CURS/Fundamente Științifice ale Jocurilor Sportive/

BASCHET
COMBINAȚII TACTICE DE 2/3 JUCATORI
CONF.UNIV.DR. JULIEN LEONARD FLEANCU

Tactica colectiva elementara de atac - baschet

Orice combinatie tactica consta dintr-o coordonare a actiunilor

individuale a doi sau trei coechipieri, cu scop bine definit si raportat la
atac (favorizarea demarcajului, patrunderii, depasirii si finalizarea
atacului prin aruncare la cos) si la aparare (realizarea unui marcaj cat
mai eficient si a actiunilor pentru recastigarea mingii).

Denumite si combinatii tactice fundamentale, ele constituie baza

actiunilor tactice colective de echipa, in atac si in aparare.

1. Combinatii tactice in atac

Principalele combinatii tactice in atac sunt:

Combinatia tactica: ”da si du-te”;

Incrucisarea simpla si dubla;

Blocajul si iesirea din blocaj;

Atacul in superiorotate numerica.

1
 1.1. Combinatia tactica : ”da si du-te”

Este recomandata in toate materialele de specialitate drept combinatia tactica

fundamentala de atac desfasurata intre doi jucatori, ce poate fi integrata in orice
sistem de circulatie ofensiva, prin care jucatorul care paseaza patrunde in mod
sistematic spre cos, in scopul realizarii unei actiuni de finalizare.

Prezentarea modelului

Combinatia ”da si du-te” se realizeaza intre

doi jucatori: jucatorul aflat in posesia mingii o va

pasa unui coechipier apropiat, dupa care executa o

actiune de demarcaj individual cu directie de cos

(realizand o patrundere) pentru a reprimi mingea

si a incerca sa finalizeze printr-o aruncare la cos.

Alte forme sau variante ale combinatiei ”da si du-te”:

A. cu demarcarea celui care paseaza cu ajutorul coechipierului caruia i-a pasat

( incrucisarea simpla pe jucator static) sau:

B. demarcarea celui de al treilea atacant prin blocajul efectuat de primul pasator.

Acestor forme vor fi studiate la combinatiile tactice respective.

Componentele combinatiei

In executia combinatiei „”da si du-te” deosebim mai multe actiuni tactice individuale
care constituie mijloace de realizare a respectivei faze de joc si care trebuie coordonate in
raport de situatia concreta de joc:

a)       Transmiterea mingii si intrarea in posesia acesteia de catre

partener presupune:

2
 a. din partea celui care executa pasa, ca aceasta sa fie precedata de o fenta pentru a
determina ”culoarul” de pasare prin translatarea atentiei aparatorului spre o alta directie, iar;

b. din partea primitorului castigarea prioritatii de plan fata de aparatorul direct in

raport de minge, prin executia unei „”iesiri la minge” si de folosire a momentului de intrare in
posesia mingii drept faza initiala pentru actiunea sa urmatoare.

b) Demarcajul individual al pasatorului urmat de patrundere cu directie spre

cos folosind in acest scop urmatoarele mijloace:

a. patrundere directa spre cos (prin surprindere) din pozitie statica;

b. fenta de plecare pe directia opusa si patrundere pe partea mingii;

c. plecare falsa cu schimbare de directie si patrundere pe partea mingii.

Sunt cunoscute drept clasice patrunderile a caror deplasare in teren descriu literele L,
C sau S , in functie de pozitia initiala in teren si demarcajul pe care-l realizeaza cel care
executa actiunea de patrundere.

b)       Pasa de angajare a patrunzatorului va trebui sa fie precedata de elemente

de ” hartuire” a aparatorului direct (fenta de aruncare la cos de la semidistanta, fenta de
depasire) efectuate in scopul de a-l impiedica pe acesta sa contribuie la intrajutorarea apararii
prin inchiderea culoarului de patrundere.

Utlizarea tactica a combinatiei

Simpla conceptual, usor de executat si folosit in joc, combinatia „”da

si du-te” este reprezentativa pentru invatarea jocului colectiv organizat. Ea
este folosita in special impotriva apararilor individuale, mai ales a celor
agresive. Totusi , nu de putine ori, aceasta combinatie este folosita
impotriva apararilor in zona, pentru a determina depasirea numerica pe
anumite subzone.

3
 Folosind asezarile din dispozitivul preconizat prin modelul de joc si
de pregatire la nivelul esalonului echipelor scolare si de juniori (sistemul 2-
1-2) impotriva apararii individuale, distingem mai multe variante de folosire
a combinatiei tactice ”da si du-te” in cadrul unor cupluri de jucatori
prestabilite:

a. fundas – extrema pe aceeasi parte;

b. fundas – fundas;

c. extrema – fundas de pe aceeasi parte;

d. extrema – jucator centru;

e. jucator centru – extrema.

1.2. Incrucisarea simpla si dubla

a)     Incrucisarea simpla

Reprezinta combinatia tactica fundamentala din care rezulta demarcajul unui

atacant prin interpunerea in drumul aparatorului acestuia a unui cuplu atacant –
aparator care creeaza, pentru moment, un asa numit ”paravan” spontan.

Prezentarea modelului

Incrucisarea simpla se realizeaza intre doi atacanti: jucatorul aflat in posesia mingii,
dribleaza catre partenerul sau interpunandu-se intre acesta si adversarul lui. Din alergare sau
executand o oprire si pivotare defensiva, ii paseaza mingea partenerului de combinatie, acesta
continuand actiunea de incrucisare prin efectuarea unui dribling spre cos pentru a finaliza.

Si aceasta combinatie tactica prezinta o

multitudine de

forme sau variante de executie:

4
a. efectuata intre doi atacanti fara minge, urmand ca cel

care se demarca pe partea mingii sa primeasca pase de la unal treilea coechipier;

b. cu desfasurare in contextul unui inceput de ”opt paravanat”;

c. cu desfasurare in contextul combinatiei ,,da si du-te”,

d. ambii atacanti fiind in deplasare sau:

e. - unul stationar ”incrucisare simpla pe jucator static” (de obicei incrucisarea

efectuandu-se pe jucatorul centru).

Aceasta ultima varianta a combinatiei de ”incruci-

sare simpla cu jucator static” asociata cu combinatia ”da

si du-te”, reprezinta situatii des intalnite in multitudinea

sistemelor ofensive folosite impotriva apararilor om la om.

Ca urmare, vom face si prezentarea acestui model.

Fundasul (2) aflat in posesia mingii, executa o pasa ca-tre jucatorul centru (5) cu care
urmeaza sa combine. Folosind mijloacele specifice demarcajului ”in adancime” (schimbarile de
directie, pirueta, schimbari de ritm in alergare), va trece foarte aproape de coechipierul caruia
i-a pasat si de la care reprimeste mingea, realizand o actiune de patrundere in dribling cu
directie de cos. Jucatorul centru (5) are sarcina de a anticipa actiunea coechipierului sau,
executand o „”iesire la minge” urmata de angajarea cat mai oportuna a lui (2) in momentul
trecerii acestuia pe langa el.

Componentele combinatiei

Combinatia tactica „”incrucisare simpla” efectuata intre doi atacanti are o deosebita
eficienta atat in cadrul desfasurarii unei circulatii ofensive cat si ca actiune de finalizare a unui
atac. Coordonarea actiunilor individuale ale celor doi atacanti reprezinta ”cheia” reusitei
acestei combinatii tactice fundamentale.

a)       Atacantul care initiaza combinatia dribleaza spre partenerul cu care

urmeaza sa combine, cu initiativa vadita de a patrunde intre acesta si aparatorul lui,
creand o ”paravanare” spontana in marcajul efectuat de respectivul aparator. Momentul
interpunerii va trebui sa coincida fie cu executia unei pase directe catre coechipierul care trece

5
prin inapoi alui, fie cu executia unei opriri urmata de o pivotare defensiva si pasa oferita catre
coechipierul care trece pe langa el.

b)       Atacantul fara minge trebuie sa contribuie la reusita combinatiei. Ca

urmare, el va preceda momentul de incrucisare cu o fenta de patrundere (sau patrundere
falsa) spre cos – pe directia opusa - pentru a determina retragerea adversarului sau care va
mari astfel distanta de marcaj.

Apoi, schimband brusc directia de deplasare si trecand suficient de aproape de

partenerul sau, primeste mingea. In urma acestor actiuni desfasurate deci de doi atacanti, din
momentul in care ultimul primeste mingea, el va dispune de urmatoarele posibilitati de
finalizare:

1. sa arunce la cos din saritura folosind ”paravanul” creat prin prezenta coechipierului
de la care a primit mingea, sau;

2. profitand de intarzierea in marcaj realizata prin intermediul cuplului coechipier-

aparator in drumul aparatorului sau direct, sa realizeze o actiune de depasire in dribling
finalizand din apropierea cosului.

Utilizarea tactica

Combinatia de ”incrucisare simpla” este specifica atacului impotriva apararilor

individuale, indeseobi cele cu caracter agresiv.

Ea poate fi folosita atat in cadrul desfasurarii unor circulatii ofensive de pregatire a

atacului cat si drept combinatie de finalizare a atacului. Variatele forme sub care se poate
desfasura in contextul si al altor combinatii sau actiuni tactice o impun drept combinatie
fundamentala in jocul ofensiv desfasurat la oricare nivel de instruire.

b)    Incrucisarea dubla

6
 Reprezinta combinatia tactica fundamentala care se desfasoara cu participarea a trei
atacanti, dintre care unul - cel care se incruciseaza, este static.Mingea se poate afla fie la
atacantul pe care se executa incrucisarea, fie la alt atacant, care paseaza coechipierului care
s-a demarcat in urma executiei acestei combinatii.

Prezentarea modelului

Jucatorul centru (5) in posesia mingii este folosit drept ”paravan” stationar pentru
aparatorii celor doi par

teneri (1 si 2) in deplasarile pe care acestia le fac

prin

fata sa.

Va primi mingea intotdeauna cel de- al doilea

patrunzator (2) care, pe langa paravanul stationar

al

jucatorului centru, foloseste pentru a se demarca si

in

tarzierea provocata de adversarul sau direct (B) de

patrunderea efectuata de partenerul sau (1).

Componentele combinatiei

Eficacitatea acestei combinatii este determinata de manevrele cu continut tactic pe

care le intreprind cei doi patrunzatori si anume plecarea falsa si schimbarea de directie,
schimbarea ritmului de alergare, aducerea adversarului direct in paravanul jucatorului
stationar, astfel ca acesta sa fie obligat sa-l ocoleasca pierzand ”contactul” cu adversarul sau.

Atunci cand mingea este pasata jucatorului centru (5) de catre unul dintre patrunzatori
(1), acesta va patrunde primul – fara a mai fenta- trecand suficient de aproape pe langa
jucatorul centru pentru a-si orienta adversarul sau (A) in paravanul static constituit pe
perechea jucator centru si aparatorul acestuia. Al doilea patrunzator (2) foloseste momentul
de patrundere a partenerului sau (1) , timp in care, printr-o fenta de plasare pe directia opusa
isi concentreaza aparatorul direct asupra unei eventuale actiuni individuale, dupa care va
patrunde pe directie opusa, incrucisandu-si directia de deplasare cu cea a coechipierului sau

7
(1) , iar la trecerea pe langa jucatorul centru, va primi pasa de la acesta, urmand sa finalizeze
printr-o arucare la cos din saritura sau din dribling.

In cazul in care aparatorii reactioneaza executand schimbarea adversarilor, combinatia

se transforma intr-o actiune individuala intreprinsa de jucatorul centru care poate actiona fie
printr-o patrundere cu drbling spre cos, fie finalizand printr-o aruncare la cos din saritura.

Ca variante de executie a acestei combinatii mai precizam urmatoarele

situatii:

a. incrucisare dubla executata de fundas si extrema pe jucatorul pivot;

b. incrucisari succesive pe jucatorul centru in cadrul unor circulatii ofensive, ”optul” in

patru jucatori sau ”cercurile secante”.

1.3. Blocajul si iesirea din blocaj

A. Blocajul

Blocajul reprezinta combinatia tactica princ are un atacant ocupa static o pozitie pe
teren, barand drumul probabil de deplasare a aparatorului care marcheaza un coechipier aflat
sau nu in posesia mingii, favorizand acestuia efectuarea demarcarii, depasirii sau aruncarii la
cos.

Blocajele se executa atat in favoarea unui atacant aflat in posesia mingii, cat si a celui
fara minge.

In raport de locul ocupat de atacant fata de aparatorul care urmeaza a fi blocat,

blocajul poate fi: anterior, lateral si posterior.

Prezentarea modelului

8
 a. Blocajul anterior , se executa in favoarea
atacantului posesor al mingii si se foloseste cu
precadere pentru a fovoriza aruncarile la cos

de la semidistanta.

Executarea blocajului se face fie urmari-

rind pasa, fie in dribling spre un coechipier, ur-

mat de oprirea intre acesta si aparator si de pa-

sare a mingii.

In cazul in care aparatorul barat prin blocaj anterior ocoleste pe atacantul care
efectueaza blocajul si iese sa marcheze pe ata- cantul aflat in posesia mingii si care se
pregateste sa arunce la cos de la semidistanta, acesta va efectua o depasire pe partea opusa
prin care aparatorul ocoleste pe atacantul care executa blocajul sau va arunca din saritura.

b.Blocajul lateral se executa atat in favoarea unui atacant aflat in posesia

mingii, cat si a unuia fara minge. Atacantul care il executa se plaseaza lateral, cu fata sau
spatele fata de aparator.

El favorizeaza patrunderile si depasirile, avand eficacitate impotriva marcajelor

agresive. Pentru favorizarea blocajului, patrunderea sau depasirea care il succede trebuie
facuta in mod obligatoriu prin partea in care deplasarea aparatorului este barata prin blocaj.

Pentru reusita actiunii este necesar ca atacantul in favoarea caruia se executa blocajul,
sa-si duca aparatorul in blocaj, astfel incat acesta sa se ciocneasca de cel care blocheaza.

In practica, blocajul lateral se executa intr-un plan situat oblic si inapoi fata de
aparatori. Se recomanda atacantilor ca demarcarea sau depasirea sa se execute energic, in
viteza, pentru a distrage atentia aparatorului de la evitarea blocajului.

9
 c.Blocajul posterior are aplicativitate mai ales in colaborarea dintre
jucatorul pivot si extrema.

El consta din plasamentul atacantului in spatele

aparatorului.

Asezarea atacantului care blocheaza nu se face

exact in spate, ci o jumatate de pas spre dreapta

sauspre stanga, astfel incat aparatorul care
efectueazapirueta pentru a-si urmari atacantul pe
care-l march-eaza sa fie oprit prin blocaj.

Reusita actiunii este determinanta daca inainte de patrundere sau de depasire,

atacantul care valorifica blocajul simuleaza o plecare in partea opusa.

B. Iesirea din blocaj

Iesirea din blocaj este o combinatie care se executa in continuarea sau concomitent cu
blocajul, mai ales cand aparatorii au efectuat schimbarea de adversar.

Aceasta trebuie astfel executata incat aparatorul care marcheaza pe atacantul care
valorifica blocajul sa ramana pe planul al doilea, in imposibilitate de a actiona eficient
impotriva celor doi atacanti.

Prezentarea modelului

In momentul in care atacantul care valorifica

10
Blocajul patrunde sau executa depasirea, atacantul Care a efectuat blocajul face un pivot sau
o pirueta Si apoi se deplaseaza spre cos.

Daca aparatorii au facut schimbarea de adver Sar, iesirea din blocaj este urmata de o
alergare in Partea opusa actiunii aparatorului care a executat

Schimbarea, realizandu-se astfel o superioritate nu-

Merica din partea atacantilor.

De obicei, atacantul care iese din blocaj

va executa pirueta care precede plecarea, intor-

candu-se cu fata spre minge.

Pirueta va fi executata dupa ce aparatorii

au facut schimbul de adversar. Nu este necesar

a se astepta ca aparatorul blocat sa se loveasca de atacantul care efectueaza blocajul, el poate

incepe pirueta in momentul in care atacantul cu mingea a ajuns pe acelasi plan cu el.

Atacantul care iese din blocaj va ajuta prin vorbire actiunea coechipierului care
valorifica blocajul.

1.4. Atacul in superioritate numerica

Reprezinta o situatie tactica frecvent intalnita in desfasurarea jocului de baschet, mai

ales in faza de finalizare a contraatacului. Rezolvarea ei impune o serie de sarcini cu caracter
tactic, determinate de relatia 2 contra 1 sau 3 contra 2, dupa cum urmeaza:

11
 Atacantul cu minge:

a. forteaza in dribling, pe drumul cel mai scurt si in cea mai mare viteza, atacarea
cosului;

b. daca nu este oprit de un aparator, finalizeaza atacul prin aruncare din apropierea
cosuilui;

c. numai in cazul in care aparatorul ataca decisiv, paseaza coechiaierului demarcat;

d. dupa pasa preia sarcinile de jucator fara minge (dublajul atacantului cu minge,
participarea la recuperare in caz de nereusita a aruncarii la cos).

Atacantul cu minge

a. ocupa plan si culoar diferit fata de atacantul cu minge;

b. cauta sa atraga asupra sa aparatorul;

c. dubleaza ofensiv sau defensiv atacantul cu minge;

d. participa la recuperare.

Prezentarea modelului

Atacul ”2 contra 1”. Ideea de baza in rezolvarea

acestui atac constituie aparatorul la marcajul
atacantului cu minge. Atacantul(1) dribleaza

deplasandu-se in cea mai mare viteza in drumul

spre

cos. Intrat in zona de mare periculozitate din

apropie-

12
rea cosului el va fi atacat de aparatorul (A) care va

incerca oprirea lui din actiune, moment care va coincide cu executia unei pase catre
coechipierul sau (2)aflat in actiune de dublaj ofensiv si care va finalizaatacul aruncand din
apropierea cosului. Cei doi atacanti (1 si 2 ) vor circula ocupand planuri si culoare diferite.

Atacul ”3 contra 2”. Acest atac, pentru a

avea eficacitate, va trebui sa fie purtat pe
mediana terenului. Jucatorul cu minge (1)
dribland

in mare viteza cu directie de cos. Coechipierii

sai

(2 si 3) il dubleaza ofensiv sau defensiv,

ocupand

planuri si culoare diferite.

Apropiindu-se de zona de mare periculozi-tate din apropierea cosului, aparatorul (A),

iesind

din dispozotivul defensiv, il opreste pe (1) din dri-bling. Aceasta imperechere in relatia atacant
– apa-rator il va scoate pe A si 1 din atacul ”3 contra 2”.

Pasa executata catre atacantul 2, complet demarcat si in situatia de a finaliza dintr-o

foarte buna pozitie fata de cos, il va determina pe celalalt aparator sa-si paraseasca
plasamentul initial si-l atace decisiv. Atacantul 2 rezolva aceasta situatie de atac ”2 contra 1”
prin pasarea executata lui 3 in apropierea cosului, care va finaliza acest atac in superioritate
numerica.

Desfasurarea atacului in superioritate numerica ”3 contra 2” prezinta mai multe

variante determinate de modul in care actioneaza cei doi aparatori, variante pe care le vom
prezenta in continuare.

In cazul in care cei doi aparatori (Asi B) raman in marcajul jucatorilor care il dubleaza
pe atacantul cu minge (1), acesta isi continua driblingul patrunzand si finalizand din
apropierea cosului.

Daca cei doi aparatori (A si B) vor incerca inchiderea culoarului de partrundere spre
cos a driblerului (1), acesta are posibilitatea de a pasa eclui mai bine plasat dintre coechipierii
sai de la dublaj.

13
 In situatia in care cei doi aparatori (A si B) folosesc manevre de hartuire retragandu-se
in apararea cosului si prin plasamentul lor inchid culoarele de pasare catre coechipierii de la
dublaj (2 si 3), atacantul (1) are posibilitatea ca, executand o oprire din dribling la nivelul liniei
de aruncari libere, sa execute o aruncare la cos din saritura, fiind complet demarcat.

Componentele combinatiei

Situatia tactica de atac in superiorotate numerica isi gaseste rezolvarea prin folosirea
eficienta a principalelor elemente tehnice ale jocului: driblingul pasa si aruncarea la cos din
alergare sau saritura, integrate in actiunile individuale solicitate: demarcaj, depasire, dublaj si
finalizare in conditiile jocului de relatie ce precede finalizarea atacului.

Utilizarea tactica

Atacul in superioritate numerica este specific fazei de finalizare a contraatacului sau

atacului rapid solicitand in mod deosebit o eficienta ridicata a tehnici de executie a
componentelor tehnico-tactice.

Metodica invatarii combinatiilor tactice elementare colective in

atac

a.       Indicatii metodice generale

Cu privire la invatarea si consolidarea combinatiilor tactice fundamentale:

14
 a. invatarea combinatiilor tactice de atac se va face in stransa legatura (in paralel) cu
combinatiile de aparare si invers;

b. invatarea combinatiilor tactice de atac precede intotdeauna invatarea celor de

aparare (mai ales privitor la prima etapa a invatarii – a condisiilor izolate de joc);

c. invatarea combinatiilor tactice se va face numai dupa ce jucatorii si-au insusit un

bagaj tehnic minimal (pasa, driblingul, aruncarea la cos, schimbarea de directie, opririle
pivotarea, jocul de brate si picioare, deplasarile specifice);

d. invatarea combinatiilor tactice presupune neaparat insusirea actiunilor individuale

(la nivel satisfacator): demarcajul individual, depasirea, recuperarea, marcajul defensiv;

e. invatarea combinatiilor tactice necesita operioada lunga dar, in acelasi timp,

prezinta avantajul folosirii unor exercitii si formatii structurate pe modelul sistemului de joc
preconizat, mijloace care, prin caracterulo lor de intrecere si atractivitate, maresc in mod
deosebit interesul elevilor in pregatire.

b.       Metodica pregatirii combinatiei tactice de ”da si du-te”

Combinatia tactica ”da si du-te” este, in general, o actiune tactica de

finalizare a atacului - cea mai simpla combinatie intre doi jucatori in atac. Este prima
combinatie ce se invata cu incepatorii. Ea trebuie sa fie prezenta insa odata cu primele
complexe tehnico-tactice ale invatarii jocului de baschet in scoala.

”Da si du-te” este combinatia tactica in atac prin care un jucator paseaza mingea unui
coechipier, patrunde, reprimeste mingea si o arunca la cos.

1. Structuri de exercitii pentru pregatirea fizica

a) exercitii fara minge:

sprinturi scurte (5-10m);

alergari cu opriri bruste;

starturi cu opriri la semnale;

alergare cu schimbare de ritm;

pas sarit, pas saltat si triplu salt;

mers ghemuit si fandat.

b) exercitii cu minge:

aruncari si prinderi de mingi de diferite marimi si greutati;

15
 purtarea mingii in jurul segmentelor corpului;

pase cu mingea medicinala;

sarituri la coarda si peste banca de gimnastica;

pase si aruncari la cos din saritura, voleibolari repetate.

2. Structuri si exercitii pentru pregatirea tehnica si tactica individuala

Perfectionarea procedeelor tehnice care intra in componenta actiunii:

a.     pasa cu doua maini de la piept, directa si cu pamantul;

b.     aruncarea la cos din alergare, din dribling si din saritura;

c.     fenta de pasa si de aruncare la cos.

La inceput se perfectioneaza aceste procedee tehnice izolate, apoi se

asambleaza in structuri. Exemple:

a.       iesire la minge-prindere-oprire-pasa;

b.       iesire la minge-prindere-oprire-fenta-pasa;

c.     pasa-schimbare de directie-prindere-oprire-pasa precedata de fenta;

d.       pasa- schimbare de directie in alergare-prinderea mingii-dribling-

aruncare la cos.

Perfectionarea actiunilor individuale care compun combinatia: demarcajul,

patrunderea, recuperarea la panou.

3. Invatarea combinatiei propriu-zise

”Da si du-te” fara adversar si fara actiune finala

16
 ”Da si du-te” cu actiune finala ( exercitii pe jumatate de teren)

Exercitii cu
desfasurare pe
tot terenul pentru
consolidarea
invatarii
combinatiei ”da si
du-te”

4. Invatarea combinatiei in conditii de adversitate

Combinatia ”da si du-te” se poate executa:

a. intre jucatorii patrunzatori, in care patrunderea se efectueaza prin demarcaj

individual;

b. intre jucatorii patrunzatori si jucatorii cu srcini speciale ( pivot sau centru).

17
 In toate cele trei exercitii finalizarea se poate face prin aruncare la cos din alergare,
din dribling sau din saritura. La inceput aparatorii vor fi pasivi, apoi vor primi tema prin care
treptat se va ajunge la un marcaj normal. In aceasta etapa a invatarii se vor face multe jocuri
2x2, 3x3, 4x4 pe jumatate de teren, cu aplicarea combinatiei ”da si du-te”.

Pentru eficienta aplicarii combinatiei se va tine seama de:

a. anticiparea actiunii coechipierului de catre jucatorul care urmeaza sa angajeze;

b. oportunitatea angajarii (cand coechipierul s-a demarcat corepunzator);

c. alegerea procedeului de pasare care sa corespunda cel mai bine situatiei tactice;

d. dublarea actiunii finale;

e.recuperarea ofensiva.

Jucatorul care angajeaza are un rol important deoarece el este acela care valorifica
actiunea patrunzatorului. El trebuie sa fie acela care sa aprecieze daca angajarea este posibila
si utila. Orice intarziere in angajare, defavorizeaza demarcajul si plasamentul patrunzatorului.

5. Incadrarea combinatiei in sistemul de atac

incadrarea combinatiei ”da si du-te” in sistemul de atac in semicerc;

incadrarea combinatiei ”da si du-te” in sistemul

de atac 2-1-2 (cu jucator centru);

jocuri 5x5 cu tema, desfasurate pe jumatate de

teren si pe tot terenul (cosul inscris ca urmare a

finali-zarii unei combinatii valoreaza 4 puncte; sau
este per-misa finalizarea ca urmare a efectuarii
combinatiei);

18
 joc bilateral cu aplicarea combinatiei in functie de situatia tactica.

Verificati-va cunostintele

1. Clasificati si descrieti actiunile tactice individuale de aparare.

2. Care sunt principalele aspecte ale metodicii invatarii tacticii individuale

de aparare.

Tactica colectiva elementara in baschet/apărare

1. Combinatiile tactice in aparare

Principalele combinatii tactice in aparare sunt:

inchiderea culoarului de patrundere;

19
alunecarea;

flotarea;

aglomerarea;

schimbarea de adversar;

apararea in inferioritate numerica

1.1.Inchiderea culoarului de patrundere

Reprezinta combinatia tactica prin intermediul careia doi aparatori

colaboreaza in vederea anihilarii unei eventuale actiuni ofensive de depasire sau a
unei combinatii de ”da si du-te”.

Prezentarea modelului

Aparatorii (B) si (C) care au plasamentul cel

mai apropiat de coechipierul lor (A) – care-l mar-

cheaza pe atacantul cu minge (1) – se vor plasa

initial in afara axei adversar - cos, apropiindu-se

si micsorand distanta fata de acesta. Sarcina lor

consta in inchiderea culoarului catre cos si de dubla-

20
re a marcajului realizat de (A) impotriva lui (1) carepoate incerca o actiune individuala de
depasire sau sa combine printr-un ”da si du-te” cu (2) sau (3).

Prina ceasta actiune, aparatorul care intra in combinatie incercand inchiderea

culoarului de patrundere pe partea pe care va actiona atacantul (1), se va deplasa
ocupand o pozitie inapoia aparatorului (A) incercand chiar scoaterea sau
interceptarea mingii, actiune favorozata de faptul ca atacantul (1) o protejeaza ceva
mai putin fata de el.

Utilizarea tactica

Inchiderea culoarului de patrundere reprezinta combinatia tactica fundamentala care

este folosita in orice forma de aparare, indiferent de nivelul tehnico-tactic al echipei.

1.2. Alunecarea

Ca urmare a circulatiilor ofensive ale atacantilor, desfasurate pe suprafata

relativ mica a terenului, apar aglomerari care stanjenesc circulatia aparatorilor,
determinand intarzieri la efectuarea marcajului respectivilor atacanti.

Pentru a evita aceste situatii pe care atacantul demarcat le poate folosi chiar
si pentru o eventuala finalizare a atacului, aparatorii trebuie sa foloseasca
”alunecarea”. Ea reprezinta combinatia tactica dintre doi jucatori prin care un
aparator isi ajuta coechipierul, creandu-i un drum liber de deplasare in urmarirea
adversarului direct, prioritate in actiunea de ”alunecare” avand aparatorul al carui
atacant are mingea sau patrunde in directia de cos.

Prezentarea modelului

Aparatorul (A) sesizeaza directia de deplasare

in dribling a atacantului (2) si pentru a-i   permite coe-

21
chipierului sau (B) mentinerea in marcaj a atacantului

(2) – acesta fiind suficient de periculos prin situatia lui

tactica (posesia mingii in dribling si directia lui de de-

plasare) se retrage putin, schimband totodata si pozitia

plasamentului fata de atacantul direct (1), minge si cos

lasandu-i spatiu coechipierului sau (B) pentru a alune-ca in urmarirea lu (2), dupa care, revine
la distanta optima de efectuare a marcajului la adversarul sau in raport de evolutia fazei de
joc.

Utilizarea tactica

Alunecarea este o combinatie specifica apararii individuale fiind folosita impotriva

circulatiei ofensive a atacantilor sau chiar impotriva unor combinatii cu incrucisari sau blocaje
efectuate de acestia.

1.3. Flotarea

Reprezinta o combinatie tactica specifica apararii, care are un vadit caracter colectiv
prin actiunea de intrajutorare efectuata de unul sau doi aparatori.

Ea se realizeaza prin retragerea temporara a aparatorului de la adversarul sau direct

( care nu are mingea si se gaseste in teren, mai departe de acesta), in vederea intaririi
apararii unei suprafete de joc in care se poate concentra atacul advers datorat prezentei unui
atacant periculos, fie prin inaltimea lui, fie prin nivelul pregatirii lui tehnico-tactice.

Atunci cand atacantul aparatorului care ”floteaza” reprimeste mingea, le va reveni in

marcajul normal al acestuia.

Prezentarea modelului

Aparatorii ai caror atacanti sunt mai departe de

minge (B) si (D), se vor retrage de la adversarii lor di-

recti, ”flotand” in acoperirea zonei din apropierea co-

22
sului pentru a-i stanjeni jocul jucatorului pivot (5) cat

si eventualele actiuni individuale pe care le poate in-

treprinde atacantul cu minge (1). Aparatorii atacanti-

lor (1) si (5) executa un marcaj activ, fiind asigurati

impotriva unor eventuale depasiri.

Utilizarea tactica

Flotarea poate avea un caracter temporar – atunci cand este executata de aparatorii
care in faza data se gasesc mai departati de minge si odata cu revenirea mingii in posesia
adversarului lor direct revin la un marcaj normal – si un caracter permanent – atunci cand se
efectueaza de la un atacant mai slab in actiunile ofensive, care circula mai putin si nu este
eficace in aruncarile la cos de la distanta si semidistanta.

1.4. Aglomerarea

Este o combinatie tactica defensiva care se aseamana cu flotarea, in care aparatorii a

doi sau trei atacanti isi urmaresc permanent, insa de la o distanta mult marita, adversarii
directi in deplasarile lor, fara a parasi o zona bine determinata din apropierea cosului, in
scopul intarii apararii acestei zone.

Ori de cate ori adversarul direct al unuia dintre acesti aparatori care ”aglomereaza”,
patrunde in suprafata din apropierea cosului, el este preluat in marcaj activ de aparatorul sau.

Prezentarea modelului

Aparatorul (E) il marcheaza activ pe jucatorul

pivot (5), la fel ca si (B) pe (2), acestia fiind

atacantii

cei mai periculosi aia dversarilor. Aparatorii (A, C,

23
si D), fac ”aglomerarea” suprafetei de restrictie pentru

a anihila actiunile jucatorului pivot (5) sau eventualele

patrunderi in acesta zona ale celorlalti jucatori. In mo-mentul in care atacantul (1) patrunde
spre cos intrand in suprafata din apropierea cosului, aparatorul lui direct (A) care a executat
un marcaj in supraveghere ”aglomerand” aceasta suprafata, il preia in marcaj activ.

Utilizare tactica

Reprezinta o combinatie prin care sunt adaptatela specificul apararii om la om, reguli
ale sistemului de aparare zona, plasamanetul jucatorilor care aglomereaza fiind determinat de
circulatia mingii manevrate de adversari. Se pare ca aceasta combinatie nu mai este folosita
decat de echipe cu un nivel mai coborat de pregatire.

1.5. Schimbare de adversar

Este o combinatie tactica defensiva in care 2 sau3 jucatori colaboreaza pentru

a impiedica reusita atacantilor care executa blocajul sau incrucisarea.

Utilizarea tactica

Folosirea acestei combinatii de aparare este ocazionala, efectuandu-se numai

atunci cand actiunile individuale de aparare nu fac fata situatiei.

Initiativa trebuie sa apartina aparatorului blocat (care si-a pierdut adversarul) care
anunta pe coechipierul al carui atacant a efectuat blocajul sa preia si sa efectueze marcajul
asupra atacantului demarcat prin blocaj. Concomitent primul aparator va prelua spre marcare
pe atacantul marcat anterior de coechipierul caruia i-a predat pe atacantul prerepartizat.

Reluarea atacantilor repartizati initial se efectueaza la prima ”minge moarta” sau la o

alta faza de joc nepericuloasa, care permite revenirea asupra schimbarii.

24
 1.6. Apararea in inferioritate numerica

Reprezinta situatia tactica din timpul jocului in care apararea unei echipe este
surprinsa de atacul in superioritate numerica realizat printr-un contraatac al adversarilor.
Sarcina de baza din aceasta situatie solicita aparatorilor satisfacerea cerintelor de aparare a
cosului propriu concomitent cu intarzierea actiunii de finalizare a contraatacului advers in
vederea restabilirii unui echilibru numeric prin atragerea rapida a partenerilor. Cele mai
frecvente situatii sunt de un aparator impotriva a doi atacanti si de doi aparatori impotriva a
trei atacanti.

Prezentarea modelului

Un aparator impotriva a doi atacanti

In aceasta situatie aparatorul (A) are tendinta

de retragere in zona de aparare a cosului folosind

mijloace specifice: fente, iesiri false la jucatorul

cu minge (1), in scopul de a-l determina pe atacant

sa execute o pasa, precum si incercarea de inter-

ceptare a acestei eventuale pase catre atacantul (2) care dubleaza atacul. Plasamentul sau se
va men-tine intre cei doi atacanti, cu o oarecare pondere spre atacantul cu minge.

In momentul in care atacantul cu minge (1) intra in zona de periculozitate a cosului,

aparatorul are obligatia de a-l prelua decisiv in marcaj, folosind ca mijloc: scoaterea mingii din
dribling, oprirea din dribling, capacul si chiar gresala personala daca situatia tactica a jocului o
impune.

Doi aparatori impotriva a trei atacanti

Atunci cand doi aparatori sunt surprinsi de un atac

in superioritate numerica, ei se vor retrage in

apararea

25
cosului folosind mijloace de simulare a marcajului la

jucatorul cu minge, un plasament pe planuri si culoare

diferite (in scara), incercand prin mijloace descrise mai inainte intarzierea atacului. Apropierea
jucatorului cu minge (1) de zona de periculozitate a cosulu va determina activarea marcajului
la acest jucator, care va fi marcat de aparatorul (A), celalalt aparator (B) dublandu-i actiunea
cu sarcini de aparare a cosului si marcaj de supraveghere intre atacantii 1 si 2- asemanatar
situatiei anterioare de 1 contra 2.

Utilizarea tactica

Aceasta situatie tactica de aparare este destul de des intalnita mai ales in jocul in care
fie una, fie ambele echipe folosesc contraatacul.

Asa cum atacul trebuie sa pregateasca rezolvarea superioritatii numerice si apararea,

cu toate masurile de asigurare a unui echilibru defensiv cat mai puternic, trebuie sa se
pregateasca in vederea rezolvarii cat mai favorabile a acestei situatii defensive, in care
avantajul este destul de net de partea atacului.

2.Metodica invatarii combinatiilor tactice in aparare

a. Indicatii metodice generale

Constatandu-se, din practica, ca balanta dintre cantitatea de munca alocata actiunilor

de atac inclina in favoarea celei de-a doua, profesorilor si antrenorilor le revine sarcina de a
face un echilibru intre aceste doua compartimente ale jocului. Aceasta se poate realiza prin:

a. selectionarea, preluarea si imaginarea unor exercitii de aparare cat mai atractive;

26
 b. utilizarea multor exercitii sub forma de intrecere (care sa creeze un climat de
afirmare a personalitatii jucatorului aparator);

c. lamurirea jucatorilor asupra faptului ca actiunile de aparare sunt rezultatul gandirii

tactice;

d. alcatuirea unor exercitii cu continut tactic de atac si aparare, in paralel.

Combinatiile tactice colective elementare de aparare se bazeaza pe principiile apararii

si constituie suportul moral al echipei.

Primele notiuni de aparare (combinatii) se transmit jucatorilor inca din

primele lectii ale invatarii combinatiilor de atac sau a actiunilor individuale
(exemplu: odata cu patrunderea si depasirea se invata si inchiderea culoarului de
patrundere).

Prima etapa de pregatire neavand deosebiri esentiale de la o combinatie la alta, o vom

trata in general (valabila pentru toate combinatiile).

Din punct de vedere fizic, actiunile tactice de aparare solicita urmatoarele calitati:

a. viteza de reactie si deplasare;

b. rezistenta in regim de viteza, regim de mentinere a pozitiei fundamentale si de joc

de brate si picioare;

c. indemanare (latura a preciziei si coordonarii miscarilor in spatiu si timp) manifestata

in colaborare cu partenerul;

d. forta in picioare (detenta);

Aceste calitati vor fi dezvoltate prin urmatoarele mijloace:

a. jocuri de miscare in teren;

b. exercitii nespecifice, inclusiv metodele moderne princ aer se dezvolta rezistenta si

viteza (circuit, intervale, cu repetari);

c. exercitii specifice de deplasare, schimbari de directie, opriri – porniri bruste etc

In etapa pregatirii tehnice se vor perfectiona elementele de miscare in teren si anume:

a.     pozitia fundamentala si deplasarile prin passi adaugati si alergare laterala;

27
 b.       opririle si schimbarile de directie;

d.        sariturile si piruetele.

La inceput se vor perfectiona izolat si apoi in jocul de resatie

aparator-atacant.

Din punct de vedere al pregatirii tactice individuale, se vor

perfectiona:

a.    marcajul adversarului cu minge, fara minge, marcajele speciale;

b.       deposedarea adversarului de minge;

c.     interceptia, capacul si recuperarea defensiva.

b. Metodica invatarii combinatiei de inchidere a culoarului de

patrundere

Inchiderea culoarului de patrundere reprezinta actiunea de intrajutorare prin care se

bareaza drumul de acces catre al atacantului scapat de sub supravegherea aparatorului direct.
Ea se realizeaza printr-o miscare de apropiere a doi aparatori, deplasare princ are se
urmareste micsorarea sau chiar inchiderea culoarului de patrundere a atacantului cu minge.

Exercitii pentru invatarea inchiderii culoarului de patrundere desfasurate in conditii

apropiate de joc si in conditii de joc:

Doi aparatori si un atacant cu Doi atacanti care executa combinatia minge, care
dribleaza spre cos; ”da si du-te” si doi aparatori care lu- aparatorii incearca inchiderea creaza
inchiderea culoarului de pa- depasirii folosind mijloace spe- trundere;aparatorul (B) se va
deplasa cifice jocului in aparare; ei se in lateral si putin in spatele aparato- vor deplasa
permanent pentru rului (A) si va incerca sa-l deposede- a determina un plasament ”in ze pe

atacantul (1) de minge; scara”;

28
 Unu contra doi aparatori. Atacantul Incearca finalizari din depasiri efec- tuate in
dribling. Aparatorii vor an- trena inchiderea depasirii si recupe- rarea defensiva din aruncarea
la cos efectuata.

Incadrarea combinatiei in sis- Incadrarea combinatiei in sistemul temul de aparare om

la om.A- de aparare om la om. Atacantul e- tacantul executa patrunderi, xecuta patrunderi,
depasiri,”da si depasiri, ”da si du-te”,si arun- du-te” si aruncari la cos de la semi- cari la cos
de la semidistanta; distanta; apararea executa inchide- apararea executa inchiderea ea
culoarului de patrundere si re- culoarului de patrundere si re- cuperari defensive a mingii
arunca- cuperari defensive a mingii a- te la cos de catre atacanti. runcate la cos de catre
atacan- ti.

3. Generalitati privind metodica invatarii si perfectionarii

tacticii colective elementare (combinatii tactice 2-3 jucatori)

29
 In cadrul metodicii de invatare si perfectionare a combinatiilor de 2-3
jucatori, deosebim aceleasi etape ca si la tactica individuala.

a. Etapa conditiilor izolate de joc

Dupa ce se determina calitatile motrice necesare, elementele tehnice componente, se

precizeaza si antreneaza si actiunile individuale care intra in structura combinatiilor de 2-3
jucatori.

Formatiile de lucru folosite in aceasta etapa au o circulatie de minge si jucatori

asemanatoare cu cea folosita in cadrul combinatiei.

Combinatia se exerseaza fara prezenta adversarului si in colaborare cu jucatorii din

diferite posturi ale dispozitivului de atac sau aparare.

b. Etapa conditiilor apropiate de joc

Se exerseaza cantitativ:

A.       diferite variante de utilizare tactica a combinatiei;

B.        diferite posibilitati de finalizare.

Se acorda atentie deosebita jocului cu tema care dezvolta:

a.       gandire tactica;

b.        orizontul tactic;

c.        un bagaj variat de cunostinte.

In cadrul acestor jocuri, elevii incearca:

a.    sa-si aplice cunostintele tactice;

b.        sa sesizeze si valorifice situatiile de joc;

c.        sa capete deprinderea de a relua combinatiile in caz de nereusita.

30
 c. Etapa conditiilor de joc

Se incadreaza combinatia de 2-3 jucatori in cadrul sistemului de joc. Se reglementeaza

circulatia jucatorilor care participa la combinatie cu circulatia celorlalti jucatori. Se dau sarcini
in cadrul sistemului si respectiv in timpul efectuarii combinatiilor. In jocurile scoala accentul
cade pe executia combinatiei si pe realizarea diferitelor sarcini date echipei in atac si aparare.

Verificati-va cunostintele

1. Clasificati si descrieti principalele combinatii colective elementare de aparare.

2. Care sunt principalele aspecte ale metodicii invatarii tacticii colective elementare
de aparare?

31