromale, reticulo-epiteliale,
astfel că limfocitele timice sunt izolate de antigenele circulante. Această
structură, cunoscută sub numele de barieră timică sau bariera timus-sânge
este formată din următoarele elemente:

HISTOLOGIE Page 112


a. Endoteliu capilar continuu
b. Membrană bazală subendotelială
c. Celule reticulo-epiteliale stromale
d. Țesut conjunctiv pericapilar care conține macrofage ce pot neutraliza
eventualele antigene care au trecut peretele capilar.

HISTOLOGIE Page 113


47. Pulpa alba a splinei
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Este formata din tesutul limfoid al splinei si reprezinta compartimentul imunologic major al splinei.
Contine aproximativ 25% din pool-ul de LT (limfocite T) interschimbabile si 10 – 15% din
LB (limfocite B) interschimbabile.
LT circulante stau in splina 4 – 6 ore, iar LB raman cel putin 1 zi.
Ca si alte tipuri celulare, limfocitele ce intra in splina ajung in zona periferica a pulpei rosii prin
ramuri ale arterei centrale, totusi 50% din limfocite se intorc in pulpa alba unde sunt situate spatial in
zonele de LB si LT.
In splina tacuta imunologic, LB stau intr-un reticul circumferential cu activitate diminuata sau absenta a
centrelor germinative. Dupa activarea imunologica apar centri germinativi si se extind prin recrutarea
limfocitelor din zona periferica a foliculilor (zona monta). Aceste celule prolifereaza si se diferentiaza,
in legatura cu macrofagele mari, pale si cu celule dendritice intunecate.
In drumul lor de la zona marginala la foliculi LB trec prin patura limfatica periarteriala unde raman in
contact cu LT pentru cateva ore, permitand cooperarea LB – LT.
LB si LT parasesc pulpa alba prin miscare centripeta spre artera centrala, care este in contact cu vase
limfatice eferente ce colecteaza limfocite si le transporta in ductul toracic.

SAU

Artera splenica se divide la nivelul hilului si da mai multe ramuri, care patrund in trabeculele
conjunctive ce se desprind din capsula. La randul lor, arterele trabeculare dau ramuri care patrund in
septurile conjunctive ce se desprind din trabecule. Din aceste ultime ramificatii se desprind artere ce
patrund in parenchimul splenic = „artere centrale”, care sunt inconjurate de o teaca continua de tesut
limfoid, formand „mansoanele limfoide periarteriale”.
Mansoanele limfoide sunt formate din limfocite mici si rare celulele reticulare. Din loc in loc, de-a
lungul mansoanelor limfoide periarteriale, apar excentric foliculii limfoizi ( corpusculii Malpighi),
care pot fi primari sau secundari.

Mansoanele limfoide ( structuri timo-dependente) + corpusculii Malpighi ( structuri burso-dependente )


= PULPA ALBA

Pulpa albă e reprezentată de mici puncte albe diseminate în pulpa roşie. Pulpa albă asigură rolul
imunologic al splinei prin „dotarea cu arme” a limfocitelor – limfocitele vor avea imunoglobuline pe
suprafaţă pentru a putea apăra organismul de microbi. Procesele sunt mult mai complexe şi implică şi
alte organe – timusul şi măduva hematogenă. Astfel, limfocitele dezvoltă receptori pe suprafaţă pentru a
recunoaşte orice structură ce nu aparţine organismului.

HISTOLOGIE Page 114


48. Pulpa rosie a splinei
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Pulpa rosie asigura functia de depozit a splinei si este formata din cordoanele Billroth si capilarele
sinusoide.
1. Canalele Billroth
- formate din tesut limfoid ce umple spatiile dintre capilarele sinusoide;
- aici se gasesc multe celule reticulare, numeroase macrofage, plasmocite izolate sau grupate in insule de
5-6 celule, rare limfocite, rare hematii si plachete sanguine;
- stroma este formata din fibre de reticulina care se insera pe MB a capilarelor sinusoide.

2. Capilarele sinusoide
- sunt capilare cu peretele discontinuu, cu lumen neregulat;
- peretele capilar este format din celule endoteliale alungite, ce lasa spatii largi intre ele;
- nucleul este turtit, situat central;
- citoplasma contine organite citoplasmatice, numerosi microtubuli si microfilamente, vezicule de
pinocitoza;
- celulele endoteliale se jonctioneaza intre ele prin punti citoplasmatice si se sprijina pe o MB discontinua;
- reteaua de fibre de reticulina se dispune in jurul capilarelor sub forma de inele, la intervale regulate,
perpendiculare pe axul vasului -> „inelele lui Henle”;
- celulele reticulare si macrofagele isi trimit prelungirile pana in lumenul capilarului, de unde capteaza
antigenele.

Vascularizatia pulpei rosii


- arteriolele provin din arteriolele centrale si se comporta diferit:
• unele se capilarizeaza in mansoane limfoide periarteriale;
• unele se capilarizeaza in zona marginala;
• unele patrund in pulpa rosie, unde dau ramificatii scurte numite arteriole penicilante ( fiecare da 2-3
arteriole situate in cordoanele Billroth)

- capilarele rezultate din arteriole se deschid fie in tesutul limfoid al cordoanelor Billroth realizand
„circulatia deschisa”, fie in sinusoidele splenice realizand „circulatia inchisa”;
- capilarele sinusoide se varsa in vv. pulpare, ce conduc sangele in vv. trabeculare, iar de aici in v. splenica
( sangele venos splenic este bogat in limfocite, plasmocite si macrofage, ce sunt retinute la nivelul
ficatului sau plamanului).

HISTOLOGIE Page 115


49. Corticala limfogaglionului
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Regiunea corticala a ganglionului limfatic este situata la periferie, imediat sub capsula. In zona
corticala, tesutul limfoid este organizat subt forma de foliculi limfoizi primari sau secundari,
agminati prin corticalele lor. De obicei, foliculii limfoizi de dispun intr-un singur rand.

Foliculii limfatici primari sunt formati din numeroase limfocite mici, celule reticulare si rare
macrofage. Ei nu contin plasmocite.

Foliculii limfatici secundari sau reactivi sunt de dimensiuni mai mari decat cei primari. Ei
prezinta un centru germinativ de forma ovalara cu aspect mai clar, datorita prezentei a numeroase
limfoblaste ( care au nucleu mare, hipocrom, nucleolat si citoplasma bogata si de aspect bazofil ).
Centrul germinativ mai contine macrofage, plasmocite si celule reticulare.
Foliculii secundari stimulati intens contin in centrul germinativ numeroase limfoblaste, limfocite si
plasmocite, dar putine macrofage. Foliculii secundari pe cale de involutie contin in centrul
germiantiv un numar mare de macrofage si limfocite degenerate.
Limfocitele din corticala limfoganglionului sunt majoritatea de tip B, care iau nastere in centrul
germinativ, in urma stimularii antigenice.
Imediat sub capsula ganglionului se gaseste sinusul subcapsular, iar intre foliculii limfoizi se gasesc
sinusurile interfoliculare. La nivelul lor, zona corticala contine tesut limfoid mai sarac in celule
(tesut limfoid lax). Aici se gasesc celule reticulare, macrofage, limfocite, plasmocite si mastocite.

Regiunea paracorticala este denumita si regiunea corticala profunda si este dispusa intre zona
corticala propriu-zisa si cordoanele medulare. Este formata din numeroase limfocite mici, celule
reticulare, rare macrofage si rare plasmocite. NU prezinta foliculi limfoizi. Este formata
preponderent din limfocite de tip T.

HISTOLOGIE Page 116


50. Medulara limfoganglionului
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Regiunea medulara a ganglionului limfatic este situata spre hilul organului. Ea este formata din
cordoanele medulare care se ramifica si se anastomozeaza intre ele, separate de capilare sinusoide.
Cordoanele medulare sunt formate preponderent din limfocite mici de tip B, macrofage si plasmocite.
Uneori se gasesc rare granulocite neutrofile, eozinofile, mastocite si hematii.

HISTOLOGIE Page 117


51. Circulatia limfatica a limfoganglionului
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

Ganglionii limfatici se gasesc dispusi pe traiectul vaselor limfatice. Ei primesc limfa dintr-un anumit
teritoriu al organismului prin vasele limfatice aferente.
Vasele limfatice aferente abordeaza ganglionul prin partea sa convexa, traverseaza capsula si se deschid
in sinusul subcapsular (denumit si sinus marginal); acesta se gaseste imediat sub capsula ganglionului si
este tapetat de un rand de celule endoteliale aplatizate iar endoteliul prezinta multiple discontinuitati prin
care patrund celule din parenchimul limfoid.
Se continua in profunzimea ganglionului cu sinusurile perifoliculare.
De aici, limfa strabate zona paracorticala si se acumuleaza in sinusurile medulare.
In apropierea hilului, sinusurile medulare confuleaza si genereaza 1-2 vase limfatice eferente care
parasesc ganglionul prin hil.

Sinusurile limfatice sunt capilare limfatice cu lumenul neregulat, anfractuos, de dimensiuni variate si cu
peretele discontinuu. Endoteliul care delimiteaza sinusurile limfatice este format din celule aplatizate
asezate pe o membrana bazala discontinua.

HISTOLOGIE Page 118


52. Amigdala
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

- exista mai multe structuri limfoide la nivelul istmului buco-faringian denumite amigdale (amigdala
palatina, tubara, linguala, faringiana); impreuna formeaza o structura morfofunctionala numita "cercul
limfatic Waldeyer".

Structurile limfoide amigdaliene sunt acoperite la suprafata de epiteliul de acoperire care este de tip
malpighian fara keratinizare pentru amigdalele palatine, tubare si linguale si de tip respirator pentru
amigdala faringiana.

Criptele amigdaliene(=prelungiri) sunt inguste si profunde la nivelul amigdalei palatine si faringiene si


mai largi si superficiale la nivelul amigdalei linguale si tubare; in lumenul criptelor se gasesc limfocite,
antigene, detritusuri celulare, mucus. (in criptele inguste secretiile pot persista si bacteriile se pot
multiplica rapid daca imunitatea scade - astfel se produce inflamatia amigdalelor, AMIGDALITA).

Structura histologica a epiteliului de acoperire prezinta celule Langerhans care capteaza antigenele de la
suprafata epiteliului sau criptei amigdaliene si apoi migreaza in corion prezentand antigenele captate
celulelor imunocompetente si astfel se initiaza raspunsul imun.

Corionul mucoasei prezinta numerosi foliculi limfoizi secundari, agminati prin corticalele lor, in imediata
vecinatate a criptelor sau sub epiteliul de suprafata.

O cripta amigdaliana + foliculii limfoizi = lobul amigdalian.

Foliculii limfoizi contin limfotice B care iau nastere din limfoblastele centrului germinativ. La periferia
lor se gaseste un infiltrat limfocitar dens care este format din limfocite T.

HISTOLOGIE Page 119


53. Mucoasa nazala
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

HISTOLOGIE Page 120


54. Trahee
Monday, April 20, 2020 9:54 PM

- este un conduct aerian cu diametrul de cca 1,8-2,5 cm si lungimea de 10-12 cm; continua cu laringele,
se intinde pana la 1/3 medie a mediastinului unde se bifurca si genereaza doua bronhii primare. (locul de
bifurcatie=CARENA)
- are forma de cilindru, cu peretele posterior turtit datorita prezentei in perete a 16-20 inele
cartilaginoase, incomplete posterior.

Peretele traheal este format din trei structuri concentrice denumite tunici:
- tunica interna, MUCOASA;
- tunica medie, FIBRO MUSCULO-CARTILAGINOASA;
- tunica externa, ADVENTICEA.

Mucoasa traheei - captuseste organul la interior, este subtire, putin ondulata, permitand traheei sa isi
modifice lumenul sa isi modifice lumenul intre anumite limite intre cele doua faze ale ciclului respirator
sau la trecerea bolului alimentar prin esofag; este formata din epiteliu si corion.

Epiteliul traheal - epiteliu pseudostratificat cilindric, ciliat si cu celule caliciforme; este format din celule
cilindrice si celule calciforme, dar printre acestea s-au mai identificat si alte tipuri de celule (seroase,
viloase, bazale si intermediare).

1. Celulele cilindrice ciliate


- prezinta un nucleu ovalar, orientat cu axul lung in axul celulei, cel mai adesea situat in 1/2 inferioara;
- citoplasma este bine reprezentata si contine toate organitele comune; nu contine granule sau produse
de secretie in zona apicala;
- mitocondriile sunt numeroase, fiind cantonate in jurul corpusculului bazal al cililor;
- lizozomii sunt dispersati in intreaga citoplasma iar ribozomii si RE rugos sunt mai putin reprezentate;
- fiecare celula contine cca 250 de cili; fiecare cil este invelit de membrana celulara si reprezinta o
prelungire la suprafata celulei a ectoplasmei apicale; cilii sunt ancorati in regiunea tramei terminale a
polului apical in corpusculii bazali, numiti kinetozomi;
- in zona apicala a celulelor ciliate s-a pus in evidenta o puternica activitate enzimatica, aici existand
cantitati mari de ATP-aze Mg- si Ca- dependente si glucozo-6-fostfat-dehidrogenaze;
- functia principala a acestor celule este asigurarea miscarii ritmice a cililor si secundar deplasarea
stratului de mucus spre orofaringe.

2. Celulele caliciforme
- denumite astfel dupa aspectul polului apical in forma de caliciu de floare; reprezinta 1/5 din numarul
celulelor epiteliale;
- sunt considerate adevarate glande unicelulare intraepiteliale; prezinta granule mari de mucus si
ribozomi apicali;
- produc mucopolizaharide care se acumuleaza in granule din ce in ce mai mari si se evacueaza prin polul
apical al celulei prin merocrinie;
- reinnoirea celulelor are loc la 36-48 ore.

3. Celulele seroase
- sunt elemente specifice epiteliilor traheobronsice, datorita prezentei unui RE foarte dezvoltat;
- datorita faptului ca prezinta in citoplasma granule mici PAS-pozitive se considera ca ele ar contribui la
sinteza glicoproteinelor prezente in lichidul periciliar; par sa sintetizeze piesa secretorie a IgA.
4. Celulele viloase
- sunt celule cilindrice inalte, cu polul bazal sprijinit pe membrana bazala, iar cu polul apical proeminent la
suprafata epiteliului traheobronsic;

HISTOLOGIE Page 121


suprafata epiteliului traheobronsic;
- prezinta microvili, RE rugos abundent, ribozomi liberi si poliribozomi, un aparat reticular Golgi bine
dezvoltat si numeroase filamente;

5. Celulele bazale
- sunt celule de inaltime mai redusa, forma neregulata, fiind mai putin diferentiate;
- sunt raspunzatoare de aspectul pseudostratificat al epiteliului;
- mitozele acestor celule asigura mentinerea numarului constant de celule bazale si asigura dezvoltarea
celulelor intermediare;
- ele constituie o populatie celulara mai putin diferentiata, capabila de a se divide si a genera toate
categoriile de celule prezente in grosimea epiteliului bronsic.

6. Celulele intermediare
- formeaza un strat de celule mai greu de definit morfologic;
- reprezinta o populatie celulara inca nediferentiata, asemanatoare cu celulele bazale.

HISTOLOGIE Page 122


55. Bronhie extralobulara
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

Bronhiile extralobulare au in structura peretelui lor:


- mucoasa;
- tunica musculo-cartilaginoasa;
- adventicea;

1. Mucoasa prezinta pliuri longitudinale datorita contractiei fibrelor musculare netede ce aparatin
muscularei mucoasei.

Musculara mucoasei (lamina muscularis mucosae)


-continua muschiul traheal; epiteliul este pseudostratificat prismatic ciliat si devine simplu prismatic ciliat
la nivelul bronhiei intralobulare

Corionul este format din tesut conjunctiv lax ce contine fibre elastice, infiltratii limfoide si glande de tip
tubulo-acinos mucos; prezinta fibre musculare netede dispuse circular sau spiralat;

3. Adventicea este reprezentata de un tesut conjunctiv lax, bogat vascularizat, ce se continua cu tesutul
conjunctiv intrapulmonar.

HISTOLOGIE Page 123


56. Bronhie intralobulara
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

Bronhiile intralobulare sau bronhiolele sunt de trei tipuri: de calibru mare, de calibru mijlociu sau de
calibru mic.
- mucoasa prezinta un epiteliu simplu prismatic ciliat care devine cubic la nivelul bronhiolelor terminale
si se aplatizeaza in bronhia respiratorie si in canalul alveolar; sunt prezente si celule secretorii neciliate
(celulele Clara);
- musculara mucoasei - corionul prezinta infiltratii limfoide, rari noduli limfoizi mici si fibre elastice
longitudinale ce se continua cu tesutul conjunctiv lax al adventicei; cartilajul lipseste din structura lor;

HISTOLOGIE Page 124


57. Alveola pulmonara
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

- alveolele pulmonare sunt structurile parenchimului pulmonar la nivelul carora se produc schimburile
gazoase; au aspect sacciform sau in "cuib de randunica" si se deschid in canalul alveolar;
- in structura alveolei s-au indentificat trei elemente: epiteliul alveolar, tesutul conjunctiv stromal si
capilarele sanguine.
Epiteliul alveolar este un epiteliu continuu, turtit, care tapeteaza cavitatea alveolara. Este asezat pe o
membrana bazala continua, subtire, evidenta numai la microscopul electronic iar celulele epiteliului -
pneumocite sunt celule turtite, jonctionate intre ele.

In structura alveolei pulmonare s-au descris doua tipuri de pneumocite:


- pneumocite de tip I sau MEMBRANARE - sunt aplatizate, greu vizibile; au nucleul situat central, de
forma ovalara sau turtit, normocrom; prezinta aparat reticular Golgi, ribozomi si cateva mitocondrii;
- pneumocite de tip II, GLOBULARE sau GRANULARE - sunt celule de dimensiuni mai mari; ele
proemina in lumenul alveolei pulmonare; au forma ovalara sau cubica; au nucleul voluminos, neregulat,
situat central; citoplasma este abundenta si prezinta toate organitele citoplasmatice; acestea secreta prin
merocrinie in cavitatea alveolara coprii lamelari contribuind la realizarea surfactantului pulmonar, fiind
adevarate celule secretorii;

Tot in peretele alveolar au fost remarcate macrofage care strabat aceasta structura pentru a a ajunge in
lumenul alveolei:
- macrofage asemanatoare microgliilor sunt celule cu prelungiri;
- macrofage rotunjite, cu prelungiri pseudopodice scurte, care sunt celule cu activitate fagocitara intensa

Privite la microscopul electronic, macrofagele prezinta microvili lungi asemanatoare unor


tentacule.Macrofagele alveolare actioneaza asupra particulelor straine inhalate care au reusit sa patrunda
in lumenul alveolei pulmonare.

Surfactantul pulmonar prezinta urmatoarele functii:


- previne colaborarea alveolelor pulmonare in expir datorita intensitatii tensiunii superficiale crescute;
- realizeaza un mediu optim pentru activitatea macrofagelor alveolare.

HISTOLOGIE Page 125


58. Bariera alveolo-capilara
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

HISTOLOGIE Page 126


59. Nefron
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

HISTOLOGIE Page 127


60.Corpusculul renal Malpighi
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

- intra in alcatuirea nefronului;


- este format din glomerul si capsula Bowmann;
- corpusculii renali se gasesc raspanditi neomogen la nivelul corticalei renale;
- prezinta un pol vascular (locul prin care intra arteriola aferenta sa iese arteriola eferenta) si un pol urinar
(locul in care capsula Bowmann se continua cu tubul urinifer);
- prezinta o componenta vasculara si o componenta epiteliala;

Componenta vasculara este formata din multiple capilare. La nivelul glomerulului renal se realizeaza o
retea capilara admirabila de tip arterial (artera-capilare-artera).
Capilarere glomerurale se dispun in jurul unui ax format de mezangiu; au peretele format dintr-un
endoteliu continuu, fenestrat, asezat pe o membrana bazala continua.
Celulele endoteliale prezinta un nucleu turtit, central; organitele citoplasmatice sunt reduse si dispuse in
jurul nucleului.
Mezangiul - tesut conjunctiv; este format din celule si matrice conjunctiva.
Celulele mezangiale sunt celule de dimensiuni mici, cu nucleu ovalar, normocrom, central; prezinta
numeroase prelungiri citoplasmatice.

Componenta epiteliala este reprezentata de capsula Bowmann; aceasta este formata din doua foite: foita
externa (parietala) si foita interna (viscerala). Cele doua foite se continua una cu alta la nivelul polului
vascular al glomerulului.
Foita externa delimiteaza, la perferie, corpusculul renal de restul parenchimului; este formata din epiteliu
pavimentos simplu.
Foita interna este formata din celule voluminoase numite podocite, asezate pe o membrana bazala
continua. Podocitele emit spre membrana bazala cateva prelungiri ca niste picioruse, numite procese
primare sau pedicule, fiecare proces primar se ramifica si da nastere la numeroase prelungiri numite
procese secundare sau pedicele.

HISTOLOGIE Page 128


61. Aparatul Juxtaglomerular
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

- este format din celule prezente in peretele tubului contort distal (macula densa), in tunica medie a
arteriolei aferente (celule granulare - celule juxtaglomerulare) si in triunghiul format de arteriola aferenta,
arteriola eferenta si tubul contort distal (lacisul - celulele mezangiale extraglomerulare);

1. Macula densa este formata de o parte din celulele tubului contort distal.
- nucleul este alungit, ovalar, iar citoplasma este abundenta, usor acidofila;
- polul apical este lipsit de microvili;
- in citoplasma se gasesc numeroase organite comune, microfilamente si granule de secretie care contin
renina;
- are rol de osmoreceptor;

2. Celulele granulare - in apropierea glomerulului renal, arteriola aferenta pierde limitanta elastica interna
iar celulele musculare din tunica medie capata un aspect rotunjit.
- citoplasma este abundenta, contine organite celulare precum si granule de secretie de natura
glicoproteica, PAS-pozitive si care contin renina;

3. Lacisul este format din celule dispuse in triunghiul format de arteriola aferenta, arteriola eferenta si
tubul contort distal.
- citoplasma este saraca in organite, contine microfilamente si granule de secretie;
- celulele secreta renina si eritropoietina;

HISTOLOGIE Page 129


62. Vezica Urinara
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

- prezinta o mucoasa groasa cu numeroase pliuri si depresiuni;


-mucoasa vezicii urinare este neteda;
- corionul mucoasei este bine dezvoltat, bogat in fibre elastice si de colagen, formand un "corion de
rezistenta";

Tunica musculara este foarte groasa; este formata din fibre musculare netede; fibrele sunt dispuse
plexiform;
- dupa orientarea de ansamblu a fasciculelor se disting trei straturi: stratul intern cu dispunere
longitudinala, stratul mijlociu cu dispunere plexiforma si stratul extern cu dispunere longitudinala;

Adventicea este constituita din tesut conjunctiv lax in care se gasesc numeroase adipocite; pe fata
superioara este inlocuita de seroasa peritoneala;

HISTOLOGIE Page 130


63. Foliculii ovarieni- Clasificare si aspect microscopic
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

- se gasesc raspanditi printre celulele conjunctive stomale ale corticalei externe, uneori chiar imediat sunt
albuginee;
- se formeaza in cursul vietii embrionare; la sfarsitul lunii a VII-a de viata intrauterina , procesul de
formare a foliculilor ovarieni sunt incheiate
- se pot distinge trei tipuri de foliculi ovarieni: foliculi primordiali, foliculi in crestere (primari, secundari,
tertiari) si foliculi maturi sau foliculii de Graaf;

1. Foliculii primordiali
- fiecare folicul este constituit dintr-un ovocit de ordinul I blocat in cursul profazei primei diviziuni
meiotice;
- organitele celulare sunt bine reprezentate: mitocondrii, RE neted, ribozomi liberi, ARG;
- citoplasma prezinta si numeroase vacuole;

2. Foliculii primari
- ovocitul prezinta citoplasma abundenta, mai clara in coloratii uzuale, cu nucleul mare, sferic, hipocrom,
situat central;
- citoplasma contine numeroase organite, in special mitocondrii, ARG, RE neted si rugos, ribozomi liberi;

3. Foliculii secundari
- ovocitul este foarte mare; membrana pellucida - membrana acidofila, omogena, PAS-pozitiva, formata
din prelungiri ale celulelor foliculare si microvili ai plasmalemei ovocitului;
- jonctiunea celulelor formeaza granuloasa foliculara;
- celulele din granuloasa secreta un lichid clar, bogat in acid hialuronic - lichidul folicular;
- stroma care inconjoara foliculul se modifica si formeaza teaca interna, formata din celule cubice ce
prezinta caractere de celule secretoare de steroizi;

4. Foliculii tertiari (cavitari)


- parcurg o luna perioada de crestere;
- intre celulele granuloasei corpii Call-Exner fuzioneaza, generand antrul folicular;
- ovocitul are dimensiuni mari;
- prezinta o structura microscopica - discul proliger (cumulus oophorus); (ovocitul inconjurat de 1-2
randuri de celule foliculare din granuloasa este impins spre un pol al foliculului).

HISTOLOGIE Page 131


64. Foliculul matur de Graaf
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

E ultimul stadiu in evolutia foliculilor ovarieni.


Acumularea de lichid folicular determina cresterea vol. Cavitatii antrale si inclusiv a foluclui.
Originea lichidului folicular:
-transudat plasmatic
-produs de celulele foliculare
El contine proteine,hormoni ,glicozaminoglicani, etc.

Forma si dimensiuni:
Masoara 20-25mm.

Apare ca o vezicula trasparenta care proemina la suprafata ovarului intr-o regiune numita stigma.

Ovocitul e inconjurat de 1-2 randuri de celule foliculare si e impins la periferia cavitati antrale formand
cumulus ooforum.
Celulele foliculare care inconjoara ovocitul si intra in contact direct cu el, sunt asezate radiar si sunt
cilindrice formand corona radiata. Ea e despartita de ovocit prin membrana pellucida care e groasa,
PAS-pozitiva ,hialina,bogata in glicoproteina.
Peretii cavitatii antrale sunt tapetati de cateva randuri de celule foliculare care formeaza membrana
granuloasa.
In afara granuloasei se gasete memnbrana Slavjanski, bine continuita,evidenta la examenul microscopic.

HISTOLOGIE Page 132


65. Endometrul- modificari sub actiunea hormonilor
ovarieni
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

. ENDOMETRUL (tunica interna, mucoasa a uterului)

Pana la pubertate e subtire fara modificari ciclice, alcatuita din:


a)epiteliu de acoperire cubic asezat pe un corin subtire si sarac in celule
b)substanta fundamentala
c)glande reduse la numar, slab dezvoltate
In perioada genitala activa ( pubertate- menopauza):
E structura cea mai importanta a uterului.
Prezinta modificari ciclice structurale si fuctionale.
-este alcatuita din:

1)epiteliu de acoperire de tip cilindric simplu .


· E asezat pe o membrana bazala continua, subtire care il desparte de corion.
· Prezinta granule de secretie glicoproteice la polul apical.
· Este format din:
a)celule ciliate:cu cili mobili,scurti,rarefiati
b)celule secretorii:in nr. Redus,intercalate printre cele ciliate. Au citoplasma bazofila,nucleu
mare ,ovalar dis in 1/3 bazala.
2)corion glandular:
*Se mai numeste corion citogen datorita continutului mare in celule.
*Contine foarte multe celule tinere si fibre:
· fibroblaste
· limfocite
· macroface
· fibre de colagen
· fibre de reticulina
*E bogat in glicozaminoglicani.
*Contine glande endometriale tubulare drepte,lungi care ajung cu capatul profund pana la miometru
prezinta invaginatii ale apiteliuluide suprafata care este format preponderent din celule secretorii si
rare celule ciliate.
*Este puternic vascularizat. Arteriolele provin din miometru si au aspect spiralat(arteriole spiralate)
si genereaza o retea densa de capilare.Astfel:
-artere scurte numite artere nutritive pt stratul bazal, regenerativ al endometrului. Nu sufera
modificari in ciclu
-artere lungi ,functionale, cu aspect spiralat, numite artere helicine pt 2/3 superficiale ale
endometrului. Sunt hormonodependente deci profuc necroza endometrului prin contractie in ciclul
endometrial.
-Venele formeaza plexuri in miometru,evidente in sarcina
Endometrul are 2 zone:
1)zona superficiala- stratul fuctional : reprezinta 2/3 superficiale – se descuameaza si se elimina
ciclic
2)zona profunda- stratul bazal : e in 1/3 profunda, formata din fundul glandelor endometriale si
corionul profund. E zona regeneratoare

HISTOLOGIE Page 133


Are loc in perioada genitala activa sub actiunea hormonilor ovarieni (estrogeni si progesteron ).
· Reprezinta modificarile morfofunctionale suferite de endometru.
· Are loc in paraele cu ciclul ovarian.
· Dureaza 28 zile.
·
Are 3 faze:
1. faza menstruala – 1-4 zi a ciclul menstrual
2. faza proliferativa – 4-15 zi a ciclului ( corespunde fazei preovulatorie )
3. faza secretorie – 15-28 zi a ciclului ( corespunde fazei postovulatorii )
4.
1. Faza menstruala: ( faza descumativa )
Are loc daca nu se produce fecundarea ovocitului.
1.Scade catitatea sangvina de estrogeni si progesteron ca urmare a atrofiei corpului galben care duce la
antrenarea contractiei si relaxarii vaselor sangvine spiralate de la nivelul endometrului.
2.Duce la contractia puternica si prelungita a arteriolelor spiralate care determina ischemia si necroza
endometrului.
3.Apar focare hemoragice in corion urmate de descuamarea endometrului superficial si elimnarea lui.
*partea profunda a endometrului sufera modificari minore
Dureaza 3-4 zile cu eliminarea a 30-35 ml sange necoagulabil si detritusuri
celulare,mucus,apa,prostaglandine.
*incoagulabilitatea sangelui se datoreaza eliminarii unor subst. Fibrinolitice produse de mucoaza uterina
in timpul necrozei.

La final, endometrul profund ramane denudat, neregulat, imbibat cu sange care se elimina in 1-3 zile de la
finalul fazei descumative.
!!: Daca are loc fecundarea ovocitului , se produce gonadotropina corionica umana care mentine
functia corpului galben care elib. Estrogeni si progesteron pentru a impiedica contractia arteriolelor
spiralalte evitand necroza deci menstruatia

2. Faza proliferativa ( faza foliculinica )


Are loc odata cu dezvoltarea foliculilor ovarieni.
E dependenta de foliculina eliberata de acestia.
Are loc in 4-14 zi a ciclului.
Astfel:
· dupa 3-4 zile incepe regenerarea endometrului prin activitatea zonei profunde
· Epiteliul endometrial se reface prin proliferarea epiteliului fundului glandelor endometriale in 2-3
zile
· Initial apare un apiteliu simplu cubic apoi devinde cilindric ciliat
· Corionul, in primele zile, mai contine subfuziuni hemoragice, e dens celular, bogat in fibroblaste
· Celulele corionului se multiplica rapid prin mitoza si creste grosimea endometrului de la 1mm la
5mm in 9-10 zile
· Se refac arterele spiralate rapid
· Glandele endometriale cresc concomitent cu refacerea mucoasei

Epiteliul glandular e format din celule secretoare cu aspect cilindric,cu nucleo oval dispus spre polul
bazal, cu citoplasma intunecata sau usor clara si bogata in organite. Celulele sunt unite prin dezmozomi si
au microvilozitati sau cili la polul apical.

HISTOLOGIE Page 134


66. Prostata
Monday, April 20, 2020 10:04 PM

• Organ unic,ovalar,20-25 g, 2,3-4 cm diametru.


• Situat in loja prostatica in jurul port. Initiale a uretrei.
• Are 3 lobi cu cate 30 glande individualizate.
• Are parenchim si stroma.
Parenchimul:

Are o componenta secretorie- adenomer si una excretorie –canale excretorii.

Adenomerii

• sunt de tip alveolar,delimitati de epiteliu simplu cilidric(uneori cubic sau pseudostratificat).


• Cell au caracter secretoriu.
• Citoplasma e bogata in organite,acidofila, cu granulede secretie,picaturi lipidice,enzime si pigment.
• Nucleul e ovalar,situat bazal.
• In lumen sunt formatiuni lamelare denumite concretiuni prostatice sau simpexioanele Robin.
Canalele excretorii

• Au ep.simplu cubico-cilindric
• Fuzioneza formand cate un canal t fiecare lob
• Se deschid in uretra prostatica inpreuna cu celelalte canale = prostata e glanda agminata
Stroma:

• Capsula fibro-elastica de deliminiteaza galnda la periferie si trimite expansiuni conjunctive ce imparte lobii
si lobulii glandulari.
• Contine elemente conjunctive subti,fibre musculare netede si o retea vasculara bogata
• Sub capsula sunt microganglioni nervosi
Secretia prostatei:

• E alcalina,laptoasa.
• Contine albumina,enzime proteolitice,ioni,acod citric,fibrolizina si fosfataza acida.
• Are rol in definitivrea maturarii spermatozoizilor,facandu-i fecundanti.
Prostata e hormonodependenta,astfel androgenii o stimuleaza si extrogenii au efect trofic pt stroma si
fibrele musculare netede.

Castrarea duce la atrofia glandei si oprirea secretiei.

HISTOLOGIE Page 135