FORME DE TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU COPII CU DEFICIENTA MINTALA (Terapia cognitiva, Ludoterapia, Terapia psihomotricitatii si organizarea si formarea autonomiei

personale si sociale)
TERAPIA COGNITIVA

1. TERAPIA COGNITIVA, REPERE GENERALE Terapia cognitiva este una dintre formele Terapiei comportamentale, ce vizeaza, in cazul copiilor cu deficienta mintala o structurare a complexului de stimuli exteriori, dupa niveluri adapatate unei tipologii de organizare mintala. Terapia cognitiva poate fi privita ca un proces complex de echilibrare mintala, prin organizarea specifica a cunoasterii la deficientul mintal, structurata pe anumite niveluri: -nivelul cunoasterii teoretice- prin invatarea conceptelor; -nivelul cunoasterii psihosociale- ce determina modificari semnificative in personalitatea copilului cu cerinte educationale speciale. Terapia cognitiva este formata din ACTIUNI si PROGRAME COMPENSATORII ce au drept scop dezvoltarea, privind intelegerea fenomenelor, lucrurilor, oamenilor, precum si a situatiilor din dimensiunea lor instrumental-integratoare. DOMENIILE TERAPIEI COGNITIVE: a) Terapia cognitiva de TIP A; b) Terapia cognitiva de TIP B. a) ,,Terapia cognitiva de TIP A“ vizeaza:

I. CONSOLIDAREASISTEMATIZAREACOMPLETAREA 

faptelor, informatiilor, abilitatilor, competentelor, deprinderilor II. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE CUNOASTERE b) ,,Terapia cognitiva de TIP B“ include: I: ACTIVITATILE  II. PROGRAMELE  ce organizeaza procesul de cunoastere

Aplicabilitatea cognitiva se realizeaza prin organizarea si reorganizarea unor MODELE DE INVATARE. Structura modelului de terapie cognitiva este organizata dintr-o serie de submodule, ce dau nastere la elaborarea unor programe terapeutice. Printre acestea amintim urmatoarele:  programul de stimulare perceptive-motrica (elaborat de catre Marianne Frostig);  programul pentru formarea conceptelor fundamentale logico-matematice (elaborat de Jean Piaget, sau Mary Barotta Lorton);  programul complex de exercitii perceptive si senzorio-motorii (elaborat de Jacques Dubosson). SUBMODULELE TERAPIEI COGNITIVE I. TERAPIA COGNITIVA DE TIP A“ cuprinde: -A. Activitatile de organizare, consolidare, sistematizare, completare a faptelor, informatiilor, abilitatilor, deprinderilor; -B. Programele de interventie edcationala personalizata.

II: CUNOASTEREA SENZORIALA, cu cele cinci domenii: Sensibilitatea: -cutanata; -vizuala; -gustativa; -olfactiva; -auditiva. III. CUNOASTEREA PERCEPTIVA, cu cele cinci arii destinate formarii urmatoarelor abilitati vizualperceptive: -coordonare vizuo-motorie; -perceptia forma-fond; -constanta perceptiei; -pozitia in spatiu; -relatiile spatiale. Acest submodul este structurat intr-o forma de exercitii si activitati pregatitoare atat pentru actul lexic si grafic, cat si pentru alte domenii de cunoastere de o gama diversificata, ca de exemplu: ACTIVITATI DE OBSERVARE VIZUALA ACTIVITATI PENTRU EDUCAREA

PSIHOMOTRICITATIISTRUCTURI DE DEZVOLTARE LINGVISTICA STRUCTURI DE FORME A RATIONAMENTULUI IV. Submodul ce cuprinde o serie de exercitii si activitati ce determina formarea si dezvoltarea CONCEPTELOR FUNDAMENTALE DE NATURA LOGICO-MATEMATICA, inspirate din programul lui Mary Barotta Lorton dau din conceptia piagetiana.

V. Submodul inspirat din programul lui Jacques Dubosson, format din exercitii perceptive si senzorio-motorii  ce determina FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROCESELOR PSIHICE: -atentia; -reprezentarea; -imaginatia; -memoria; -gandirea. In aplicarea Programelor de Terapie Educationala Complexa si Integrata se impune elaborarea unor principii, dupa cum urmeaza: a) programarea activitatilor in functie de caracterul terapeutic al educatiei; b) evaluarea- privita din doua perspective: 1. componenta esentiala a rezultatelor si proceselor ce au loc in derularea actului educational-terapeutic; 2. mecanism de reglare a intregului process educational-terapeutic. c) elaborarea de programe de interventie educational-terapeutica personalizate; b) Terapia educationala este complexa si integrata si se realizeaza: -prin activitatile integrative bazate pe principiul interdisciplinara, interrelational dintre cele 5 module educational-terapeutice; -prin activitati integrative  ce decurg din valorificarea posibilitatilor si resurselor de invatare oferite elevilor de scoala, familie si mediul comunitar. 1. CUNOASTEREA DE SINE; EXPERIENTA INTERPERSONALA SI CUNOASTERE SENZORIALA

In cadrul procesului de terapie cognitiva se realizeaza si cunoasterea de sine dau ,,conceptual de eu”. Allport W. G. prezinta o serie de factori care stau la baza perceptiei sociale. Dintre acestia amintim: EXPERIENTA INTERPERSONALAASEMANAREAINTELIGENTA DE SINE/AUTOCUNOASTEREAABILITATEA COMPLEXITATEA DE ADAPTARE

COGNITIVACUNOASTEREA

SOCIALADETASAREAATITUDINEA ESTETICAPASIUNEA PENTRU VIATA INTERIOARA Se impune o prezentare succinta a fiecaruia dintre factorii amintiti. a) Experienta interpersonala: -implica aria de cunostinte despre oameni si capacitatea subiacenta de a-i evalua obiectiv; -experienta cunoasterii trebuie dirijata atat spre informatii si cunostinte generale, cat si spre informatiile generate de fiinta umana in relatiile sale. b) Asemanarea; corespondenta dintre sex; varsta cronologica; pregatirea profesionala; gusturile; preocuparile; aspiratiile; relatiile commune: -implica o intercunoastere mai exacta si obiectiva; -devine o puternica motivatie pentru evaluarea de sine si a celuilalt. c) Inteligenta  Janet Piaget considera ca inteligenta este: -o functie de adaptare; -proces in care faciliteaza discriminarea intre esential si neesential, legatura dintre cause si efecte, capacitatea de anticipatie si predictie etc.

deficientul prezinta o inabilitate generala de adaptare sociala. . ce implica o perturbare la nivelul cognitiei. o cat mai reala imagine de sine”. -motivatie.  la deficientul mintal  cunoasterea interpersonala este directivata relativ spre aspectele negative ale personalitatii celuilalt. -informatii. din cercetarile efectuate pe baza testelor de maturizare intelectuala. perceptia sociala adecvata a propriei persoane.o stapanire directa a unor informatii cat mai complete si reale despre propria persoana”. cunoasterea de sine se defineste ca: .constientizarea propriilor statusuri. d) Complexitatea cognitiva:  presupune stapanirea unei multitudini de comportamente de cognitie: -empatie. a relatiilor sale cu semenii. rationamente corecte. -comunicare interpersonala. -stapanire de sine. e) Cunoasterea de Sine/Autocunoasterea -din perspectiva psihosociala.. f) Abilitatea de adaptare sociala   implica o serie de aptitudini si motivatii ce permit individului o rapida adaptare sociala. -in psihologia sociala autocunoasterea implica: . concepte clare. s-a constatat faptul ca majoritatea deficientilor sunt disfunctionali intelectivi..

-comportamentul deficientului este de slaba rezistenta la provocare si implicarea acestuia este un act impulsiv.  comportamentul cognitiv.. generata de cunoastere si interrelationare.g) Detasarea: -implica o atitudine de . NIVELURI ALE CUNOASTERII SENZORIALE Vom prezenta succint trei niveluri de interventie – corespunzatoare a trei niveluri de cunoastere senzoriala. i) Pasiunea pentru viata interioara (Allport-o denumeste . fara o reflectare prealabila. iar modalitatile relatiilor sale sunt inestetice.. dupa cum urmeaza: NIVEL I  NIVEL II  NIVEL III . h) Atitudinea estetica: -implica sentimentele de frumos pe care le determina relatiile cu ceilalti precum si satisfactia armoniei. -deficientul are o senzatie de dizarmonie.plasare” mai la distanta. CUNOASTEREA SENZORIALA A.atat din perspectiva cunoasterii teoretice (la nivel de concepte). trairilor proprii. fiind contra implicarii nereflexive. -constituie o conditie a cunoasterii obiective.pentru subiectiv”)  cunoasterea interumana se foloseste de: -date provenite de la o persoana. -date pe care le interpreteaza conform experientelor. cat si din cea la nivelul cunoasterii psiho-sociale-este foarte perturbat la deficientul mintal.

 activitatea perceptiva  este o sursa de:     decentrari. transpuneri. comparatii. -volume. inclusiv la nivel metodic. transferari.  copilul dobandeste informatii cu privire la: -forme. -echilibrul/instabilitatea lucrurilor sau fenomenelor.  educarea simturilor se realizeaza intr-o forma apropiata de cea pe care o au. -structura materialelor.  modul de organizare va fi conceput. sincretic.NIVEL I  caracteristici:  se adreseaza copiilor aflati intr-un stadiu de percepere global. .  dominanta senzoriala: vizuala si tactila NIVEL II se caracterizeaza prin:  nivel intermediar. astfel incat so permita realizarea unor experiente multiple. exercitiile si jocurile pentru copiii mici. in domenii familiare variate.  copiii sunt apti pentru educatie senzoriala.

OBIECTIVE DE CUNOASTERE SENZORIALA . NIVEL III    de analiza mai mobila ce tinde pana la reversibilitate. scop: antrenarea copilului sa perceapa raporturi intre marimi greutati volume distante pozitii directii CARACTERISTICI SI OBIECTIVE ALE ACTIVITATII DE CUNOASTERE SENZORIALA A. f) exercitiile senzoriale se vor realiza dupa un anumit program. e) exercitiul senzorial se va desfasura zilnic  intre 10-30 minute. cu toata grupa. cunoastere senzoriala implica activitati organizate metodic. A. analize si sinteze la nivelul tuturor analizatorilor. d) materialul destinat controlului insusirii exercitiului senzorial trebuie sa fie divers. . permite copiilor: observari. ce poate include FISE INDIVIDUALE / FISE PENTRU O GRUPA MICA DE COPII.se desfasoara in grupuri mici. c) suprafata de expunere trebuie sa fie mica. prezentat in modalitati diferite. b) materialul prezentat trebuie sa fie distinct fata de fundal. CARACTERISTICI: a) forma exercitiului senzorial: -individuala. avand un scop in sine.

Ca tehnici de psihoterapie cognitiva. in scolile de recuperare. PROGRAMELE INTEGRATE ce include stiintele despre om si societate. a desprinde elemente A clasifica obiectele II A completa serii asemanatoare. -relatiilor socio-morale. . I OBIECTIVE CARACTERISTICI a tria: a) a desparti: a diferentia. a uni. a incerca succesiv. TEHNICILE PSIHOTERAPIEI COGNITIVE: OBIECTIVE OPERATIONALE Tehnicile psihoterapiei cognitive Psihoterapia cognitiva reprezinta . a redescoperi asemanari. sistem ce presupune transformari fundamentale in: continutul procesului de invatamant si in practica.crt. a asocia.principala veriga” a intregului sistem de terapie reeducationala. a opune. mentionam urmatoarele:  A. -activitatii specifice. a recunoaste. ce sunt centrate pe cunoastere: -fiinte umane.. b) a apropia: a identifica. a potrivi.Nr. a descoperi deosebiri. III A reconstitui ansambluri a gandi obiectivul in totalitatea lui.

a reconstrui conceptele si de-a elimina cat mai mult din experienta primara)  -Sa rationalizeze conflictele (scop: antrenarea subiectului intr-un sistem normalizat de logica a cunoasterii si evaluarii conflictelor)  -Constientizarea datelor cunoasterii pe baza conceptelor clare (la deficientii mintali s-a constatat ca nivelul de formare si mai ales abstractizare. includere in activitatea didactica a tehnicilor terapeutice:  la orice obiect de studiu. inclusiv disciplinele de practica – se impun continuturi terapeutice integrate disciplinei. Obiective operationale Obiectivele operationale ale psihoterapiei cognitive au drept scop: transformarea normalizatoare a unei instante psihice. cu influente puternice in relatiile individului cu realitatea si societatea. Se impune sa enumeram principalele obiective operationale: -Sa conceptualizeze experienta traita (subiectului i se ofera posibilitatea de. B. nu coincid cu ale subiectilor de aceeasi varsta)  -Sa poata sa se cunoasca pe sine (impune realizarea unui comportament cu abilitati de cunoastere si o normalizare la nivelul perceperii si evaluarii de sine)  . generalizare si stabilizare al conceptelor este diminuat si perturbat)  -Sa normalizeze constructele (o parte din constructele cu care deficientul evalueaza lumea sunt modificate.

Motto:..imaginea de sine.Intelepciunea si iubirea copilului este jocul” (L. pana la cele implicate in operatiile formale. -reprezentare a celorlalti. logice. Blaga) I.este privit ca: . Programele de invatare prin joc: -au un principiu comun: indiferent de natura informatiei. se urmareste. REPERE TEORETICE GENERALE. Domeniile de aplicare se refera la: LUDOTERAPIA 1.-Sa stie sa cunoasca pe celalalt  -Sa-si schimbe sistemul de evaluare si comportamentul valorizat  fata de: . in mod specialformarea unei anumite operatii. II. PRIVIND LUDOTERAPIA: Jocul . Complexul psihoterapiei prin joc. -fiecare categorie de terapie include si subcategoriile de tehnici terapeutice corespunzatoare. -terapii ce valorifica continutul si metodologia programelor scolare pentru deficientii mintal. apare conceput ca: -acte educationale. III. de la mecanismele implicate in operatiile concrete.

 Mecanismele intime ale jocului sunt mecanisme de invatare.. .. Seguin precizeaza ca.. care erau considerate in istoria comunitatii drept munca. Ed.idiotul care se joaca nu mai este idiot”. Jocurile educative  au o forta predictiva: H. Blanscki– propune inlocuirea termenului de . Wallon le considera .idiotul care se joaca merita un alt nume”.M.P. Stanley Holl–jocul = este privit ca o reproducere a unor actiuni inutile in prezent. O. precum si a cunoasterii. este rezultatul coexistentei subiect-lume. Eduard ClaparÀde–jocul = un mijloc de realizare de sine. ..  Clasicii psihopedagogiei speciale: Itard. Decroly considera ca jocul educativocupa un loc central in ortopedia mintala.arta a constructiei sau dramatizarii”.un rol central in procesul educational – terapeutic. Herbert Spencer–jocul = activitate ce foloseste surplusul de energie al copilului.o modalitate de relatie intre EU (SUBIECT) si LUMEA OBIECTELOR si a RELATIILOR. Decroly. S¾guin. . TEORIILE JOCULUI DIN PERSPECTIVE PSIHOPEDAGOGICE:      J. Boldwin –jocul = activitate autotelica opusa muncii..Veritabile teste de dezvoltare”  au o forta propulsatoare pe planul dezvoltarii psihice a deficientului mintal. -un simptom discriminativ in precizarea diagnosticului dupa cum urmeaza: Ed.jocul este un instrument de masurare a procesului de maturizare si dezvoltare mintala si afectiva. fiind generat de interstimularea afectiva. P.joc” cu cel de . constituie o forma de organizare a cognitiei. Maria Montessori acorda jocului: .. Jocul promoveaza invatarea si ajunge sa fie o forma de relatie obiectuala cu motivatia lucida. O.

persoana sau situatia. prin diferite tehnici ale terapiei prin joc (play therapy): 1. dupa cum urmeaza:  . Dienes ne prezinta trei categorii de jocuri-ca forma de invatare. Tehnica neorientala.schimb simptotetic cu obiectul. Piaget  jocul reprezinta un . care se realizeaza prin scheme diferite. 2.. actiunea ludica fiind considerata ca o actiune primara”. chiar din primele luni de existenta.  J. Jocul cu reguli Jocul-Simbolic Jocul-Exercitiu Triada ludica piagetiana:  prezinta urmatoarele caracteristici: -este structurata pe scara evolutiva a inteligentei. -predomina asimilarea. -fiecare tip de joc este o etapa de dezvoltare. 2.P. iar terapeutul nu ofera indicatii directe.terapeut asi organizeaza interventia terapeutica in cadrul desfasurarii jocului. Ana Freud – elaboreaza tehnica orientata in cadrul careia profesorul.PROCES DE TERAPIE RECUPERATORIE Z. JOCUL. Psihanalistii folosesc jocul drept metoda de depistare si interpretare a complexelor si trasaturilor de caracter.considera jocul drept un mijloc natural de autoexprimare  in care copilul se joaca cu ce si cum doreste in camera speciala de joc.

3) Forma de joc. pana la cele consacrate de cunoastere. -organizarea stimulilor inregistreaza urmatoarele faze: a) receptia. b) diferentierea obiectelor dupa unele insutiri. avand drept rezultat INVATAREA. c) identificarea dupa criterii de identitate a obiectelor si a actiunilor de manipulare a acestora. determinand o realitate concreta. in mecanismul invatarii..ce poate contine si imagini reprezentate dupa tipul de organizationala. La deficientul mintal.invatare cu reguli  este structurata in doua categorii de reguli: a) primele forme ale categoriei .recunoasterea dimensiunilor stimulatorii ale obiectelor.1) Forma de joc – invatare explorator – manipulativ: -explorarea prin manipularea de obiecte determina relatia obiectuala. 2) Jocul reprezentativ: este structurat in trei etape: a) apare imediat ce obiectele de joc ale copiilor-tin locul a ceea ce nu sunt.reguli”  sunt constituite de legile de: . incepand de la formele incipiente. c) se impune existenta unui mecanism de comutare la realitatea mintala. b) se formeaza la copil un spatiu mintal. se impune necesitatea unui sistem de antrenament specific pentru formarea si dezvoltarea simbolurilor.

. pe care le-am prezentat. -verificarea cunostintelor predate exista o serie de organizatii speciale. acesta din urma limitand actiunea ludica la: -consolidarea. . care constituie integrarea valorii conferita social actiunilor comportamentale. -situare in spatiu..). -deosebire.descopera) aceste legitati interne ce corespund unor notiuni integratoare. care se joaca cu obiectele .-asemanare. -succesiune. -asimilare. ce pun accent pe faptul ca jocul este o actiune de organizare a cunoasterii. care are mai multe filiale. b) a doua categorie de reguliimplica modul de utilizare.Asociatia franceza pentru educatia prin joc” (1970). copiii cu organizare mintala normala. de structurare a realitatii.U. Avand in vedere cele trei forme de joc-invatare.A. -precizarea. se cuvine sa concluzionam urmatoarele: in viziunea contemporana. ca de exemplu: -. printre acestea amintim:  Consiliul International pentru Jocurile copiilor (in S. jocul-invatare este distinct de jocul didactic (termen utilizat in literatura pedagogica).

cat si una de joc-terapie. actiunea ludica si organizarea mintala. actiunea ludica si organizarea structurilor rationale de personalitatii. afectiv. ce se considera drept factori de organizare a comportamentului ludic.Decroly” din Saint-Mand¾. Rolul actiunilor ludice in organizarea personalitatii deficientului mintal Jocul se formeaza ca o actiune fundamentala a persoanei asupra obiectelor/persoanelor.motivationale si relationale organizate in functie de necesitatea dezvoltarii personalitatiidetermina aparitia unui comportament ludic. -mecanismele fundamentale neuropsihologice.1. in scopul recuperatorii deficientului mintal in limita posibilitatilor. in functie de gradul de organizare al acesteia. actiunea ludica apare ca o functie tripla de reglare. incepand cu anul 1973-1974. dupa cum urmeaza:       organizarea eului actional jocuri functionale. ce se realizeaza prin metode si procedee educationale. actiunea ludica si comportamentul psihomotor.Centru de interes”. . -organizarea personalitatii deficientului mintal. -schemele exercitate in joc se bazeaza pe structurile si functiile personalitatii. 2. actiunea ludica si organizarea proceselor afectiv-motivationale. jocul devine un .. Belgiaunde. acest lucru implica urmatoarele aspecte: -jocul devine atat invatare. cat si terapie recuperatorie.-Scoala . implica stabilirea unor indicatori. organizarea categoriilor logice si structurile personalitatii.. avand drept scop-stabilirea relatiilor de dezvoltare a structurilor de personalitate ale copilului. dupa cum urmeaza: a) de echilibrare: homeostazie-cognitiv-afectiva. jocul atat o functie predictiva si propulsatoare. pe planul dezvoltarii personalitatii deficientului mintal. -jocul este o forma de psihoterapie. In contextul structural al persoanei.

Functia semiotica.organizare” al personalitatii pe care jocul se determina incepand cu organizarea Eu-lui Actional si terminand cu organizarea CATEGORIILOR LOGICE SI CU STRUCTURILE PERSONALITATII. astfel incat jocul. limbajul si jocul are in comun functia semiotica.schemele” exercitate in joc se bazeaza atat structurile. devine o . acea personalitate si chiar acele scheme practice pe acea personalitate si chiar acele scheme practice pe care le va manifesta activitatea lui de adult”.. Chateau preciza ca: . desenul. ne intereseaza.spirala pe care se dezvolta personalitatea umana. Asadar. cat si personalitatea deficientului mintal.b) de optimizare. La nivelul acestor functii apar o serie de tulburari. J. despre care am amintit mai sus. gradul de ..prin intermediul jocului copilul dobandeste mai intai acea autonomie. cat si functiile personalitatii. Dupa prezentarea succinta a functiilor jocului (care sunt insesi functiile de reglare ale sistemului psihic) se impune precizarea . in mod special. actiunea ludica isi gaseste functionalitate in cadrul a cinci sectoare ale organizarii personalitatii: ACTIUNEALUDICA SI COMPORTAMENTUL PSIHOMOTOR ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA I  II ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA PROCESELOR AFECTIV-MOTIVATIONALE .forta predictiva” in structura dezvoltarii psdihologice a copilului. Jocul este si o actiune de comunicare intra si intra si extrasistemica. implica forma de relatie obiectuala si de comunicare.. Piaget considera ca imitatia amanata.functionalitatii” actiunii ludice in contextul dezvoltarii multidimensionale ale personalitatii copilului. Pe .. ce confirma atat intelectul. c) de dezvoltare-progres. In concluzie. precizam ca. constituind astfel..

Acest model are ca scop principal-COMPENSAREA PERSONALITATII DEFICIENTULUI MINTAL IN VEDEREA INSERTIEI SOCIALE. cat si in cadrul metodelor si tehnicilor ce dezvolta capacitatea de observare. in cele ce urmeaza. deja. III ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA STRUCTURILOR RELATIONALE ALE PERSONALITATII  IV  COMPORTAMENTULLUDIC  V 3. acordand noi posibilitati deficientului mintal. LUDOTERAPIA IN CADRUL ACTIUNII DE TERAPIE COMPLEXA RECUPERATORIE INTEGRATA Jocul-invatare si terapie ocupa. analiza si operare cu operatori logici.care urmaresc transformarea rolului profesorului-terapeut. si anume: . un model ce urmareste psihoterapia prin joc longitudinalincepand de la contextul social-moderator (scoala si terminand cu cel social-integrator). Vom prezenta. Modelul respectiv este divizat in trei compartimente. un loc bine definit atat in cadrul metodelor de predareinvatare. Rolul jocului in contextul terapeutic este semnificativ si se structureaza in functie de anumite modele.

-. in functie de tipul de joc.colturi specializate” pentru abilitarea manuala.atelier matematic” sau alte . -spatiu pentru ludoteca..COMPLEXULPSIHOTERAPIEI PRIN JOC I  ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA  II DOMENIILEDE APLICARE  III -programele scolare ale disciplinelor prevazute in planul de invatamant pentru deficienti mintal.. Intregul proces psihoterapeutic se va desfasura atat in sali speciale de joc. Petre Barbulescu). .profesorul-terapeut va folosi material educativ. cat si in sali de clasa. Aceste sali de clasa sunt impartite in: -sali de studiu. In cadrul acestui model. -biblioteca scolara.ludoteca (Gaston Mialaret) sau jocoteca (1979.structurate in sistem modular cu scopuri multifunctionale. spre exemplu: imaginile colorate au o importanta deosebita.

interpretarea si exploatareadatelor ® NIVELUL DE APLICATIE:capacitatea de a aplica principiile.Sistemul de operationalizare.rationamentul) elementelor provenite din surse diferite  . Bloom. precum si obiectivele stabilite de taxonomia lui B. cercetatorii din cadrul UNESCO au stabilit sistemul operationalizare al psihoterapiei prin joc. regulile in situatii noi. Bloom.S. dupa cum urmeaza: ¬ NIVELUL DE CUNOSTINTE SIMPLE: intiparireasi retinerea informatiilor  . structurandu-l in sapte obiective. Diayel pentru jocuri. precum si obiectivele stabilite de R.NIVELUL DE INTELEGERE:transpunerea unei forme de limbaj in altul.  ¯ NIVELUL DE ANALIZA: analizaunui ansamblu de elemente. in functie de sase categorii de niveluri.in cadrul ludoterapiei Avand ca punct de plecare obiectivele stabilite de taxonomia lu B. schema.S. N. planul.3. relatii dau principii  °NIVELUL DE SINTEZA: structurarea (rezumatul.1. Dogbeh si S.

identificarea. prehensiunea. datorita faptului ca diversele categorii de jocuri implica:  a) ACTIVITATILE PERCEPTIVE: contactulsenzorial cu obiectul b) ACTIVITATI SENZORIOMOTRICE:alergatul.repulsia. comunicare prin cuvinte/ propozitii   d) DOMENIILE AFECTIVE: alergarea. clasificarea etc. reprezentarea diferitelor roluri si statutefamiliale.descrierea. compararea. DE CREATIE. sociale e) DOMENIILE INTELECTUALE: observatia.±NIVELUL DE INTERVENTIE. Transferul achizitiilor inoperatiilor in operatii creatoare  Creatorii amintiti considera ca jocul solicita aceste obiective. scolare.  . aruncarea c) ACTIVITATI VERBALE: antrenamentulvocal.

decupajul. capacitatile intelectuale si afective. dansul.f) ACTIVITATILE DE CONSTRUCTIE: caremobilizeaza energie fizica. In lucrarea . teatrul. Taflon ne prezinta urmatorul model al actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Modelul actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Contextul socialmodelator  SCOALA  ACTIUNEA DE TERAPIE EDUCATIONALA INTEGRATA PSIHOTERAPIA PRIN PROGRAME DE INVATARE .valorificand experienta anterioara   g) ACTIVITATILE DE EXPRESIE CORPORALAsi ESTETICA: gimnastica. Musu si A.Terapia educationala integrata “. muzica. I. desenul etc..

PSIHOTERAPIA COMPORTAMENTALA A. TERAPIA PSIHOMOTRICITATII A. De preinvatare 1. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei tulburarilor de realizare motrica. PSIHOTERAPIA COGNITIVA A.Modelarea sau invatarea prin observare II. de invatare a gesturilor elementare de formare a comportamentului motor.JOC I.Conditionarea operanta D. Terapia debilitatii motrice B. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile debilitatii psihomotrice.Contraconditionarea  Jocuri de conditionare pozitiva Jocuri pentru inhibarea voluntara si a autocontrolului asupra reactiilor motrice Jocuri pentru conditionarea operanta Jocuri cu imagini pentru invatarea prin observare C.Jocuri senzoro-motrice: a)preliminare.Terapia tulburarilor de realizare motrica P e r so n a l Iit a t e decom pensat a Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei debilitatii motrice. de imitare a gesturilor adultilor b)de invatare a unor notiuni primare privind proprietatile diverselor obiecte c)de manipulare a materialelor educative . Conditionarea pozitiva B.Terapia instabilitatii psihomotrice C. III.

P. forma.Jocuri-exercitiu (Jean Piaget) 5. rationamente. B.Jocuri pentru invatare specifica organizate in sistem (g. orientareorganizare-structurare spatiotemporala 2. Z. memoriei etc. Programul Marianne FrØsting 3. completare a cunostintelor 2. combinari.Jocuri pentru formarea reprezentarilor mintale: asociatii.Dienes) 1. Jocuri pentru INVATAREA CONCEPTELOR FUNDAMENTALE 2.Jocuri perceptiv-motrice (Jacques Dubosson) 4.Jocuri logice 4. Guisenaire.Jocuri functionale (Eduard ClaparÀde) 1.Jocuri de societate 1. De invatare C.Jocuri pentru dezvoltarea atentiei.De postanvatare D.De dezvoltare  C O M P E N S ARE I NTEG d)de formare a structurilor si conduitelor perceptiv-motrice de culoare.Jocuri didactice de consolidare. .Jocuri de divertisment 3. 2.Jocuri de natura perceptivmotrica cu scop de compensare.

logici la nivelul operatiilor concrete (comparare. IV.Jocuri pentru abilitatea manuala si formarea gesturilor fundamentale (Alice Descoeudres.RATO ARE 3.PSIHOTERAPIA DE GRUP . lateralitate. mecanisme combinatorii). PSIHOTERAPII ALE DEZVOLTARII A. succesiune logica si cronologica.Jocuri de asamblare 1. la nivelul operatiilor propozitionale (operatori logici.Jocuri de ritm (programul Delcroze Willems) 4. Denise Rouqu¾s) 1. simboluri. inventivitate. asociere. verbala 2.Jocuri muzicale (ritm+melodie) V. clasificare. Claude Kohler. improvizatie. scriere). orientareorganizare-structurare 3. de divertisment.Psihoterapia de expresie: artterapia.Jocuri de constructii 3.Jocuri grafice: preliminare.Jocuri pentru formarea operatorilor prelogici.Jocuri pentru formarea conduitelor perceptiv-motrice de schema corporala.Jocuri de miscare pentru dezvoltarea capacitatilor motrice 2.Ergoterapia terapia prin munca  1. Kinetoterapiaterapie prin miscare B.Jocuri de manipulare 2.Jocuri de culoare si forme 3. muzicoterapia de expresie corporala. C.

Afective Jocuri cu reguli Jocuri de constructie 1.Cognitive (pe date manipulabile): 2.Psihodrama didactica C. simbolice. lexicale. Plastice 1. cu reguli de constructie.Jocuri bazate pe sociodrama B.Jocuri simbolice 4. de expresie. semantice 2.Senzoro-motorii: -pipait 2. in functie de cinci tipuri de joc: functionale. Jocuri functionale 1.Jocuri cu roluri psihodramatice 3.Perceptive: -vizual –simple -scrieri -auditiv – stabilirea diferentelor si asemanarilor -incluziuni cauzalitate structuri spatiotemporale -conservare 2.Jocuri de roluri tematice:fonetice. prezentam.Marionetele 3.  Personalitate integrata Contextul social-integrator Pentru exemplificare. pe scurt.Jocul in oglinda 1. 2.Cognitive verbale): Jocuri simbolice 1. SOCIOTERAPIA SPATIO-TEMPORALA.Cu model: -fara mecanisme de functionare.Jocuri cu roluri sociale 1. modul in care se pot valorifica jocurile sub aspectul obiectivelor operationale. gramaticale.Identificarea cu un model: -familie (pe date 2.A.Jocuri cu roluri psihosomatice 2. Fara model: -Creatie Jocuri de expresie 1.Psihodrama 1. Verbale -inregistrare -statistice -profesie .Jocuri cu rasturnarea rolurilor 5.

dinamice:kinestezice.Sociale: socializare de (reprezentarea -priza (alternanta) unei situatii): -familiale 3. asupra cooperare/competitie 4. -dubla. -cu stimularea neoperationala a mecanismelor de functionare.Verbale: -repetitii -fredonari 3. De 3. precizie deductie -implicatie -cu reducerea operationala a mecanismelor de functionare. a descrie actiuni -scolare -sociale -clasificare: -simpla. 3.Muzicale rol -verbo-motor: a executa comenzi date. -influenta altuia. -cu multiple atribute -comunicarea: informatii. ritmice. -cu reproducere mai mult sau mai putin fidela a mecanismelor de functionare. Imitatie: -vebale . dirijarea altuia.

jocuri de triere. selectie-grupare: -jocuri cu asociatii de idei -jocuri lingvistice: -cuvinte incrucisate . DEZVOLTAREA SENZORO-MOTORIE  Mecanisme: -manipulare  -jocuri fara forme a structurilor si -imitatie conduitelor perceptiv -motrice -constructie  -jocuri de constructie cu cuburi . patru categorii ludice si de organizare a cunoasterii cu mecanismele corespunzatoare. dupa cum urmeaza: 1.jocuri cu suite logice de imagini -asamblare  2. OPERATII CONCRETE  Mecanisme: -jocuri de asamblare -comparare -asociere  . in continuare.-neverbale: imitarea actiunii unui model Sistemul operational al psihoterapiei prin joc valorifica anumite coordonate semnificative pentru cunoastere prin conduita cognitiv-ludica. Vom prezenta.

-ordonare  .lungimi -suprafete -volume -clasificare -jocuri de triere. selectie-grupare: -jocuri clasificate dupa criterii diferite -jocuri lingvistice: -jocuri de clasificare cu piesele trusei . OPERATII PROPOZITIONALE  Mecanisme: -operatorii logice  -jocuri cu imagini pentru operator logici -jocuri pentru succesiunea logica si cronologica . selectie-grupare: -loto-uri -jocuri de ordonare: .jocuri de triere.Logi 2” -scriere -jocuri de triere.. selectie-grupare: -jocuri de scriere 3.

jocuri de transformare -jocuri de:. cat si participant activ la joc.preinvatare -invatare -dezvoltare In cadrul jocului invatare-terapie.motrice -Matematica  jocuri de: -identificare -discriminare -operare -Istoria etc. CUNOASTEREA SPECIALIZATA: -Limba materna  jocuri de formare a structurilor si conduitelor perceptiv. . inventivitate si improvizatie  -jocul de exhivalenta -jocul de intersectie de clase -jocuri pentru incluziunea claselor -Mecanisme formule ale gandirii motorii  jocuri pentru implicatii logice 4. profesorul terapeut este atat conducator.-simboluri  jocuri cu simboluri -transformari  jocul deghizarilor -sesizarea schimbarilor. .

Capacitatea de executie a 2. i) coordonarea. spre deosebire de invatarea scolara unde normele sunt date de altii. Organizarea si conducerea motorie generala implica: 1. . b) gestul rotire. c) gestul scripto-plastic. g) precizia statica si dinamica. I.Esenta jocului invatare-terapie consta in faptul ca normele sunt intelese. Organizarea si conducerea motorie generala. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice. f) agilitatea. TERAPIA MOTRICITATII 3. Capacitati fizice gesturilor fundamentale a) gestul rectiliniu. e) gestul de oscilatie.1. c) efortul. Psihomotricitatea. Preocuparile specialistilor in domeniul psihomotricitatii sunt structurate astfel: I. d) gestul polimorf. h) dibacia. 3. precum si premisele teoretice si metodologice privind motricitatea/psihomotricitatea au fost detaliate mai sus. descoperite si aplicate de copil. pe baza observatiei dirijate. d) viteza. II. in cadrul capitolului Terapia ocupationala aplicata (subcapitolele 7-8).premise teoretice si metodologice Jocul si importanta psihomotricitatii in cadrul procesului de educare si recuperare a debililor mintal. e) amplitudinea. b) apasarea. a) forta.

Tulburari ale psihomotricitatii.j) k) capacitatea de manipulare. c) structura perceptiv-motrica de culoare.drept consecinta a repartitiei in emisferele cerebrale. -incercarea de a reeduca stangacia. consecinte contrarierii lateralitatii implica: . Din punct de vedere motric. f) structura perceptiv-motrica temporala. Tulburari de lateralitate Lateralitatea se refera la inegalitatea functionala a partii drepte sau stangi a corpului. Instrumente de evaluare 1. 3. b) schema corporala. capacitatea de comunicare gestuala. Tulburarile lateralitatii sunt determinate de: -contrarierea lateralitatii.2. II. e) structura perceptiv-motrica spatiala. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice include: a) lateralitatea. -lateralizarea fortata in cazul unei lateralitati nedefinite. d) structura perceptiv-motrica de forma.

de schimbare a spatiului. -copilul se orienteaza corect dar nu are memoria spatiului si timpului. 3. turbulenta. organizare si structurare spatio-temporala Aceasta categorie de tulburari se manifesta prin: -copilul ignora termeni spatiali si temporali. -nevoie permanenta de miscare. -in plan motric. -copilul percepe corect spatiul si timpul dar se orienteaza gresit. copilul cu instabilitate prezinta: -agitatie generala permanenta. -copilul nu este capabil de reversibilitate. succesiunile. -hiperexcitabilitate la nivel manual. -copilul percepe gresit pozitiile. -ticuri. Tulburari de realizare motrica . 4. -dificultati in reproducerea si coordonarea miscarilor. duratele.-instabilitate motrica. -miscari parazitare. Instabilitatea psihomotorie -se printr-un dezechilibru al personalitatii datorat unor dificultati de inhibitie. 2. determinand perturbari semnificative in adaptarea scolara si sociala. -nedibacie. Tulburari de orientare.

5. miscari adaptate la un scop fara ca aceasta sa fie consecinta unei paralizii. cum sunt: forta. lexic. -frecarea palmelor. -organizarea defectuoasa a paginii. viteza. coordonarea. Instrumente de evaluare a nivelului de evolutie a psihomotricitatii la copii . c) disgrafia motrica  implica absenta unor componente motrice necesare scrisului. -frangerea degetelor. -miscarea de pe un picior pe altul etc. -dezordine. de calcul. sau in starile de furie excesiva. Lipsa acestora determina diferite tipuri de disgrafii: -tipul rigid.a) apraxia  consta in pierderea capacitatii de a executa gesturi. -confuzii etc. se caracterizeaza prin: -gesturi necontrolate. b) dispraxia  lipsa de indrumare si control al miscarilor cu repercursiuni in actul grefic. ritmul. Tulburari psihomotorii de natura afectiva: se intalnesc la subiectii cu hiperemotivitate. crispat.

C. II. e) Discuri Walther. pentru ca educatorii din cadrul acestor scoli sa poata utiliza testele standardizat. f) Bile Walther.  aceste probe pot constitui pentru educatorii din scolile speciale: -obiective operationale cuprinse in programele educational-terapeutice. Dintre instrumentele de evaluare ale psihomotricitatii amintim: I. Probele cupronse in cadrul acestor teste pot servi educatorilor. Profesorii psihodiagnosticieni din scolile speciale au obligativitatea de a educa varsta psihomotricitatii. d) Decupaj Claparede-Walther. Testul Ozeretski-Gruillmain:  cuprinde probe ce vizeaza comportamente motorii proprii copiilor normali intre 4-11 ani.Orice program de terapie educationala a psihomotricitatii va debuta cu o evaluare a achizitiilor psiho-motrice de care dispune copilul in momentul respectiv.drept consecinte ale activitatilor de terapie educationala a psihomotricitatii. Walter.  proba vizeaza comportamente esentiale ale vietii motrice sub cele patru aspecte ale ei: . c) Perla Claparede Walther. Bateria de probe pentru dexteritate manuala (G. Bontica. Teste psihologice): a) Punctare Binet-Vaschioote. -tipuri specifice de activitate. b) Tapping Ch.

 coordonare dinamica generala. b) forta. . e structurat pe 6 sectiuni (arii de dezvoltare): a) stimularea sugarului. III. sp. precizarea gradului deficientei si incadrarea acesteia.  datele obtinute vor preciza:     gradul de intarziere psihomotrica. orientare spatiala. clarificarea aspectelor in care sa se intervina si mijloacele care sa se opereze.D. coordonare dinamica a mainilor C. E echilibru.M.D. d) rezistenta-pe coordonatele: C.G. c) indemanare. aspecte lacunare ale motricitatii.a) viteza. Or. Ghidul Portage pentru educatie timpurie: cuprinde un inventar de abilitati de care trebuie sa dispuna copiii intre 0-6 ani si sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor. R rapiditate.

Obiectivele educational terapeutice ale psihomotricitatii In lucrarea Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal. b) fundamentale: gestul rectiliniu. d) autoservire. c) limbaj. f) motor.3. formarea si dezvoltarea capacitatilor fizice: forta. b) un model de proiectare a programelor individuale de recuperare. dupa cum urmeaza: Obiective generale Subniveluri formarea si dezvoltarea miscarilor I. fiecare cuprinzand anumite subniveluri. Abilitatea motrica generala. Musu prezinta o taxonomie a obiectivelor recuperatorii ale psihomotricitatii.b) socializare. viteza. structurata pe trei categorii de obiective generale. rotativ. efort. 3. . obiective operationale precum si activitati ce duc la realizarea acestora. polimorf. C. e) cognitiv. Paunescu si I. precizie. -pentru educatorii din scolile speciale ghidul constituie: a) un instrument de evaluare a achizitiilor motrice ale elevilor la intrarea in scoala. Organizarea si a) conducerea motorie generala. -serveste drept instrument de proiectare a unui program de invatare.

e) comunicare formare si dezvoltarea comportamentului verbal: miscarile organelor fonatorii. f) formarea si dezvoltarea activitatii motorii de exprimare a afectivitatii: exprimarea de atitudini. structurarea si organizarea spatiala. coordonare sunet-gest. c) formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentale ale membrelor superioare si inferioare ale diferitelor parti ale corpului: coordonare. sentimente prin gesturi. conduita si structura perceptiv-motrica de culoare. schemei corporale si conduitelor structurilor perceptiv-motrice . d) formarea si dezvoltarea activitatilor motrice de manipulare de si a comportamentului nonverbala. emotii. Organizarea a) si b) organizarea lateralitatea. organizarea si structurarea temporala.coordonare etc. c) conduita si structura perceptiv motrica de forma. d) orientarea. II. e) orientarea.

b) dezvoltarea deprinderilor de lucru. intitulat: Activitati de terapie psihomotrica si abilitare manuala implica: -obiective cu caracter general ce se refera la intreaga comportamentului psihomotric.  cuprinde 5 module.  nivelul emotional si afectiv. printre care amintim: 1. Programul Psihocinetic Boulch structurat pe 3 niveluri:  nivelul functiilor instrumentale: perceptia corpului propriu si a lumii exterioare.  educatia prin miscare. 2. 3. Programa de terapie educationala complexa si integrata  este un document oficial ce orienteaza activitatea educatorilor din scolile speciale .III.  schema corporala.  organizarea spatio-temporala. Programul Suzanne Naville cuprinde capitolele:  motricitatea globala. In functie de anumite obiective terapeutice ale psihomotricitatii au fost elaborate anumite actiunilor programe de terapie. sfera a . modulul IV.  nivelul structurii schemei corporale. Organizarea a) organizarea miscarilor in actiuni eficiente. -formarea abilitatilor motrice generale.

1. Activitatea. prin adaptarea personala e semnificatia cea mai generala care se atribuie conceptului de educatie. Termenul de integrare este definit in mai multe feluri:  ca proces de . 4.socializare. cu toti elevii din clasa in conformitate cu orarul stabilit. Autonomia personala si sociala in integrarea in comunitate. -activitati polivalente in cadrul cercurilor. facand apel atat la autoeducatie. Tudoran spunea ca: Formarea in vederea integrarii in societate. cat si la educatia permanenta. .-organizarea conduitelor si structurilor perceptiv – motrice.acomodare. Terapia educationala din scolile speciale are aplicabilitate pe diferite grupe de copii incadrati in clase scolare pe criteriul varstei cronologice si nivelul achizitiilor cognitive. . Adaptarea si integrarea sunt privite ca o problema majora a vietii sociale. In concluzie.adaptare. Repere generale D. FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE SI SOCIALE 4. se cuvine sa precizam faptul ca activitatea educational-terapeutica ce se desfasoara in scolile speciale este diferita de programele terapeutice din clinicile sau cabinetele specializate. PROGRAMUL DE INTEGRARE este definit in dictionarul de psihologie ca o cuprindere si inchidere intr-un tot a ceva ce devine astfel parte componenta a intregului si dobandeste –proprietati specifice .educational terapeutica se realizeaza frontal.

Practica psihopedagogica considera integrarea ca: . una din problemele majore ale vietii sociale. directii de activitate. determinand o dinamica de dezvoltare si de proces simultan si reciproc. concepte. care au rolul de a facilita desfasurarea in conditii normale a acestui proces de integrare bipolara. ce conditioneaza functionarea normala a tuturor mecanismelor necesare unei vieti colective. genereaza o fuziune esentiala intre elementele sistemului personalitatii si elementele sistemului social. actiuni. b) functia de compunere. Din punct de vedere psihopedagogic. diferentiere si de selectare  de care dispun atat personalitatea cat si societatea. Constantin Paunescu precizeaza ca: procesul integrarii constituie o actiune complexa care pe baza anumitor functii si strategii.o necesitate obiectiva a vietii oricarei colectivitati. Acestea sunt urmatoarele: a) functia de receptare  persoana umana recepteaza informatiile din mediu. integrarea e privita sub triplu aspect: . societate)-prin adaptare la conditiile sociale. c) functia reprezentarii  valoarea se constituie integrata atunci cand are posibilitatea sa fie reprezentata sub forma unor idei. o succesiune de activitati prin care individul isi armonizeaza conduita si interesele cu cerintele mediului sau de viata. grup.rezultate din interactiunea si interdependenta cu celelalte parti componente iar integrarea sociala (familie. In viziunea acestei integrari a stabilit anumite functii. din societate si transmite societatii manifestari. d) functia de esentializare  valoarea poate fi pusa in circulatie si intra intr-un sistem de intercomunicare.

-reabilitarea 4.OBIECTIV PROCES REZULTAT a)   ca obiectiv  vizeaza realizarea unei legaturi intre cerinte si manifestari. Copilul cu C.2. -recuperarea.S. -abilitarea. ce pregatesc si finalizeaza actiunea propriu-zisa c) ca rezultat  integrarea este legata de munca educativa. o subordonare a aspectelor secundare celor care servesc orientarea b) ca proces  integrarea este complexa. Obiectivele Programului General de Autonomie Personala si Sociala Programul general de autonomie personala si sociala este structurat in functie de anumite obiective generale si specifice. constand intr-un ansamblu de mecanisme si operatii. prezentate in tabelele de mai jos: Tabel I . de viata sociala si evolutia unor fenomene aflate sub influenta mediului socio-economic Procesul adaptarii-integrarii necesita analiza si proiectarea programelor educationale raportate la specificitatea si individualitatea copilului. beneficiaza de programe educationale care ii faciliteaza adaptarea si integrarea sociala asigurandu-i: -terapia.E.

Hrana. 9. 5. Incaltamintea. Autonomia personala in mediul ambiant: gospodaresti. Imbracamintea. Bucataria.Obiective specifice.Autonomia in afara clasei si a 1. Autonomia scolara. 3. 6. 3. 2. Autonomia sociala: 1. INTEGRAREA SOCIALA-SOCIALIZAREA Obiective specifice Obiective generale A. Autoservire: 1. 3. 2. Tabel II AUTONOMIA SOCIALA. 7. Igiena personala-sanatatea. sociale la maturitatea Formarea si dezvoltarea de ordin competentelor .Pregatirea pentru viata de 4. Locuinta familie prin activitati B. 8. 1.Obiective specifice. Cunoasterea mediului social.Vesela-tacamurile.FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: OBIECTIVE GENERALE A. Formarea si dezvoltarea care sa abilitatilor conduca psihosociala.Familia. 2. 2. Corpul omenesc.

Perceperea corecta. 9. Comportamentul social: 1. Viata de familie. 7.Manifestarea de receptivitate si respect pentru alte persoane in contexte sociale diferite.Relatii intre sexe. Acceptarea de sine si a altora.scolii.Formarea capacitatilor afective care sa-i permita exprimarea propriilor emotii si sentimente. Relatii de in adaptare micro/ si 5. impulsuri emotionale. 6. Stabilirea echilibrului si a gradului de maturitate.Autonomia in manipularea financiara. civilizata. autoconducerea (conduita independenta). pentru a garanta siguranta de sine in manifestarile 4. educatie sexuala. integrare macro grupurile sociale. 4.Organizarea si programarea de activitati care sa permita autocontrolul. B. corporal si psihomotor. 3. anumitor 8. Activitati de socializare. 3. 2. Norme de comportare personala. 10. 5. 5. care sa consolideze autonomia 4.Educarea sensibilitatii si a echilibrului afectiv.Mijloace de transport. obiectiva a propriei persoane. Stimularea curiozitatii si interesului de cunoastere a . care sa-i permita adaptari inter si intrapersonale.

Igiena personala-sanatateautoingrijire. 5. Vesela si tacamuri. Bucataria. obiecte de toaleta etc.Formarea si exersarea unor deprinderi practic gospodaresti (de ordine. c) d) e) f) g) Imbracaminte. Tabel III FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: AUTOSERVIRE Obiective specifice: 1. Folosirea corecta a unor obiecte de uz personal. Aria de continut: a) b) Corpul omenesc. a unor comportamente specifice de autoservire si pastrare a h) . Locuinta. curatenie etc). Formarea si exersarea deprinderilor de igiena personala. Cunoasterea mediului ambiant si formarea capacitatii de autonomie. activitatea scolara si de joc etc). cu relatiile sociale specifice. mese principale.mediului fizico-geografic si a celui socio-uman. Incaltamintea. 4. 3. Cunoasterea actiunilor din regimul zilnic (toaleta de dimineata. 2. Hrana.

. relatii de rudenie. gradina). b) Relatii de familie. a elementelor privind familia. Tabel IV AUTONOMIA PERSONALA – LA MEDIUL AMBIANT Obiective generale 1. autogospodarire. ajutor. pozitia copilului in familie. Aria de continut a) Cunoasterea si identificarea membrilor propriei familii. 3. curte. 7. 6. dragoste etc. orasul etc. Formarea comportamentelor motrice la gospodarirea spatiului ambiant (locuinta. Formarea comportamentelor motrice. 2. norme de convietuire si comportament: respect. Cunoasterea principalelor institutii publice. Identificarea mediului fizicogeografic si social de la oras si sat. 5. locuinta. strada. cunoasterea diferentelor dintre mediul urban si cel rural. Cunoasterea si folosirea corecta a mijloacelor de transport. Cunoasterea prin observatie si actiuni practice. c) Pregatirea pentru viata de familie prin activitati gospodaresti in interiorul si exteriorul locuintei. Respectarea regulilor rutiere. 4.sanatatii. a gusturilor social-utile de autoingrijire. cartierul.

Autonomie in afara clasei si scolii. Cunoasterea si exersarea principalelor activitati umanemunca. Formarea si exersarea deprinderilor de a se orienta si deplasa corect in mediul ambiant.Mijloace de transport. Forme sociale de timpuriu. Formarea si exersarea capacitatilor de autonomie personala in vederea adaptarii la viata cotidiana. Cunoasterea mediului social. Tabel V AUTONOMIA SOCIALA: Obiecte specifice: 1. Stabilirea unor relatii interpersonale. 2. Aria de continut: Adaptarea la mediul social: 1. joc.cu adaptarea socio-umana in diferite situatii.Formarea deprinderilor de asumat si indeplinirea unor 4. . Formarea deprinderilor de asumare si indeplinirea unor sarcini legate de autoservire. odihna etc. 3. Autonomia scolara. 3. 3.de circulatie. autonomie pentru adaptare la viasa cotidiana. 5. 7. de orientare in diferite situatii si unitati sociale. 6. 2.

Cunoasterea.Formarea unor trasaturi de personalitate necesare pentru adaptarea socio-profesionala spiritul de responsabilitate. autonomie pentru adaptarea la viata cotidiana. adresare etc. coordonare cu cel cu statut social similar deosebit. stapanirea de sine etc. respectarea si aplicarea normelor.Formarea unor conduite de viata civilizata prin imitarea modelelor complementare si implementarea unor norme vizuale de comportare: formele de politete.sarcini legate de autoservire. in mediul social cotidian. 5. cu persoane cunoscute si necunoscute. 6. 7..reglarea capacitatilor de cooperare. deprinderilor de comportare civilizata. 4. in familie. de convietuire in grupuri de munca. colaborare. Tabel VI .

Activitati de socializare. Studenta:Sandu Gloria Teona Cristiana.BFKT . 6.An II. statut. scoala etc. Formarea si exersarea unor comportamente adecvate in ocazii speciale: in vizita. situatii concrete. microgrupul social. Norme de comportare civilizata. diferentiate in functie de varsta. in grupul scolar.Gr. Viata de familie.Formarea si exersarea deprinderilor de comprotare in familie.. 4.Formarea deprinderilor de relationare sociala. relatii interumane. 2. 5. 3.Stabilirea unor relatii interpersonale corecte. a codului de bune maniere. 2.5. gradinita. 5. 3. 4. Cunoasterea si respectarea normelor de buna convietuire.Relatii intre sexe. Aria tematica: 1. institutii publice. Reactii de adoptare si integrare in micro/macrogrupurile sociale: relatii de familie.COMPORTAMENTUL SOCIAL: SOCIALIZAREA Obiective specifice: 1. Educatia sexuala. la biserica etc.Cunoasterea si exersarea deprinderilor de comportare civilizata in mijloacele de transport.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful