Sunteți pe pagina 1din 10

FORMELE DE JOC ÎN ATAC

În atac sistemele de joc vor fi aplicate în două forme ale jocului; atacul poziţional şi atacul în circulaţie. Aceste două forme de joc
sunt indispensabile oricărei echipe care activează la nivel de performanţă.

ATACUL POZIŢIONAL este jocul în care atacanţii şi-au ocupat posturile repartizate şi încearcă fructificarea situaţiilor favorabile,
în zona lor de acţionare, pe fondul circulaţiei de minge, folosind întregul bagaj de procedee tehnice şi cunoştinţele de tactică
individuală şi colectivă. Atacul poziţional impune ca echipa din atac să aibă jucători foarte buni pe posturile de la 9m (buni în
finalizarea de la 9m şi în colaborarea cu jucătorii de la semicerc), care să-i determine pe apărători să iasă de la semicerc. https://
www.youtube.com/watch?v=nSeE94HWHRI

ATACUL ÎN CIRCULAŢIE este forma de joc în atac în care la circulaţia mingii se adaugă şi cea a jucătorilor, în viteză sau cu
frecvente schimbări de direcţie, pe trasee bine stabilite anterior sau întâmplătoare determinate de reacţia apărătorilor. La circulaţie pot
participa o parte dintre jucători sau, mai rar în ultima perioadă, toţi atacanţii. Ca forme de desfăşurare, circulaţia în atac se realizează
în trei feluri:

 circulaţia jucătorilor de la semicerc

 circulaţia jucătorilor de la 9m

 circulaţia tuturor jucătorilor, circulaţia în opt

 https://www.youtube.com/watch?v=LBNy2yG_m2I
SISTEMELE DE JOC ÎN ATAC

Sistemul de joc este reprezentat de modul specific de organizare a acţiunilor jucătorilor. În jocul de handbal
sistemele de joc în atac sunt diferenţiate prin aşezarea jucătorilor în teren, pe posturi, acolo unde se formează linii şi
cupluri de jucători, fiecare dintre aceştia având de îndeplinit sarcini precise în timpul jocului. În funcţie de numărul
jucătorilor aflaţi la semicerc, pe postul de pivot, jocul de handbal recunoaşte două sisteme de joc în atac:

1. sistemul de atac cu un pivot şi

2. sistemul de atac cu doi pivoţi.

Sistemul de atac cu un pivot- este acela în care la semicercul de 6m printre apărători se află un singur
jucător pivot.
Sistemul de atac cu doi pivoţi - se aplică atunci când echipa din atac foloseşte doi jucători pe post
de pivoţi, situaţie în care echipa nu mai are jucător pe postul de centru.

Poziţionarea pivoţilor se face de fiecare dată între apărătorii laterali şi cei intermediari formându-se
astfel două triunghiuri pe laturile terenului (extremă, inter şi pivot de aceiaşi parte). Din acestă aşezare
pivoţii îşi pot schimba periodic locurile, de obicei în momentul pasării mingii între interi. https://
www.youtube.com/watch?v=nSeE94HWHRI&t=158s
FORMELE DE JOC ÎN APĂRARE

În jocul de handbal actual se întâlnesc trei forme de joc în apărare, acestea sunt:

 apărarea pe zonă

 apărarea om la om

 apărarea combinată

1. Apărarea pe zonă- este forma în care fiecărui apărător, în funcţie de postul pe care îl ocupă în
sistemul de joc, îi revine în responsabilitate o anumită zonă de teren. În zona respectivă apărătorul
marchează atacantul şi prin mijloace specifice îl împiedică să acţioneze sau să finalizeze. Când
adversarul direct părăseşte zona apărătorului, acesta îl predă coechipierului alăturat, el preluând un alt
atacant care intră în zona sa de responsabilitate. Predarea şi preluarea atacantului se face obligatoriu
prin faţa celor doi apărători.
2. Apărarea om la om este forma în care fiecare apărător răspunde de un anumit atacant pe care
încearcă să-l împiedice să joace, folosind toate mijloacele regulamentare. Repartizarea atacanţilor se
poate face nominal, fiecare apărător răspunde de un anumit atacant desemnat anterior, sau pe posturi,
când perechile se fac prin începerea marcajului de la exterior spre centrul terenului.

3. Apărarea combinată are caracteristic faptul că un apărător acţionează om la om la unul dintre


atacanţi, iar ceilalţi cinci acţionează după regulile apărării pe zonă. De obicei este marcat om la om unul
dintre atacanţii de la 9m, încercându-se astfel limitarea forţei de aruncare, sau reducerea capacităţii
combinative a atacului advers (când este marcat centrul).

Fiecăreia dintre aceste forme de joc în apărare îi corespund mai multe sisteme de joc.
SISTEMELE DE JOC ÎN APĂRARE

În cadrul formei de apărare pe zonă avem următoarele sisteme de joc în apărare: 6+0, 5+1, 4+2, 3+3 şi
3+2+1. https://www.youtube.com/watch?v=hxiWLp0JnO0&t=40s https://
www.youtube.com/watch?v=lOAyafmHJdg
Sistemul de apărare pe zonă 6+0. În cadrul acestui sistem de apărare jucătorii sunt plasaţi pe semicercul de
6m, într-o linie la interval de 2-3m, încercând să acopere cât mai mult din lungimea acestuia.

Când mingea este într-o zonă alăturată apărătorul se deplasează lateral spre direcţia mingii, ajutănd
coechipierul din zona respectivă prin dublaj sau închiderea culoarelor de pătrundere.
Sistemul de apărare pe zonă 5+1. Sistemul este organizat cu cinci jucători plasaţi pe semicercul de 6m şi
unu plasat la 9m, de obicei în zona centrală. Apărătorii de pe semicercul de 6m acţionează respectând
regulile şi principiile tactice specific apărării zonă 6+0, cu excepţia apărătorului central retras, care datorită
faptului că are în faţă apărătorul avansat (zburătorul), se deplasează în principal lateral stânga-dreapta şi
rareori înainte.

Sistemul de apărare pe zonă 4+2. În sistemul de apărare 4+2 se acţionează atunci când adversarii au doi
interi foarte buni aruncători de la 9m, sau echipa adversă foloseşte sistemul de atac cu doi pivoţi. Patru
jucătorii sunt plasaţi pe semicercul de 6m şi doi avansaţi la 9m la nivelul interilor adverşi.
Sistemul de apărare pe zonă 3+3. Este sistemul de apărare care încearcă să anihileze forţa de aruncare
de la 9m a adversarilor, prin plasarea pe două linii a propriilor apărători. https
://www.youtube.com/watch?v=stxVJ89Y7tQ

Sistemul de apărare pe zonă 3+2+1. Acest sistem de apărare, denumit şi “apărarea jugoslavă” a fost
folosit şi perfecţionat de echipa fostei Jugoslavia. Apărătorii sunt dispuşi pe trei linii, doi apărători laterali şi
unul central retras, pe semicercul de 6m, doi apărători intermediari la nivelul interilor, la 8m şi un apărător
central avansat dincolo de semicercul de 9m.
Forma de apărare om la om o întâlnim mai puţin în handbalul modern, dar este utilizată în anumite moment ale
jocului. Astfel se foloseşte mai frecvent apărarea om la om când adversarii sunt în inferioritate numerică, când este o
diferenţă de valoare între combatante (se foloseşte de echipa mai valoroasă), când se urmăreşte destabilizarea atacului
advers sau atunci când se încearcă recuperarea unei diferenţe de goluri. Fiecare apărător răspunde de un anumit atacant pe
care îl impiedică să joace, folosind toate mijloacele tehnico-tactice regulamentare, această repartizare este făcută nominal
de antrenor, sau pe posturi, perechile formându-se după posturile din echipă, împerecherea începând de la extreme spre
centru. Formei de joc în apărare om la om îi corespund trei sisteme de joc:

Sistemul om la om pe tot terenul sau presing. Apărătorii cum au pierdut mingea îşi marchează imediat atacantul de care
răspund pe tot terenul, indiferent de zona unde aceştia acţionează.

Sistemul om la om în propria jumătate de teren. Sistemul este identic cu cel descries anterior, numai că se aplică pe
jumătatea proprie de teren.

Sistemul om la om în zona semicercului de 9m sau cu aglomerare. Se efectuează pe o zonă mai restrânsă, în faţa
semicercului de 9m, unde de obicei doi, trei atacanţi (cei mai buni) sunt marcaţi strâns, ceilalţi la supraveghere când nu sunt
în posesia mingii. https://www.youtube.com/watch?v=stxVJ89Y7tQ
Apărarea combinată are caracteristicile celor două forme de joc în apărare prezentate anterior.
Astfel vom avea cel puţin un apărător care va marca strict un atacant advers, de obicei centrul sau unul
dintre interi, ceilalţi apărători acţionând după regulile apărării în zonă.

Forma de apărare se concretizează în două sisteme de joc:

1. sistemul 5+1 combinat, sau mai rar

2. sistemul 4+2 combinat.

Aplicarea acestor sisteme are avantajul că pentru un moment sau pe durata întregului joc cel mai
bun, sau cei mai buni atacanţi adverşi sunt scoşi din joc, mai ales atunci când adversarii au numai unul
sau doi atacanţi de valoare. Aceste sisteme sunt frecvent folosite în momentele de superioritate
numerică pentru echipa din apărare.

S-ar putea să vă placă și