Terapia ocupaional n Sindromul Down

Galaanu Adelaida Anul 3, Grupa 2, Subgrupa 3 Facultatea de Educaie Fizic i Sport Specializare: Kinetoterapie i Motricitate Special

Persoanele cu sindrom Down au

aceleai sentimente,emoii, senzaii i nevoi ca oricare alt persoan. Nevoia de a fi iubit poate fi mplinit n cadrul unor activiti pe msur sau prin joc,munc i n relaiile sale cu cei din jur. Michael Proux, psiholog

Ce este Sindromul Down?

Sindromul Down este o afeciune congenital n care materialul genetic determin anomalii de dezvoltare a copiilor i adesea retardare mental. Are o inciden de la 1 la 800 nou-nscui. Simptomele sindromului Down variaz larg de la copil la copil. n timp ce unii copii au nevoie de o atenie medical deosebit, alii sunt sntoi i duc o via aproape independent.

Cauze:
Sindromul Down este cauzat de diviziunea celulara anormala, cel mai frecvent la nivelul ovocitului, inainte sau in momentul conceptiei. Mai putin frecvent, diviziunea celulara anormala poate afecta spermatozoidul in momentul conceptiei. Nu se cunosc factorii care determina celulele sa se divida anormal. Au fost emise mai multe teorii in legatura cu etiologia acestei boli, dar cauza exacta nu este inca cunoscuta. Probabil intervin mai multi factori ca: tulburari hormonale, radiatii, infectii virale, probleme imunologice, dar factorul cel mai implicat este varsta mamei.

Rspndire:
Probabilitatea ca un copil sa se nasca cu sindrom Down creste direct proportional cu varsta mamei. La 20 ani riscul este 1 la 1600, la 35 ani 1 la 365, la 40 ani 1 la 100. Riscul ca si al doilea copil sa se nasca cu sindrom Down este 1 la 100. Sindromul Down apare la toat lumea indiferent de ras, cultur, religie, nivel social sau economic. Trisomia 21 este cea mai frecvent anomalie cromozomial ntlnit n patologia uman. Boala este mai frecvent la copii de sex masculine, raportul sexelor fiind de 3 biei la 2 fete.

Caracteristici:
Statura mica Craniul copiilor cu Sindrom Down este mic i brahicefalic,

protuberana occipital puin conturat, oasele fontanele se nchid cu ntrziere Tonus muscular sczut Gt scurt, gros cu esut adipos i piele n exces: de obicei, aceast trstur devine mai puin evident pe msur ce copilul crete, Membrele superioare i cele inferioare sunt scurte i contribuie la aspectul hipertrofic al staturii. Mna are degete scurte, cel mare aezat mult mai jos dect n mod obinuit, iar cel mic mult curbat spre interior clinodactilie. Destul de des se ntlnesc i cazuri de sindactilie (fuzionare cutanat sau cutanat i osoas a unor degete). Palma are i ea un aspect caracteristic, n sensul c fuzionarea plicii mijlocii i a celei inferioare formeaz o plic palmar transversal unic pliul lui Crookshank,

 66-89% dintre copiii cu sindrom Down prezint

o pierdere de auz mai mare de 15-20 dB ntr-un an, datorit unei dezvoltri diferite a componentelor urechii. Pot aprea i deficiene vizuale, mai ales n primii ani de via, spre exemplu strabismul, miopia, hipermetropia, cataracta care este prezent la 3% dincazuri, putnd fi rezolvat chirurgical, Stri sub form de spasme infantile, care implic ntregul corp, urmate apoi de obicei. Exist dificulti legate de circulaia i compoziia sangvin. n 5-10% din cazuri pot aprea crize de epilepsie. Dezvoltarea sexual este n general ntrziat i cu probleme; n cele mai multe cazuri brbaii sunt infertili.

Dezvoltarea cognitiva

Asadar in munca noastra cu acesti copii trebuie sa obtinem urmatoarele performante: sa-si comunice necesitatile; sa invete sa fie cat mai independenti; sa ajute la treburile casnice in masura posibilitatilor; sa frecventeze institutia prescolara in functie de nivelul de adaptare la o colectivitate; sa dezvolte aptitudini de integrare sociala atasanduse de un grup de joc format din copii de aceeasi varsta; sa indeplineasca sarcini utile in masura abilitatilor si posibilitatilor.

Dezvoltarea socio-emoional:
Dezvoltarea sociala include abilitati sociale interactive, intelegere si empatie sociala, independenta personala si sociala si un comportament social adecvat (Salkind,2002). Intelegerea relatiilor sociale, empatia si abilitatile sociale interactive sunt in general considerate puncte forte ale copiilor cu sindrom Down. Comportamentul lor social poate fi consolidat pe tot parcursul vietii lor pentru a facilita incluziunea sociala si a garanta calitatea vietii. Cei mai multi copii si adolescenti cu sindromul Down au un comportament social corespunzator varstei. Doar unii copii dezvolta comportamente dificile, care cauzeaza stres in familie si afecteaza incluziunea sociala si educationala.

Dezvoltarea motorie:
Bolnavi cu trisomia 21 pot dezvolta calitati deosebite si

sunt cunoscute persoane care au scris carti in diferite domenii, au castigat premii la concursuri de dans sau au jucat chiar si in filme. Urmarind dezvoltarea acestor copii putem observa ca ei realizeaza lucruri marunte cu intarziere fata de ceilalti copii. Astfel, in primul an de viata, acesti copilasi vor invata sa se ridice in sezut si chiar in picioare, sa bea apa chiar daca varsa putin, sa apuce obiecte mici. Se vor juca cu obiecte care fac zgomote, vor ganguri si vor incepe sa recunoasca voci familiare. Majoritatea copiilor cu trisomia 21 se incadreaza in deficient mintala usoara (40-45%). In jur de 20-25% prezinta deficient mintala medie, 15-20% deficient mintala severa, iar 5 % deficient mintala profunda. Toti copii cu Sindrom Down vor continua sa se dezvolte pe parcursul adolescentei si chiar si la varste adulte acumuland tot mai multe cunostiinte.

Pentru dezvoltarea motorie, un adevarat ajutor il reprezinta kinetoterapia. Gimnastica medicala la copii cu sindromul Down trebuie aplicata inca din primele luni de viata. Datorita hipotoniei muscular prezinta adevarate problem la mersul in patru labe si la statul in picioare mai tarziu. Kinetoterapia consta in masaj care apropie pacientul de kinetoterapeut si intr'o serie de exercitii care contribuie la dezvoltarea fortei musculare,a echilibrului, a mobilitatii articulare si a orientarii in spatiu.

Cei 4 factori perturbatori caracteristici ai sindromului sunt: HIPOTONIA care afecteaz copii cu S.D. n grade diferite. Cu toate ca n unele cazuri efectele se amelioreaz, hipotonia persista ntreaga viat, determinnd dificulti n deprindere anumitor abiliti motorii.De exemplu, hipotonia musculaturii abdominale va face dificil pstrarea echilibrului n pozitie vertical. Pentru compensarea acestui lucru copilul are tendina de a se apleca nainte in cautarea unui sprijin. LAXITATEA LIGAMENTAR Laxitatea ligamentar, n mod particular, este mai pronunat la articulaia oldului. n momentul n care sunt ntini pe spate, picioarele acestor copii au tendina de a se poziiona cu oldurile flectate i cu genunchii deprtai i n acela timp flectai, iar n ortostatism se observ picior plat valg bilateral.Aceast hiperlaxitate face ca articulaiile s fie mai putin stabile i din acest motiveste mai dificil

 SCDEREA FOREI

Copilul cu S.D. are o for muscular sczut, dar aceasta poate fi mbuntit foartemult. Creterea forei musculare este foarte important, pentru c n absena ei copilul are tendina de a dezvolta modele de micari compensatorii anormale, care pe termen lung vor afecta ntreaga sa dezvoltare motorie. n momentul n care dorete s stea n ortostatism nu reueste dect cu genunchii nepenii din cauza slbiciunii aparatului su locomotor, n special al membrelor inferioare.
MEMBRELE INFERIOARE I SUPERIOARE AU O

LUNGIME MAI MIC

Recuperarea prin terapie ocupationala imbraca mai multe forme: terapia prin invatare, ludoterapia si ergoterapia. Ergoterapia sau activitatile de tip lucrative sunt un mijloc de exprimare, permitand persoanei sa creeze in realitate ceea ce a vazut, trait sau imaginat. Activitatile ergoterapeutice implica gandire, planificare, presupunere si alegere, pentru ca la finalul activitatii, persoana cu handicap sa fie mandra ca a creat o jucarie, un panou decorativ, sau un obiect util. Acest lucru le da un sentiment revigorant si le confera un simt al realizarii si increderii in sine, contribuind la structurarea statutului si rolului persoanei, recunoscute din punct de vedere social.

Obiectivele pentru activitatile de ergoterapie sunt: dezvoltarea deprinderilor manuale dezvoltarea respectului fata de rezultatele muncii lor consolidarea deprinderilor tehnice (ex. taiat, lipit, indoit, bobinat, insurubat si formarea unor noi deprinderi- impletitul, imbinarea consolidarea abilitatilor de a finaliza lucrul inceput si disciplina pastrarii materialelor in ordine educarea rabdarii, respectarii regulilor, cooperarea cu alte persoane in vederea realizarii unor lucrari de grup familiarizarea persoanelor cu dizabilitati cu diferite materiale, pe care incep sa le analizeze in timp ce le folosesc: forma, marime, culoare, consistenta

Logopedia este disciplina psihopedagogica ce se ocupa cu educarea si, in special, cu reeducarea (terapia corectiva) limbajului. Logopedia studiaza natura si formele de manifestare ale defectelor, tulburarilor de limbaj si de vorbire, propunand metode si procedee de corectare adecvate. Atat la copii normali, cat si la cei cu diverse handicapuri senzoriale, tulburarile de limbaj survenite din diverse cauze impiedica intelegerea, receptionarea si transmiterea mesajului verbal. Comunicarea prin limbaj este cea mai importanta cale de integrare scolara si sociala a copilului. Prin tulburarile limbajului intelegem toate abaterile de la limbajul normal, standardizat, de la manifestarile verbale tipizate, unanim acceptate in limba uzuala, atat sub aspectul reproducerii cat si al perceperii, incepand de la dereglarea diferitelor componente ale cuvantului si pana la imposibilitatea totala de comunicare orala sau scrisa (M. Gutu, 1975) .

 Meloterapia, a devenit azi un captivant subiect

aplicabil n domeniul sntii minii i a corpului, fiind investigat cu mijloace tehnologice performante, n sperana desluirii felului misterios n care muzica acioneaz asupra noastr. Meloterapia este utilizat sub dou forme: activ i receptiv. Meloterapia activ presupune existena anumitor abiliti i tehnici pe care subiectul trebuie s le posede n mnuirea instrumentelor muzicale, sau chiar n compoziie. Interpretarea vocal, spre exemplu, a unor piese muzicale preferate, pe lng buna dispoziie pe care o creeaz, este i un excelent exerciiu de respiraie.

Art-terapia
Pentru copiii cu Sindrom Down care au dificulti n exprimarea prin intermediul limbajului i vorbirii, modalitile de exprimare artistic le pot fi de un mare ajutor. Pictura, dansul, teatrul i alte forme de art le confer acestora posibilitatea de a i exprima emoiile i sentimentele, de a mprti experienele lor cu ceilali, i i hrnesc in punct de vedere spiritual, dezvoltndu-le capacitatea creatoare. Activitile artistice pot fi un instrument valoros pentru integrarea copiilor cu Sindrom Down n coal i societate. Teatrul, dansul, muzica, pictura i alte forme de art permit copiilor s lucreze mpreun cu ceilali, n pofida limitrilor. Copiii cu Sindrom Down nva s socializeze mai bine, s proceseze informaiile mai repede, mbuntindu-li-se coordonarea atunci cnd particip la activiti artistice.

Nutrienii alimentari
Unii medici recomand folosirea unor suplimeni alimentari care conin: vitamine,minerale, aminoacizi, enzime, hormoni, i medicamentul Piraetam, n cantiti diferite.Acestea ns sunt controversate. Cu toate c vitaminele i mineralele au fost indicatemedical copiilor cu Sindrom Down ncepnd din anii 1940, nu s-a fcut nc o cercetare tiinific riguroas asupra efectelor acestor suplimeni alimentari. Cercetri privind efectele generale ale vitaminelor i mineralelor n corpul uman, n special cele pe termen lung, se fac n continuare.

Terapia cu delfini
Efectele acestei terapii sunt: creterea ateniei i motivaiei i grbirea rezolvrii unor probleme decomportament. Aceast terapie este un supliment al terapiilor de baz, neputndu-le nlocui.Scopul principal al terapiei este stimularea activitii senzoriale. Programul are loc ntr-un bazin cu delfini captivi sau semicaptivi i terapeui care asist copiii. Copiii sunt invitai s noate, s ating, s hrneasc sau s mngie animalele. Terapia prin delfini nu reprezint o vindecare, dar ajut la ameliorarea simptomelor, prin accelerarea procesului de vindecare.

Hipoterapia
Hipoterapia sau clritul terapeutic reprezint folosirea micrilor calului ca un instrument terapeutic, sub coordonarea unui terapeut specializat (kinetoterapeut,ergoterapeut sau logoped), adresat limitrilor funcionale sau dizabilitilor copiilor i adulilor. Calul devine astfel o parte a programului de recuperare, care dorete s mbunteasc anumite deficiene funcionale ale copilului. Hipoterapia aduce beneficii copilului cu Sindrom Down pe plan emoional, al socializrii, al posturii corpului, mbuntind calitatea vieii. Hipoterapia aduce copilului cu Sindrom Down mari beneficii datorit micrilor calului, legturii omanimal, i nu reprezint doar un mijloc de relaxare sau de distracie.

In general, copii cu Sindrom Down reusesc sa parcurga treptele normale de dezvoltare dar cu o oarecare intarziere fata de ceilalti copii. Interventia terapeutica inceputa cat mai curand posibil, confera copiilor cu Sindrom Down cele mai bune sanse de succes in aceasta directie. Chiar daca va fi nevoie de mai mult timp pentru copilul cu sindromul Down pentru deprinderea anumitor abilitati, in final veti fi surprinsi de cat de multle va fi capabil sa faca. Prognosticul pentru persoanele cu Sindrom Down sa imbunatatit simtitor in ultimii ani. Multi adulti cu Sindrom Down sunt mai sanatosi au roluri mai active in societate si au o expectanta de viata crescuta. Totusi, asteptarea medie de viata este mai scazuta decat la restul populatiei. Bolile congenitale de inima sunt cauzele principale ale decesului persoanelor cu Sindrom Down. Multi

Bibliografie: http://www.imparte.ro/Ajutor/Protectiacopilului/Caracteristicile-sindromului-Down-271.html http://www.logopedics.info/sindromul-down.php http://www.sindrom.ro/kinetoterapie.html http://www.eva.ro/sanatate/sarcina/depistareasindromului-down-articol-14026.html?pagina=1 http://www.scribd.com/doc/49029181/Sindromul-Down http://flybest.ro/ro/parinti-meniu/20-comportamentularticol.html http://www.sindrom.ro/particularitati.html http://www.scribd.com/doc/46656168/Proiect-BeneficiiSindrom-Down http://www.parinti.com/MetodeterapeuticeABAPECSlo gopedieterapieocupationalaartterapie-articol1478.html http://www.sindrom-down.ro/servicii/meloterapie/