FORME DE TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU COPII CU DEFICIENTA MINTALA (Terapia cognitiva, Ludoterapia, Terapia psihomotricitatii si organizarea si formarea autonomiei

personale si sociale)
TERAPIA COGNITIVA

1. TERAPIA COGNITIVA, REPERE GENERALE Terapia cognitiva este una dintre formele Terapiei comportamentale, ce vizeaza, in cazul copiilor cu deficienta mintala o structurare a complexului de stimuli exteriori, dupa niveluri adapatate unei tipologii de organizare mintala. Terapia cognitiva poate fi privita ca un proces complex de echilibrare mintala, prin organizarea specifica a cunoasterii la deficientul mintal, structurata pe anumite niveluri: -nivelul cunoasterii teoretice- prin invatarea conceptelor; -nivelul cunoasterii psihosociale- ce determina modificari semnificative in personalitatea copilului cu cerinte educationale speciale. Terapia cognitiva este formata din ACTIUNI si PROGRAME COMPENSATORII ce au drept scop dezvoltarea, privind intelegerea fenomenelor, lucrurilor, oamenilor, precum si a situatiilor din dimensiunea lor instrumental-integratoare. DOMENIILE TERAPIEI COGNITIVE: a) Terapia cognitiva de TIP A; b) Terapia cognitiva de TIP B. a) ,,Terapia cognitiva de TIP A“ vizeaza:

I. CONSOLIDAREASISTEMATIZAREACOMPLETAREA 

faptelor, informatiilor, abilitatilor, competentelor, deprinderilor II. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE CUNOASTERE b) ,,Terapia cognitiva de TIP B“ include: I: ACTIVITATILE  II. PROGRAMELE  ce organizeaza procesul de cunoastere

Aplicabilitatea cognitiva se realizeaza prin organizarea si reorganizarea unor MODELE DE INVATARE. Structura modelului de terapie cognitiva este organizata dintr-o serie de submodule, ce dau nastere la elaborarea unor programe terapeutice. Printre acestea amintim urmatoarele:  programul de stimulare perceptive-motrica (elaborat de catre Marianne Frostig);  programul pentru formarea conceptelor fundamentale logico-matematice (elaborat de Jean Piaget, sau Mary Barotta Lorton);  programul complex de exercitii perceptive si senzorio-motorii (elaborat de Jacques Dubosson). SUBMODULELE TERAPIEI COGNITIVE I. TERAPIA COGNITIVA DE TIP A“ cuprinde: -A. Activitatile de organizare, consolidare, sistematizare, completare a faptelor, informatiilor, abilitatilor, deprinderilor; -B. Programele de interventie edcationala personalizata.

II: CUNOASTEREA SENZORIALA, cu cele cinci domenii: Sensibilitatea: -cutanata; -vizuala; -gustativa; -olfactiva; -auditiva. III. CUNOASTEREA PERCEPTIVA, cu cele cinci arii destinate formarii urmatoarelor abilitati vizualperceptive: -coordonare vizuo-motorie; -perceptia forma-fond; -constanta perceptiei; -pozitia in spatiu; -relatiile spatiale. Acest submodul este structurat intr-o forma de exercitii si activitati pregatitoare atat pentru actul lexic si grafic, cat si pentru alte domenii de cunoastere de o gama diversificata, ca de exemplu: ACTIVITATI DE OBSERVARE VIZUALA ACTIVITATI PENTRU EDUCAREA

PSIHOMOTRICITATIISTRUCTURI DE DEZVOLTARE LINGVISTICA STRUCTURI DE FORME A RATIONAMENTULUI IV. Submodul ce cuprinde o serie de exercitii si activitati ce determina formarea si dezvoltarea CONCEPTELOR FUNDAMENTALE DE NATURA LOGICO-MATEMATICA, inspirate din programul lui Mary Barotta Lorton dau din conceptia piagetiana.

V. Submodul inspirat din programul lui Jacques Dubosson, format din exercitii perceptive si senzorio-motorii  ce determina FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROCESELOR PSIHICE: -atentia; -reprezentarea; -imaginatia; -memoria; -gandirea. In aplicarea Programelor de Terapie Educationala Complexa si Integrata se impune elaborarea unor principii, dupa cum urmeaza: a) programarea activitatilor in functie de caracterul terapeutic al educatiei; b) evaluarea- privita din doua perspective: 1. componenta esentiala a rezultatelor si proceselor ce au loc in derularea actului educational-terapeutic; 2. mecanism de reglare a intregului process educational-terapeutic. c) elaborarea de programe de interventie educational-terapeutica personalizate; b) Terapia educationala este complexa si integrata si se realizeaza: -prin activitatile integrative bazate pe principiul interdisciplinara, interrelational dintre cele 5 module educational-terapeutice; -prin activitati integrative  ce decurg din valorificarea posibilitatilor si resurselor de invatare oferite elevilor de scoala, familie si mediul comunitar. 1. CUNOASTEREA DE SINE; EXPERIENTA INTERPERSONALA SI CUNOASTERE SENZORIALA

In cadrul procesului de terapie cognitiva se realizeaza si cunoasterea de sine dau ,,conceptual de eu”. Allport W. G. prezinta o serie de factori care stau la baza perceptiei sociale. Dintre acestia amintim: EXPERIENTA INTERPERSONALAASEMANAREAINTELIGENTA DE SINE/AUTOCUNOASTEREAABILITATEA COMPLEXITATEA DE ADAPTARE

COGNITIVACUNOASTEREA

SOCIALADETASAREAATITUDINEA ESTETICAPASIUNEA PENTRU VIATA INTERIOARA Se impune o prezentare succinta a fiecaruia dintre factorii amintiti. a) Experienta interpersonala: -implica aria de cunostinte despre oameni si capacitatea subiacenta de a-i evalua obiectiv; -experienta cunoasterii trebuie dirijata atat spre informatii si cunostinte generale, cat si spre informatiile generate de fiinta umana in relatiile sale. b) Asemanarea; corespondenta dintre sex; varsta cronologica; pregatirea profesionala; gusturile; preocuparile; aspiratiile; relatiile commune: -implica o intercunoastere mai exacta si obiectiva; -devine o puternica motivatie pentru evaluarea de sine si a celuilalt. c) Inteligenta  Janet Piaget considera ca inteligenta este: -o functie de adaptare; -proces in care faciliteaza discriminarea intre esential si neesential, legatura dintre cause si efecte, capacitatea de anticipatie si predictie etc.

-stapanire de sine.. -informatii. deficientul prezinta o inabilitate generala de adaptare sociala. concepte clare.  la deficientul mintal  cunoasterea interpersonala este directivata relativ spre aspectele negative ale personalitatii celuilalt.. -in psihologia sociala autocunoasterea implica: . o cat mai reala imagine de sine”.constientizarea propriilor statusuri. -comunicare interpersonala. cunoasterea de sine se defineste ca: . perceptia sociala adecvata a propriei persoane. a relatiilor sale cu semenii. d) Complexitatea cognitiva:  presupune stapanirea unei multitudini de comportamente de cognitie: -empatie. s-a constatat faptul ca majoritatea deficientilor sunt disfunctionali intelectivi. din cercetarile efectuate pe baza testelor de maturizare intelectuala. f) Abilitatea de adaptare sociala   implica o serie de aptitudini si motivatii ce permit individului o rapida adaptare sociala. rationamente corecte. . e) Cunoasterea de Sine/Autocunoasterea -din perspectiva psihosociala. ce implica o perturbare la nivelul cognitiei. -motivatie.o stapanire directa a unor informatii cat mai complete si reale despre propria persoana”.

trairilor proprii.plasare” mai la distanta.g) Detasarea: -implica o atitudine de .atat din perspectiva cunoasterii teoretice (la nivel de concepte). -deficientul are o senzatie de dizarmonie. CUNOASTEREA SENZORIALA A. iar modalitatile relatiilor sale sunt inestetice... dupa cum urmeaza: NIVEL I  NIVEL II  NIVEL III . -comportamentul deficientului este de slaba rezistenta la provocare si implicarea acestuia este un act impulsiv. h) Atitudinea estetica: -implica sentimentele de frumos pe care le determina relatiile cu ceilalti precum si satisfactia armoniei.pentru subiectiv”)  cunoasterea interumana se foloseste de: -date provenite de la o persoana. i) Pasiunea pentru viata interioara (Allport-o denumeste . fiind contra implicarii nereflexive.  comportamentul cognitiv. fara o reflectare prealabila. generata de cunoastere si interrelationare. -date pe care le interpreteaza conform experientelor. NIVELURI ALE CUNOASTERII SENZORIALE Vom prezenta succint trei niveluri de interventie – corespunzatoare a trei niveluri de cunoastere senzoriala. -constituie o conditie a cunoasterii obiective. cat si din cea la nivelul cunoasterii psiho-sociale-este foarte perturbat la deficientul mintal.

inclusiv la nivel metodic.  activitatea perceptiva  este o sursa de:     decentrari. -echilibrul/instabilitatea lucrurilor sau fenomenelor. -volume. comparatii. -structura materialelor. astfel incat so permita realizarea unor experiente multiple. transpuneri.  copiii sunt apti pentru educatie senzoriala.  copilul dobandeste informatii cu privire la: -forme. in domenii familiare variate.  modul de organizare va fi conceput.  educarea simturilor se realizeaza intr-o forma apropiata de cea pe care o au. exercitiile si jocurile pentru copiii mici.  dominanta senzoriala: vizuala si tactila NIVEL II se caracterizeaza prin:  nivel intermediar. .NIVEL I  caracteristici:  se adreseaza copiilor aflati intr-un stadiu de percepere global. transferari. sincretic.

prezentat in modalitati diferite. cu toata grupa. c) suprafata de expunere trebuie sa fie mica.se desfasoara in grupuri mici. cunoastere senzoriala implica activitati organizate metodic. NIVEL III    de analiza mai mobila ce tinde pana la reversibilitate. CARACTERISTICI: a) forma exercitiului senzorial: -individuala. b) materialul prezentat trebuie sa fie distinct fata de fundal. OBIECTIVE DE CUNOASTERE SENZORIALA . e) exercitiul senzorial se va desfasura zilnic  intre 10-30 minute. scop: antrenarea copilului sa perceapa raporturi intre marimi greutati volume distante pozitii directii CARACTERISTICI SI OBIECTIVE ALE ACTIVITATII DE CUNOASTERE SENZORIALA A. ce poate include FISE INDIVIDUALE / FISE PENTRU O GRUPA MICA DE COPII. f) exercitiile senzoriale se vor realiza dupa un anumit program. d) materialul destinat controlului insusirii exercitiului senzorial trebuie sa fie divers. permite copiilor: observari. . analize si sinteze la nivelul tuturor analizatorilor. A. avand un scop in sine.

Nr. in scolile de recuperare. sistem ce presupune transformari fundamentale in: continutul procesului de invatamant si in practica. PROGRAMELE INTEGRATE ce include stiintele despre om si societate. -activitatii specifice. ce sunt centrate pe cunoastere: -fiinte umane.. TEHNICILE PSIHOTERAPIEI COGNITIVE: OBIECTIVE OPERATIONALE Tehnicile psihoterapiei cognitive Psihoterapia cognitiva reprezinta . a recunoaste. a incerca succesiv. a desprinde elemente A clasifica obiectele II A completa serii asemanatoare. b) a apropia: a identifica. a asocia.principala veriga” a intregului sistem de terapie reeducationala. III A reconstitui ansambluri a gandi obiectivul in totalitatea lui. a uni. Ca tehnici de psihoterapie cognitiva. -relatiilor socio-morale.crt. mentionam urmatoarele:  A. . a opune. a descoperi deosebiri. a redescoperi asemanari. I OBIECTIVE CARACTERISTICI a tria: a) a desparti: a diferentia. a potrivi.

cu influente puternice in relatiile individului cu realitatea si societatea. nu coincid cu ale subiectilor de aceeasi varsta)  -Sa poata sa se cunoasca pe sine (impune realizarea unui comportament cu abilitati de cunoastere si o normalizare la nivelul perceperii si evaluarii de sine)  . Se impune sa enumeram principalele obiective operationale: -Sa conceptualizeze experienta traita (subiectului i se ofera posibilitatea de. generalizare si stabilizare al conceptelor este diminuat si perturbat)  -Sa normalizeze constructele (o parte din constructele cu care deficientul evalueaza lumea sunt modificate. inclusiv disciplinele de practica – se impun continuturi terapeutice integrate disciplinei. B. includere in activitatea didactica a tehnicilor terapeutice:  la orice obiect de studiu. Obiective operationale Obiectivele operationale ale psihoterapiei cognitive au drept scop: transformarea normalizatoare a unei instante psihice.a reconstrui conceptele si de-a elimina cat mai mult din experienta primara)  -Sa rationalizeze conflictele (scop: antrenarea subiectului intr-un sistem normalizat de logica a cunoasterii si evaluarii conflictelor)  -Constientizarea datelor cunoasterii pe baza conceptelor clare (la deficientii mintali s-a constatat ca nivelul de formare si mai ales abstractizare.

-Sa stie sa cunoasca pe celalalt  -Sa-si schimbe sistemul de evaluare si comportamentul valorizat  fata de: . logice. II. apare conceput ca: -acte educationale. -terapii ce valorifica continutul si metodologia programelor scolare pentru deficientii mintal. Programele de invatare prin joc: -au un principiu comun: indiferent de natura informatiei.Intelepciunea si iubirea copilului este jocul” (L. III. Domeniile de aplicare se refera la: LUDOTERAPIA 1. in mod specialformarea unei anumite operatii. Blaga) I. pana la cele implicate in operatiile formale. -reprezentare a celorlalti. -fiecare categorie de terapie include si subcategoriile de tehnici terapeutice corespunzatoare. Motto:.imaginea de sine. PRIVIND LUDOTERAPIA: Jocul . REPERE TEORETICE GENERALE. de la mecanismele implicate in operatiile concrete.este privit ca: . se urmareste.. Complexul psihoterapiei prin joc.

. Eduard ClaparÀde–jocul = un mijloc de realizare de sine. Decroly.. S¾guin. Decroly considera ca jocul educativocupa un loc central in ortopedia mintala.Veritabile teste de dezvoltare”  au o forta propulsatoare pe planul dezvoltarii psihice a deficientului mintal. O. Stanley Holl–jocul = este privit ca o reproducere a unor actiuni inutile in prezent.idiotul care se joaca merita un alt nume”.P.  Clasicii psihopedagogiei speciale: Itard.. Seguin precizeaza ca. . -un simptom discriminativ in precizarea diagnosticului dupa cum urmeaza: Ed. . TEORIILE JOCULUI DIN PERSPECTIVE PSIHOPEDAGOGICE:      J.. constituie o forma de organizare a cognitiei.un rol central in procesul educational – terapeutic. Blanscki– propune inlocuirea termenului de .M. Maria Montessori acorda jocului: .idiotul care se joaca nu mai este idiot”. O. Ed.o modalitate de relatie intre EU (SUBIECT) si LUMEA OBIECTELOR si a RELATIILOR. Wallon le considera . care erau considerate in istoria comunitatii drept munca.. este rezultatul coexistentei subiect-lume. Jocul promoveaza invatarea si ajunge sa fie o forma de relatie obiectuala cu motivatia lucida. fiind generat de interstimularea afectiva.  Mecanismele intime ale jocului sunt mecanisme de invatare. precum si a cunoasterii. Herbert Spencer–jocul = activitate ce foloseste surplusul de energie al copilului.arta a constructiei sau dramatizarii”. P.joc” cu cel de . .jocul este un instrument de masurare a procesului de maturizare si dezvoltare mintala si afectiva. Jocurile educative  au o forta predictiva: H. Boldwin –jocul = activitate autotelica opusa muncii..

terapeut asi organizeaza interventia terapeutica in cadrul desfasurarii jocului. Tehnica neorientala. Jocul cu reguli Jocul-Simbolic Jocul-Exercitiu Triada ludica piagetiana:  prezinta urmatoarele caracteristici: -este structurata pe scara evolutiva a inteligentei. persoana sau situatia.. 2. Psihanalistii folosesc jocul drept metoda de depistare si interpretare a complexelor si trasaturilor de caracter.PROCES DE TERAPIE RECUPERATORIE Z.P. Piaget  jocul reprezinta un . 2. chiar din primele luni de existenta. dupa cum urmeaza:  . JOCUL. actiunea ludica fiind considerata ca o actiune primara”. Ana Freud – elaboreaza tehnica orientata in cadrul careia profesorul. iar terapeutul nu ofera indicatii directe. Dienes ne prezinta trei categorii de jocuri-ca forma de invatare.schimb simptotetic cu obiectul.  J. -predomina asimilarea. prin diferite tehnici ale terapiei prin joc (play therapy): 1. care se realizeaza prin scheme diferite.considera jocul drept un mijloc natural de autoexprimare  in care copilul se joaca cu ce si cum doreste in camera speciala de joc. -fiecare tip de joc este o etapa de dezvoltare.

avand drept rezultat INVATAREA.reguli”  sunt constituite de legile de: .recunoasterea dimensiunilor stimulatorii ale obiectelor. se impune necesitatea unui sistem de antrenament specific pentru formarea si dezvoltarea simbolurilor. 2) Jocul reprezentativ: este structurat in trei etape: a) apare imediat ce obiectele de joc ale copiilor-tin locul a ceea ce nu sunt. La deficientul mintal. in mecanismul invatarii. 3) Forma de joc. c) se impune existenta unui mecanism de comutare la realitatea mintala.. b) diferentierea obiectelor dupa unele insutiri.1) Forma de joc – invatare explorator – manipulativ: -explorarea prin manipularea de obiecte determina relatia obiectuala. determinand o realitate concreta. c) identificarea dupa criterii de identitate a obiectelor si a actiunilor de manipulare a acestora.ce poate contine si imagini reprezentate dupa tipul de organizationala. b) se formeaza la copil un spatiu mintal. pana la cele consacrate de cunoastere.invatare cu reguli  este structurata in doua categorii de reguli: a) primele forme ale categoriei . incepand de la formele incipiente. -organizarea stimulilor inregistreaza urmatoarele faze: a) receptia.

A. se cuvine sa concluzionam urmatoarele: in viziunea contemporana.-asemanare. copiii cu organizare mintala normala.. -situare in spatiu. pe care le-am prezentat.descopera) aceste legitati interne ce corespund unor notiuni integratoare. b) a doua categorie de reguliimplica modul de utilizare.). jocul-invatare este distinct de jocul didactic (termen utilizat in literatura pedagogica).Asociatia franceza pentru educatia prin joc” (1970). -succesiune. care are mai multe filiale. -deosebire. . ce pun accent pe faptul ca jocul este o actiune de organizare a cunoasterii. ca de exemplu: -. -precizarea. acesta din urma limitand actiunea ludica la: -consolidarea. care constituie integrarea valorii conferita social actiunilor comportamentale. -asimilare. printre acestea amintim:  Consiliul International pentru Jocurile copiilor (in S. de structurare a realitatii..U. care se joaca cu obiectele . Avand in vedere cele trei forme de joc-invatare. -verificarea cunostintelor predate exista o serie de organizatii speciale.

afectiv. actiunea ludica si organizarea structurilor rationale de personalitatii. jocul devine un . ce se considera drept factori de organizare a comportamentului ludic. avand drept scop-stabilirea relatiilor de dezvoltare a structurilor de personalitate ale copilului. jocul atat o functie predictiva si propulsatoare. implica stabilirea unor indicatori. dupa cum urmeaza:       organizarea eului actional jocuri functionale. cat si una de joc-terapie.. -jocul este o forma de psihoterapie.motivationale si relationale organizate in functie de necesitatea dezvoltarii personalitatiidetermina aparitia unui comportament ludic. pe planul dezvoltarii personalitatii deficientului mintal. actiunea ludica si comportamentul psihomotor. .Decroly” din Saint-Mand¾. actiunea ludica apare ca o functie tripla de reglare. In contextul structural al persoanei. in functie de gradul de organizare al acesteia. incepand cu anul 1973-1974. dupa cum urmeaza: a) de echilibrare: homeostazie-cognitiv-afectiva.-Scoala . -organizarea personalitatii deficientului mintal. Rolul actiunilor ludice in organizarea personalitatii deficientului mintal Jocul se formeaza ca o actiune fundamentala a persoanei asupra obiectelor/persoanelor.. -mecanismele fundamentale neuropsihologice. organizarea categoriilor logice si structurile personalitatii. ce se realizeaza prin metode si procedee educationale. in scopul recuperatorii deficientului mintal in limita posibilitatilor. -schemele exercitate in joc se bazeaza pe structurile si functiile personalitatii. cat si terapie recuperatorie. 2. acest lucru implica urmatoarele aspecte: -jocul devine atat invatare.1. Belgiaunde. actiunea ludica si organizarea proceselor afectiv-motivationale. actiunea ludica si organizarea mintala.Centru de interes”.

Dupa prezentarea succinta a functiilor jocului (care sunt insesi functiile de reglare ale sistemului psihic) se impune precizarea . constituind astfel. Chateau preciza ca: .schemele” exercitate in joc se bazeaza atat structurile. Piaget considera ca imitatia amanata. implica forma de relatie obiectuala si de comunicare. ce confirma atat intelectul. Functia semiotica.organizare” al personalitatii pe care jocul se determina incepand cu organizarea Eu-lui Actional si terminand cu organizarea CATEGORIILOR LOGICE SI CU STRUCTURILE PERSONALITATII. actiunea ludica isi gaseste functionalitate in cadrul a cinci sectoare ale organizarii personalitatii: ACTIUNEALUDICA SI COMPORTAMENTUL PSIHOMOTOR ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA I  II ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA PROCESELOR AFECTIV-MOTIVATIONALE . cat si functiile personalitatii. In concluzie. devine o . gradul de . Pe . Asadar. astfel incat jocul.prin intermediul jocului copilul dobandeste mai intai acea autonomie. Jocul este si o actiune de comunicare intra si intra si extrasistemica. in mod special... acea personalitate si chiar acele scheme practice pe acea personalitate si chiar acele scheme practice pe care le va manifesta activitatea lui de adult”. cat si personalitatea deficientului mintal. limbajul si jocul are in comun functia semiotica. desenul.spirala pe care se dezvolta personalitatea umana.b) de optimizare.. ne intereseaza. La nivelul acestor functii apar o serie de tulburari.. precizam ca. J. despre care am amintit mai sus.forta predictiva” in structura dezvoltarii psdihologice a copilului.. c) de dezvoltare-progres.functionalitatii” actiunii ludice in contextul dezvoltarii multidimensionale ale personalitatii copilului.

deja. Modelul respectiv este divizat in trei compartimente. Acest model are ca scop principal-COMPENSAREA PERSONALITATII DEFICIENTULUI MINTAL IN VEDEREA INSERTIEI SOCIALE. III ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA STRUCTURILOR RELATIONALE ALE PERSONALITATII  IV  COMPORTAMENTULLUDIC  V 3. acordand noi posibilitati deficientului mintal. in cele ce urmeaza. si anume: .care urmaresc transformarea rolului profesorului-terapeut. analiza si operare cu operatori logici. Rolul jocului in contextul terapeutic este semnificativ si se structureaza in functie de anumite modele. un loc bine definit atat in cadrul metodelor de predareinvatare. cat si in cadrul metodelor si tehnicilor ce dezvolta capacitatea de observare. Vom prezenta. un model ce urmareste psihoterapia prin joc longitudinalincepand de la contextul social-moderator (scoala si terminand cu cel social-integrator). LUDOTERAPIA IN CADRUL ACTIUNII DE TERAPIE COMPLEXA RECUPERATORIE INTEGRATA Jocul-invatare si terapie ocupa.

spre exemplu: imaginile colorate au o importanta deosebita. In cadrul acestui model.COMPLEXULPSIHOTERAPIEI PRIN JOC I  ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA  II DOMENIILEDE APLICARE  III -programele scolare ale disciplinelor prevazute in planul de invatamant pentru deficienti mintal.atelier matematic” sau alte . Aceste sali de clasa sunt impartite in: -sali de studiu.profesorul-terapeut va folosi material educativ. -.. -spatiu pentru ludoteca..structurate in sistem modular cu scopuri multifunctionale. in functie de tipul de joc. cat si in sali de clasa. Intregul proces psihoterapeutic se va desfasura atat in sali speciale de joc. .colturi specializate” pentru abilitarea manuala. Petre Barbulescu).ludoteca (Gaston Mialaret) sau jocoteca (1979. -biblioteca scolara.

3. precum si obiectivele stabilite de taxonomia lui B. relatii dau principii  °NIVELUL DE SINTEZA: structurarea (rezumatul. precum si obiectivele stabilite de R. Diayel pentru jocuri. structurandu-l in sapte obiective.S.in cadrul ludoterapiei Avand ca punct de plecare obiectivele stabilite de taxonomia lu B. dupa cum urmeaza: ¬ NIVELUL DE CUNOSTINTE SIMPLE: intiparireasi retinerea informatiilor  .Sistemul de operationalizare. regulile in situatii noi. schema.1. Dogbeh si S. in functie de sase categorii de niveluri. N.S. interpretarea si exploatareadatelor ® NIVELUL DE APLICATIE:capacitatea de a aplica principiile.  ¯ NIVELUL DE ANALIZA: analizaunui ansamblu de elemente.rationamentul) elementelor provenite din surse diferite  . Bloom. Bloom. cercetatorii din cadrul UNESCO au stabilit sistemul operationalizare al psihoterapiei prin joc. planul.NIVELUL DE INTELEGERE:transpunerea unei forme de limbaj in altul.

scolare. DE CREATIE. sociale e) DOMENIILE INTELECTUALE: observatia. comunicare prin cuvinte/ propozitii   d) DOMENIILE AFECTIVE: alergarea.repulsia. aruncarea c) ACTIVITATI VERBALE: antrenamentulvocal. compararea.±NIVELUL DE INTERVENTIE. Transferul achizitiilor inoperatiilor in operatii creatoare  Creatorii amintiti considera ca jocul solicita aceste obiective. identificarea.descrierea. clasificarea etc.  . prehensiunea. datorita faptului ca diversele categorii de jocuri implica:  a) ACTIVITATILE PERCEPTIVE: contactulsenzorial cu obiectul b) ACTIVITATI SENZORIOMOTRICE:alergatul. reprezentarea diferitelor roluri si statutefamiliale.

f) ACTIVITATILE DE CONSTRUCTIE: caremobilizeaza energie fizica. teatrul. Musu si A. In lucrarea .valorificand experienta anterioara   g) ACTIVITATILE DE EXPRESIE CORPORALAsi ESTETICA: gimnastica. I. muzica. dansul. decupajul. capacitatile intelectuale si afective.Terapia educationala integrata “. desenul etc.. Taflon ne prezinta urmatorul model al actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Modelul actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Contextul socialmodelator  SCOALA  ACTIUNEA DE TERAPIE EDUCATIONALA INTEGRATA PSIHOTERAPIA PRIN PROGRAME DE INVATARE .

Terapia debilitatii motrice B. TERAPIA PSIHOMOTRICITATII A.Modelarea sau invatarea prin observare II. de imitare a gesturilor adultilor b)de invatare a unor notiuni primare privind proprietatile diverselor obiecte c)de manipulare a materialelor educative .Conditionarea operanta D.Jocuri senzoro-motrice: a)preliminare.Terapia instabilitatii psihomotrice C. III. PSIHOTERAPIA COGNITIVA A. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei tulburarilor de realizare motrica. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile debilitatii psihomotrice.Terapia tulburarilor de realizare motrica P e r so n a l Iit a t e decom pensat a Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei debilitatii motrice.JOC I. De preinvatare 1. Conditionarea pozitiva B. de invatare a gesturilor elementare de formare a comportamentului motor. PSIHOTERAPIA COMPORTAMENTALA A.Contraconditionarea  Jocuri de conditionare pozitiva Jocuri pentru inhibarea voluntara si a autocontrolului asupra reactiilor motrice Jocuri pentru conditionarea operanta Jocuri cu imagini pentru invatarea prin observare C.

combinari. rationamente. B.Jocuri de societate 1.Jocuri didactice de consolidare. Programul Marianne FrØsting 3. memoriei etc.Jocuri perceptiv-motrice (Jacques Dubosson) 4.Jocuri logice 4.Jocuri de natura perceptivmotrica cu scop de compensare.Jocuri-exercitiu (Jean Piaget) 5.De postanvatare D. 2. completare a cunostintelor 2. Guisenaire.De dezvoltare  C O M P E N S ARE I NTEG d)de formare a structurilor si conduitelor perceptiv-motrice de culoare. Jocuri pentru INVATAREA CONCEPTELOR FUNDAMENTALE 2. Z. forma.Jocuri pentru dezvoltarea atentiei.P. .Jocuri functionale (Eduard ClaparÀde) 1. De invatare C.Jocuri pentru formarea reprezentarilor mintale: asociatii.Jocuri de divertisment 3.Dienes) 1. orientareorganizare-structurare spatiotemporala 2.Jocuri pentru invatare specifica organizate in sistem (g.

Kinetoterapiaterapie prin miscare B. asociere. la nivelul operatiilor propozitionale (operatori logici.Psihoterapia de expresie: artterapia.Jocuri de culoare si forme 3. de divertisment. succesiune logica si cronologica. scriere).Jocuri de manipulare 2.Jocuri de asamblare 1.Jocuri de miscare pentru dezvoltarea capacitatilor motrice 2. muzicoterapia de expresie corporala. mecanisme combinatorii). C. lateralitate.Jocuri pentru formarea operatorilor prelogici. IV. improvizatie. PSIHOTERAPII ALE DEZVOLTARII A. simboluri.PSIHOTERAPIA DE GRUP . verbala 2.Jocuri grafice: preliminare.Jocuri pentru formarea conduitelor perceptiv-motrice de schema corporala.Jocuri pentru abilitatea manuala si formarea gesturilor fundamentale (Alice Descoeudres. clasificare.Ergoterapia terapia prin munca  1.RATO ARE 3. Denise Rouqu¾s) 1.Jocuri muzicale (ritm+melodie) V.Jocuri de constructii 3. Claude Kohler. inventivitate. orientareorganizare-structurare 3. logici la nivelul operatiilor concrete (comparare.Jocuri de ritm (programul Delcroze Willems) 4.

pe scurt.Cognitive (pe date manipulabile): 2.Jocuri cu roluri sociale 1. 2. simbolice.Jocuri de roluri tematice:fonetice.Psihodrama didactica C.Senzoro-motorii: -pipait 2. gramaticale.A. Fara model: -Creatie Jocuri de expresie 1.  Personalitate integrata Contextul social-integrator Pentru exemplificare. cu reguli de constructie.Marionetele 3.Jocuri bazate pe sociodrama B. Plastice 1. modul in care se pot valorifica jocurile sub aspectul obiectivelor operationale. Jocuri functionale 1. de expresie.Jocul in oglinda 1. lexicale. Verbale -inregistrare -statistice -profesie .Psihodrama 1.Cognitive verbale): Jocuri simbolice 1.Jocuri simbolice 4.Jocuri cu roluri psihodramatice 3.Identificarea cu un model: -familie (pe date 2.Jocuri cu rasturnarea rolurilor 5.Cu model: -fara mecanisme de functionare. SOCIOTERAPIA SPATIO-TEMPORALA. semantice 2. in functie de cinci tipuri de joc: functionale.Perceptive: -vizual –simple -scrieri -auditiv – stabilirea diferentelor si asemanarilor -incluziuni cauzalitate structuri spatiotemporale -conservare 2.Jocuri cu roluri psihosomatice 2. prezentam. Afective Jocuri cu reguli Jocuri de constructie 1.

3. asupra cooperare/competitie 4. -dubla. -cu reproducere mai mult sau mai putin fidela a mecanismelor de functionare. precizie deductie -implicatie -cu reducerea operationala a mecanismelor de functionare. De 3.dinamice:kinestezice. ritmice. Imitatie: -vebale .Verbale: -repetitii -fredonari 3. dirijarea altuia.Sociale: socializare de (reprezentarea -priza (alternanta) unei situatii): -familiale 3. a descrie actiuni -scolare -sociale -clasificare: -simpla. -cu multiple atribute -comunicarea: informatii. -cu stimularea neoperationala a mecanismelor de functionare. -influenta altuia.Muzicale rol -verbo-motor: a executa comenzi date.

patru categorii ludice si de organizare a cunoasterii cu mecanismele corespunzatoare. Vom prezenta.jocuri de triere. OPERATII CONCRETE  Mecanisme: -jocuri de asamblare -comparare -asociere  .jocuri cu suite logice de imagini -asamblare  2. dupa cum urmeaza: 1. DEZVOLTAREA SENZORO-MOTORIE  Mecanisme: -manipulare  -jocuri fara forme a structurilor si -imitatie conduitelor perceptiv -motrice -constructie  -jocuri de constructie cu cuburi .-neverbale: imitarea actiunii unui model Sistemul operational al psihoterapiei prin joc valorifica anumite coordonate semnificative pentru cunoastere prin conduita cognitiv-ludica. in continuare. selectie-grupare: -jocuri cu asociatii de idei -jocuri lingvistice: -cuvinte incrucisate .

selectie-grupare: -jocuri de scriere 3.jocuri de triere.Logi 2” -scriere -jocuri de triere.-ordonare  .lungimi -suprafete -volume -clasificare -jocuri de triere.. OPERATII PROPOZITIONALE  Mecanisme: -operatorii logice  -jocuri cu imagini pentru operator logici -jocuri pentru succesiunea logica si cronologica . selectie-grupare: -loto-uri -jocuri de ordonare: . selectie-grupare: -jocuri clasificate dupa criterii diferite -jocuri lingvistice: -jocuri de clasificare cu piesele trusei .

.-simboluri  jocuri cu simboluri -transformari  jocul deghizarilor -sesizarea schimbarilor.motrice -Matematica  jocuri de: -identificare -discriminare -operare -Istoria etc. CUNOASTEREA SPECIALIZATA: -Limba materna  jocuri de formare a structurilor si conduitelor perceptiv. . inventivitate si improvizatie  -jocul de exhivalenta -jocul de intersectie de clase -jocuri pentru incluziunea claselor -Mecanisme formule ale gandirii motorii  jocuri pentru implicatii logice 4.preinvatare -invatare -dezvoltare In cadrul jocului invatare-terapie.jocuri de transformare -jocuri de:. cat si participant activ la joc. profesorul terapeut este atat conducator.

e) amplitudinea. b) gestul rotire. a) forta. I. b) apasarea. in cadrul capitolului Terapia ocupationala aplicata (subcapitolele 7-8). pe baza observatiei dirijate. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice. 3.Esenta jocului invatare-terapie consta in faptul ca normele sunt intelese. f) agilitatea. c) efortul. spre deosebire de invatarea scolara unde normele sunt date de altii. Psihomotricitatea. i) coordonarea.1. Organizarea si conducerea motorie generala implica: 1. descoperite si aplicate de copil. d) gestul polimorf. e) gestul de oscilatie. II. Organizarea si conducerea motorie generala. . TERAPIA MOTRICITATII 3. h) dibacia. g) precizia statica si dinamica. Capacitatea de executie a 2. c) gestul scripto-plastic. d) viteza. Capacitati fizice gesturilor fundamentale a) gestul rectiliniu. precum si premisele teoretice si metodologice privind motricitatea/psihomotricitatea au fost detaliate mai sus.premise teoretice si metodologice Jocul si importanta psihomotricitatii in cadrul procesului de educare si recuperare a debililor mintal. Preocuparile specialistilor in domeniul psihomotricitatii sunt structurate astfel: I.

e) structura perceptiv-motrica spatiala. Tulburari ale psihomotricitatii. 3. b) schema corporala. Din punct de vedere motric. Tulburarile lateralitatii sunt determinate de: -contrarierea lateralitatii. Instrumente de evaluare 1. II. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice include: a) lateralitatea. consecinte contrarierii lateralitatii implica: . d) structura perceptiv-motrica de forma. f) structura perceptiv-motrica temporala.drept consecinta a repartitiei in emisferele cerebrale. Tulburari de lateralitate Lateralitatea se refera la inegalitatea functionala a partii drepte sau stangi a corpului.j) k) capacitatea de manipulare. -lateralizarea fortata in cazul unei lateralitati nedefinite. capacitatea de comunicare gestuala. -incercarea de a reeduca stangacia.2. c) structura perceptiv-motrica de culoare.

-copilul percepe corect spatiul si timpul dar se orienteaza gresit. succesiunile. 3. -nevoie permanenta de miscare. -dificultati in reproducerea si coordonarea miscarilor. 2. -nedibacie. -copilul nu este capabil de reversibilitate. turbulenta. 4. Instabilitatea psihomotorie -se printr-un dezechilibru al personalitatii datorat unor dificultati de inhibitie. -copilul percepe gresit pozitiile. -hiperexcitabilitate la nivel manual.-instabilitate motrica. -in plan motric. determinand perturbari semnificative in adaptarea scolara si sociala. -copilul se orienteaza corect dar nu are memoria spatiului si timpului. Tulburari de orientare. Tulburari de realizare motrica . -miscari parazitare. organizare si structurare spatio-temporala Aceasta categorie de tulburari se manifesta prin: -copilul ignora termeni spatiali si temporali. duratele. copilul cu instabilitate prezinta: -agitatie generala permanenta. -ticuri. de schimbare a spatiului.

ritmul. Lipsa acestora determina diferite tipuri de disgrafii: -tipul rigid. Instrumente de evaluare a nivelului de evolutie a psihomotricitatii la copii . -confuzii etc. -frangerea degetelor. crispat. coordonarea. lexic. -miscarea de pe un picior pe altul etc. de calcul. Tulburari psihomotorii de natura afectiva: se intalnesc la subiectii cu hiperemotivitate. viteza. b) dispraxia  lipsa de indrumare si control al miscarilor cu repercursiuni in actul grefic. miscari adaptate la un scop fara ca aceasta sa fie consecinta unei paralizii. se caracterizeaza prin: -gesturi necontrolate. -dezordine.a) apraxia  consta in pierderea capacitatii de a executa gesturi. c) disgrafia motrica  implica absenta unor componente motrice necesare scrisului. sau in starile de furie excesiva. 5. -organizarea defectuoasa a paginii. cum sunt: forta. -frecarea palmelor.

Probele cupronse in cadrul acestor teste pot servi educatorilor. c) Perla Claparede Walther.  aceste probe pot constitui pentru educatorii din scolile speciale: -obiective operationale cuprinse in programele educational-terapeutice. Teste psihologice): a) Punctare Binet-Vaschioote.Orice program de terapie educationala a psihomotricitatii va debuta cu o evaluare a achizitiilor psiho-motrice de care dispune copilul in momentul respectiv. Testul Ozeretski-Gruillmain:  cuprinde probe ce vizeaza comportamente motorii proprii copiilor normali intre 4-11 ani.  proba vizeaza comportamente esentiale ale vietii motrice sub cele patru aspecte ale ei: .drept consecinte ale activitatilor de terapie educationala a psihomotricitatii. pentru ca educatorii din cadrul acestor scoli sa poata utiliza testele standardizat. e) Discuri Walther. Dintre instrumentele de evaluare ale psihomotricitatii amintim: I. C. -tipuri specifice de activitate. Profesorii psihodiagnosticieni din scolile speciale au obligativitatea de a educa varsta psihomotricitatii. Bontica. Walter. f) Bile Walther. II. b) Tapping Ch. d) Decupaj Claparede-Walther. Bateria de probe pentru dexteritate manuala (G.

M. orientare spatiala. coordonare dinamica a mainilor C.D. sp. e structurat pe 6 sectiuni (arii de dezvoltare): a) stimularea sugarului. b) forta.a) viteza. precizarea gradului deficientei si incadrarea acesteia. III. clarificarea aspectelor in care sa se intervina si mijloacele care sa se opereze. aspecte lacunare ale motricitatii.G. coordonare dinamica generala. c) indemanare.  datele obtinute vor preciza:     gradul de intarziere psihomotrica.D. Or. R rapiditate. E echilibru. d) rezistenta-pe coordonatele: C. Ghidul Portage pentru educatie timpurie: cuprinde un inventar de abilitati de care trebuie sa dispuna copiii intre 0-6 ani si sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor. .

Organizarea si a) conducerea motorie generala. structurata pe trei categorii de obiective generale. -pentru educatorii din scolile speciale ghidul constituie: a) un instrument de evaluare a achizitiilor motrice ale elevilor la intrarea in scoala. rotativ.b) socializare. Obiectivele educational terapeutice ale psihomotricitatii In lucrarea Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal. obiective operationale precum si activitati ce duc la realizarea acestora. viteza. polimorf. c) limbaj. Musu prezinta o taxonomie a obiectivelor recuperatorii ale psihomotricitatii. f) motor. efort. formarea si dezvoltarea capacitatilor fizice: forta. precizie. -serveste drept instrument de proiectare a unui program de invatare.3. dupa cum urmeaza: Obiective generale Subniveluri formarea si dezvoltarea miscarilor I. C. . fiecare cuprinzand anumite subniveluri. Abilitatea motrica generala. d) autoservire. b) fundamentale: gestul rectiliniu. b) un model de proiectare a programelor individuale de recuperare. 3. Paunescu si I. e) cognitiv.

f) formarea si dezvoltarea activitatii motorii de exprimare a afectivitatii: exprimarea de atitudini.coordonare etc. Organizarea a) si b) organizarea lateralitatea. organizarea si structurarea temporala. e) comunicare formare si dezvoltarea comportamentului verbal: miscarile organelor fonatorii. c) formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentale ale membrelor superioare si inferioare ale diferitelor parti ale corpului: coordonare. coordonare sunet-gest. conduita si structura perceptiv-motrica de culoare. II. e) orientarea. c) conduita si structura perceptiv motrica de forma. d) formarea si dezvoltarea activitatilor motrice de manipulare de si a comportamentului nonverbala. structurarea si organizarea spatiala. d) orientarea. sentimente prin gesturi. schemei corporale si conduitelor structurilor perceptiv-motrice . emotii.

b) dezvoltarea deprinderilor de lucru. -formarea abilitatilor motrice generale.  nivelul structurii schemei corporale. Programa de terapie educationala complexa si integrata  este un document oficial ce orienteaza activitatea educatorilor din scolile speciale .III. Programul Suzanne Naville cuprinde capitolele:  motricitatea globala. Organizarea a) organizarea miscarilor in actiuni eficiente. printre care amintim: 1. Programul Psihocinetic Boulch structurat pe 3 niveluri:  nivelul functiilor instrumentale: perceptia corpului propriu si a lumii exterioare. intitulat: Activitati de terapie psihomotrica si abilitare manuala implica: -obiective cu caracter general ce se refera la intreaga comportamentului psihomotric. modulul IV.  cuprinde 5 module. 2. sfera a .  nivelul emotional si afectiv.  schema corporala.  educatia prin miscare. In functie de anumite obiective terapeutice ale psihomotricitatii au fost elaborate anumite actiunilor programe de terapie. 3.  organizarea spatio-temporala.

Termenul de integrare este definit in mai multe feluri:  ca proces de . Terapia educationala din scolile speciale are aplicabilitate pe diferite grupe de copii incadrati in clase scolare pe criteriul varstei cronologice si nivelul achizitiilor cognitive. . -activitati polivalente in cadrul cercurilor. cu toti elevii din clasa in conformitate cu orarul stabilit. 4. Autonomia personala si sociala in integrarea in comunitate.educational terapeutica se realizeaza frontal. Tudoran spunea ca: Formarea in vederea integrarii in societate. . In concluzie. se cuvine sa precizam faptul ca activitatea educational-terapeutica ce se desfasoara in scolile speciale este diferita de programele terapeutice din clinicile sau cabinetele specializate. cat si la educatia permanenta.-organizarea conduitelor si structurilor perceptiv – motrice. prin adaptarea personala e semnificatia cea mai generala care se atribuie conceptului de educatie.socializare.adaptare. Repere generale D. Activitatea.acomodare. facand apel atat la autoeducatie. FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE SI SOCIALE 4. PROGRAMUL DE INTEGRARE este definit in dictionarul de psihologie ca o cuprindere si inchidere intr-un tot a ceva ce devine astfel parte componenta a intregului si dobandeste –proprietati specifice . Adaptarea si integrarea sunt privite ca o problema majora a vietii sociale.1.

d) functia de esentializare  valoarea poate fi pusa in circulatie si intra intr-un sistem de intercomunicare. o succesiune de activitati prin care individul isi armonizeaza conduita si interesele cu cerintele mediului sau de viata. grup. care au rolul de a facilita desfasurarea in conditii normale a acestui proces de integrare bipolara. diferentiere si de selectare  de care dispun atat personalitatea cat si societatea. In viziunea acestei integrari a stabilit anumite functii. integrarea e privita sub triplu aspect: . Constantin Paunescu precizeaza ca: procesul integrarii constituie o actiune complexa care pe baza anumitor functii si strategii. ce conditioneaza functionarea normala a tuturor mecanismelor necesare unei vieti colective. una din problemele majore ale vietii sociale.o necesitate obiectiva a vietii oricarei colectivitati. genereaza o fuziune esentiala intre elementele sistemului personalitatii si elementele sistemului social.rezultate din interactiunea si interdependenta cu celelalte parti componente iar integrarea sociala (familie. Acestea sunt urmatoarele: a) functia de receptare  persoana umana recepteaza informatiile din mediu. b) functia de compunere. c) functia reprezentarii  valoarea se constituie integrata atunci cand are posibilitatea sa fie reprezentata sub forma unor idei. concepte. societate)-prin adaptare la conditiile sociale. Practica psihopedagogica considera integrarea ca: . directii de activitate. actiuni. determinand o dinamica de dezvoltare si de proces simultan si reciproc. din societate si transmite societatii manifestari. Din punct de vedere psihopedagogic.

beneficiaza de programe educationale care ii faciliteaza adaptarea si integrarea sociala asigurandu-i: -terapia.OBIECTIV PROCES REZULTAT a)   ca obiectiv  vizeaza realizarea unei legaturi intre cerinte si manifestari. -reabilitarea 4. -recuperarea. o subordonare a aspectelor secundare celor care servesc orientarea b) ca proces  integrarea este complexa.S. constand intr-un ansamblu de mecanisme si operatii. Copilul cu C. -abilitarea.E.2. prezentate in tabelele de mai jos: Tabel I . de viata sociala si evolutia unor fenomene aflate sub influenta mediului socio-economic Procesul adaptarii-integrarii necesita analiza si proiectarea programelor educationale raportate la specificitatea si individualitatea copilului. Obiectivele Programului General de Autonomie Personala si Sociala Programul general de autonomie personala si sociala este structurat in functie de anumite obiective generale si specifice. ce pregatesc si finalizeaza actiunea propriu-zisa c) ca rezultat  integrarea este legata de munca educativa.

7. Igiena personala-sanatatea. 3. Bucataria. Autonomia personala in mediul ambiant: gospodaresti. 3.Autonomia in afara clasei si a 1.FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: OBIECTIVE GENERALE A. 2. Tabel II AUTONOMIA SOCIALA. Formarea si dezvoltarea care sa abilitatilor conduca psihosociala.Vesela-tacamurile. INTEGRAREA SOCIALA-SOCIALIZAREA Obiective specifice Obiective generale A. Imbracamintea. 9. Incaltamintea. 6. Autonomia scolara.Pregatirea pentru viata de 4. Autoservire: 1. Hrana. Cunoasterea mediului social. 2. 2. 2. 8. 3. Corpul omenesc. 1.Obiective specifice. Autonomia sociala: 1. 5. Locuinta familie prin activitati B.Obiective specifice.Familia. sociale la maturitatea Formarea si dezvoltarea de ordin competentelor .

impulsuri emotionale. pentru a garanta siguranta de sine in manifestarile 4. Stabilirea echilibrului si a gradului de maturitate. anumitor 8. Acceptarea de sine si a altora. Norme de comportare personala. corporal si psihomotor.Manifestarea de receptivitate si respect pentru alte persoane in contexte sociale diferite. autoconducerea (conduita independenta). Viata de familie. educatie sexuala. Stimularea curiozitatii si interesului de cunoastere a . 9. Relatii de in adaptare micro/ si 5. 10. 5.Organizarea si programarea de activitati care sa permita autocontrolul.Mijloace de transport.Educarea sensibilitatii si a echilibrului afectiv. Comportamentul social: 1.Relatii intre sexe. 5. integrare macro grupurile sociale.Formarea capacitatilor afective care sa-i permita exprimarea propriilor emotii si sentimente. 4. 6. care sa consolideze autonomia 4. care sa-i permita adaptari inter si intrapersonale. B. 3. civilizata. Activitati de socializare. 2.scolii. Perceperea corecta.Autonomia in manipularea financiara. 7. obiectiva a propriei persoane. 3.

curatenie etc). Folosirea corecta a unor obiecte de uz personal. 3. 4. activitatea scolara si de joc etc). Incaltamintea. 5. 2. Aria de continut: a) b) Corpul omenesc. Tabel III FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: AUTOSERVIRE Obiective specifice: 1. Cunoasterea mediului ambiant si formarea capacitatii de autonomie. Vesela si tacamuri. mese principale. Bucataria. c) d) e) f) g) Imbracaminte. Hrana. Cunoasterea actiunilor din regimul zilnic (toaleta de dimineata. Formarea si exersarea deprinderilor de igiena personala. Igiena personala-sanatateautoingrijire. cu relatiile sociale specifice. a unor comportamente specifice de autoservire si pastrare a h) . obiecte de toaleta etc.Formarea si exersarea unor deprinderi practic gospodaresti (de ordine.mediului fizico-geografic si a celui socio-uman. Locuinta.

Aria de continut a) Cunoasterea si identificarea membrilor propriei familii. c) Pregatirea pentru viata de familie prin activitati gospodaresti in interiorul si exteriorul locuintei. relatii de rudenie. norme de convietuire si comportament: respect. . autogospodarire. Tabel IV AUTONOMIA PERSONALA – LA MEDIUL AMBIANT Obiective generale 1. 5. Cunoasterea principalelor institutii publice. 7. Cunoasterea si folosirea corecta a mijloacelor de transport. locuinta. cunoasterea diferentelor dintre mediul urban si cel rural. Formarea comportamentelor motrice la gospodarirea spatiului ambiant (locuinta. 2. cartierul. Respectarea regulilor rutiere. curte. dragoste etc. a elementelor privind familia. orasul etc. 3.sanatatii. pozitia copilului in familie. Identificarea mediului fizicogeografic si social de la oras si sat. b) Relatii de familie. gradina). Cunoasterea prin observatie si actiuni practice. a gusturilor social-utile de autoingrijire. 4. ajutor. Formarea comportamentelor motrice. strada. 6.

6. 2. de orientare in diferite situatii si unitati sociale.cu adaptarea socio-umana in diferite situatii. 3. 2. 7. joc. Formarea si exersarea capacitatilor de autonomie personala in vederea adaptarii la viata cotidiana. odihna etc. Tabel V AUTONOMIA SOCIALA: Obiecte specifice: 1. 5. Stabilirea unor relatii interpersonale. 3. Autonomie in afara clasei si scolii. Cunoasterea si exersarea principalelor activitati umanemunca. Cunoasterea mediului social.Formarea deprinderilor de asumat si indeplinirea unor 4. 3.de circulatie. Forme sociale de timpuriu. Formarea si exersarea deprinderilor de a se orienta si deplasa corect in mediul ambiant. . Autonomia scolara. Formarea deprinderilor de asumare si indeplinirea unor sarcini legate de autoservire.Mijloace de transport. Aria de continut: Adaptarea la mediul social: 1. autonomie pentru adaptare la viasa cotidiana.

stapanirea de sine etc.reglarea capacitatilor de cooperare. in mediul social cotidian. colaborare. 5. in familie.Formarea unor trasaturi de personalitate necesare pentru adaptarea socio-profesionala spiritul de responsabilitate. respectarea si aplicarea normelor. de convietuire in grupuri de munca.Formarea unor conduite de viata civilizata prin imitarea modelelor complementare si implementarea unor norme vizuale de comportare: formele de politete.Cunoasterea.sarcini legate de autoservire. 4.. adresare etc. autonomie pentru adaptarea la viata cotidiana. 7. deprinderilor de comportare civilizata. cu persoane cunoscute si necunoscute. 6. coordonare cu cel cu statut social similar deosebit. Tabel VI .

5.Formarea deprinderilor de relationare sociala.BFKT . Educatia sexuala. 3.COMPORTAMENTUL SOCIAL: SOCIALIZAREA Obiective specifice: 1. institutii publice.Relatii intre sexe. la biserica etc.An II.Formarea si exersarea deprinderilor de comprotare in familie. 4. 4. 3. Cunoasterea si respectarea normelor de buna convietuire.. 5. Reactii de adoptare si integrare in micro/macrogrupurile sociale: relatii de familie. 5. Studenta:Sandu Gloria Teona Cristiana. 2. relatii interumane. Viata de familie. scoala etc. a codului de bune maniere. statut. Norme de comportare civilizata. in grupul scolar. gradinita. Formarea si exersarea unor comportamente adecvate in ocazii speciale: in vizita.Stabilirea unor relatii interpersonale corecte. diferentiate in functie de varsta. Activitati de socializare. situatii concrete. 6. 2. microgrupul social. Aria tematica: 1.Cunoasterea si exersarea deprinderilor de comportare civilizata in mijloacele de transport.Gr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful