FORME DE TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU COPII CU DEFICIENTA MINTALA (Terapia cognitiva, Ludoterapia, Terapia psihomotricitatii si organizarea si formarea autonomiei

personale si sociale)
TERAPIA COGNITIVA

1. TERAPIA COGNITIVA, REPERE GENERALE Terapia cognitiva este una dintre formele Terapiei comportamentale, ce vizeaza, in cazul copiilor cu deficienta mintala o structurare a complexului de stimuli exteriori, dupa niveluri adapatate unei tipologii de organizare mintala. Terapia cognitiva poate fi privita ca un proces complex de echilibrare mintala, prin organizarea specifica a cunoasterii la deficientul mintal, structurata pe anumite niveluri: -nivelul cunoasterii teoretice- prin invatarea conceptelor; -nivelul cunoasterii psihosociale- ce determina modificari semnificative in personalitatea copilului cu cerinte educationale speciale. Terapia cognitiva este formata din ACTIUNI si PROGRAME COMPENSATORII ce au drept scop dezvoltarea, privind intelegerea fenomenelor, lucrurilor, oamenilor, precum si a situatiilor din dimensiunea lor instrumental-integratoare. DOMENIILE TERAPIEI COGNITIVE: a) Terapia cognitiva de TIP A; b) Terapia cognitiva de TIP B. a) ,,Terapia cognitiva de TIP A“ vizeaza:

I. CONSOLIDAREASISTEMATIZAREACOMPLETAREA 

faptelor, informatiilor, abilitatilor, competentelor, deprinderilor II. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE CUNOASTERE b) ,,Terapia cognitiva de TIP B“ include: I: ACTIVITATILE  II. PROGRAMELE  ce organizeaza procesul de cunoastere

Aplicabilitatea cognitiva se realizeaza prin organizarea si reorganizarea unor MODELE DE INVATARE. Structura modelului de terapie cognitiva este organizata dintr-o serie de submodule, ce dau nastere la elaborarea unor programe terapeutice. Printre acestea amintim urmatoarele:  programul de stimulare perceptive-motrica (elaborat de catre Marianne Frostig);  programul pentru formarea conceptelor fundamentale logico-matematice (elaborat de Jean Piaget, sau Mary Barotta Lorton);  programul complex de exercitii perceptive si senzorio-motorii (elaborat de Jacques Dubosson). SUBMODULELE TERAPIEI COGNITIVE I. TERAPIA COGNITIVA DE TIP A“ cuprinde: -A. Activitatile de organizare, consolidare, sistematizare, completare a faptelor, informatiilor, abilitatilor, deprinderilor; -B. Programele de interventie edcationala personalizata.

II: CUNOASTEREA SENZORIALA, cu cele cinci domenii: Sensibilitatea: -cutanata; -vizuala; -gustativa; -olfactiva; -auditiva. III. CUNOASTEREA PERCEPTIVA, cu cele cinci arii destinate formarii urmatoarelor abilitati vizualperceptive: -coordonare vizuo-motorie; -perceptia forma-fond; -constanta perceptiei; -pozitia in spatiu; -relatiile spatiale. Acest submodul este structurat intr-o forma de exercitii si activitati pregatitoare atat pentru actul lexic si grafic, cat si pentru alte domenii de cunoastere de o gama diversificata, ca de exemplu: ACTIVITATI DE OBSERVARE VIZUALA ACTIVITATI PENTRU EDUCAREA

PSIHOMOTRICITATIISTRUCTURI DE DEZVOLTARE LINGVISTICA STRUCTURI DE FORME A RATIONAMENTULUI IV. Submodul ce cuprinde o serie de exercitii si activitati ce determina formarea si dezvoltarea CONCEPTELOR FUNDAMENTALE DE NATURA LOGICO-MATEMATICA, inspirate din programul lui Mary Barotta Lorton dau din conceptia piagetiana.

V. Submodul inspirat din programul lui Jacques Dubosson, format din exercitii perceptive si senzorio-motorii  ce determina FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROCESELOR PSIHICE: -atentia; -reprezentarea; -imaginatia; -memoria; -gandirea. In aplicarea Programelor de Terapie Educationala Complexa si Integrata se impune elaborarea unor principii, dupa cum urmeaza: a) programarea activitatilor in functie de caracterul terapeutic al educatiei; b) evaluarea- privita din doua perspective: 1. componenta esentiala a rezultatelor si proceselor ce au loc in derularea actului educational-terapeutic; 2. mecanism de reglare a intregului process educational-terapeutic. c) elaborarea de programe de interventie educational-terapeutica personalizate; b) Terapia educationala este complexa si integrata si se realizeaza: -prin activitatile integrative bazate pe principiul interdisciplinara, interrelational dintre cele 5 module educational-terapeutice; -prin activitati integrative  ce decurg din valorificarea posibilitatilor si resurselor de invatare oferite elevilor de scoala, familie si mediul comunitar. 1. CUNOASTEREA DE SINE; EXPERIENTA INTERPERSONALA SI CUNOASTERE SENZORIALA

In cadrul procesului de terapie cognitiva se realizeaza si cunoasterea de sine dau ,,conceptual de eu”. Allport W. G. prezinta o serie de factori care stau la baza perceptiei sociale. Dintre acestia amintim: EXPERIENTA INTERPERSONALAASEMANAREAINTELIGENTA DE SINE/AUTOCUNOASTEREAABILITATEA COMPLEXITATEA DE ADAPTARE

COGNITIVACUNOASTEREA

SOCIALADETASAREAATITUDINEA ESTETICAPASIUNEA PENTRU VIATA INTERIOARA Se impune o prezentare succinta a fiecaruia dintre factorii amintiti. a) Experienta interpersonala: -implica aria de cunostinte despre oameni si capacitatea subiacenta de a-i evalua obiectiv; -experienta cunoasterii trebuie dirijata atat spre informatii si cunostinte generale, cat si spre informatiile generate de fiinta umana in relatiile sale. b) Asemanarea; corespondenta dintre sex; varsta cronologica; pregatirea profesionala; gusturile; preocuparile; aspiratiile; relatiile commune: -implica o intercunoastere mai exacta si obiectiva; -devine o puternica motivatie pentru evaluarea de sine si a celuilalt. c) Inteligenta  Janet Piaget considera ca inteligenta este: -o functie de adaptare; -proces in care faciliteaza discriminarea intre esential si neesential, legatura dintre cause si efecte, capacitatea de anticipatie si predictie etc.

s-a constatat faptul ca majoritatea deficientilor sunt disfunctionali intelectivi.  la deficientul mintal  cunoasterea interpersonala este directivata relativ spre aspectele negative ale personalitatii celuilalt. d) Complexitatea cognitiva:  presupune stapanirea unei multitudini de comportamente de cognitie: -empatie. a relatiilor sale cu semenii. o cat mai reala imagine de sine”. e) Cunoasterea de Sine/Autocunoasterea -din perspectiva psihosociala. f) Abilitatea de adaptare sociala   implica o serie de aptitudini si motivatii ce permit individului o rapida adaptare sociala. -informatii. . -in psihologia sociala autocunoasterea implica: . perceptia sociala adecvata a propriei persoane. -stapanire de sine..o stapanire directa a unor informatii cat mai complete si reale despre propria persoana”. din cercetarile efectuate pe baza testelor de maturizare intelectuala. deficientul prezinta o inabilitate generala de adaptare sociala. rationamente corecte. cunoasterea de sine se defineste ca: .constientizarea propriilor statusuri. concepte clare. -comunicare interpersonala. ce implica o perturbare la nivelul cognitiei. -motivatie..

h) Atitudinea estetica: -implica sentimentele de frumos pe care le determina relatiile cu ceilalti precum si satisfactia armoniei.  comportamentul cognitiv. NIVELURI ALE CUNOASTERII SENZORIALE Vom prezenta succint trei niveluri de interventie – corespunzatoare a trei niveluri de cunoastere senzoriala. -date pe care le interpreteaza conform experientelor. CUNOASTEREA SENZORIALA A. trairilor proprii.pentru subiectiv”)  cunoasterea interumana se foloseste de: -date provenite de la o persoana. -deficientul are o senzatie de dizarmonie. -constituie o conditie a cunoasterii obiective..g) Detasarea: -implica o atitudine de . fara o reflectare prealabila. cat si din cea la nivelul cunoasterii psiho-sociale-este foarte perturbat la deficientul mintal. iar modalitatile relatiilor sale sunt inestetice. i) Pasiunea pentru viata interioara (Allport-o denumeste .plasare” mai la distanta. generata de cunoastere si interrelationare. fiind contra implicarii nereflexive.atat din perspectiva cunoasterii teoretice (la nivel de concepte).. -comportamentul deficientului este de slaba rezistenta la provocare si implicarea acestuia este un act impulsiv. dupa cum urmeaza: NIVEL I  NIVEL II  NIVEL III .

in domenii familiare variate. .NIVEL I  caracteristici:  se adreseaza copiilor aflati intr-un stadiu de percepere global.  modul de organizare va fi conceput. -echilibrul/instabilitatea lucrurilor sau fenomenelor. transpuneri.  activitatea perceptiva  este o sursa de:     decentrari. -structura materialelor.  educarea simturilor se realizeaza intr-o forma apropiata de cea pe care o au. astfel incat so permita realizarea unor experiente multiple. inclusiv la nivel metodic.  copiii sunt apti pentru educatie senzoriala.  dominanta senzoriala: vizuala si tactila NIVEL II se caracterizeaza prin:  nivel intermediar. sincretic. transferari. comparatii. -volume.  copilul dobandeste informatii cu privire la: -forme. exercitiile si jocurile pentru copiii mici.

. ce poate include FISE INDIVIDUALE / FISE PENTRU O GRUPA MICA DE COPII. d) materialul destinat controlului insusirii exercitiului senzorial trebuie sa fie divers. A. f) exercitiile senzoriale se vor realiza dupa un anumit program. analize si sinteze la nivelul tuturor analizatorilor. cunoastere senzoriala implica activitati organizate metodic. OBIECTIVE DE CUNOASTERE SENZORIALA . CARACTERISTICI: a) forma exercitiului senzorial: -individuala. c) suprafata de expunere trebuie sa fie mica. e) exercitiul senzorial se va desfasura zilnic  intre 10-30 minute.se desfasoara in grupuri mici. b) materialul prezentat trebuie sa fie distinct fata de fundal. cu toata grupa. avand un scop in sine. prezentat in modalitati diferite. scop: antrenarea copilului sa perceapa raporturi intre marimi greutati volume distante pozitii directii CARACTERISTICI SI OBIECTIVE ALE ACTIVITATII DE CUNOASTERE SENZORIALA A. permite copiilor: observari. NIVEL III    de analiza mai mobila ce tinde pana la reversibilitate.

a asocia. PROGRAMELE INTEGRATE ce include stiintele despre om si societate. b) a apropia: a identifica.Nr. a incerca succesiv.principala veriga” a intregului sistem de terapie reeducationala. mentionam urmatoarele:  A. -relatiilor socio-morale. -activitatii specifice. a uni. in scolile de recuperare.crt. a recunoaste. sistem ce presupune transformari fundamentale in: continutul procesului de invatamant si in practica. a redescoperi asemanari. I OBIECTIVE CARACTERISTICI a tria: a) a desparti: a diferentia. Ca tehnici de psihoterapie cognitiva. a potrivi. a opune. .. ce sunt centrate pe cunoastere: -fiinte umane. a desprinde elemente A clasifica obiectele II A completa serii asemanatoare. III A reconstitui ansambluri a gandi obiectivul in totalitatea lui. a descoperi deosebiri. TEHNICILE PSIHOTERAPIEI COGNITIVE: OBIECTIVE OPERATIONALE Tehnicile psihoterapiei cognitive Psihoterapia cognitiva reprezinta .

nu coincid cu ale subiectilor de aceeasi varsta)  -Sa poata sa se cunoasca pe sine (impune realizarea unui comportament cu abilitati de cunoastere si o normalizare la nivelul perceperii si evaluarii de sine)  . inclusiv disciplinele de practica – se impun continuturi terapeutice integrate disciplinei. includere in activitatea didactica a tehnicilor terapeutice:  la orice obiect de studiu. Obiective operationale Obiectivele operationale ale psihoterapiei cognitive au drept scop: transformarea normalizatoare a unei instante psihice. B. Se impune sa enumeram principalele obiective operationale: -Sa conceptualizeze experienta traita (subiectului i se ofera posibilitatea de.a reconstrui conceptele si de-a elimina cat mai mult din experienta primara)  -Sa rationalizeze conflictele (scop: antrenarea subiectului intr-un sistem normalizat de logica a cunoasterii si evaluarii conflictelor)  -Constientizarea datelor cunoasterii pe baza conceptelor clare (la deficientii mintali s-a constatat ca nivelul de formare si mai ales abstractizare. generalizare si stabilizare al conceptelor este diminuat si perturbat)  -Sa normalizeze constructele (o parte din constructele cu care deficientul evalueaza lumea sunt modificate. cu influente puternice in relatiile individului cu realitatea si societatea.

. III. -terapii ce valorifica continutul si metodologia programelor scolare pentru deficientii mintal.Intelepciunea si iubirea copilului este jocul” (L.imaginea de sine. pana la cele implicate in operatiile formale. -fiecare categorie de terapie include si subcategoriile de tehnici terapeutice corespunzatoare. II. logice. Motto:. Programele de invatare prin joc: -au un principiu comun: indiferent de natura informatiei. se urmareste.este privit ca: . Complexul psihoterapiei prin joc. REPERE TEORETICE GENERALE. Domeniile de aplicare se refera la: LUDOTERAPIA 1. PRIVIND LUDOTERAPIA: Jocul . apare conceput ca: -acte educationale. -reprezentare a celorlalti. Blaga) I.-Sa stie sa cunoasca pe celalalt  -Sa-si schimbe sistemul de evaluare si comportamentul valorizat  fata de: . de la mecanismele implicate in operatiile concrete. in mod specialformarea unei anumite operatii.

P. S¾guin.. Ed. Boldwin –jocul = activitate autotelica opusa muncii. . Blanscki– propune inlocuirea termenului de . P. O. Seguin precizeaza ca. Jocurile educative  au o forta predictiva: H...Veritabile teste de dezvoltare”  au o forta propulsatoare pe planul dezvoltarii psihice a deficientului mintal.idiotul care se joaca merita un alt nume”. Herbert Spencer–jocul = activitate ce foloseste surplusul de energie al copilului. Maria Montessori acorda jocului: . -un simptom discriminativ in precizarea diagnosticului dupa cum urmeaza: Ed. constituie o forma de organizare a cognitiei.idiotul care se joaca nu mai este idiot”. .  Clasicii psihopedagogiei speciale: Itard. Stanley Holl–jocul = este privit ca o reproducere a unor actiuni inutile in prezent.M.. O.joc” cu cel de .un rol central in procesul educational – terapeutic.jocul este un instrument de masurare a procesului de maturizare si dezvoltare mintala si afectiva. care erau considerate in istoria comunitatii drept munca.arta a constructiei sau dramatizarii”.  Mecanismele intime ale jocului sunt mecanisme de invatare. . Decroly. Eduard ClaparÀde–jocul = un mijloc de realizare de sine... precum si a cunoasterii. Decroly considera ca jocul educativocupa un loc central in ortopedia mintala. fiind generat de interstimularea afectiva. este rezultatul coexistentei subiect-lume. Wallon le considera . Jocul promoveaza invatarea si ajunge sa fie o forma de relatie obiectuala cu motivatia lucida.o modalitate de relatie intre EU (SUBIECT) si LUMEA OBIECTELOR si a RELATIILOR. TEORIILE JOCULUI DIN PERSPECTIVE PSIHOPEDAGOGICE:      J.

considera jocul drept un mijloc natural de autoexprimare  in care copilul se joaca cu ce si cum doreste in camera speciala de joc. persoana sau situatia. Jocul cu reguli Jocul-Simbolic Jocul-Exercitiu Triada ludica piagetiana:  prezinta urmatoarele caracteristici: -este structurata pe scara evolutiva a inteligentei. iar terapeutul nu ofera indicatii directe. -fiecare tip de joc este o etapa de dezvoltare.P.terapeut asi organizeaza interventia terapeutica in cadrul desfasurarii jocului.PROCES DE TERAPIE RECUPERATORIE Z. care se realizeaza prin scheme diferite.schimb simptotetic cu obiectul.  J.. dupa cum urmeaza:  . 2. 2. actiunea ludica fiind considerata ca o actiune primara”. Psihanalistii folosesc jocul drept metoda de depistare si interpretare a complexelor si trasaturilor de caracter. Ana Freud – elaboreaza tehnica orientata in cadrul careia profesorul. Piaget  jocul reprezinta un . Dienes ne prezinta trei categorii de jocuri-ca forma de invatare. JOCUL. chiar din primele luni de existenta. -predomina asimilarea. prin diferite tehnici ale terapiei prin joc (play therapy): 1. Tehnica neorientala.

pana la cele consacrate de cunoastere. se impune necesitatea unui sistem de antrenament specific pentru formarea si dezvoltarea simbolurilor. -organizarea stimulilor inregistreaza urmatoarele faze: a) receptia. 3) Forma de joc. determinand o realitate concreta.1) Forma de joc – invatare explorator – manipulativ: -explorarea prin manipularea de obiecte determina relatia obiectuala. b) diferentierea obiectelor dupa unele insutiri.. incepand de la formele incipiente. b) se formeaza la copil un spatiu mintal.invatare cu reguli  este structurata in doua categorii de reguli: a) primele forme ale categoriei . c) se impune existenta unui mecanism de comutare la realitatea mintala. in mecanismul invatarii.ce poate contine si imagini reprezentate dupa tipul de organizationala.reguli”  sunt constituite de legile de: . 2) Jocul reprezentativ: este structurat in trei etape: a) apare imediat ce obiectele de joc ale copiilor-tin locul a ceea ce nu sunt. avand drept rezultat INVATAREA. La deficientul mintal.recunoasterea dimensiunilor stimulatorii ale obiectelor. c) identificarea dupa criterii de identitate a obiectelor si a actiunilor de manipulare a acestora.

ca de exemplu: -. pe care le-am prezentat. se cuvine sa concluzionam urmatoarele: in viziunea contemporana. printre acestea amintim:  Consiliul International pentru Jocurile copiilor (in S.. de structurare a realitatii.descopera) aceste legitati interne ce corespund unor notiuni integratoare. jocul-invatare este distinct de jocul didactic (termen utilizat in literatura pedagogica). b) a doua categorie de reguliimplica modul de utilizare. copiii cu organizare mintala normala. -asimilare.).Asociatia franceza pentru educatia prin joc” (1970). -deosebire. -precizarea.. care se joaca cu obiectele . .-asemanare. -situare in spatiu. ce pun accent pe faptul ca jocul este o actiune de organizare a cunoasterii.U.A. -succesiune. acesta din urma limitand actiunea ludica la: -consolidarea. Avand in vedere cele trei forme de joc-invatare. -verificarea cunostintelor predate exista o serie de organizatii speciale. care are mai multe filiale. care constituie integrarea valorii conferita social actiunilor comportamentale.

dupa cum urmeaza:       organizarea eului actional jocuri functionale. avand drept scop-stabilirea relatiilor de dezvoltare a structurilor de personalitate ale copilului.Centru de interes”. afectiv.Decroly” din Saint-Mand¾. 2.-Scoala . in functie de gradul de organizare al acesteia. -schemele exercitate in joc se bazeaza pe structurile si functiile personalitatii. acest lucru implica urmatoarele aspecte: -jocul devine atat invatare. pe planul dezvoltarii personalitatii deficientului mintal. actiunea ludica si organizarea structurilor rationale de personalitatii. In contextul structural al persoanei. -organizarea personalitatii deficientului mintal. actiunea ludica apare ca o functie tripla de reglare. . actiunea ludica si organizarea proceselor afectiv-motivationale. cat si terapie recuperatorie. implica stabilirea unor indicatori. Rolul actiunilor ludice in organizarea personalitatii deficientului mintal Jocul se formeaza ca o actiune fundamentala a persoanei asupra obiectelor/persoanelor.. ce se considera drept factori de organizare a comportamentului ludic.motivationale si relationale organizate in functie de necesitatea dezvoltarii personalitatiidetermina aparitia unui comportament ludic. -mecanismele fundamentale neuropsihologice.. -jocul este o forma de psihoterapie. Belgiaunde. ce se realizeaza prin metode si procedee educationale.1. cat si una de joc-terapie. jocul devine un . in scopul recuperatorii deficientului mintal in limita posibilitatilor. dupa cum urmeaza: a) de echilibrare: homeostazie-cognitiv-afectiva. jocul atat o functie predictiva si propulsatoare. actiunea ludica si comportamentul psihomotor. actiunea ludica si organizarea mintala. organizarea categoriilor logice si structurile personalitatii. incepand cu anul 1973-1974.

In concluzie. Piaget considera ca imitatia amanata.functionalitatii” actiunii ludice in contextul dezvoltarii multidimensionale ale personalitatii copilului. Jocul este si o actiune de comunicare intra si intra si extrasistemica. astfel incat jocul. limbajul si jocul are in comun functia semiotica. in mod special. acea personalitate si chiar acele scheme practice pe acea personalitate si chiar acele scheme practice pe care le va manifesta activitatea lui de adult”. despre care am amintit mai sus. constituind astfel. Asadar..organizare” al personalitatii pe care jocul se determina incepand cu organizarea Eu-lui Actional si terminand cu organizarea CATEGORIILOR LOGICE SI CU STRUCTURILE PERSONALITATII. La nivelul acestor functii apar o serie de tulburari..b) de optimizare. actiunea ludica isi gaseste functionalitate in cadrul a cinci sectoare ale organizarii personalitatii: ACTIUNEALUDICA SI COMPORTAMENTUL PSIHOMOTOR ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA I  II ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA PROCESELOR AFECTIV-MOTIVATIONALE . cat si functiile personalitatii. implica forma de relatie obiectuala si de comunicare.prin intermediul jocului copilul dobandeste mai intai acea autonomie. desenul. precizam ca. Chateau preciza ca: . cat si personalitatea deficientului mintal.schemele” exercitate in joc se bazeaza atat structurile. ce confirma atat intelectul. c) de dezvoltare-progres. Dupa prezentarea succinta a functiilor jocului (care sunt insesi functiile de reglare ale sistemului psihic) se impune precizarea . gradul de . ne intereseaza. J..spirala pe care se dezvolta personalitatea umana. Functia semiotica. devine o ...forta predictiva” in structura dezvoltarii psdihologice a copilului. Pe .

Acest model are ca scop principal-COMPENSAREA PERSONALITATII DEFICIENTULUI MINTAL IN VEDEREA INSERTIEI SOCIALE. Modelul respectiv este divizat in trei compartimente. acordand noi posibilitati deficientului mintal. analiza si operare cu operatori logici. si anume: . LUDOTERAPIA IN CADRUL ACTIUNII DE TERAPIE COMPLEXA RECUPERATORIE INTEGRATA Jocul-invatare si terapie ocupa.care urmaresc transformarea rolului profesorului-terapeut. Rolul jocului in contextul terapeutic este semnificativ si se structureaza in functie de anumite modele. Vom prezenta. in cele ce urmeaza. un model ce urmareste psihoterapia prin joc longitudinalincepand de la contextul social-moderator (scoala si terminand cu cel social-integrator). un loc bine definit atat in cadrul metodelor de predareinvatare. deja. cat si in cadrul metodelor si tehnicilor ce dezvolta capacitatea de observare. III ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA STRUCTURILOR RELATIONALE ALE PERSONALITATII  IV  COMPORTAMENTULLUDIC  V 3.

cat si in sali de clasa.profesorul-terapeut va folosi material educativ. In cadrul acestui model.COMPLEXULPSIHOTERAPIEI PRIN JOC I  ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA  II DOMENIILEDE APLICARE  III -programele scolare ale disciplinelor prevazute in planul de invatamant pentru deficienti mintal.atelier matematic” sau alte . -biblioteca scolara. Petre Barbulescu). . in functie de tipul de joc.ludoteca (Gaston Mialaret) sau jocoteca (1979.colturi specializate” pentru abilitarea manuala.structurate in sistem modular cu scopuri multifunctionale... Aceste sali de clasa sunt impartite in: -sali de studiu. spre exemplu: imaginile colorate au o importanta deosebita. -. Intregul proces psihoterapeutic se va desfasura atat in sali speciale de joc. -spatiu pentru ludoteca.

precum si obiectivele stabilite de R.3. structurandu-l in sapte obiective. planul. N. Diayel pentru jocuri.S. in functie de sase categorii de niveluri. schema.S. interpretarea si exploatareadatelor ® NIVELUL DE APLICATIE:capacitatea de a aplica principiile. dupa cum urmeaza: ¬ NIVELUL DE CUNOSTINTE SIMPLE: intiparireasi retinerea informatiilor  .NIVELUL DE INTELEGERE:transpunerea unei forme de limbaj in altul. precum si obiectivele stabilite de taxonomia lui B.Sistemul de operationalizare. cercetatorii din cadrul UNESCO au stabilit sistemul operationalizare al psihoterapiei prin joc.  ¯ NIVELUL DE ANALIZA: analizaunui ansamblu de elemente. regulile in situatii noi. relatii dau principii  °NIVELUL DE SINTEZA: structurarea (rezumatul.1. Dogbeh si S.rationamentul) elementelor provenite din surse diferite  . Bloom. Bloom.in cadrul ludoterapiei Avand ca punct de plecare obiectivele stabilite de taxonomia lu B.

descrierea.  . scolare. aruncarea c) ACTIVITATI VERBALE: antrenamentulvocal.repulsia. comunicare prin cuvinte/ propozitii   d) DOMENIILE AFECTIVE: alergarea. datorita faptului ca diversele categorii de jocuri implica:  a) ACTIVITATILE PERCEPTIVE: contactulsenzorial cu obiectul b) ACTIVITATI SENZORIOMOTRICE:alergatul. Transferul achizitiilor inoperatiilor in operatii creatoare  Creatorii amintiti considera ca jocul solicita aceste obiective. compararea. identificarea.±NIVELUL DE INTERVENTIE. DE CREATIE. sociale e) DOMENIILE INTELECTUALE: observatia. reprezentarea diferitelor roluri si statutefamiliale. clasificarea etc. prehensiunea.

valorificand experienta anterioara   g) ACTIVITATILE DE EXPRESIE CORPORALAsi ESTETICA: gimnastica. Taflon ne prezinta urmatorul model al actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Modelul actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Contextul socialmodelator  SCOALA  ACTIUNEA DE TERAPIE EDUCATIONALA INTEGRATA PSIHOTERAPIA PRIN PROGRAME DE INVATARE . teatrul. Musu si A. desenul etc. decupajul. In lucrarea . capacitatile intelectuale si afective. muzica.f) ACTIVITATILE DE CONSTRUCTIE: caremobilizeaza energie fizica. I..Terapia educationala integrata “. dansul.

Terapia debilitatii motrice B. de invatare a gesturilor elementare de formare a comportamentului motor.Conditionarea operanta D.Jocuri senzoro-motrice: a)preliminare.Contraconditionarea  Jocuri de conditionare pozitiva Jocuri pentru inhibarea voluntara si a autocontrolului asupra reactiilor motrice Jocuri pentru conditionarea operanta Jocuri cu imagini pentru invatarea prin observare C. PSIHOTERAPIA COMPORTAMENTALA A. III. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile debilitatii psihomotrice.Terapia instabilitatii psihomotrice C. De preinvatare 1. Conditionarea pozitiva B.Modelarea sau invatarea prin observare II. TERAPIA PSIHOMOTRICITATII A.Terapia tulburarilor de realizare motrica P e r so n a l Iit a t e decom pensat a Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei debilitatii motrice. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei tulburarilor de realizare motrica. de imitare a gesturilor adultilor b)de invatare a unor notiuni primare privind proprietatile diverselor obiecte c)de manipulare a materialelor educative .JOC I. PSIHOTERAPIA COGNITIVA A.

Jocuri-exercitiu (Jean Piaget) 5.Jocuri functionale (Eduard ClaparÀde) 1. .De postanvatare D. rationamente.De dezvoltare  C O M P E N S ARE I NTEG d)de formare a structurilor si conduitelor perceptiv-motrice de culoare. orientareorganizare-structurare spatiotemporala 2. memoriei etc.Jocuri pentru dezvoltarea atentiei. combinari.Jocuri logice 4.Jocuri pentru formarea reprezentarilor mintale: asociatii. 2.Jocuri didactice de consolidare.Dienes) 1. Z. B.Jocuri perceptiv-motrice (Jacques Dubosson) 4. Guisenaire. completare a cunostintelor 2.Jocuri de natura perceptivmotrica cu scop de compensare. forma. Jocuri pentru INVATAREA CONCEPTELOR FUNDAMENTALE 2.P.Jocuri de divertisment 3.Jocuri pentru invatare specifica organizate in sistem (g.Jocuri de societate 1. De invatare C. Programul Marianne FrØsting 3.

Jocuri muzicale (ritm+melodie) V. IV. Denise Rouqu¾s) 1.Psihoterapia de expresie: artterapia. succesiune logica si cronologica.Jocuri de constructii 3.Jocuri de miscare pentru dezvoltarea capacitatilor motrice 2.Jocuri de manipulare 2. PSIHOTERAPII ALE DEZVOLTARII A. de divertisment. Kinetoterapiaterapie prin miscare B.RATO ARE 3. lateralitate.Jocuri de asamblare 1. scriere).Jocuri pentru abilitatea manuala si formarea gesturilor fundamentale (Alice Descoeudres.Jocuri de culoare si forme 3. improvizatie. clasificare. orientareorganizare-structurare 3. verbala 2.Jocuri de ritm (programul Delcroze Willems) 4. mecanisme combinatorii).Jocuri pentru formarea conduitelor perceptiv-motrice de schema corporala.PSIHOTERAPIA DE GRUP . C. logici la nivelul operatiilor concrete (comparare. muzicoterapia de expresie corporala.Ergoterapia terapia prin munca  1. inventivitate.Jocuri pentru formarea operatorilor prelogici.Jocuri grafice: preliminare. Claude Kohler. asociere. la nivelul operatiilor propozitionale (operatori logici. simboluri.

Jocuri cu rasturnarea rolurilor 5.Jocuri cu roluri psihosomatice 2.Perceptive: -vizual –simple -scrieri -auditiv – stabilirea diferentelor si asemanarilor -incluziuni cauzalitate structuri spatiotemporale -conservare 2.Marionetele 3.Identificarea cu un model: -familie (pe date 2.A.Senzoro-motorii: -pipait 2. simbolice.Cognitive verbale): Jocuri simbolice 1. Afective Jocuri cu reguli Jocuri de constructie 1.Jocuri cu roluri psihodramatice 3. cu reguli de constructie.  Personalitate integrata Contextul social-integrator Pentru exemplificare. pe scurt. modul in care se pot valorifica jocurile sub aspectul obiectivelor operationale. semantice 2. in functie de cinci tipuri de joc: functionale. Fara model: -Creatie Jocuri de expresie 1.Psihodrama didactica C. 2.Jocuri bazate pe sociodrama B.Cognitive (pe date manipulabile): 2. SOCIOTERAPIA SPATIO-TEMPORALA.Cu model: -fara mecanisme de functionare. prezentam.Jocul in oglinda 1.Psihodrama 1.Jocuri simbolice 4. lexicale.Jocuri de roluri tematice:fonetice. gramaticale. Plastice 1. Jocuri functionale 1. de expresie.Jocuri cu roluri sociale 1. Verbale -inregistrare -statistice -profesie .

precizie deductie -implicatie -cu reducerea operationala a mecanismelor de functionare. a descrie actiuni -scolare -sociale -clasificare: -simpla. -cu multiple atribute -comunicarea: informatii. -influenta altuia. 3. ritmice.Verbale: -repetitii -fredonari 3. Imitatie: -vebale . asupra cooperare/competitie 4.Muzicale rol -verbo-motor: a executa comenzi date.dinamice:kinestezice. -cu stimularea neoperationala a mecanismelor de functionare. -cu reproducere mai mult sau mai putin fidela a mecanismelor de functionare. dirijarea altuia. -dubla.Sociale: socializare de (reprezentarea -priza (alternanta) unei situatii): -familiale 3. De 3.

in continuare. patru categorii ludice si de organizare a cunoasterii cu mecanismele corespunzatoare. OPERATII CONCRETE  Mecanisme: -jocuri de asamblare -comparare -asociere  . DEZVOLTAREA SENZORO-MOTORIE  Mecanisme: -manipulare  -jocuri fara forme a structurilor si -imitatie conduitelor perceptiv -motrice -constructie  -jocuri de constructie cu cuburi .jocuri cu suite logice de imagini -asamblare  2.jocuri de triere.-neverbale: imitarea actiunii unui model Sistemul operational al psihoterapiei prin joc valorifica anumite coordonate semnificative pentru cunoastere prin conduita cognitiv-ludica. Vom prezenta. dupa cum urmeaza: 1. selectie-grupare: -jocuri cu asociatii de idei -jocuri lingvistice: -cuvinte incrucisate .

jocuri de triere. selectie-grupare: -jocuri clasificate dupa criterii diferite -jocuri lingvistice: -jocuri de clasificare cu piesele trusei .Logi 2” -scriere -jocuri de triere. selectie-grupare: -jocuri de scriere 3.lungimi -suprafete -volume -clasificare -jocuri de triere. OPERATII PROPOZITIONALE  Mecanisme: -operatorii logice  -jocuri cu imagini pentru operator logici -jocuri pentru succesiunea logica si cronologica . selectie-grupare: -loto-uri -jocuri de ordonare: .-ordonare  ..

.preinvatare -invatare -dezvoltare In cadrul jocului invatare-terapie.-simboluri  jocuri cu simboluri -transformari  jocul deghizarilor -sesizarea schimbarilor. profesorul terapeut este atat conducator. cat si participant activ la joc.jocuri de transformare -jocuri de:. . CUNOASTEREA SPECIALIZATA: -Limba materna  jocuri de formare a structurilor si conduitelor perceptiv.motrice -Matematica  jocuri de: -identificare -discriminare -operare -Istoria etc. inventivitate si improvizatie  -jocul de exhivalenta -jocul de intersectie de clase -jocuri pentru incluziunea claselor -Mecanisme formule ale gandirii motorii  jocuri pentru implicatii logice 4.

d) viteza. Capacitatea de executie a 2. .1. c) gestul scripto-plastic. c) efortul. II. i) coordonarea. Psihomotricitatea. d) gestul polimorf.premise teoretice si metodologice Jocul si importanta psihomotricitatii in cadrul procesului de educare si recuperare a debililor mintal. g) precizia statica si dinamica. a) forta. Organizarea si conducerea motorie generala implica: 1. spre deosebire de invatarea scolara unde normele sunt date de altii. pe baza observatiei dirijate. e) amplitudinea. precum si premisele teoretice si metodologice privind motricitatea/psihomotricitatea au fost detaliate mai sus. f) agilitatea.Esenta jocului invatare-terapie consta in faptul ca normele sunt intelese. e) gestul de oscilatie. TERAPIA MOTRICITATII 3. I. descoperite si aplicate de copil. Preocuparile specialistilor in domeniul psihomotricitatii sunt structurate astfel: I. 3. Capacitati fizice gesturilor fundamentale a) gestul rectiliniu. in cadrul capitolului Terapia ocupationala aplicata (subcapitolele 7-8). Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice. h) dibacia. b) apasarea. b) gestul rotire. Organizarea si conducerea motorie generala.

d) structura perceptiv-motrica de forma. c) structura perceptiv-motrica de culoare. -lateralizarea fortata in cazul unei lateralitati nedefinite. Tulburari ale psihomotricitatii. b) schema corporala. consecinte contrarierii lateralitatii implica: . II. 3. -incercarea de a reeduca stangacia. Din punct de vedere motric.drept consecinta a repartitiei in emisferele cerebrale. e) structura perceptiv-motrica spatiala. f) structura perceptiv-motrica temporala. Tulburarile lateralitatii sunt determinate de: -contrarierea lateralitatii. Tulburari de lateralitate Lateralitatea se refera la inegalitatea functionala a partii drepte sau stangi a corpului.j) k) capacitatea de manipulare. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice include: a) lateralitatea.2. capacitatea de comunicare gestuala. Instrumente de evaluare 1.

-instabilitate motrica. Instabilitatea psihomotorie -se printr-un dezechilibru al personalitatii datorat unor dificultati de inhibitie. -nedibacie. -miscari parazitare. -copilul percepe gresit pozitiile. Tulburari de orientare. de schimbare a spatiului. -copilul se orienteaza corect dar nu are memoria spatiului si timpului. -hiperexcitabilitate la nivel manual. -nevoie permanenta de miscare. determinand perturbari semnificative in adaptarea scolara si sociala. 3. organizare si structurare spatio-temporala Aceasta categorie de tulburari se manifesta prin: -copilul ignora termeni spatiali si temporali. 2. -copilul nu este capabil de reversibilitate. succesiunile. 4. -in plan motric. duratele. -copilul percepe corect spatiul si timpul dar se orienteaza gresit. -ticuri. -dificultati in reproducerea si coordonarea miscarilor. copilul cu instabilitate prezinta: -agitatie generala permanenta. Tulburari de realizare motrica . turbulenta.

-frangerea degetelor. ritmul. miscari adaptate la un scop fara ca aceasta sa fie consecinta unei paralizii. de calcul. sau in starile de furie excesiva. se caracterizeaza prin: -gesturi necontrolate. cum sunt: forta. 5. crispat. viteza. Instrumente de evaluare a nivelului de evolutie a psihomotricitatii la copii .a) apraxia  consta in pierderea capacitatii de a executa gesturi. lexic. c) disgrafia motrica  implica absenta unor componente motrice necesare scrisului. -miscarea de pe un picior pe altul etc. -confuzii etc. b) dispraxia  lipsa de indrumare si control al miscarilor cu repercursiuni in actul grefic. -organizarea defectuoasa a paginii. Lipsa acestora determina diferite tipuri de disgrafii: -tipul rigid. coordonarea. -dezordine. Tulburari psihomotorii de natura afectiva: se intalnesc la subiectii cu hiperemotivitate. -frecarea palmelor.

Dintre instrumentele de evaluare ale psihomotricitatii amintim: I.drept consecinte ale activitatilor de terapie educationala a psihomotricitatii. Bontica.  proba vizeaza comportamente esentiale ale vietii motrice sub cele patru aspecte ale ei: .Orice program de terapie educationala a psihomotricitatii va debuta cu o evaluare a achizitiilor psiho-motrice de care dispune copilul in momentul respectiv. Testul Ozeretski-Gruillmain:  cuprinde probe ce vizeaza comportamente motorii proprii copiilor normali intre 4-11 ani.  aceste probe pot constitui pentru educatorii din scolile speciale: -obiective operationale cuprinse in programele educational-terapeutice. C. Profesorii psihodiagnosticieni din scolile speciale au obligativitatea de a educa varsta psihomotricitatii. e) Discuri Walther. Bateria de probe pentru dexteritate manuala (G. b) Tapping Ch. Probele cupronse in cadrul acestor teste pot servi educatorilor. II. pentru ca educatorii din cadrul acestor scoli sa poata utiliza testele standardizat. c) Perla Claparede Walther. d) Decupaj Claparede-Walther. f) Bile Walther. -tipuri specifice de activitate. Walter. Teste psihologice): a) Punctare Binet-Vaschioote.

D. coordonare dinamica a mainilor C. III.a) viteza. R rapiditate. e structurat pe 6 sectiuni (arii de dezvoltare): a) stimularea sugarului. orientare spatiala.  datele obtinute vor preciza:     gradul de intarziere psihomotrica. aspecte lacunare ale motricitatii. c) indemanare. coordonare dinamica generala.G.D. E echilibru. clarificarea aspectelor in care sa se intervina si mijloacele care sa se opereze. b) forta. precizarea gradului deficientei si incadrarea acesteia. d) rezistenta-pe coordonatele: C. Ghidul Portage pentru educatie timpurie: cuprinde un inventar de abilitati de care trebuie sa dispuna copiii intre 0-6 ani si sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor.M. Or. . sp.

b) fundamentale: gestul rectiliniu. rotativ. Obiectivele educational terapeutice ale psihomotricitatii In lucrarea Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal. . d) autoservire. fiecare cuprinzand anumite subniveluri. obiective operationale precum si activitati ce duc la realizarea acestora. f) motor. c) limbaj. 3. b) un model de proiectare a programelor individuale de recuperare. efort. structurata pe trei categorii de obiective generale. C. e) cognitiv. formarea si dezvoltarea capacitatilor fizice: forta. dupa cum urmeaza: Obiective generale Subniveluri formarea si dezvoltarea miscarilor I. polimorf.3. Paunescu si I. Musu prezinta o taxonomie a obiectivelor recuperatorii ale psihomotricitatii.b) socializare. Organizarea si a) conducerea motorie generala. Abilitatea motrica generala. precizie. -pentru educatorii din scolile speciale ghidul constituie: a) un instrument de evaluare a achizitiilor motrice ale elevilor la intrarea in scoala. viteza. -serveste drept instrument de proiectare a unui program de invatare.

e) orientarea. schemei corporale si conduitelor structurilor perceptiv-motrice . conduita si structura perceptiv-motrica de culoare. organizarea si structurarea temporala. Organizarea a) si b) organizarea lateralitatea. f) formarea si dezvoltarea activitatii motorii de exprimare a afectivitatii: exprimarea de atitudini. c) formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentale ale membrelor superioare si inferioare ale diferitelor parti ale corpului: coordonare. d) orientarea. II.coordonare etc. sentimente prin gesturi. d) formarea si dezvoltarea activitatilor motrice de manipulare de si a comportamentului nonverbala. structurarea si organizarea spatiala. emotii. e) comunicare formare si dezvoltarea comportamentului verbal: miscarile organelor fonatorii. c) conduita si structura perceptiv motrica de forma. coordonare sunet-gest.

III. In functie de anumite obiective terapeutice ale psihomotricitatii au fost elaborate anumite actiunilor programe de terapie. -formarea abilitatilor motrice generale.  organizarea spatio-temporala. intitulat: Activitati de terapie psihomotrica si abilitare manuala implica: -obiective cu caracter general ce se refera la intreaga comportamentului psihomotric. printre care amintim: 1.  educatia prin miscare. Programa de terapie educationala complexa si integrata  este un document oficial ce orienteaza activitatea educatorilor din scolile speciale . Programul Suzanne Naville cuprinde capitolele:  motricitatea globala. Organizarea a) organizarea miscarilor in actiuni eficiente. modulul IV.  cuprinde 5 module. 2. 3.  nivelul emotional si afectiv. b) dezvoltarea deprinderilor de lucru.  schema corporala. sfera a . Programul Psihocinetic Boulch structurat pe 3 niveluri:  nivelul functiilor instrumentale: perceptia corpului propriu si a lumii exterioare.  nivelul structurii schemei corporale.

Activitatea. cu toti elevii din clasa in conformitate cu orarul stabilit. prin adaptarea personala e semnificatia cea mai generala care se atribuie conceptului de educatie.1. -activitati polivalente in cadrul cercurilor. Repere generale D. Termenul de integrare este definit in mai multe feluri:  ca proces de .educational terapeutica se realizeaza frontal.-organizarea conduitelor si structurilor perceptiv – motrice.socializare.acomodare. facand apel atat la autoeducatie.adaptare. . Terapia educationala din scolile speciale are aplicabilitate pe diferite grupe de copii incadrati in clase scolare pe criteriul varstei cronologice si nivelul achizitiilor cognitive. FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE SI SOCIALE 4. . Tudoran spunea ca: Formarea in vederea integrarii in societate. se cuvine sa precizam faptul ca activitatea educational-terapeutica ce se desfasoara in scolile speciale este diferita de programele terapeutice din clinicile sau cabinetele specializate. In concluzie. cat si la educatia permanenta. PROGRAMUL DE INTEGRARE este definit in dictionarul de psihologie ca o cuprindere si inchidere intr-un tot a ceva ce devine astfel parte componenta a intregului si dobandeste –proprietati specifice . Autonomia personala si sociala in integrarea in comunitate. Adaptarea si integrarea sunt privite ca o problema majora a vietii sociale. 4.

b) functia de compunere. Din punct de vedere psihopedagogic. d) functia de esentializare  valoarea poate fi pusa in circulatie si intra intr-un sistem de intercomunicare. ce conditioneaza functionarea normala a tuturor mecanismelor necesare unei vieti colective. Practica psihopedagogica considera integrarea ca: . din societate si transmite societatii manifestari. Constantin Paunescu precizeaza ca: procesul integrarii constituie o actiune complexa care pe baza anumitor functii si strategii. o succesiune de activitati prin care individul isi armonizeaza conduita si interesele cu cerintele mediului sau de viata. directii de activitate. una din problemele majore ale vietii sociale. Acestea sunt urmatoarele: a) functia de receptare  persoana umana recepteaza informatiile din mediu. actiuni. diferentiere si de selectare  de care dispun atat personalitatea cat si societatea. care au rolul de a facilita desfasurarea in conditii normale a acestui proces de integrare bipolara.o necesitate obiectiva a vietii oricarei colectivitati. c) functia reprezentarii  valoarea se constituie integrata atunci cand are posibilitatea sa fie reprezentata sub forma unor idei. determinand o dinamica de dezvoltare si de proces simultan si reciproc. In viziunea acestei integrari a stabilit anumite functii. grup. societate)-prin adaptare la conditiile sociale. concepte. integrarea e privita sub triplu aspect: .rezultate din interactiunea si interdependenta cu celelalte parti componente iar integrarea sociala (familie. genereaza o fuziune esentiala intre elementele sistemului personalitatii si elementele sistemului social.

OBIECTIV PROCES REZULTAT a)   ca obiectiv  vizeaza realizarea unei legaturi intre cerinte si manifestari. -reabilitarea 4. Copilul cu C. o subordonare a aspectelor secundare celor care servesc orientarea b) ca proces  integrarea este complexa. beneficiaza de programe educationale care ii faciliteaza adaptarea si integrarea sociala asigurandu-i: -terapia. de viata sociala si evolutia unor fenomene aflate sub influenta mediului socio-economic Procesul adaptarii-integrarii necesita analiza si proiectarea programelor educationale raportate la specificitatea si individualitatea copilului. constand intr-un ansamblu de mecanisme si operatii.2.S. -recuperarea. -abilitarea. ce pregatesc si finalizeaza actiunea propriu-zisa c) ca rezultat  integrarea este legata de munca educativa. Obiectivele Programului General de Autonomie Personala si Sociala Programul general de autonomie personala si sociala este structurat in functie de anumite obiective generale si specifice.E. prezentate in tabelele de mai jos: Tabel I .

3.Obiective specifice. Autonomia sociala: 1. 8.Autonomia in afara clasei si a 1. Bucataria. INTEGRAREA SOCIALA-SOCIALIZAREA Obiective specifice Obiective generale A. Tabel II AUTONOMIA SOCIALA. Igiena personala-sanatatea.Vesela-tacamurile. 3. Imbracamintea. Autonomia personala in mediul ambiant: gospodaresti. Autoservire: 1.Familia. Locuinta familie prin activitati B. 2. Incaltamintea. 6. 9. Autonomia scolara. 2. 1. sociale la maturitatea Formarea si dezvoltarea de ordin competentelor . 3. 2. Hrana. Formarea si dezvoltarea care sa abilitatilor conduca psihosociala. 2. 5.FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: OBIECTIVE GENERALE A. 7. Corpul omenesc.Pregatirea pentru viata de 4.Obiective specifice. Cunoasterea mediului social.

Organizarea si programarea de activitati care sa permita autocontrolul. educatie sexuala. Acceptarea de sine si a altora. Stimularea curiozitatii si interesului de cunoastere a . 3. B. obiectiva a propriei persoane. corporal si psihomotor. care sa consolideze autonomia 4.Relatii intre sexe. integrare macro grupurile sociale. 9. 6.Formarea capacitatilor afective care sa-i permita exprimarea propriilor emotii si sentimente. pentru a garanta siguranta de sine in manifestarile 4. Viata de familie. Relatii de in adaptare micro/ si 5.Autonomia in manipularea financiara. Stabilirea echilibrului si a gradului de maturitate. Perceperea corecta. anumitor 8. 3.Educarea sensibilitatii si a echilibrului afectiv. 2.scolii. Comportamentul social: 1. impulsuri emotionale. 7. 5.Manifestarea de receptivitate si respect pentru alte persoane in contexte sociale diferite. autoconducerea (conduita independenta). civilizata. Activitati de socializare. Norme de comportare personala. care sa-i permita adaptari inter si intrapersonale. 4. 10. 5.Mijloace de transport.

Incaltamintea. Formarea si exersarea deprinderilor de igiena personala. Tabel III FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: AUTOSERVIRE Obiective specifice: 1. a unor comportamente specifice de autoservire si pastrare a h) . curatenie etc). c) d) e) f) g) Imbracaminte. 2. Hrana. Bucataria. Cunoasterea actiunilor din regimul zilnic (toaleta de dimineata. mese principale. 4. 3. 5.Formarea si exersarea unor deprinderi practic gospodaresti (de ordine. Igiena personala-sanatateautoingrijire. activitatea scolara si de joc etc). Locuinta. obiecte de toaleta etc. Folosirea corecta a unor obiecte de uz personal. Vesela si tacamuri. Cunoasterea mediului ambiant si formarea capacitatii de autonomie. Aria de continut: a) b) Corpul omenesc. cu relatiile sociale specifice.mediului fizico-geografic si a celui socio-uman.

Formarea comportamentelor motrice. 6. Respectarea regulilor rutiere. c) Pregatirea pentru viata de familie prin activitati gospodaresti in interiorul si exteriorul locuintei. cunoasterea diferentelor dintre mediul urban si cel rural. cartierul. Cunoasterea si folosirea corecta a mijloacelor de transport. a elementelor privind familia. norme de convietuire si comportament: respect. Identificarea mediului fizicogeografic si social de la oras si sat. Tabel IV AUTONOMIA PERSONALA – LA MEDIUL AMBIANT Obiective generale 1. . Cunoasterea principalelor institutii publice. 3. relatii de rudenie. ajutor. a gusturilor social-utile de autoingrijire. Aria de continut a) Cunoasterea si identificarea membrilor propriei familii. 4. gradina). 7. b) Relatii de familie. curte.sanatatii. strada. 2. pozitia copilului in familie. Cunoasterea prin observatie si actiuni practice. locuinta. orasul etc. 5. dragoste etc. Formarea comportamentelor motrice la gospodarirea spatiului ambiant (locuinta. autogospodarire.

de orientare in diferite situatii si unitati sociale. 7. 3. 6. Cunoasterea si exersarea principalelor activitati umanemunca. Autonomia scolara. Autonomie in afara clasei si scolii.cu adaptarea socio-umana in diferite situatii. . Forme sociale de timpuriu. 2. odihna etc.de circulatie. Stabilirea unor relatii interpersonale. Tabel V AUTONOMIA SOCIALA: Obiecte specifice: 1. 3. 2. joc.Formarea deprinderilor de asumat si indeplinirea unor 4. 3. 5. Cunoasterea mediului social. autonomie pentru adaptare la viasa cotidiana. Aria de continut: Adaptarea la mediul social: 1.Mijloace de transport. Formarea deprinderilor de asumare si indeplinirea unor sarcini legate de autoservire. Formarea si exersarea deprinderilor de a se orienta si deplasa corect in mediul ambiant. Formarea si exersarea capacitatilor de autonomie personala in vederea adaptarii la viata cotidiana.

cu persoane cunoscute si necunoscute. stapanirea de sine etc. deprinderilor de comportare civilizata. in familie.. in mediul social cotidian. coordonare cu cel cu statut social similar deosebit. adresare etc.Formarea unor conduite de viata civilizata prin imitarea modelelor complementare si implementarea unor norme vizuale de comportare: formele de politete. 4. respectarea si aplicarea normelor. Tabel VI . 5.reglarea capacitatilor de cooperare. 6. autonomie pentru adaptarea la viata cotidiana. colaborare. de convietuire in grupuri de munca.Formarea unor trasaturi de personalitate necesare pentru adaptarea socio-profesionala spiritul de responsabilitate.sarcini legate de autoservire.Cunoasterea. 7.

Stabilirea unor relatii interpersonale corecte. gradinita. 3. Viata de familie. Cunoasterea si respectarea normelor de buna convietuire. 4. 2. la biserica etc. in grupul scolar.Formarea deprinderilor de relationare sociala.BFKT .Relatii intre sexe. Activitati de socializare. statut. Norme de comportare civilizata. 3. 5. 2. 6.5. diferentiate in functie de varsta.Gr.COMPORTAMENTUL SOCIAL: SOCIALIZAREA Obiective specifice: 1. situatii concrete.Formarea si exersarea deprinderilor de comprotare in familie. Reactii de adoptare si integrare in micro/macrogrupurile sociale: relatii de familie. Aria tematica: 1.An II. institutii publice. Educatia sexuala.Cunoasterea si exersarea deprinderilor de comportare civilizata in mijloacele de transport. Studenta:Sandu Gloria Teona Cristiana. scoala etc. Formarea si exersarea unor comportamente adecvate in ocazii speciale: in vizita. 5. microgrupul social. 4. a codului de bune maniere. relatii interumane..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful