FORME DE TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU COPII CU DEFICIENTA MINTALA (Terapia cognitiva, Ludoterapia, Terapia psihomotricitatii si organizarea si formarea autonomiei

personale si sociale)
TERAPIA COGNITIVA

1. TERAPIA COGNITIVA, REPERE GENERALE Terapia cognitiva este una dintre formele Terapiei comportamentale, ce vizeaza, in cazul copiilor cu deficienta mintala o structurare a complexului de stimuli exteriori, dupa niveluri adapatate unei tipologii de organizare mintala. Terapia cognitiva poate fi privita ca un proces complex de echilibrare mintala, prin organizarea specifica a cunoasterii la deficientul mintal, structurata pe anumite niveluri: -nivelul cunoasterii teoretice- prin invatarea conceptelor; -nivelul cunoasterii psihosociale- ce determina modificari semnificative in personalitatea copilului cu cerinte educationale speciale. Terapia cognitiva este formata din ACTIUNI si PROGRAME COMPENSATORII ce au drept scop dezvoltarea, privind intelegerea fenomenelor, lucrurilor, oamenilor, precum si a situatiilor din dimensiunea lor instrumental-integratoare. DOMENIILE TERAPIEI COGNITIVE: a) Terapia cognitiva de TIP A; b) Terapia cognitiva de TIP B. a) ,,Terapia cognitiva de TIP A“ vizeaza:

I. CONSOLIDAREASISTEMATIZAREACOMPLETAREA 

faptelor, informatiilor, abilitatilor, competentelor, deprinderilor II. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE CUNOASTERE b) ,,Terapia cognitiva de TIP B“ include: I: ACTIVITATILE  II. PROGRAMELE  ce organizeaza procesul de cunoastere

Aplicabilitatea cognitiva se realizeaza prin organizarea si reorganizarea unor MODELE DE INVATARE. Structura modelului de terapie cognitiva este organizata dintr-o serie de submodule, ce dau nastere la elaborarea unor programe terapeutice. Printre acestea amintim urmatoarele:  programul de stimulare perceptive-motrica (elaborat de catre Marianne Frostig);  programul pentru formarea conceptelor fundamentale logico-matematice (elaborat de Jean Piaget, sau Mary Barotta Lorton);  programul complex de exercitii perceptive si senzorio-motorii (elaborat de Jacques Dubosson). SUBMODULELE TERAPIEI COGNITIVE I. TERAPIA COGNITIVA DE TIP A“ cuprinde: -A. Activitatile de organizare, consolidare, sistematizare, completare a faptelor, informatiilor, abilitatilor, deprinderilor; -B. Programele de interventie edcationala personalizata.

II: CUNOASTEREA SENZORIALA, cu cele cinci domenii: Sensibilitatea: -cutanata; -vizuala; -gustativa; -olfactiva; -auditiva. III. CUNOASTEREA PERCEPTIVA, cu cele cinci arii destinate formarii urmatoarelor abilitati vizualperceptive: -coordonare vizuo-motorie; -perceptia forma-fond; -constanta perceptiei; -pozitia in spatiu; -relatiile spatiale. Acest submodul este structurat intr-o forma de exercitii si activitati pregatitoare atat pentru actul lexic si grafic, cat si pentru alte domenii de cunoastere de o gama diversificata, ca de exemplu: ACTIVITATI DE OBSERVARE VIZUALA ACTIVITATI PENTRU EDUCAREA

PSIHOMOTRICITATIISTRUCTURI DE DEZVOLTARE LINGVISTICA STRUCTURI DE FORME A RATIONAMENTULUI IV. Submodul ce cuprinde o serie de exercitii si activitati ce determina formarea si dezvoltarea CONCEPTELOR FUNDAMENTALE DE NATURA LOGICO-MATEMATICA, inspirate din programul lui Mary Barotta Lorton dau din conceptia piagetiana.

V. Submodul inspirat din programul lui Jacques Dubosson, format din exercitii perceptive si senzorio-motorii  ce determina FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROCESELOR PSIHICE: -atentia; -reprezentarea; -imaginatia; -memoria; -gandirea. In aplicarea Programelor de Terapie Educationala Complexa si Integrata se impune elaborarea unor principii, dupa cum urmeaza: a) programarea activitatilor in functie de caracterul terapeutic al educatiei; b) evaluarea- privita din doua perspective: 1. componenta esentiala a rezultatelor si proceselor ce au loc in derularea actului educational-terapeutic; 2. mecanism de reglare a intregului process educational-terapeutic. c) elaborarea de programe de interventie educational-terapeutica personalizate; b) Terapia educationala este complexa si integrata si se realizeaza: -prin activitatile integrative bazate pe principiul interdisciplinara, interrelational dintre cele 5 module educational-terapeutice; -prin activitati integrative  ce decurg din valorificarea posibilitatilor si resurselor de invatare oferite elevilor de scoala, familie si mediul comunitar. 1. CUNOASTEREA DE SINE; EXPERIENTA INTERPERSONALA SI CUNOASTERE SENZORIALA

In cadrul procesului de terapie cognitiva se realizeaza si cunoasterea de sine dau ,,conceptual de eu”. Allport W. G. prezinta o serie de factori care stau la baza perceptiei sociale. Dintre acestia amintim: EXPERIENTA INTERPERSONALAASEMANAREAINTELIGENTA DE SINE/AUTOCUNOASTEREAABILITATEA COMPLEXITATEA DE ADAPTARE

COGNITIVACUNOASTEREA

SOCIALADETASAREAATITUDINEA ESTETICAPASIUNEA PENTRU VIATA INTERIOARA Se impune o prezentare succinta a fiecaruia dintre factorii amintiti. a) Experienta interpersonala: -implica aria de cunostinte despre oameni si capacitatea subiacenta de a-i evalua obiectiv; -experienta cunoasterii trebuie dirijata atat spre informatii si cunostinte generale, cat si spre informatiile generate de fiinta umana in relatiile sale. b) Asemanarea; corespondenta dintre sex; varsta cronologica; pregatirea profesionala; gusturile; preocuparile; aspiratiile; relatiile commune: -implica o intercunoastere mai exacta si obiectiva; -devine o puternica motivatie pentru evaluarea de sine si a celuilalt. c) Inteligenta  Janet Piaget considera ca inteligenta este: -o functie de adaptare; -proces in care faciliteaza discriminarea intre esential si neesential, legatura dintre cause si efecte, capacitatea de anticipatie si predictie etc.

perceptia sociala adecvata a propriei persoane. din cercetarile efectuate pe baza testelor de maturizare intelectuala. cunoasterea de sine se defineste ca: .. rationamente corecte.  la deficientul mintal  cunoasterea interpersonala este directivata relativ spre aspectele negative ale personalitatii celuilalt. -comunicare interpersonala. -motivatie. concepte clare. ce implica o perturbare la nivelul cognitiei. -in psihologia sociala autocunoasterea implica: . . a relatiilor sale cu semenii. -informatii. e) Cunoasterea de Sine/Autocunoasterea -din perspectiva psihosociala. s-a constatat faptul ca majoritatea deficientilor sunt disfunctionali intelectivi. o cat mai reala imagine de sine”. d) Complexitatea cognitiva:  presupune stapanirea unei multitudini de comportamente de cognitie: -empatie. -stapanire de sine. f) Abilitatea de adaptare sociala   implica o serie de aptitudini si motivatii ce permit individului o rapida adaptare sociala.o stapanire directa a unor informatii cat mai complete si reale despre propria persoana”. deficientul prezinta o inabilitate generala de adaptare sociala.constientizarea propriilor statusuri..

h) Atitudinea estetica: -implica sentimentele de frumos pe care le determina relatiile cu ceilalti precum si satisfactia armoniei.  comportamentul cognitiv. dupa cum urmeaza: NIVEL I  NIVEL II  NIVEL III .pentru subiectiv”)  cunoasterea interumana se foloseste de: -date provenite de la o persoana. fiind contra implicarii nereflexive. generata de cunoastere si interrelationare. trairilor proprii. NIVELURI ALE CUNOASTERII SENZORIALE Vom prezenta succint trei niveluri de interventie – corespunzatoare a trei niveluri de cunoastere senzoriala. -deficientul are o senzatie de dizarmonie. CUNOASTEREA SENZORIALA A..plasare” mai la distanta.atat din perspectiva cunoasterii teoretice (la nivel de concepte). -constituie o conditie a cunoasterii obiective.. fara o reflectare prealabila. i) Pasiunea pentru viata interioara (Allport-o denumeste .g) Detasarea: -implica o atitudine de . iar modalitatile relatiilor sale sunt inestetice. cat si din cea la nivelul cunoasterii psiho-sociale-este foarte perturbat la deficientul mintal. -comportamentul deficientului este de slaba rezistenta la provocare si implicarea acestuia este un act impulsiv. -date pe care le interpreteaza conform experientelor.

comparatii. . -echilibrul/instabilitatea lucrurilor sau fenomenelor. transpuneri. inclusiv la nivel metodic. astfel incat so permita realizarea unor experiente multiple.  modul de organizare va fi conceput. exercitiile si jocurile pentru copiii mici.  copiii sunt apti pentru educatie senzoriala.  activitatea perceptiva  este o sursa de:     decentrari.  educarea simturilor se realizeaza intr-o forma apropiata de cea pe care o au. -structura materialelor. -volume.  dominanta senzoriala: vizuala si tactila NIVEL II se caracterizeaza prin:  nivel intermediar. transferari.NIVEL I  caracteristici:  se adreseaza copiilor aflati intr-un stadiu de percepere global. in domenii familiare variate. sincretic.  copilul dobandeste informatii cu privire la: -forme.

cunoastere senzoriala implica activitati organizate metodic. cu toata grupa. . c) suprafata de expunere trebuie sa fie mica. e) exercitiul senzorial se va desfasura zilnic  intre 10-30 minute. b) materialul prezentat trebuie sa fie distinct fata de fundal. ce poate include FISE INDIVIDUALE / FISE PENTRU O GRUPA MICA DE COPII.se desfasoara in grupuri mici. permite copiilor: observari. A. scop: antrenarea copilului sa perceapa raporturi intre marimi greutati volume distante pozitii directii CARACTERISTICI SI OBIECTIVE ALE ACTIVITATII DE CUNOASTERE SENZORIALA A. OBIECTIVE DE CUNOASTERE SENZORIALA . prezentat in modalitati diferite. NIVEL III    de analiza mai mobila ce tinde pana la reversibilitate. f) exercitiile senzoriale se vor realiza dupa un anumit program. analize si sinteze la nivelul tuturor analizatorilor. CARACTERISTICI: a) forma exercitiului senzorial: -individuala. avand un scop in sine. d) materialul destinat controlului insusirii exercitiului senzorial trebuie sa fie divers.

sistem ce presupune transformari fundamentale in: continutul procesului de invatamant si in practica. PROGRAMELE INTEGRATE ce include stiintele despre om si societate.Nr. mentionam urmatoarele:  A. -relatiilor socio-morale. . Ca tehnici de psihoterapie cognitiva. ce sunt centrate pe cunoastere: -fiinte umane. a descoperi deosebiri.principala veriga” a intregului sistem de terapie reeducationala. III A reconstitui ansambluri a gandi obiectivul in totalitatea lui.crt. -activitatii specifice. a potrivi.. in scolile de recuperare. I OBIECTIVE CARACTERISTICI a tria: a) a desparti: a diferentia. a opune. a uni. a recunoaste. TEHNICILE PSIHOTERAPIEI COGNITIVE: OBIECTIVE OPERATIONALE Tehnicile psihoterapiei cognitive Psihoterapia cognitiva reprezinta . a redescoperi asemanari. b) a apropia: a identifica. a desprinde elemente A clasifica obiectele II A completa serii asemanatoare. a asocia. a incerca succesiv.

inclusiv disciplinele de practica – se impun continuturi terapeutice integrate disciplinei. Obiective operationale Obiectivele operationale ale psihoterapiei cognitive au drept scop: transformarea normalizatoare a unei instante psihice. generalizare si stabilizare al conceptelor este diminuat si perturbat)  -Sa normalizeze constructele (o parte din constructele cu care deficientul evalueaza lumea sunt modificate. B.a reconstrui conceptele si de-a elimina cat mai mult din experienta primara)  -Sa rationalizeze conflictele (scop: antrenarea subiectului intr-un sistem normalizat de logica a cunoasterii si evaluarii conflictelor)  -Constientizarea datelor cunoasterii pe baza conceptelor clare (la deficientii mintali s-a constatat ca nivelul de formare si mai ales abstractizare. Se impune sa enumeram principalele obiective operationale: -Sa conceptualizeze experienta traita (subiectului i se ofera posibilitatea de. nu coincid cu ale subiectilor de aceeasi varsta)  -Sa poata sa se cunoasca pe sine (impune realizarea unui comportament cu abilitati de cunoastere si o normalizare la nivelul perceperii si evaluarii de sine)  . cu influente puternice in relatiile individului cu realitatea si societatea. includere in activitatea didactica a tehnicilor terapeutice:  la orice obiect de studiu.

-terapii ce valorifica continutul si metodologia programelor scolare pentru deficientii mintal. se urmareste.-Sa stie sa cunoasca pe celalalt  -Sa-si schimbe sistemul de evaluare si comportamentul valorizat  fata de: . III. apare conceput ca: -acte educationale. -reprezentare a celorlalti. Programele de invatare prin joc: -au un principiu comun: indiferent de natura informatiei.imaginea de sine. -fiecare categorie de terapie include si subcategoriile de tehnici terapeutice corespunzatoare. II. Complexul psihoterapiei prin joc. Domeniile de aplicare se refera la: LUDOTERAPIA 1. REPERE TEORETICE GENERALE. de la mecanismele implicate in operatiile concrete. pana la cele implicate in operatiile formale. PRIVIND LUDOTERAPIA: Jocul ..Intelepciunea si iubirea copilului este jocul” (L.este privit ca: . Motto:. logice. in mod specialformarea unei anumite operatii. Blaga) I.

Eduard ClaparÀde–jocul = un mijloc de realizare de sine. constituie o forma de organizare a cognitiei..  Clasicii psihopedagogiei speciale: Itard.. Boldwin –jocul = activitate autotelica opusa muncii.idiotul care se joaca nu mai este idiot”.jocul este un instrument de masurare a procesului de maturizare si dezvoltare mintala si afectiva. Herbert Spencer–jocul = activitate ce foloseste surplusul de energie al copilului. care erau considerate in istoria comunitatii drept munca. Stanley Holl–jocul = este privit ca o reproducere a unor actiuni inutile in prezent. este rezultatul coexistentei subiect-lume. O.joc” cu cel de .M.idiotul care se joaca merita un alt nume”.arta a constructiei sau dramatizarii”. . Decroly. fiind generat de interstimularea afectiva. Decroly considera ca jocul educativocupa un loc central in ortopedia mintala.. precum si a cunoasterii. Wallon le considera .. Maria Montessori acorda jocului: .P. P.o modalitate de relatie intre EU (SUBIECT) si LUMEA OBIECTELOR si a RELATIILOR.. . Ed. Jocurile educative  au o forta predictiva: H.. TEORIILE JOCULUI DIN PERSPECTIVE PSIHOPEDAGOGICE:      J.Veritabile teste de dezvoltare”  au o forta propulsatoare pe planul dezvoltarii psihice a deficientului mintal. Seguin precizeaza ca. -un simptom discriminativ in precizarea diagnosticului dupa cum urmeaza: Ed. O.un rol central in procesul educational – terapeutic. Jocul promoveaza invatarea si ajunge sa fie o forma de relatie obiectuala cu motivatia lucida. Blanscki– propune inlocuirea termenului de . S¾guin. .  Mecanismele intime ale jocului sunt mecanisme de invatare.

JOCUL. actiunea ludica fiind considerata ca o actiune primara”.P. 2..considera jocul drept un mijloc natural de autoexprimare  in care copilul se joaca cu ce si cum doreste in camera speciala de joc. -predomina asimilarea. Dienes ne prezinta trei categorii de jocuri-ca forma de invatare.terapeut asi organizeaza interventia terapeutica in cadrul desfasurarii jocului. persoana sau situatia. Jocul cu reguli Jocul-Simbolic Jocul-Exercitiu Triada ludica piagetiana:  prezinta urmatoarele caracteristici: -este structurata pe scara evolutiva a inteligentei. 2. Piaget  jocul reprezinta un . dupa cum urmeaza:  .PROCES DE TERAPIE RECUPERATORIE Z. care se realizeaza prin scheme diferite. Psihanalistii folosesc jocul drept metoda de depistare si interpretare a complexelor si trasaturilor de caracter. prin diferite tehnici ale terapiei prin joc (play therapy): 1. Ana Freud – elaboreaza tehnica orientata in cadrul careia profesorul. chiar din primele luni de existenta.schimb simptotetic cu obiectul. Tehnica neorientala.  J. -fiecare tip de joc este o etapa de dezvoltare. iar terapeutul nu ofera indicatii directe.

3) Forma de joc.. se impune necesitatea unui sistem de antrenament specific pentru formarea si dezvoltarea simbolurilor. La deficientul mintal. incepand de la formele incipiente. pana la cele consacrate de cunoastere. determinand o realitate concreta.recunoasterea dimensiunilor stimulatorii ale obiectelor. b) se formeaza la copil un spatiu mintal. c) identificarea dupa criterii de identitate a obiectelor si a actiunilor de manipulare a acestora. avand drept rezultat INVATAREA.reguli”  sunt constituite de legile de: .1) Forma de joc – invatare explorator – manipulativ: -explorarea prin manipularea de obiecte determina relatia obiectuala. b) diferentierea obiectelor dupa unele insutiri. -organizarea stimulilor inregistreaza urmatoarele faze: a) receptia.ce poate contine si imagini reprezentate dupa tipul de organizationala.invatare cu reguli  este structurata in doua categorii de reguli: a) primele forme ale categoriei . c) se impune existenta unui mecanism de comutare la realitatea mintala. 2) Jocul reprezentativ: este structurat in trei etape: a) apare imediat ce obiectele de joc ale copiilor-tin locul a ceea ce nu sunt. in mecanismul invatarii.

). b) a doua categorie de reguliimplica modul de utilizare. acesta din urma limitand actiunea ludica la: -consolidarea. Avand in vedere cele trei forme de joc-invatare. -precizarea. care are mai multe filiale.-asemanare. de structurare a realitatii. care constituie integrarea valorii conferita social actiunilor comportamentale. copiii cu organizare mintala normala. printre acestea amintim:  Consiliul International pentru Jocurile copiilor (in S. se cuvine sa concluzionam urmatoarele: in viziunea contemporana.descopera) aceste legitati interne ce corespund unor notiuni integratoare..U. -asimilare.Asociatia franceza pentru educatia prin joc” (1970).. -situare in spatiu. ca de exemplu: -. -verificarea cunostintelor predate exista o serie de organizatii speciale. jocul-invatare este distinct de jocul didactic (termen utilizat in literatura pedagogica). -deosebire. . -succesiune. care se joaca cu obiectele .A. pe care le-am prezentat. ce pun accent pe faptul ca jocul este o actiune de organizare a cunoasterii.

implica stabilirea unor indicatori.Centru de interes”. cat si terapie recuperatorie. incepand cu anul 1973-1974.motivationale si relationale organizate in functie de necesitatea dezvoltarii personalitatiidetermina aparitia unui comportament ludic. -schemele exercitate in joc se bazeaza pe structurile si functiile personalitatii. in functie de gradul de organizare al acesteia. avand drept scop-stabilirea relatiilor de dezvoltare a structurilor de personalitate ale copilului. jocul atat o functie predictiva si propulsatoare.-Scoala . ce se realizeaza prin metode si procedee educationale. actiunea ludica si comportamentul psihomotor. acest lucru implica urmatoarele aspecte: -jocul devine atat invatare. pe planul dezvoltarii personalitatii deficientului mintal. ce se considera drept factori de organizare a comportamentului ludic. in scopul recuperatorii deficientului mintal in limita posibilitatilor... Rolul actiunilor ludice in organizarea personalitatii deficientului mintal Jocul se formeaza ca o actiune fundamentala a persoanei asupra obiectelor/persoanelor. organizarea categoriilor logice si structurile personalitatii. Belgiaunde. actiunea ludica si organizarea mintala. actiunea ludica apare ca o functie tripla de reglare. dupa cum urmeaza:       organizarea eului actional jocuri functionale. jocul devine un . -organizarea personalitatii deficientului mintal. In contextul structural al persoanei. actiunea ludica si organizarea proceselor afectiv-motivationale. dupa cum urmeaza: a) de echilibrare: homeostazie-cognitiv-afectiva. actiunea ludica si organizarea structurilor rationale de personalitatii.Decroly” din Saint-Mand¾. 2. afectiv. cat si una de joc-terapie.1. . -jocul este o forma de psihoterapie. -mecanismele fundamentale neuropsihologice.

desenul. astfel incat jocul. Jocul este si o actiune de comunicare intra si intra si extrasistemica. cat si personalitatea deficientului mintal. implica forma de relatie obiectuala si de comunicare.. Functia semiotica. in mod special.functionalitatii” actiunii ludice in contextul dezvoltarii multidimensionale ale personalitatii copilului.prin intermediul jocului copilul dobandeste mai intai acea autonomie. Asadar. In concluzie. devine o . Piaget considera ca imitatia amanata.. Pe . constituind astfel.schemele” exercitate in joc se bazeaza atat structurile. ne intereseaza. gradul de .spirala pe care se dezvolta personalitatea umana. acea personalitate si chiar acele scheme practice pe acea personalitate si chiar acele scheme practice pe care le va manifesta activitatea lui de adult”. ce confirma atat intelectul. J. Chateau preciza ca: .. La nivelul acestor functii apar o serie de tulburari. limbajul si jocul are in comun functia semiotica. actiunea ludica isi gaseste functionalitate in cadrul a cinci sectoare ale organizarii personalitatii: ACTIUNEALUDICA SI COMPORTAMENTUL PSIHOMOTOR ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA I  II ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA PROCESELOR AFECTIV-MOTIVATIONALE . cat si functiile personalitatii.b) de optimizare. c) de dezvoltare-progres.organizare” al personalitatii pe care jocul se determina incepand cu organizarea Eu-lui Actional si terminand cu organizarea CATEGORIILOR LOGICE SI CU STRUCTURILE PERSONALITATII. Dupa prezentarea succinta a functiilor jocului (care sunt insesi functiile de reglare ale sistemului psihic) se impune precizarea .. precizam ca.forta predictiva” in structura dezvoltarii psdihologice a copilului.. despre care am amintit mai sus.

Vom prezenta. in cele ce urmeaza.care urmaresc transformarea rolului profesorului-terapeut. analiza si operare cu operatori logici. un loc bine definit atat in cadrul metodelor de predareinvatare. III ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA STRUCTURILOR RELATIONALE ALE PERSONALITATII  IV  COMPORTAMENTULLUDIC  V 3. si anume: . Modelul respectiv este divizat in trei compartimente. acordand noi posibilitati deficientului mintal. Rolul jocului in contextul terapeutic este semnificativ si se structureaza in functie de anumite modele. Acest model are ca scop principal-COMPENSAREA PERSONALITATII DEFICIENTULUI MINTAL IN VEDEREA INSERTIEI SOCIALE. un model ce urmareste psihoterapia prin joc longitudinalincepand de la contextul social-moderator (scoala si terminand cu cel social-integrator). deja. cat si in cadrul metodelor si tehnicilor ce dezvolta capacitatea de observare. LUDOTERAPIA IN CADRUL ACTIUNII DE TERAPIE COMPLEXA RECUPERATORIE INTEGRATA Jocul-invatare si terapie ocupa.

-. In cadrul acestui model.profesorul-terapeut va folosi material educativ..COMPLEXULPSIHOTERAPIEI PRIN JOC I  ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA  II DOMENIILEDE APLICARE  III -programele scolare ale disciplinelor prevazute in planul de invatamant pentru deficienti mintal.atelier matematic” sau alte . Intregul proces psihoterapeutic se va desfasura atat in sali speciale de joc.structurate in sistem modular cu scopuri multifunctionale. -biblioteca scolara. . -spatiu pentru ludoteca. in functie de tipul de joc.ludoteca (Gaston Mialaret) sau jocoteca (1979. spre exemplu: imaginile colorate au o importanta deosebita. Aceste sali de clasa sunt impartite in: -sali de studiu.colturi specializate” pentru abilitarea manuala. cat si in sali de clasa.. Petre Barbulescu).

cercetatorii din cadrul UNESCO au stabilit sistemul operationalizare al psihoterapiei prin joc. precum si obiectivele stabilite de taxonomia lui B.S. Diayel pentru jocuri. N.in cadrul ludoterapiei Avand ca punct de plecare obiectivele stabilite de taxonomia lu B. dupa cum urmeaza: ¬ NIVELUL DE CUNOSTINTE SIMPLE: intiparireasi retinerea informatiilor  . planul.  ¯ NIVELUL DE ANALIZA: analizaunui ansamblu de elemente.S. Dogbeh si S.3. Bloom. schema. relatii dau principii  °NIVELUL DE SINTEZA: structurarea (rezumatul. precum si obiectivele stabilite de R. Bloom.1.rationamentul) elementelor provenite din surse diferite  .Sistemul de operationalizare. structurandu-l in sapte obiective. in functie de sase categorii de niveluri.NIVELUL DE INTELEGERE:transpunerea unei forme de limbaj in altul. regulile in situatii noi. interpretarea si exploatareadatelor ® NIVELUL DE APLICATIE:capacitatea de a aplica principiile.

sociale e) DOMENIILE INTELECTUALE: observatia.repulsia. compararea. prehensiunea. comunicare prin cuvinte/ propozitii   d) DOMENIILE AFECTIVE: alergarea. clasificarea etc. DE CREATIE.  .descrierea. aruncarea c) ACTIVITATI VERBALE: antrenamentulvocal. identificarea.±NIVELUL DE INTERVENTIE. datorita faptului ca diversele categorii de jocuri implica:  a) ACTIVITATILE PERCEPTIVE: contactulsenzorial cu obiectul b) ACTIVITATI SENZORIOMOTRICE:alergatul. scolare. reprezentarea diferitelor roluri si statutefamiliale. Transferul achizitiilor inoperatiilor in operatii creatoare  Creatorii amintiti considera ca jocul solicita aceste obiective.

capacitatile intelectuale si afective. teatrul. muzica.valorificand experienta anterioara   g) ACTIVITATILE DE EXPRESIE CORPORALAsi ESTETICA: gimnastica.f) ACTIVITATILE DE CONSTRUCTIE: caremobilizeaza energie fizica. I. dansul. decupajul..Terapia educationala integrata “. desenul etc. In lucrarea . Musu si A. Taflon ne prezinta urmatorul model al actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Modelul actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Contextul socialmodelator  SCOALA  ACTIUNEA DE TERAPIE EDUCATIONALA INTEGRATA PSIHOTERAPIA PRIN PROGRAME DE INVATARE .

PSIHOTERAPIA COMPORTAMENTALA A. Conditionarea pozitiva B.Terapia tulburarilor de realizare motrica P e r so n a l Iit a t e decom pensat a Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei debilitatii motrice.Jocuri senzoro-motrice: a)preliminare. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile debilitatii psihomotrice. TERAPIA PSIHOMOTRICITATII A.Terapia instabilitatii psihomotrice C. PSIHOTERAPIA COGNITIVA A. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei tulburarilor de realizare motrica. de imitare a gesturilor adultilor b)de invatare a unor notiuni primare privind proprietatile diverselor obiecte c)de manipulare a materialelor educative . De preinvatare 1. Terapia debilitatii motrice B.Modelarea sau invatarea prin observare II.JOC I. III. de invatare a gesturilor elementare de formare a comportamentului motor.Conditionarea operanta D.Contraconditionarea  Jocuri de conditionare pozitiva Jocuri pentru inhibarea voluntara si a autocontrolului asupra reactiilor motrice Jocuri pentru conditionarea operanta Jocuri cu imagini pentru invatarea prin observare C.

Jocuri de societate 1.Dienes) 1.P. .Jocuri pentru formarea reprezentarilor mintale: asociatii.Jocuri logice 4. 2.De dezvoltare  C O M P E N S ARE I NTEG d)de formare a structurilor si conduitelor perceptiv-motrice de culoare.De postanvatare D. Programul Marianne FrØsting 3.Jocuri de divertisment 3.Jocuri functionale (Eduard ClaparÀde) 1. orientareorganizare-structurare spatiotemporala 2. Z.Jocuri didactice de consolidare. memoriei etc.Jocuri de natura perceptivmotrica cu scop de compensare. rationamente.Jocuri pentru invatare specifica organizate in sistem (g.Jocuri pentru dezvoltarea atentiei. Guisenaire. combinari. completare a cunostintelor 2. forma. De invatare C. B.Jocuri-exercitiu (Jean Piaget) 5.Jocuri perceptiv-motrice (Jacques Dubosson) 4. Jocuri pentru INVATAREA CONCEPTELOR FUNDAMENTALE 2.

IV.Ergoterapia terapia prin munca  1. orientareorganizare-structurare 3.Jocuri grafice: preliminare. muzicoterapia de expresie corporala.Jocuri de constructii 3.Jocuri de asamblare 1. logici la nivelul operatiilor concrete (comparare. lateralitate.RATO ARE 3. Kinetoterapiaterapie prin miscare B.Jocuri pentru formarea conduitelor perceptiv-motrice de schema corporala. PSIHOTERAPII ALE DEZVOLTARII A. Claude Kohler.Jocuri pentru abilitatea manuala si formarea gesturilor fundamentale (Alice Descoeudres. clasificare. simboluri. de divertisment. mecanisme combinatorii). asociere.PSIHOTERAPIA DE GRUP . Denise Rouqu¾s) 1.Psihoterapia de expresie: artterapia.Jocuri pentru formarea operatorilor prelogici.Jocuri muzicale (ritm+melodie) V.Jocuri de miscare pentru dezvoltarea capacitatilor motrice 2. improvizatie. la nivelul operatiilor propozitionale (operatori logici. scriere).Jocuri de manipulare 2.Jocuri de ritm (programul Delcroze Willems) 4. inventivitate.Jocuri de culoare si forme 3. verbala 2. succesiune logica si cronologica. C.

Jocuri cu roluri sociale 1. in functie de cinci tipuri de joc: functionale.Psihodrama 1. gramaticale.Cu model: -fara mecanisme de functionare. Fara model: -Creatie Jocuri de expresie 1.Jocuri cu roluri psihosomatice 2.Senzoro-motorii: -pipait 2.Psihodrama didactica C.Jocuri de roluri tematice:fonetice.  Personalitate integrata Contextul social-integrator Pentru exemplificare.Jocuri cu rasturnarea rolurilor 5.Jocuri simbolice 4.Cognitive verbale): Jocuri simbolice 1. prezentam. semantice 2. 2.Perceptive: -vizual –simple -scrieri -auditiv – stabilirea diferentelor si asemanarilor -incluziuni cauzalitate structuri spatiotemporale -conservare 2.Identificarea cu un model: -familie (pe date 2. lexicale. Verbale -inregistrare -statistice -profesie . cu reguli de constructie.Jocuri bazate pe sociodrama B. Jocuri functionale 1. modul in care se pot valorifica jocurile sub aspectul obiectivelor operationale. simbolice.Jocul in oglinda 1.A.Marionetele 3. Afective Jocuri cu reguli Jocuri de constructie 1. SOCIOTERAPIA SPATIO-TEMPORALA. Plastice 1. de expresie.Cognitive (pe date manipulabile): 2. pe scurt.Jocuri cu roluri psihodramatice 3.

-cu stimularea neoperationala a mecanismelor de functionare.Verbale: -repetitii -fredonari 3. 3. asupra cooperare/competitie 4. a descrie actiuni -scolare -sociale -clasificare: -simpla. dirijarea altuia.dinamice:kinestezice. precizie deductie -implicatie -cu reducerea operationala a mecanismelor de functionare.Muzicale rol -verbo-motor: a executa comenzi date. ritmice. -dubla.Sociale: socializare de (reprezentarea -priza (alternanta) unei situatii): -familiale 3. -cu multiple atribute -comunicarea: informatii. -influenta altuia. -cu reproducere mai mult sau mai putin fidela a mecanismelor de functionare. De 3. Imitatie: -vebale .

Vom prezenta.jocuri de triere.jocuri cu suite logice de imagini -asamblare  2. OPERATII CONCRETE  Mecanisme: -jocuri de asamblare -comparare -asociere  .-neverbale: imitarea actiunii unui model Sistemul operational al psihoterapiei prin joc valorifica anumite coordonate semnificative pentru cunoastere prin conduita cognitiv-ludica. in continuare. selectie-grupare: -jocuri cu asociatii de idei -jocuri lingvistice: -cuvinte incrucisate . patru categorii ludice si de organizare a cunoasterii cu mecanismele corespunzatoare. DEZVOLTAREA SENZORO-MOTORIE  Mecanisme: -manipulare  -jocuri fara forme a structurilor si -imitatie conduitelor perceptiv -motrice -constructie  -jocuri de constructie cu cuburi . dupa cum urmeaza: 1.

selectie-grupare: -jocuri clasificate dupa criterii diferite -jocuri lingvistice: -jocuri de clasificare cu piesele trusei .jocuri de triere. selectie-grupare: -loto-uri -jocuri de ordonare: .Logi 2” -scriere -jocuri de triere.lungimi -suprafete -volume -clasificare -jocuri de triere. selectie-grupare: -jocuri de scriere 3.-ordonare  . OPERATII PROPOZITIONALE  Mecanisme: -operatorii logice  -jocuri cu imagini pentru operator logici -jocuri pentru succesiunea logica si cronologica ..

inventivitate si improvizatie  -jocul de exhivalenta -jocul de intersectie de clase -jocuri pentru incluziunea claselor -Mecanisme formule ale gandirii motorii  jocuri pentru implicatii logice 4.motrice -Matematica  jocuri de: -identificare -discriminare -operare -Istoria etc. profesorul terapeut este atat conducator. . CUNOASTEREA SPECIALIZATA: -Limba materna  jocuri de formare a structurilor si conduitelor perceptiv. .jocuri de transformare -jocuri de:.preinvatare -invatare -dezvoltare In cadrul jocului invatare-terapie. cat si participant activ la joc.-simboluri  jocuri cu simboluri -transformari  jocul deghizarilor -sesizarea schimbarilor.

descoperite si aplicate de copil. b) apasarea. Organizarea si conducerea motorie generala implica: 1. pe baza observatiei dirijate.premise teoretice si metodologice Jocul si importanta psihomotricitatii in cadrul procesului de educare si recuperare a debililor mintal. c) gestul scripto-plastic. e) amplitudinea. b) gestul rotire. c) efortul. e) gestul de oscilatie. Organizarea si conducerea motorie generala. precum si premisele teoretice si metodologice privind motricitatea/psihomotricitatea au fost detaliate mai sus. II. Psihomotricitatea. TERAPIA MOTRICITATII 3. i) coordonarea. d) viteza. spre deosebire de invatarea scolara unde normele sunt date de altii.1. 3. Capacitati fizice gesturilor fundamentale a) gestul rectiliniu. d) gestul polimorf.Esenta jocului invatare-terapie consta in faptul ca normele sunt intelese. . in cadrul capitolului Terapia ocupationala aplicata (subcapitolele 7-8). I. h) dibacia. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice. Capacitatea de executie a 2. a) forta. g) precizia statica si dinamica. Preocuparile specialistilor in domeniul psihomotricitatii sunt structurate astfel: I. f) agilitatea.

Tulburarile lateralitatii sunt determinate de: -contrarierea lateralitatii. Din punct de vedere motric. b) schema corporala. 3. Tulburari ale psihomotricitatii.2.j) k) capacitatea de manipulare. -incercarea de a reeduca stangacia. c) structura perceptiv-motrica de culoare. f) structura perceptiv-motrica temporala. -lateralizarea fortata in cazul unei lateralitati nedefinite. Instrumente de evaluare 1. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice include: a) lateralitatea. Tulburari de lateralitate Lateralitatea se refera la inegalitatea functionala a partii drepte sau stangi a corpului.drept consecinta a repartitiei in emisferele cerebrale. capacitatea de comunicare gestuala. consecinte contrarierii lateralitatii implica: . e) structura perceptiv-motrica spatiala. II. d) structura perceptiv-motrica de forma.

turbulenta. -dificultati in reproducerea si coordonarea miscarilor. -copilul nu este capabil de reversibilitate. de schimbare a spatiului. organizare si structurare spatio-temporala Aceasta categorie de tulburari se manifesta prin: -copilul ignora termeni spatiali si temporali. 3. -ticuri. Tulburari de orientare. -miscari parazitare.-instabilitate motrica. Instabilitatea psihomotorie -se printr-un dezechilibru al personalitatii datorat unor dificultati de inhibitie. Tulburari de realizare motrica . -copilul percepe gresit pozitiile. -copilul percepe corect spatiul si timpul dar se orienteaza gresit. duratele. 2. -hiperexcitabilitate la nivel manual. succesiunile. copilul cu instabilitate prezinta: -agitatie generala permanenta. determinand perturbari semnificative in adaptarea scolara si sociala. -in plan motric. 4. -copilul se orienteaza corect dar nu are memoria spatiului si timpului. -nedibacie. -nevoie permanenta de miscare.

Tulburari psihomotorii de natura afectiva: se intalnesc la subiectii cu hiperemotivitate. c) disgrafia motrica  implica absenta unor componente motrice necesare scrisului. se caracterizeaza prin: -gesturi necontrolate. -frecarea palmelor. -organizarea defectuoasa a paginii. coordonarea. -confuzii etc. crispat. -miscarea de pe un picior pe altul etc. miscari adaptate la un scop fara ca aceasta sa fie consecinta unei paralizii. Instrumente de evaluare a nivelului de evolutie a psihomotricitatii la copii . 5. viteza.a) apraxia  consta in pierderea capacitatii de a executa gesturi. de calcul. lexic. -dezordine. cum sunt: forta. -frangerea degetelor. sau in starile de furie excesiva. Lipsa acestora determina diferite tipuri de disgrafii: -tipul rigid. ritmul. b) dispraxia  lipsa de indrumare si control al miscarilor cu repercursiuni in actul grefic.

Bateria de probe pentru dexteritate manuala (G. Dintre instrumentele de evaluare ale psihomotricitatii amintim: I. b) Tapping Ch. Testul Ozeretski-Gruillmain:  cuprinde probe ce vizeaza comportamente motorii proprii copiilor normali intre 4-11 ani.  proba vizeaza comportamente esentiale ale vietii motrice sub cele patru aspecte ale ei: . f) Bile Walther.Orice program de terapie educationala a psihomotricitatii va debuta cu o evaluare a achizitiilor psiho-motrice de care dispune copilul in momentul respectiv. Walter.drept consecinte ale activitatilor de terapie educationala a psihomotricitatii. pentru ca educatorii din cadrul acestor scoli sa poata utiliza testele standardizat. c) Perla Claparede Walther. Profesorii psihodiagnosticieni din scolile speciale au obligativitatea de a educa varsta psihomotricitatii. e) Discuri Walther. -tipuri specifice de activitate.  aceste probe pot constitui pentru educatorii din scolile speciale: -obiective operationale cuprinse in programele educational-terapeutice. Probele cupronse in cadrul acestor teste pot servi educatorilor. C. d) Decupaj Claparede-Walther. Teste psihologice): a) Punctare Binet-Vaschioote. II. Bontica.

D. R rapiditate.G. b) forta. clarificarea aspectelor in care sa se intervina si mijloacele care sa se opereze. d) rezistenta-pe coordonatele: C. e structurat pe 6 sectiuni (arii de dezvoltare): a) stimularea sugarului. coordonare dinamica a mainilor C. . III. orientare spatiala. E echilibru.a) viteza. precizarea gradului deficientei si incadrarea acesteia.  datele obtinute vor preciza:     gradul de intarziere psihomotrica. Ghidul Portage pentru educatie timpurie: cuprinde un inventar de abilitati de care trebuie sa dispuna copiii intre 0-6 ani si sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor. coordonare dinamica generala. c) indemanare.D. aspecte lacunare ale motricitatii. sp. Or.M.

efort. d) autoservire. polimorf. formarea si dezvoltarea capacitatilor fizice: forta. b) fundamentale: gestul rectiliniu. 3. rotativ. Obiectivele educational terapeutice ale psihomotricitatii In lucrarea Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal.3. dupa cum urmeaza: Obiective generale Subniveluri formarea si dezvoltarea miscarilor I. Paunescu si I. fiecare cuprinzand anumite subniveluri. b) un model de proiectare a programelor individuale de recuperare. c) limbaj. C. Organizarea si a) conducerea motorie generala. . f) motor. viteza. e) cognitiv. Abilitatea motrica generala. -pentru educatorii din scolile speciale ghidul constituie: a) un instrument de evaluare a achizitiilor motrice ale elevilor la intrarea in scoala. precizie. structurata pe trei categorii de obiective generale. obiective operationale precum si activitati ce duc la realizarea acestora. -serveste drept instrument de proiectare a unui program de invatare.b) socializare. Musu prezinta o taxonomie a obiectivelor recuperatorii ale psihomotricitatii.

II. c) formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentale ale membrelor superioare si inferioare ale diferitelor parti ale corpului: coordonare. d) formarea si dezvoltarea activitatilor motrice de manipulare de si a comportamentului nonverbala. f) formarea si dezvoltarea activitatii motorii de exprimare a afectivitatii: exprimarea de atitudini. sentimente prin gesturi. Organizarea a) si b) organizarea lateralitatea. organizarea si structurarea temporala. e) comunicare formare si dezvoltarea comportamentului verbal: miscarile organelor fonatorii. d) orientarea. schemei corporale si conduitelor structurilor perceptiv-motrice . e) orientarea. emotii.coordonare etc. conduita si structura perceptiv-motrica de culoare. c) conduita si structura perceptiv motrica de forma. coordonare sunet-gest. structurarea si organizarea spatiala.

modulul IV.  nivelul emotional si afectiv. b) dezvoltarea deprinderilor de lucru. In functie de anumite obiective terapeutice ale psihomotricitatii au fost elaborate anumite actiunilor programe de terapie.  schema corporala. Programa de terapie educationala complexa si integrata  este un document oficial ce orienteaza activitatea educatorilor din scolile speciale .  cuprinde 5 module. intitulat: Activitati de terapie psihomotrica si abilitare manuala implica: -obiective cu caracter general ce se refera la intreaga comportamentului psihomotric. Organizarea a) organizarea miscarilor in actiuni eficiente. sfera a .  educatia prin miscare.III. 2.  organizarea spatio-temporala. printre care amintim: 1. -formarea abilitatilor motrice generale. Programul Suzanne Naville cuprinde capitolele:  motricitatea globala.  nivelul structurii schemei corporale. Programul Psihocinetic Boulch structurat pe 3 niveluri:  nivelul functiilor instrumentale: perceptia corpului propriu si a lumii exterioare. 3.

Activitatea. Terapia educationala din scolile speciale are aplicabilitate pe diferite grupe de copii incadrati in clase scolare pe criteriul varstei cronologice si nivelul achizitiilor cognitive.socializare. Adaptarea si integrarea sunt privite ca o problema majora a vietii sociale.educational terapeutica se realizeaza frontal.acomodare. prin adaptarea personala e semnificatia cea mai generala care se atribuie conceptului de educatie.adaptare.-organizarea conduitelor si structurilor perceptiv – motrice. .1. Autonomia personala si sociala in integrarea in comunitate. facand apel atat la autoeducatie. . PROGRAMUL DE INTEGRARE este definit in dictionarul de psihologie ca o cuprindere si inchidere intr-un tot a ceva ce devine astfel parte componenta a intregului si dobandeste –proprietati specifice . FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE SI SOCIALE 4. se cuvine sa precizam faptul ca activitatea educational-terapeutica ce se desfasoara in scolile speciale este diferita de programele terapeutice din clinicile sau cabinetele specializate. 4. Tudoran spunea ca: Formarea in vederea integrarii in societate. -activitati polivalente in cadrul cercurilor. In concluzie. Termenul de integrare este definit in mai multe feluri:  ca proces de . Repere generale D. cat si la educatia permanenta. cu toti elevii din clasa in conformitate cu orarul stabilit.

Practica psihopedagogica considera integrarea ca: . ce conditioneaza functionarea normala a tuturor mecanismelor necesare unei vieti colective. Din punct de vedere psihopedagogic.o necesitate obiectiva a vietii oricarei colectivitati. In viziunea acestei integrari a stabilit anumite functii. actiuni. b) functia de compunere. concepte. diferentiere si de selectare  de care dispun atat personalitatea cat si societatea. o succesiune de activitati prin care individul isi armonizeaza conduita si interesele cu cerintele mediului sau de viata. integrarea e privita sub triplu aspect: . c) functia reprezentarii  valoarea se constituie integrata atunci cand are posibilitatea sa fie reprezentata sub forma unor idei. Constantin Paunescu precizeaza ca: procesul integrarii constituie o actiune complexa care pe baza anumitor functii si strategii.rezultate din interactiunea si interdependenta cu celelalte parti componente iar integrarea sociala (familie. care au rolul de a facilita desfasurarea in conditii normale a acestui proces de integrare bipolara. directii de activitate. una din problemele majore ale vietii sociale. Acestea sunt urmatoarele: a) functia de receptare  persoana umana recepteaza informatiile din mediu. grup. genereaza o fuziune esentiala intre elementele sistemului personalitatii si elementele sistemului social. d) functia de esentializare  valoarea poate fi pusa in circulatie si intra intr-un sistem de intercomunicare. determinand o dinamica de dezvoltare si de proces simultan si reciproc. societate)-prin adaptare la conditiile sociale. din societate si transmite societatii manifestari.

constand intr-un ansamblu de mecanisme si operatii. o subordonare a aspectelor secundare celor care servesc orientarea b) ca proces  integrarea este complexa. -recuperarea.2. -reabilitarea 4. prezentate in tabelele de mai jos: Tabel I . ce pregatesc si finalizeaza actiunea propriu-zisa c) ca rezultat  integrarea este legata de munca educativa. Obiectivele Programului General de Autonomie Personala si Sociala Programul general de autonomie personala si sociala este structurat in functie de anumite obiective generale si specifice. Copilul cu C. de viata sociala si evolutia unor fenomene aflate sub influenta mediului socio-economic Procesul adaptarii-integrarii necesita analiza si proiectarea programelor educationale raportate la specificitatea si individualitatea copilului. -abilitarea.S.OBIECTIV PROCES REZULTAT a)   ca obiectiv  vizeaza realizarea unei legaturi intre cerinte si manifestari. beneficiaza de programe educationale care ii faciliteaza adaptarea si integrarea sociala asigurandu-i: -terapia.E.

8. 2.Familia. INTEGRAREA SOCIALA-SOCIALIZAREA Obiective specifice Obiective generale A. Imbracamintea. Autonomia scolara. Incaltamintea. Cunoasterea mediului social.Vesela-tacamurile. Autoservire: 1. 1. 3. Corpul omenesc.Obiective specifice. 3. sociale la maturitatea Formarea si dezvoltarea de ordin competentelor . Autonomia personala in mediul ambiant: gospodaresti. 3. Bucataria. Autonomia sociala: 1. 2.Pregatirea pentru viata de 4. 2. Locuinta familie prin activitati B. Tabel II AUTONOMIA SOCIALA. Igiena personala-sanatatea.Autonomia in afara clasei si a 1. 6. Hrana. 5. 9. 2. Formarea si dezvoltarea care sa abilitatilor conduca psihosociala.Obiective specifice.FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: OBIECTIVE GENERALE A. 7.

Organizarea si programarea de activitati care sa permita autocontrolul. 9. 5. B. care sa consolideze autonomia 4. educatie sexuala.Manifestarea de receptivitate si respect pentru alte persoane in contexte sociale diferite. care sa-i permita adaptari inter si intrapersonale. impulsuri emotionale. anumitor 8.Formarea capacitatilor afective care sa-i permita exprimarea propriilor emotii si sentimente. 2.Autonomia in manipularea financiara. Stabilirea echilibrului si a gradului de maturitate.Mijloace de transport.scolii.Educarea sensibilitatii si a echilibrului afectiv. pentru a garanta siguranta de sine in manifestarile 4. Stimularea curiozitatii si interesului de cunoastere a . 4. 10. Activitati de socializare. Norme de comportare personala. civilizata. 3. Acceptarea de sine si a altora. Viata de familie. Comportamentul social: 1. Relatii de in adaptare micro/ si 5. 7. 5. autoconducerea (conduita independenta). 6. integrare macro grupurile sociale. 3. corporal si psihomotor. obiectiva a propriei persoane.Relatii intre sexe. Perceperea corecta.

Bucataria. 2. Hrana. c) d) e) f) g) Imbracaminte. Folosirea corecta a unor obiecte de uz personal. obiecte de toaleta etc. mese principale. Cunoasterea mediului ambiant si formarea capacitatii de autonomie. 5. Vesela si tacamuri.mediului fizico-geografic si a celui socio-uman. curatenie etc). a unor comportamente specifice de autoservire si pastrare a h) .Formarea si exersarea unor deprinderi practic gospodaresti (de ordine. Incaltamintea. Igiena personala-sanatateautoingrijire. Tabel III FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: AUTOSERVIRE Obiective specifice: 1. cu relatiile sociale specifice. 4. Locuinta. Cunoasterea actiunilor din regimul zilnic (toaleta de dimineata. Formarea si exersarea deprinderilor de igiena personala. 3. activitatea scolara si de joc etc). Aria de continut: a) b) Corpul omenesc.

5. ajutor. relatii de rudenie. Cunoasterea principalelor institutii publice. strada. c) Pregatirea pentru viata de familie prin activitati gospodaresti in interiorul si exteriorul locuintei. Formarea comportamentelor motrice. gradina). Aria de continut a) Cunoasterea si identificarea membrilor propriei familii. Identificarea mediului fizicogeografic si social de la oras si sat. autogospodarire. . dragoste etc. Tabel IV AUTONOMIA PERSONALA – LA MEDIUL AMBIANT Obiective generale 1. locuinta. 7. 6. 4. b) Relatii de familie. a gusturilor social-utile de autoingrijire. orasul etc. cartierul. Cunoasterea prin observatie si actiuni practice. a elementelor privind familia. 3.sanatatii. Respectarea regulilor rutiere. Cunoasterea si folosirea corecta a mijloacelor de transport. cunoasterea diferentelor dintre mediul urban si cel rural. pozitia copilului in familie. curte. Formarea comportamentelor motrice la gospodarirea spatiului ambiant (locuinta. norme de convietuire si comportament: respect. 2.

3.Formarea deprinderilor de asumat si indeplinirea unor 4. de orientare in diferite situatii si unitati sociale. autonomie pentru adaptare la viasa cotidiana. Cunoasterea mediului social. Forme sociale de timpuriu. Cunoasterea si exersarea principalelor activitati umanemunca. Stabilirea unor relatii interpersonale. Tabel V AUTONOMIA SOCIALA: Obiecte specifice: 1. .cu adaptarea socio-umana in diferite situatii. odihna etc. Formarea si exersarea capacitatilor de autonomie personala in vederea adaptarii la viata cotidiana. Formarea si exersarea deprinderilor de a se orienta si deplasa corect in mediul ambiant.de circulatie. 2. 5. Formarea deprinderilor de asumare si indeplinirea unor sarcini legate de autoservire.Mijloace de transport. 7. 3. 6. 3. Autonomia scolara. 2. Autonomie in afara clasei si scolii. Aria de continut: Adaptarea la mediul social: 1. joc.

cu persoane cunoscute si necunoscute. 4.Formarea unor conduite de viata civilizata prin imitarea modelelor complementare si implementarea unor norme vizuale de comportare: formele de politete.reglarea capacitatilor de cooperare.sarcini legate de autoservire. 7. de convietuire in grupuri de munca.Cunoasterea. Tabel VI . autonomie pentru adaptarea la viata cotidiana. deprinderilor de comportare civilizata. respectarea si aplicarea normelor. colaborare. coordonare cu cel cu statut social similar deosebit. 5.Formarea unor trasaturi de personalitate necesare pentru adaptarea socio-profesionala spiritul de responsabilitate.. in familie. in mediul social cotidian. adresare etc. 6. stapanirea de sine etc.

in grupul scolar.Relatii intre sexe. scoala etc. diferentiate in functie de varsta.Formarea deprinderilor de relationare sociala. 3. Activitati de socializare. relatii interumane.Formarea si exersarea deprinderilor de comprotare in familie.Cunoasterea si exersarea deprinderilor de comportare civilizata in mijloacele de transport.An II.BFKT . Reactii de adoptare si integrare in micro/macrogrupurile sociale: relatii de familie. la biserica etc. 5. Educatia sexuala. a codului de bune maniere. 6. Formarea si exersarea unor comportamente adecvate in ocazii speciale: in vizita. statut. 4..COMPORTAMENTUL SOCIAL: SOCIALIZAREA Obiective specifice: 1. microgrupul social.5. Norme de comportare civilizata. Viata de familie. Aria tematica: 1. 4. Cunoasterea si respectarea normelor de buna convietuire. institutii publice. gradinita. 2. 3.Stabilirea unor relatii interpersonale corecte. situatii concrete. Studenta:Sandu Gloria Teona Cristiana. 5.Gr. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful