TACTICA JOCULUI DE

HANDBAL
COMPONENTELE TACTICII

Caracteristicile circulaţiei tactice:
- - agresivitate
 - să pună în situaţia de a înscrie goluri,
pe toţi jucătorii care participă la aplicarea
ei;
- - reversibilitate
- - accesibilitate
 - să asigure apărarea în caz de eşec,
prevenind în special contraatacul advers.

Exemple: circulaţia jucătorilor de semicerc,

circulaţia în “opt”, circulaţia în “şarjă”.

Principii tactice generale
1. Respectarea disciplinei tactice –
punerea în aplicare a principiilor de
tactică generală sau specială, stabilite
pentru un anumit joc.

2. Acordarea ajutorului reciproc –

susţinerea şi sprijinirea unui coechipier,
angajat într-o acţiune individuală în atac
sau în apărare
3. Iniţierea şi efectuarea acţiunilor în
timp util
replierea în apărare în timp util după
pierderea posesiei în atac;
declanşarea contraatacului;
demarcajul oportun;
angajarea pivotului la semicerc;
dublarea apărătorului care atacă decisiv;
constituirea zidului;
închiderea pătrunderilor etc.
• 4. Crearea raportului supranumeric – cu
scopul asigurării unei superiorităţi numerice
într-o anumită zonă a terenului.

• 5. Anticiparea acţiunilor – prin

plasamentul şi deplasarea jucătorilor în teren,
în vederea realizării sarcinilor parţiale de joc.
•
 Sistematizarea tacticii

1. După compartimentele jocului:

◦ Tactica jocului de atac

◦ Tactica jocului în apărare

◦ Tactica portarului
2. După numărul jucătorilor participanţi :

◦ - tactica individuală sau acţiune tactică

individuală,

◦ - tactică parţială de echipă, doi sau mai

multi jucători

◦ - tactică colectivă /de echipă


3. După caracterul acţiunilor aplicate de
jucător:
 cu minge, fără minge;
◦ între 2, 3 sau mai mulţi jucători şi
întreaga echipă;

◦ în cadrul atacului rapid sau poziţional;

◦ împotriva atacantului cu sau fără

minge, etc.
 TACTICA JOCULUI ÎN ATAC

 1. tactică individuală;
 2. tactică parţială de echipă;
 3. tactică de echipă sau colectivă.

Tactica individuală
• Tactica individuală cuprinde totalitatea
acţiunilor utilizate de un jucător în
“luptă” cu unul sau mai mulţi adversari
şi în colaborare cu coechipierii.

• Tactica individuală depinde de:

– nivelul capacităţii motrice;
– potenţialul tehnic;
– nivelul tactic ;
– capacităţile psihice – voinţa, gândirea anticipativă;
– capacitatea relaţională a jucătorilor
 Tactica individuală are următoarele
componente:

- Reguli specifice a acţiunilor individuale

- Aşezarea în atac, calităţile, rolul şi
sarcinile jucătorilor pe posturi
- Acţiuni de tactică individuală
Reguli specifice acţiunilor individuale de atac
 • Posturile de joc în atac
• Aşezarea în dispozitivul de atac este
determinată de:
• - sistemul de joc adoptat de echipă,
• - de specializarea jucătorilor pe posturi,
• - de apărarea aplicată de adversari.
• Portarul (1)
– extremă stânga(2),
– inter stânga(3),
– centrul (4),
– inter dreapta (5),
– extrema dreapta (6)
– pivotul(7)
Sistemul de atac cu un pivot Sistemul de
atac cu doi pivoţi
Jucătoriise aşează într-un dispozitiv care
să asigure participarea tuturor la un joc
ordonat.

Dispunerea se poate efectua pe o linie

(atacul în potcoavă) sau pe două linii
(sistemul cu 1 şi cu 2 pivoţi).

 Linia I - formată din pivot şi extreme -
linia de semicerc.
 Linia II – îi cuprinde pe cei 2 interi şi
centrul - linia jucătorilor de 9 m.
Acţiuni tactice individuale de
atac
•
•
• A. Demarcarea - (demarcajul) sau
plasamentul în atac
•
• Este “acţiunea individuală prin care un
atacant fără minge caută să scape de sub
supravegherea adversarului direct, pentru
a primi mingea şi a contribui la desfăşurarea
atacului”
• Scopul demarcării este acela de ocuparea unei
poziţii cât mai favorabile pentru primirea
mingii, ferind-o de apărător.
Formele demarcajului sunt:
• Demarcaj direct – ofensiv, defensiv
• Demarcaj indirect
 1. Demarcajul direct – este o formă activă realizată
de atacant prin folosirea tactică a procedeelor tehnice
specifice mişcării în teren.

 Procedeele tehnice ale demarcării individuale sunt:
- deplasarea în teren spre o zonă liberă;
 - schimbarea ritmului de alergare;
 - schimbarea direcţiei în timpul alergării;
 - opriri bruşte din alergare, urmate de porniri în
aceeaşi direcţie sau direcţii diferite;
 - fente de pornire; piruete;
 - retrageri scurte în direcţia propriei porţi,
pentru a putea primi mingea.


2. Demarcajul indirect – se realizează fără

participarea activă a celui care va beneficia de
o poziţie favorabilă.

◦ Jucătorul este demarcat de acţiunea de

atac a celorlalţi coechipieri.
•

• B. Pătrunderea - este un procedeu special

de demarcare, pentru a valorifica avantajului
creat, urmat de prinderea mingii şi aruncarea
la poartă.

• - acţiunea de demarcare spre poartă – când

se trece în atac
•
• – sau spre semicerc – în atacul poziţional sau
în circulaţie

•
• C. Depăşirea - este o “acţiune tactică
prin care posesorul mingii, se eliberează
regulamentar de marcajul corect şi
eficient al apărătorului direct şi
înaintează spre poartă pentru a arunca sau
pasează unui coechipier mai bine plasat”
•
• Depăşirea depinde de :
– numărul şi varietatea procedeelor tehnice;
– nivelul de execuţie al procedeelor tehnice;
– calitatea gândirii tactice a jucătorului;
– capacitatea psihică a atacantului (iniţiativă,
ingeniozitate);
– valoarea adversarului.




 D. Recuperarea mingilor
◦ - recuperarea mingii în urma unei acţiuni de atac a
adversarilor;
◦ - a aruncărilor la poartă din acţiune,
◦ - a aruncărilor la poartă de la 9m şi de la 7 m.


Tactica (de echipă) colectivă în atac

 • Sistematizarea tacticii colective

• Principiile tacticii colective de atac

• Mijloacele tacticii colective

• Fazele, formele şi sistemele de joc în atac

• Atacul diferitelor sisteme de apărare

• Atacul în situaţii speciale



 Principiile atacului


 1. Asigurarea posesiei mingii

 2. Variaţiile de ritm la deplasarea în
teren
 3. Alternarea acţiunilor tehnico-
tactice
 4. Păstrarea posturilor
 5. Schimbarea jocului de pe o parte pe
alta.
 6. Variaţia în acţiuni
 Mijloacele tacticii colective

Sunt acţiuni coordonate a doi sau mai
multor jucători, în scopul depăşirii
adversarilor şi pentru crearea
superiorităţii, în vederea finalizării
situaţiei printr-o acţiune individuală
eficace.
 1. pasa în doi sau trei jucători, cu şi
fără schimb de locuri;
◦ 2. pasarea mingii în pătrundere
succesivă;
◦ 3. pasă - pătrundere – reprimirea
mingii;
◦ 4. încrucişarea;
◦ 5. paravanul;
◦ 6. blocajul şi blocaj-plecare din
blocaj;
◦ 7. circulaţia jucătorilor de semicerc
şi de 9 m în sistemul de atac;
◦ 8. combinaţii tactice de bază;
◦ 9. acţiuni tactice în momentele fixe
de joc;


1. Pasa în doi sau trei jucători

 Pasa este cea mai simplă acţiune
colectivă pe care jucătorii o aplică în atac.
Tipuri de pase:
pase
◦ În faza I şi II a atacului – pasele lungi şi în
adâncime;
◦ În atacul poziţional:
 pase scurte, laterale - pe pătrundere şi pase de
angajare a pivotului sub formă de sisteme ordonate
de pasare.
◦ pasarea mingii în lanţ (potcoavă);
◦ sistemele de pasare a mingii 1 - 7 şi 1 - 8,
◦ sistemul de pase duble 1 – 5,
◦ pase în pătrundere succesivă
Pase lungi de contraatac
Pase în lanţ-potcoavă Pase 1-8

Sisteme de pasare a mingii

 2. Pase în pătrundere succesivă

Prin pase în pătrundere succesivă se

realizează raportul supranumeric pe o
extremă, numit demarcaj indirect.
3. Pasă – pătrundere – reprimire
Pasă – pătrundere - reprimire
Pase in 3 din deplasare după o
încrucişare dublă cu finalizare
 4.Încrucişarea simplă
 “este acţiunea
tactică colectivă prin
care un atacant se
demarchează,
interpunând pe
drumul apărătorului
propriu un
coechipier cu
apărătorul respectiv
şi care constituie un
aşa numit blocaj
spontan”
Incrucişări simple
Încrucişarea dublă
 5. Paravanul
Este o acţiune tactică de atac, prin care se
urmăreşte favorizarea aruncărilor la poartă
din săritură, de la distanţă peste apărători.
Cele mai aplicate paravane sunt:
◦ efectuate de centru, extremă sau pivot pentru inter;
◦ pentru aruncările de la 9m;
◦ de doi jucători: pivot + extremă; pivot + centru
pentru inter.
 Blocajul - este acţiunea
tactică colectivă prin care
un atacant cu sau fără
minge, caută să se 6. Blocajul
interpună cu faţa, cu o
latură sau cu spatele, în
drumul apărătorului,
pentru a-i întârzia sau
opri deplasarea.

- atacantul ocupă static o

poziţie în teren, barând
drumul probabil de
deplasare al adversarului
7. Circulaţie de minge şi de jucători în atac

Scopul este:
◦ de a obliga apărarea să depună eforturi fizice mari şi
diminuarea rezistenţei apărătorilor;
◦ Săvârșirea greşelilor de marcaj sau întârzieri în
intervenţia la posesorul mingii;
◦ impunerea unui efort susţinut apărătorilor în vederea
plasării cât mai corect faţă de posesorul mingii.

 - circulaţia jucătorilor de semicerc;

 - circulaţia în “opt”.
 Circulaţia jucătorilor de semicerc
Circulaţia
Circulaţia extremelor extremelor şi
şi colaborarea cu colaborarea cu
centrul interul
Circulaţiaextremelor şi Circulaţiajucătorilor
colaborarea cu interul din cele două linii de
opus atac
Circulaţia în “opt” în Circulaţia în “opt” în
3 jucători 4 jucători
 Între interi şi centru
 Centrul iniţiază o
încrucişare simplă cu
angajarea IS, apoi IS Între IS, C, ID şi ED
continuă deplasarea
oblică spre dreapta
angajând ID.
Circulaţia în “opt” cu Circulaţia în “opt”
5 jucători cu 6 jucători

Cuprinde posturile: Cu intreaga echipă

circulând pe
C, IS, ES, ID, ED traseul unui „opt”
orizontal
8. Combinaţiile tactice de bază în atac sunt
acţiuni tactice colective executate în funcţie de:
◦ sistemul de apărare adoptat de echipa adversă;
◦ poziţia apărătorilor;
◦ activitatea apărătorilor în momentul tactic respectiv;
◦ raportul supranumeric creat de echipa în atac într-o
anumită zonă a terenului
 1. Angajarea
surprinzătoare a
pivotului de către
extremă
2. Angajarea
pivotului de către
inter
3. Combinaţii între
inter şi extremă
Combinaţii între pivot
şi extremă
Pătrunderea extremei în
circulaţie şi angajarea
surprinzătoare a
pivotului.

 Combinaţii tactice în momentele fixe de
joc
 Aruncarea de la 9m se poate efectua prin
aruncare directă la poartă sau în urma unei
scheme tactice.
- aruncare precedată de o pasă scurtă
efectuată de unul dintre jucătorii ce alcătuiesc
paravanul

reducerea timpului de execuţie a aruncării /

pasa data pe primul pas de elan - aruncare

Prin infiltrarea la semicerc a unui jucător din

paravan angajarea lui – aruncare

Aruncarea de la 7 m - reguli tactice :
trebuie să fie puternice, plasate, derutante –
dacă portarul rămâne pe linia porţii;
executate imediat, rapid, puternic, scurt, fără
mişcări pregătitoare – dacă portarul este
neatent şi deconcentrat;
cu boltă – dacă portarul este ieşit până la linia
de 4m;
pe deasupra sau pe lângă cap;
printre picioare – dacă stă cu picioarele mult
prea depărtate.