Cursul 9.

Analiza datelor calitative în cercetarea

științifică
 Definiție
• Analiza calitativă - examinarea și interpretarea non-numerică a
observațiilor cu scopul de a descoperi semnificații
fundamentale și tipare de relații.
• Metodele de cercetare calitativă implică o interacțiune continuă
între colectarea datelor și teorie.
• Teoria este constituită din relații plauzibile propuse între
concepte și seturi de concepte.
• Cercetarea calitativă este uneori desfășurată doar din rațiuni
descriptive dar și pentru demersuri explicative.
• Modelele/tiparele de interacțiune apar în timp, iar câteodată
iau forma relațiilor cauzale între variabile.
 Legătura dintre teorie și practică
Descoperirea tiparelor de interacțiuni
•J&L Lofland (1995, pp127-145) sugerează șase căi de a căuta
tipare într-un domeniu de cercetare:
- frecvențele – cât de des apar fenomenele respective?
- magnitudinea – Care este nivelul ?
- structuri – Care este diferența dintre diferitele fenomene
- procese – există o anumită ordine între fenomenele
respective?
- cauze - Care este cauza ?
- consecințe – Cum afectează?
În examinarea datelor, de obicei, cauți tipare care apar în mai
multe observări care reprezintă diferite cazuri în studiu.
 Legătura dintre teorie și practică
• Tiparelor de interacțiuni
• Huberman&Miles (1994, p.435) oferă două strategii pentru
analiza cazurilor multiple:
• a. Analiza orientată pe variabilă- o analiză care descrie și /sau
explică o anumită variabilă ( ex. variabila “genul” în alegerea
unei facultăti.
• b. Analiza orientată pe caz – o analiză care încearcă să
înțeleagă un anumit caz sau mai mule cazuri prin examinarea
detaliată a fiecăruia.
Pe lângă înțelegerea în detaliu a unei persoane, cercetătorul
vede elementele fundamentale ale experienței subiectului ca
ilustrări ale unor concepte sociale sau variabile generale.
Autorii fac referire și la analiza multi-caz- o analiză care implică
examinarea mai multor cazuri, aceasta poate fi o analiză
orientată pe variabilă sau o analiză orientată pe caz
 Legătura dintre teorie și practică
a. Metoda teoriei întemeiate (MTI) – o abordare inductivă introdusă de B.
Glaser și A. Strauss, în care teoriile sunt generate exclusiv pe baza
examinării datelor, spre derivarea lor în mod deductive.
În afara tezei inductive de a construi teorii pe baza datelor, MTI folosește
și metoda comparării constante. Aceasta este o componentă a metodei
teoriei întemeiate în care observațiile sunt comparate unele cu celelalte și
cu teoria inductivă în desfășurare.

MTI implică patru etape:

1.Compararea evenimentelor aplicabile fiecărei categorii (dovezi ale
aceluiași fenomen în cazuri diferite) – specificarea naturii și dimensiunilor
numeroaselor concepte apărute în urma datelor.
2.Integrarea categoriilor și proprietăților acestora – aici cercetătorul
începe să vadă relații dintre concepții. Evident mai întâi cercetătorul
trebuie să observe toate aceste concepte
3.Delimitarea teoriei – când conceptele au devenit mai clare , cercetătorul
poate ignora anumite concepte devenite irelanvante
4.Scrierea teoriei – actul comunicării a ceea ce știi modifică și
îmbunătățește propria înțelegere a teoriei
 Legătura dintre teorie și practică
B. Semiotica

Semiotica – studiul semnelor și semnificațiile asociate cu ele.

Niciun semn nu are un înțeles intrisec; doar convențiile pe care le avem

despre semnificațiile asociate anumitor semne fac ca semiotica să fie o
știință socială.

Înțelesurile pe noi le “știm” sunt constructe sociale, Analiza semiotică

implică o căutare a înțelesurilor care au fost legate fie intenționat, fie
neintenționat de semne.

Semne poate fi orice dacă le este atribuit un înțeles special. Pot include
logouri, animale, oameni, produse comerciale.
Ex. Analiza lui E. Goffman – fotografiile bărbaților și femeilor – înălțime și
pozitie
 Legătura dintre teorie și practică

C. Analiza conversațiilor
Analiza conversațiilor (AC) – o analiză meticuloasă a detaliilor
conversațiilor, bazată pe transcrierea conversațiilor, bazate pe transcrierea
completă ce include onomatopeele (cuvânt care, prin elementele lui
sonore, imită sunetele din natură) și pauzele.

David Silverman (1999) vorbește de trei ipoteze fundamentale:

1.conversația este o activitate structurată social și are anumite reguli de
comportament.
2.Toate conversațiile trebuie înțelese în mod contextual. Aceeași afirmație
va avea înțelesuri diferite în contexte diferite
3.AC tinde să înțeleagă structura și înțelesul unei conversații prin
transcrieri chinuitor de exacte ale conversațiilor.
Aplicațiile practice ale acestui tip de analiză sunt multiple
Procesarea datelor calitative – codare,
adnotare și reprezentarea conceptelor
Codarea- clasificarea și categorisirea elementelor individuale de date

Obiectivul analizei datelor este descoperirea tiparelor în rândul datelor,

care să indice înțelegeri teoretice ale vieții sociale

Unitatea de codare – Conceptul este principalul organizator al codării

calitative. Unitățile de codare pot diferi ca întindere, în funcție de concept.

Crearea codurilor – Glaser&Strauss (1967, pp101 și urm.) codarea datelor

se face pentru a testa ipoteze care au fost generate de teoriile anterioare.
Codarea este sugerată de teorie, sub forma variabilelor.
Procesarea datelor calitative – codare,
adnotare și reprezentarea conceptelor
Tipuri de codări

-Codare deschisă = clasificarea și etichetarea inițială a conceptelor în

analiza calitativă. În codarea deschisă codurile sunt sugerate de
examinarea și chestionarea de către cercetător a datelor. Codarea
deschisă este punctul logic de pornire

-Codarea axială =o reanalizare a rezultatelor codării deschise în metoda

teoriei întemeiate, care caută să identifice conceptele importante,
generale. Implică o regrupare a datelor și căutarea conceptelor mai
analitice.

- Codarea selectivă=în metoda teoriei întemeiate, se preia rezultatele

codării deschise și ale celei axiale pentru a stabili conceptul principal ce
organizează celelalte concepte care au fost identificate în materialul text.

Conceptul de bază al MTI este acela că tiparele de relații pot fi

identificate în urma unei examinări extensive și în profunzime a unui
corpus mare de observații
Procesarea datelor calitative – codare,
adnotare și reprezentarea conceptelor
Adnotarea = scrierea de notițe care devin parte din datele pentru analiză
calitativă, precum teoria întemeiată. Notițele pot să descrie și să
definească concepte, să rezolve probleme metodologice sau să ofere
formulări teoretice inițiale.
Strauss&Corbin (1998, p.217) distinge:
Notițe de cod – indică etichetarea codurilor și semnificațiilor lor.
Notițe teoretice – acoperă o gamă largă de subiecte: reflecții asupra
dimensiunilor și înțelesurilor profunde ale conceptelor, relațiilor dintre
concepte, afirmaților teoretice și așa mai departe.
Notițele operaționale – se ocupă în primul rând de problemele
metodologice. Unele atrag atenția asupra circumstanțelor de colectare a
datelor care ar putea fi ulterior relevante în înțelegerea datelor. Este o
idee bună să transcrieți notițele cât mai repede cu putință după ce le
gândiți.
Procesarea datelor calitative – codare,
adnotare și reprezentarea conceptelor
John & Lyn Lofland (1995, pp. 193 și urm.) distinge:

notița elementară = o redare analitică detaliată a unui subiect relativ

specific.

notița de sortare =se bazează pe mai multe notițe elementare și prezintă

teme –cheie în analiză. O notiță de sortare va uni mai multe notițe
elementare înrudite.

notița integrantă = leagă multiple notițe de sortare pentru a face ordine în

întregul proiect. Aceasta expune o narațiune coerentă și comprehensivă,
așezând-o întru context teoretic.

Reprezentarea conceptelor – expunerea grafică a conceptelor și a

relaționării acestora, utilă în formularea teoriei.

Cea mai bună învățare a procesului vine odată cu practica.

 Caracteristici ale analizei calitative
• Ce este analiza? Este un demers sistematic, secvențial,
verificabil și continuu

• Analiza sistematică este intențională şi planificată; acesta este

un proces secvențial, care evoluează. Sistematizarea evită
greșelile unor omisiunile unor factori importanți.
Altfel spus înseamnă răspuns la întrebarea : Cum ați ajuns la
această concluzie?
 Caracteristici ale analizei calitative

•Analiza este verificabilă - un alt cercetător analizând datele ajunge la

aceeași concluzie! Tentația de a auzi sau vedea selectiv informațiile care
confirmă un anumit punct de vedere sau de a evita acceptarea
informațiilor care contrazic sau pe care nu le înțelegem este mare şi
trebuie evitată! Pentru ca analiza să fie verificabilă , trebuie să avem
suficiente informații pentru a constitui o succesiune de argumente.

•Analiza este un proces continuu. Analiza FG diferă de cea a cifrelor. Dacă

la analizele cantitative trebuie să ai datele integral pentru a face
prelucrarea în cercetarea calitativă poţi să începi prelucrarea după primul
focus grup Fiecare grup ulterior este analizat şi comparat cu grupurile
anterioare. De fapt, realizarea analizei în timpul desfășurării grupurilor
îmbunătățește acumularea de informații, remediind deficitul de informații
pe parcurs.
Pregătirea terenului pentru analiză

•acomodarea moderatorului cu subiectul studiat, obținerea informațiilor

de context asupra respectivei chestiuni, analiza studiilor anterioare şi
discutarea proiectului cu sponsorul sau clientul;

•configurarea grupului pentru analiza dorită (grupuri separate de bărbaţi şi

femei dacă se vrea analiză pe criteriul sex);

•se revăd întrebările, ordinea lor, întrebările de final ordonate strategic

ajută la fixarea principalelor argumente ale participanților, iar un scurt
rezumat oral făcu la finalul discuției permite verificarea observațiilor.
 Ce se foloseşte ca bază pentru analiză?
• În funcţie de scop, de durată, de buget şi de nevoile clientului se folosesc
diferite metode de înregistrare a informaţiilor ca bază pentru analiză:
• transcrierea. Reguli la transcriere:
a. evidenţierea enunţurilor moderatorului;
b. folosește peste tot acelaşi stil;
c. nu se dactilografiază pauzele verbale cu ar fi “ăăă”
d. dactolografiaţi comentariile cuvânt cu cuvânt;
e. atenţie la sunetele deosebite, pot fi de folos la analiză;
f. alocaţi timp sufiecient transcrierilor;
g. aparatură de calitate pentru redarea înregistrărilor
 Ce se foloseşte ca bază pentru analiză?
• înregistrările audio; reprezintă o versiune mai restrânsă a transcrierilor
eliminând lucrurile irelevante
• notiţele; - moderatorului în surprinderea lucrurilor rdepinde de
experienţa şi abilităţile elevante
• memoria – rezervat specialiştilor. Necesită abilităţi şi experienţă
considerabilă şi are un potenţial de eroare destul de mare atunci când
este realizată de un către un novice. Se potriveşte studiilor în care
rezultatele sunt concrete , cum ar fi alegerea între mai multe produse.
Raportul este verbal şi permite clienţilor care au asistat la focus grup să
reflecteze şi să pună întrebări. Sponsorul are tendinţa de a-şi găsi
confirmate părerile preconcepute iar rolul moderatorului –analist este
acela de a-i îndepărta de aceste capcane, oferindu-i o perspectivă
echilibrată
Strategii de analizare a datelor calitative

Metoda “mesei începătoare” - presupune tehnologie la nivel scăzut,

permite identificarea anumitor teme şi să clasifice rezultatele pe categorii.
tehnică rudimentară.
Etape: - se grupează răspunsurile pe întrebări
După ce se tipărește transcrierea și se citeşte fiecare replică şi se răspunde la
următoarele întrebări:
• participantul a răspuns la întrebarea adresată?
• acest comentariu reprezintă un răspuns la o altă întrebare adresată
grupului?
• comentariul conţine ceva important despre subiectul în discuţie?
• seamănă această observaţie cu ceva ce s-a spus mai devreme?
Strategii de analizare
- se analizează răspunsurile pe fiecare întrebare, pe tipuri de grupuri .
- Ne asigurăm că citatele care spun lucruri asemănătoare sunt la un loc,
ulterior le rearanjăm şi în final, se clasifică citatele pe categorii!
- se efectuează câte un rezumat pe fiecare întrebare, pe fiecare tip de grup.
Se compară rezumatele de pe fiecare tip de focus pentru a vedea prin ce
se aseamănă, se diferenţiază răspunsurile oferite la întrebare.
- în tot acest timp se decide câtă importanţă se acordă fiecărui citat în parte
. Se iau în considerare câţiva factori:
a. frecvenţa . Nu cele mai frecvente lucruri sunt cele mai importante!
b. precizia. Atenţia este acordată comentariilor precise, care oferă detalii.
c. implicarea emoţională. Acordăm mai multă greutate observaţiilor sau
subiectelor care îi implică emoţional pe participanţi, răspunsurile lor fiind
dominate de entuziasm, pasiune şi elocvenţă
d. răspândire. Este altceva decât frecvenţă; un subiect poate fi repetat de
foarte multe ori de o persoană pe când în răspândire subiectul respectiv
apare la mulţi participanţi, în mai multe grupuri.
Realizarea rapoartelor

Principii în realizarea rapoartelor:

•să cunoști obiectivul şi să-l atingi cât mai repede;
•durează mult să scrieţi clar şi la obiect;
•clarificaţi anumite chestiuni;
•implicaţi oamenii pe parcursul studiului;
•folosiţi strategii multiple de realizarea raportului;.
Realizarea rapoartelor
• Raportele scrise

• Recomandări în realizarea de rapoarte scrise

• studiaţi scrierile cu succes la public;
• estimaţi în mod realist propriile capacităţi;
• aflaţi ce anume vă ajută să scrieţi (presiunea timpului?!);
• redactaţi exigent şi planificaţi mai multe corecturi;
• atrageţi atenţia prin ideile pe care le aveţi şi nu prin folosirea cuvintelor
întortocheate;
• realizaţi rapoarte atractive din punct de vedere vizual
 Tipuri de rapoarte scrise

• Raportul narativ - este recunoscut după amploarea şi folosirea citatelor.

Un raport obişnuit are între 15-25 pagini.
• Raportul punctelor – cheie – surprinde elementele cheie în maniera cea
mai economicoasă. Sunt scurte, sub formă de schită, sunt pregătite pe
baza notiţelor şi a memoriei moderatorului şi sunt predate clientului în
ziua următoare focusurilor și interviurilor.
• Raportul schematic – este o schită a raportului narativ, dar conţine
cuvinte şi expresii cheie alese cu grijă pentru a transmite conceptele cu
mare claritate
• Scrisore tip raport pentru participanţi
Raporte verbale
Sfaturi:
•acordaţi-vă timp şi pentru adresarea întrebărilor;
•menţionaţi lucrurile cele mai importante la început; (De ce era necesar,
Ce ştim acum şi ce ştiam înainte, Cum putem folosi rezultatele)
Importantă este capacitarea auditoriului încă de la început.
•atenţie să nu plictisiţi auditoriul;
•limitaţi-vă argumentele;
•folosiţi stimulente vizuale şi citatele;
•spuneţi-le persoanelor din public ce doriţi de la ele;
•alegeţi raportul potrivit
 Rapoarte electronice
* Poate include:
•fotografii digitale reprezentând oameni, locuri, etc
•înregistrări video ale participanţilor , în timp ce discută despre o anumită
temă;
• înregistrări audio ale participanților
 Rapoarte electronice
* Poate include:
•fotografii digitale reprezentând oameni, locuri, etc
•înregistrări video ale participanţilor , în timp ce discută despre o anumită
temă;
• înregistrări audio ale participanților
Date înseamnă: numere, trăsături/caracteristici, forme, grafice care reprezinta anumite
atribute calitative (ex. comportament obedient; comportament corect) sau cantitative
(ex. înălțimea, greutatea, vârsta etc.) cu privire la o variabila sau set de variabil.

Date - informații – cunoștințe

Datele trebuie observate si înregistrate sau culese, măsurate. Prin înregistrare/culegere

datele devin informații, adică dobândesc o anumita semnificație si, prin prelucrare,
analize etc. devin cunoștințe despre ceva.

 
Analiza cantitativă implică tehnici prin care cercetătorul transformă datele într-un
format numeric şi îl analizează statistic.
 
Cuantificarea datelor – procesul de transformare a datelor în format numeric, utilizabile
de calculatoare și programe de prelucrare statistică.
 
Codarea datelor trebuie adaptată cerințelor particulare ale analizei. Se pot coda datele
astfel încât să surprindă cât mai multe detalii sau să reflecte lucruri generale. Atenţie se
pot regrupa mai multe coduri pentru aprecieri generale dar o codare generală nu se mai
poate sparge pentru a surprinde aspecte particulare!

Folosirea unei scheme de codaj deja stabilite vă oferă posibilitatea comparării

rezultatele propriei cercetări cu cele ale altor studii
 Tipuri de date
Există variate tipuri de date, în funcție de:
• unitățile examinate ( ex. date personale, cele obișnuite (nume/prenume, sex, varsta,
studii, profesie, ocupație, afiliere/loc de muncă etc.; date despre o organizație ex.
denumire, anul înființării, profilul activității)
• Scopul cercetării (ex. cunoașterea comportamentului consumatorilor: preferințe,
opțiuni, atitudini, intenții )

 
  
În funcţie de surse
a.Date secundare sunt date existente, culese de unități care adună date : institute de
statistica (ex. Institutul Național de Statistică), Baze de Date(ex. WIIW, Amadeus),
Organizații Internaționale (ex. OMC, UNCTAD, FMI etc.), biblioteci etc.
Date secundare se găsesc în publicațiile oficiilor de statistică ( raportări, anuare,
buletine), rapoartelor de cercetare ale diferitelor institute, articole în reviste științifice.

Este o metoda mai simpla, mai ieftina, dar nu poate fi folosită ca singura sursă. Chiar și
aceste date trebuie examinate pentru a afla daca sunt de încredere (cine le-a produs), ce
metode au fost folosite, daca se potrivesc scopului lucrării)
 
b. Date primare: culese direct cu ajutorul unor instrumente, atât pentru:
-analize cantitative (ex. sondaj: Culegere de date pe baza de chestionar structurat-
întrebări prestabilite, inclusiv ordinea lor, chiar si alternative de răspuns) despre
opțiunile de cumpărare ale clienților unei firme; daca aplicam metode statistice, este
important sa stabilim volumul de date/unități de cercetat, pentru a proceda corect cu
privire la dimensiunea seriei, lungimea temporala a acesteia),
-analize calitative (Interviu nestructurat - ancheta asupra unei chestiuni, prin interviuri
de forme variate: interviul cu o singură persoană ‘față în față’; mai ales când se
adresează unor personalități; interviul cu mai multe persoane, in funcție de natura si
tipul cercetării ex. focus grup);
Analiza datelor
Principii de bază - avem trei reguli de bază care guvernează o analiză de bună calitate:
1.Demersul progresiv
2.Condensarea datelor
3.Simplitatea
Demersul progresiv – presupune organizarea analizei în faze progresive, iar după încheierea fiecărei faze
urmează specificarea procedeelor care urmează a fi utilizate în faza următoare;
Condensarea datelor – necesitatea reducerii informației numerice la un nivel cât mai sintetic și expresiv.
Procentele, mediile și alte statistici sunt mijloace de condensare;
Simplitatea - condiție esențială a lizibilității și comprehensibilității concluziilor derivate din date

Trei sunt obiectivele cele mai frecvente pe care le presupune analiza datelor unui sondaj:
1.Descrierea generală a rezultatelor;
2.Explorarea relațiilor dintre două variabile;
3.Explorarea relațiilor simultane dintre mai multe variabile.
Indicatori statistici de bază
- Proporții și procente
Proporția – compară numărul de cazuri dintr-o categorie cu mărimea totală a distribuției
ex. P=50/150 =0.33
Pentru a calcula procentul ( %) celor 50, înmulțim proporția cu 100!Procentul implică frecevnță cu
care apare o anumită categorie în 100 cazuri.
Dacă numărul de cazuri la care se împarte este mai mic de 30 ar trebui să se vorbească în termeni
de proporții
- Raport și rată
Raportul compară numărul de cazuri categorie cu numărul de cazuri dintr-o ală categorie. Ex . La
Termopile în prima confruntare s-au înfruntat 7000 grecic u 150.000fost de peste 21 luptători
persani la 1 luptător grec.
Rata este tot un raport . Compară numărul de cazuri reale la numărul de cazuri potențiale
Ex. Rata divorțialității egal număr divorturi la număr căsătorii dintr-un anumit interval temporal .
Ratele de obicei sunt exprimate la 1000 . Nu există o regulă privind exprimarea cazurilor – de obicei
se calculează astfel încât rezultatul să fie supraunitar
Măsurători ale centralității
Modul – este măsurătoarea cel mai ușor de realizat: numărul care apare cel mai frecvent într-un șir.
O distribuție poate avea mai multe moduri Ex distribuție bimodală
Când folosim modul? – Modul este o măsurătoare calitativă. Cifra care se regăsește cel mai des într-un
șir, într-o distribuție nu reprezintă modul ci frecvența categoriei modale. Modul nu trebuie exprimat
numeric.
Mediana este numărul care împarte șirul în două; este punctul care împarte șirul în două părți. Este
percentila a 50-a. Modalitatea cea mai simplă este organizarea șirului în ordine descrescătoare și apoi
aflat mijlocul.
Când folosim mediana? Mediana nu este influențată de valorile extreme. De accea când o distribuție
este puternic deplasată într-o parte alegerea medianei este alegerea cea mai bună. Media nu este
influențătă de valoarea observațiilor ci de numărul lor.
Media – este numită și media aritmetică, se calculează prin însumarea tuturor scorurilor și împărțirea
rezultatului la numărul de scoruri.
Când folosim media? Este puternic influențată de valorile extreeme și trebuie să fim foarte atenți când
comparăm între ele două medii obținute de la două populații diferite
Măsurători ale variabilității – I -
Datele care guvernează o medie pot fi mai adunate sau mai dispersate în raport cu media. Avem patru
măsurători care ne arată cât de dispersate sunt datele : aria, abaterea standard de la medie, varianța
și devianța standard.
Aria/Amplitudine. Aria reprezintă diferența dintre valoarea cea mai mare și valoarea cea mai mică. Nu
ne spune nimic despre modul cum sunt distribuite datele, dar se arată extensia dispersiei ( sau
împrăștierea. Se folosește doar pentru estimarea aproximativă a variabilității.
Abaterea absolută de la medie – reprezintă diferența dintre valorile numerelor și media șirului de
numere. Dacă adunăm aceste varianțe, rezultatul este 0. Deci abaterea medie de la medie este 0;
abaterile negative sunt anulate de cele positive.
Ex. 3 4 5 6 7 3-5 = -2; 4-5=-1; 5-5=0; 6-5=1; 7-5=2
Abaterea absolută de la medie= 6 (suma fără semn a abaterilor individuale de medie)/5 = 1,2
Când folosim abaterea absolută de la medie? Pentru a înțelege deviația standard
Măsurători ale variabilității – II.
Varianța – putem obține valori absolute ale abaterilor de la medie, fără să fim obligați să ignorăm
semnul abaterilor negative.
Abateri absolută de la medie -2 -1 0 1 2
Abatere la pătat 4 1 0 1 4 =10:5= 2
Deci abaterea medie pătrată este 2; această valoare reprezintă varianța.
Atenție – favorizează scorurile extreme, datorită ridicării la pătrat;
- ridicarea la pătrat crează probleme de interpretarea scorurilor;
Deviația standard este rădăcina pătrată din varianță. Din 2 este 1,41 ( întotdeauna cu două zecimale)
Cu Deviația standard :
-măsoară gradul de variabilitate în cadrul unei distribuții;
-Se compară între ele variabilitățile unor distribuții diferite
-Pentru evaluarea poziției relative a unor scoruri individuale în cadrul distribuției
Niveluri de măsurare – I -

Măsurarea – activitatea care alocă numere unor obiecte sau procese, în funcție de anumite reguli.
Numerele sunt produse de anumite instrumente, ca de pildă scalele.
Scala este instrumentul care cuantifică și înregistrează gradul în care un anumit instrument posedă una
sau mai caracteristici.

Avem patru niveluri de măsurare complexitate a măsurării: scale nominale; scale ordinale;scale de
interval; scale de raport.

Scale nominale – folosesc numere pentru a da un “nume”diferitelor variabile. Ele utilizează cea mai
simplă propietate a numerelor, aceea de a eticheta variabile sau obiecte.
Scalele nominale sunt utilizate pentru identificarea caracteristicilor populației . Ex. Sex, religie, localizare
fizică, etc. Se pot calcula doar frecvențe la scalele nominale
Niveluri de măsurare – II -

Scale ordinale – ierarhizează caracteristicile sau obiectele.

Se folosesc pentru a vedea: preferințele sau pentru a face comparațiile.

Scale de interval - ierarhizează caracteristicile sau obiectele, utilizând distanțe egale între ranguri.
Scalele de interval se folosesc pentru a măsura atitudini și cunoștiințe

Scale de raport – cel mai înalt grad de complexitate. Seamănă cu scalele de interval dar au în plus și un
punct 0 la care se face raportarea.
Analiza univariată – semnifică analiza unei singure variabile , cu scopuri descriptive.
Implică descrierea unui caz din perspectiva unei singure variabile – distribuția atributelor
pe care aceasta le cuprinde. Distribuțiile de frecvență, mediile și măsurile de dispersie
sunt exemple de analiză univariată.
Ex. variabila sex - atunci vom urmări câți dintre subiecți sunt bărbați și câți femei.
Variabila Sex: Sexul respondentului?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent

Valid barbat 116 48.3 48.3 48.3

femeie 124 51.7 51.7 100.0

Total 240 100.0 100.0

O descriere a numărului observațiilor realizate asupra atributelor unei variabile pe un

eșantion se denumește distribuție de frecvență. Cea mai bună reprezentare a unei
distribuții de frecvență este un grafic (de preferat în Excel)
Analiza bivariată

Analiza bivariată – analiza simultană a două variabile, cu scopul de a stabili relația

empirică dintre acestea. Construirea unui simplu tabel de procentaj sau calcularea unui
simplu coeficient de corelație sunt exemple de analize bivariate.
 Rezultatele analizelor bivariate sunt prezentate adeseori sub formă de tabele de
continență, care sunt construite pentru a dezvălui efectele variabilei dependente asupra
variabilei dependent.

Tabel de contingență cu variabila independentă (x)deasupra coloanelor și variabila dependentă (y) la începutul rândurilor
În ce direcție calculăm procentele?
În tabele de frecvență cu două intrări se pune problema dacă procentele trebuie să dea
100% pe vertical sau pe orizontală?
Regula este dacă variabila independentă este pe linie, se utilizează procentele pe linie.
Variabila dependentă este efectul produs de variabila independentă care constitue
cauza.
Care
A. % este tabelul
within Cum anumecorect? Varianta
ati participa la actiuni dede prezentare
voluntariat A sau
in localitatea Varianta
dvs. pe de prezentare B
teme de protectia
mediului?

Cum anume ati participa la actiuni de voluntariat in localitatea dvs. pe teme

de protectia mediului?

1-2 ore
participare la distributia de
actiuni de materiale munca voluntara
ecologizare a informative privind de 1-2 ore pe
mediului riscurile unor actiuni luna altfel Total

Sex barbat 44.0% 35.1% 69.2% 48.9%

femeie 56.0% 64.9% 30.8% 100.0% 51.1%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

 B. % within Sex

Cum anume ati participa la actiuni de voluntariat in localitatea dvs. pe teme

de protectia mediului?

1-2 ore
participare la distributia de
actiuni de materiale munca voluntara
ecologizare a informative privind de 1-2 ore pe
mediului riscurile unor actiuni luna altfel Total

Sex barbat 47.3% 14.0% 38.7% 100.0%

femeie 57.7% 24.7% 16.5% 1.0% 100.0%

Total 52.6% 19.5% 27.4% .5% 100.0%

Varianta corectă este B, deoarece se compară subgrupuri între ele; subgrupurile sunt
rareori egale și evident subgrupul mai numeros are ponderile mai mari!
- cazurile sunt împărțite în grupuri având criteriu caracteristicile variabile independente
(ex. sex);
- în final tabelul este citit prin compararea subgrupurilor create pe baza variabilei
independente din perspectiva unei anumite caracteristici a variabilei
dependente(bărbaţi sunt mai înclinaţi spre voluntariat prin muncă voluntară decât
femeile).
Analiza unor subgrupuri
Comparațiile dintre subgrupuri pot fi utilizate pentru a descrie similitudinile și diferențele
dintre subgrupuri din perspectiva unei anumite variabile.
Avem evaluarea răspunsurilor pe subgrupe : foarte bine, bine, rău, foarte rău cum
procedăm ? Combinăm foarte bine cu bine şi rău cu foarte rău şi apoi le comparăm.
Acest lucru se face pe frecvente brute și apoi se calculează procentele.
Rezolvarea problemei non-răspunsurilor
Modalitatea cea mai simplă este excluderea cazurilor.
În unele cazuri non-răspunsurile sunt importante pentru ca cititorii să tragă propriile
concluzii. Ex . notorietatea liderilor politici (non-răspunsurile sunt foarte importante).
Analiza multivariată
– Analiza relațiilor simultane dintre mai multe variabile. Examinarea simultană a
efectelor vârstei, genului și clasei sociale asupra religiozității.
Tabelul 1. Relația multivariată: participarea la slujba religioasă, după gen și vârstă
Sub 40 ani 40 de ani sau mai în vârstă

Bărbați Femei Bărbați Femei

Aproape săptămânal 20 23 30 70
 
Mai puțin frecvent 80 77 70 62

Total/ 100% (504) (602) (695) (936)

Analiza multivariate -I

Tehnicile de analiză multivariată permit analiza simultană a trei sau mai multe variabile.
Ele sunt superioare analizei bivariate pentru că permit identificarea legăturilor cauzale,
generează variabile care sunt legate între ele și au capacitatea de a prezice variabile
dependente pe baza mai multor variabile independente.
Analiza de corelație
Corelația ne arată cât de puternică sunt legate între ele două variabile despre care se
presupune că sunt asociate.
Corelația are o direcție care poate fi pozitivă sau negative;
ex. Pozitivă - Cu cât numărul de cărți citite este mai mare cu atât numărul de cuvinte pe
care le cunoaște este mai mare.
Negativă – Cu cât numărul de țigări fumate este mai mare cu atât condiția fizică este mai
redusă
Analiza multivariate -II
Analiza de Corelație calculează un coeficient de corelație. Coeficientul de corelație este
o valoare care exprimă numeric puterea și direcția de asociere a relației lineare dintre
două variabile. Valoarea coeficientului de corelație se înscrie între -1 ( corelație negativă
perfectă) și +1. (corelația pozitivă perfectă).
Măsurători ale gradului de asociere:
1. Coeficientul de corelație Pearson (pearsons’s r) – se folosește numai pentru a
detecta o corelație în linie dreaptă între două variabile măsurate pe o scală de interval
sau aflată sub formă de raport. Variabilele trebuie să fie distribuite normal în cadrul
populației.
2. Coeficientul lui Spearman – se folosește pentru a detecta o relație între variabilele x,
y când ambele variabile sunt ierarhizate.
3. Lambda – măsoară între două variabile x,y măsurate la nivel nominal. Lambda indică
gradul în care valori ale oricăreia dintre cele două variabile pot fi prezise cunoscând
valorile celeilalte variabile. Măsurători similare se obțin cu coeficientul de corelație și
Cramer V.
Analiza multivariate -III
4. Kendall (Tau) – se folosește atunci când avem date ordinale ( ierarhizate).
5. Chi Pătrat și Testul T – tot pentru măsurarea asocierii dintre două variabile.
Valuarea gustului
Când folosim Analiza de Corelație?
-ex. Cât de puternic este legată evaluarea gustului de evaluarea mirosului unui aliment?
-Ex. Legătura dintre filmele văzute și gradul de agresivitate al indivizilor
Analiza de Varianță
Verifică diferența dintre valorile medii ale diferitelor grupuri de persoane .
Ex. - Dacă plasarea unei reclame prin intermediul a trei mijloace mass-media diferite, a
avut un efect asupra nivelului cererii pentru produsul căruia i se face reclamă
- plasarea unui produs la diferite niveluri ale unei etajere are o influență asupra vânzării
produsului respective;
-trei grupuri testează același produs dar în ambalaje diferite.
Analiza de Regresie Multiplă
-explică cât de bine reușește un set de variabile să explice variabila dependentă, adică să
estimeze cu o marjă de eroare cât mai mică variabila dependent;
-Rezultatele regresiei măsoară direcția și magnitudinea fiecărei variabile asupra
variabilei dependente.
Efectul asupra variabilei dependente este măsurat printr-un coeficient de regresie
standardizat, numit și beta. Cu ajutorul acestui coeficient se poate măsura dacă diverse
variabile de control au vreun efect
Analiza de Regresie Multiplă
Ex. În ce fel se schimbă satisfacția faÎn ă de un produs în cazul în care
crește/scade satisfacția privind un aspect individual
Ex. În ce fel se schimbă imaginea de ansamblu a unui candidat în cazul în care se
îmbunătățește imaginea unei componente (e.g. Calitățile retorice)
Analiza Cluster – grupează obiectele în funcție de caracteristicile de care se aseamănă,
și se construiește grupuri omogene, care se deosebesc clar între el.
Analiza Factorială
Construcția și citirea tabelor
În cercetările cantitative cel mai adesea datele sunt prezentate sub forma tabelelor, care
permit concentrarea optimă a informațiilor.

Ce tabele se pot fi inserate într-o lucrare științifică?

-Tabele centralizatoare – conțin datele primare ale cercetării.
-În tabele centralizatoare subiectul se trece la începutul rândului, iar predicatul
deasupra colanei. Dacă nu ai date disponibile într-o anumită căsută se vor trece puncte
de suspensie […]. Dacă fenomenul cercetat nu apare, se trece linie de spațiu [-]

-Tabele cu o singură variabilă – cu ajutorul acestora putem prezenta rangul scorurilor,

media, mediana, modul, frecvențele și procentele. Practic acest tip de tabel oferă o
viziune de ansamblu asupra datelor și ne orientează pașii spre analiza datelor
- Să avem grijă să nu exprimăm și să interpretăm procente când numărul de cazuri este
mai mic de 30 cazuri ( S. Chelcea, 2011, p.110). În unele situații poți să scoți non-
răspunsurile și se prezintă datele celor care au opinie. Atenție la manipularea
publicului.

- Atenție la zecimale. Dacă un caz reprezintă 3 % este absurd să treci zecimale. De obicei
zecimalele se trec la eșantionale peste 100 cazuri.

- Tabele cu două variabile – mai sunt numite tabele de contingență, arată relația dintre
variabilele ipotezei, dntre componentele “dacă” și “atunci “. conțin datele primare ale
cercetării.

În tabele centralizatoare subiectul se trece la începutul rândului, iar predicatul

deasupra colanei. Dacă nu ai date disponibile într-o anumită căsută se trece [-]
Numerotarea tabelelor: se face cu cifre arabe, în ordinea în care apar în lucrare. Nu se
recomandă folosirea combinată a literelor și cifrelor. Ex. Tabelul 3a, 3b
- Reguli:
- Titlul tabelului se trece deasupra;
- Numărul tabelului este urmat de denumirea tabelului
- Pentru a facilita redactarea se recomandă numerotarea tabelelor și a figurilor pe capitole;
-Pentru tabelele centralizatoare și de contingență este bine să se specifice între paranteze numărul
de cazuri;
-În sistemul Harvard, la preluarea tabelelor din alte surse, se cere a se menționa sursa ( după titlul
tabelui)
-La titlul tabelului se foloseste acelasi font, aceeași mărime, ca în lucrare;
-Se scrie cu majuscule inițiala titlului coloanelor și rândurilor;
-Notele la tabele sunt plasate dedesupt . Notele sunt destinate completării datelor din table. Se
introduce imediat după tabel, menționându-se “Notă” De obicei se spun lucruri despre totale.
Figurile = orice tip de ilustrație diferit de tabele ( grafice, hărți, fotografii, desene,
schițe, etc.)
Figurile ajută la prezentarea datelor și a rezultatelor cercetării, ca și la înțelefgerea corectă a
textului.
Este bine să alternăm tabelele cu figurile pentru spargerea monotoniei, pentru atractivitatea
lucrării
Aceleași cerințe ca și la construirea tabelelor : simplitate, claritate, continuitate
Figurile aduc un plus de informație nu dublează informația din tabel!
Reguli de numerotare:
-se numerotează cu litere arabe;
-titlul este sub figură;
-La preluarea unei figuri dintr-o lucrare se indică între paranteze numele autorului, anul apariției și
pagina de unde a fost preluată
-La sfîrșitul explicației figurii nu se pune punct.
Graficele
Ca regulă generală când avem serii mari de date este recomandat să folosim graficele;
poți să cuprinzi situația sau dinamica fenomenelor studiate.
Este recomandat să folosiți o gamă largă de grafice.
Tipuri de grafice:
- lineare – poti exprima foarte bine relația dintre două variabile cantitaitve. Varibila
independentă este trecută pe orizontală (axa ‘x’) iar variabila dependentă pe verticală
(axa ‘y’)
-Cu bare – indică prin dreptunghiuri orizontale sau vertical valorile variabilelor; Pot fi
utilizate foarte bine în analiza compararativă.
-Cercul de structură ( “plăcinte”). Într-un cerc de structură nu se recomndă compararea
a mai mult de cinci itemi. Dacă vrei să-l evidențiezi se recomandă detașarea segmentului
de cerc corespunzător.
-Figurative – reprezintă sugestiv diferențele cantitative dintre indivizi, grupuri sau
colectivități
Diagramele
În sens larg termenul de “diagramă” desemnează orice reprezentare grafică schematică
a unui proces, fenomen sau obiect.
Ex. Arborele de decizie, piramida vârstelor

Cartogramele – reprezentări grafice ale repartițiilor teritoriale la nivel județean,

național, internațional. Practic putem releva relația dintre mai multe variabile: zona
geografică, fenomen social, caracteristici ale fenomenului social luat în calcul.

Cartodiagrame – este o încercare de traducere a unei informații complexe pe suport

geografic.
Discutarea datelor calitative
În orice cercetare științifică prezentarea datelor este doar o etapă preliminară, în nici un caz scopul ultim
al investigației.
Munca cercetătorului se justifică în ultimă instanță prin aportul teoretic, care trebuie evidențiat în
această parte a lucrării.
Se impune reamintirea problemei studiate și trecerea în revistă a celor mai semnificative dintre datele
cercetării.
Important este să ne ordonăm logic ideile, să avem un plan.
Tipuri de elaborare:
-Analitic (descompunerea pe probleme);
-Bazat pe opoziție (aspecte negative/aspecte pozitive);
-Pe raționament cauzal (bazat pe identificarea lanțurilor explicative);
-Pe raționament deductiv/inductiv ( de la general la particular sau de la particular la general);
-Prin reducere la absurd (relevând consecințele inexistenței elementului analizat);
-Raționamentul dialectic (teza prin care vizează aspectele pozitive/negative, care tratează aspecte
negative/sinteza, prin care cercetătorul aduce o contribuție originală, evaluând fenomenul studiat (Ferrol
si Flageul, 1998, 42-43).
S.Chelcea, 2011,133 - într-o lucrare mai complexă se recomandă combinarea tipurilor de elaborare
Introducere – pentru sublinierea importanței fenomenului studiat , se recomandă raționamentul prin
reduce la absurd;
Analiza literaturii de specialitate – raționament bazat pe opoziție.
Concluzie – raționamentul dialectic
În cadrul studiilor explicative - un plan bazat pe raționament cauzal!
În cercetări calitative – reclamă un plan de discuții fondat pe raționamentul analitic.
În redactare se face apel la operatorii logici, marcându-se relațiile dintre enunțuri .
(Ferrol si Flageul, 1998, 42-43).
Numerele se scriu cu cifre:
-Când sunt la începutul frazei;
-Când se exprimă o fracție;
-Dacă sunt “rotunde” ( ex. două sute)
-Când urmează după un alt număr, numărul mai mic se scrie cu litere
-Excepții: când avem enumerări, când se fac comparații, când se exprimă procente, când se fac referiri la
tabele, când exprimă operațiuni matematice, când se precizează date calendaristice ( Provost et all,
1997, 56)

(Ferrol si Flageul, 1998, 16). În S.Chelcea, 2011, 134 – puncte de reper în argumentație –
tabelul din pagina următoare
Relații Conjucții și adverbe Prepoziții și conjucții Verbe și locuțiuni verbale
coordonatoare subordonate

Analogie De exemplu, adică, la fel, identic, După cum, la fel ca... La aceasta se adaugă și, este
aproape ca... comparabil cu, se aseamănă cu..
Disjuncție Sau, fie, nici, ori... În afară de, numai dacă, doar Diferă de, nu se confundă cu, se
dacă... face disjuncție între ...și..
Opoziție Dar, ci... Din contră, deși... Este contrar, vizavi de, în opoziție
cu...
Cauză Intr-adevăr, deci, căci... Pentru că, dat fiind că, de vreme Cauza constă în , motivul este
ce... că...
Consecință Prin urmare, în consecință, ca Așa că, încât de manieră că... Rezultă din, urmează logic că,
urmare... decurge...