FORME DE TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU COPII CU DEFICIENTA MINTALA (Terapia cognitiva, Ludoterapia, Terapia psihomotricitatii si organizarea si formarea autonomiei

personale si sociale)
TERAPIA COGNITIVA

1. TERAPIA COGNITIVA, REPERE GENERALE Terapia cognitiva este una dintre formele Terapiei comportamentale, ce vizeaza, in cazul copiilor cu deficienta mintala o structurare a complexului de stimuli exteriori, dupa niveluri adapatate unei tipologii de organizare mintala. Terapia cognitiva poate fi privita ca un proces complex de echilibrare mintala, prin organizarea specifica a cunoasterii la deficientul mintal, structurata pe anumite niveluri: -nivelul cunoasterii teoretice- prin invatarea conceptelor; -nivelul cunoasterii psihosociale- ce determina modificari semnificative in personalitatea copilului cu cerinte educationale speciale. Terapia cognitiva este formata din ACTIUNI si PROGRAME COMPENSATORII ce au drept scop dezvoltarea, privind intelegerea fenomenelor, lucrurilor, oamenilor, precum si a situatiilor din dimensiunea lor instrumental-integratoare. DOMENIILE TERAPIEI COGNITIVE: a) Terapia cognitiva de TIP A; b) Terapia cognitiva de TIP B. a) ,,Terapia cognitiva de TIP A“ vizeaza:

I. CONSOLIDAREASISTEMATIZAREACOMPLETAREA 

faptelor, informatiilor, abilitatilor, competentelor, deprinderilor II. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE CUNOASTERE b) ,,Terapia cognitiva de TIP B“ include: I: ACTIVITATILE  II. PROGRAMELE  ce organizeaza procesul de cunoastere

Aplicabilitatea cognitiva se realizeaza prin organizarea si reorganizarea unor MODELE DE INVATARE. Structura modelului de terapie cognitiva este organizata dintr-o serie de submodule, ce dau nastere la elaborarea unor programe terapeutice. Printre acestea amintim urmatoarele:  programul de stimulare perceptive-motrica (elaborat de catre Marianne Frostig);  programul pentru formarea conceptelor fundamentale logico-matematice (elaborat de Jean Piaget, sau Mary Barotta Lorton);  programul complex de exercitii perceptive si senzorio-motorii (elaborat de Jacques Dubosson). SUBMODULELE TERAPIEI COGNITIVE I. TERAPIA COGNITIVA DE TIP A“ cuprinde: -A. Activitatile de organizare, consolidare, sistematizare, completare a faptelor, informatiilor, abilitatilor, deprinderilor; -B. Programele de interventie edcationala personalizata.

II: CUNOASTEREA SENZORIALA, cu cele cinci domenii: Sensibilitatea: -cutanata; -vizuala; -gustativa; -olfactiva; -auditiva. III. CUNOASTEREA PERCEPTIVA, cu cele cinci arii destinate formarii urmatoarelor abilitati vizualperceptive: -coordonare vizuo-motorie; -perceptia forma-fond; -constanta perceptiei; -pozitia in spatiu; -relatiile spatiale. Acest submodul este structurat intr-o forma de exercitii si activitati pregatitoare atat pentru actul lexic si grafic, cat si pentru alte domenii de cunoastere de o gama diversificata, ca de exemplu: ACTIVITATI DE OBSERVARE VIZUALA ACTIVITATI PENTRU EDUCAREA

PSIHOMOTRICITATIISTRUCTURI DE DEZVOLTARE LINGVISTICA STRUCTURI DE FORME A RATIONAMENTULUI IV. Submodul ce cuprinde o serie de exercitii si activitati ce determina formarea si dezvoltarea CONCEPTELOR FUNDAMENTALE DE NATURA LOGICO-MATEMATICA, inspirate din programul lui Mary Barotta Lorton dau din conceptia piagetiana.

V. Submodul inspirat din programul lui Jacques Dubosson, format din exercitii perceptive si senzorio-motorii  ce determina FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROCESELOR PSIHICE: -atentia; -reprezentarea; -imaginatia; -memoria; -gandirea. In aplicarea Programelor de Terapie Educationala Complexa si Integrata se impune elaborarea unor principii, dupa cum urmeaza: a) programarea activitatilor in functie de caracterul terapeutic al educatiei; b) evaluarea- privita din doua perspective: 1. componenta esentiala a rezultatelor si proceselor ce au loc in derularea actului educational-terapeutic; 2. mecanism de reglare a intregului process educational-terapeutic. c) elaborarea de programe de interventie educational-terapeutica personalizate; b) Terapia educationala este complexa si integrata si se realizeaza: -prin activitatile integrative bazate pe principiul interdisciplinara, interrelational dintre cele 5 module educational-terapeutice; -prin activitati integrative  ce decurg din valorificarea posibilitatilor si resurselor de invatare oferite elevilor de scoala, familie si mediul comunitar. 1. CUNOASTEREA DE SINE; EXPERIENTA INTERPERSONALA SI CUNOASTERE SENZORIALA

In cadrul procesului de terapie cognitiva se realizeaza si cunoasterea de sine dau ,,conceptual de eu”. Allport W. G. prezinta o serie de factori care stau la baza perceptiei sociale. Dintre acestia amintim: EXPERIENTA INTERPERSONALAASEMANAREAINTELIGENTA DE SINE/AUTOCUNOASTEREAABILITATEA COMPLEXITATEA DE ADAPTARE

COGNITIVACUNOASTEREA

SOCIALADETASAREAATITUDINEA ESTETICAPASIUNEA PENTRU VIATA INTERIOARA Se impune o prezentare succinta a fiecaruia dintre factorii amintiti. a) Experienta interpersonala: -implica aria de cunostinte despre oameni si capacitatea subiacenta de a-i evalua obiectiv; -experienta cunoasterii trebuie dirijata atat spre informatii si cunostinte generale, cat si spre informatiile generate de fiinta umana in relatiile sale. b) Asemanarea; corespondenta dintre sex; varsta cronologica; pregatirea profesionala; gusturile; preocuparile; aspiratiile; relatiile commune: -implica o intercunoastere mai exacta si obiectiva; -devine o puternica motivatie pentru evaluarea de sine si a celuilalt. c) Inteligenta  Janet Piaget considera ca inteligenta este: -o functie de adaptare; -proces in care faciliteaza discriminarea intre esential si neesential, legatura dintre cause si efecte, capacitatea de anticipatie si predictie etc.

d) Complexitatea cognitiva:  presupune stapanirea unei multitudini de comportamente de cognitie: -empatie. -comunicare interpersonala. cunoasterea de sine se defineste ca: . perceptia sociala adecvata a propriei persoane.. o cat mai reala imagine de sine”. -stapanire de sine. . concepte clare. ce implica o perturbare la nivelul cognitiei. -informatii. deficientul prezinta o inabilitate generala de adaptare sociala.. rationamente corecte. -in psihologia sociala autocunoasterea implica: . e) Cunoasterea de Sine/Autocunoasterea -din perspectiva psihosociala.o stapanire directa a unor informatii cat mai complete si reale despre propria persoana”. din cercetarile efectuate pe baza testelor de maturizare intelectuala. a relatiilor sale cu semenii.  la deficientul mintal  cunoasterea interpersonala este directivata relativ spre aspectele negative ale personalitatii celuilalt. f) Abilitatea de adaptare sociala   implica o serie de aptitudini si motivatii ce permit individului o rapida adaptare sociala. s-a constatat faptul ca majoritatea deficientilor sunt disfunctionali intelectivi.constientizarea propriilor statusuri. -motivatie.

g) Detasarea: -implica o atitudine de .  comportamentul cognitiv.. fiind contra implicarii nereflexive. -constituie o conditie a cunoasterii obiective. fara o reflectare prealabila. NIVELURI ALE CUNOASTERII SENZORIALE Vom prezenta succint trei niveluri de interventie – corespunzatoare a trei niveluri de cunoastere senzoriala. -date pe care le interpreteaza conform experientelor..plasare” mai la distanta. CUNOASTEREA SENZORIALA A. h) Atitudinea estetica: -implica sentimentele de frumos pe care le determina relatiile cu ceilalti precum si satisfactia armoniei.pentru subiectiv”)  cunoasterea interumana se foloseste de: -date provenite de la o persoana. i) Pasiunea pentru viata interioara (Allport-o denumeste . trairilor proprii. generata de cunoastere si interrelationare. iar modalitatile relatiilor sale sunt inestetice. -comportamentul deficientului este de slaba rezistenta la provocare si implicarea acestuia este un act impulsiv. dupa cum urmeaza: NIVEL I  NIVEL II  NIVEL III . -deficientul are o senzatie de dizarmonie. cat si din cea la nivelul cunoasterii psiho-sociale-este foarte perturbat la deficientul mintal.atat din perspectiva cunoasterii teoretice (la nivel de concepte).

transpuneri. exercitiile si jocurile pentru copiii mici. .  modul de organizare va fi conceput. inclusiv la nivel metodic. -echilibrul/instabilitatea lucrurilor sau fenomenelor.  educarea simturilor se realizeaza intr-o forma apropiata de cea pe care o au.  activitatea perceptiva  este o sursa de:     decentrari. in domenii familiare variate.NIVEL I  caracteristici:  se adreseaza copiilor aflati intr-un stadiu de percepere global. transferari. astfel incat so permita realizarea unor experiente multiple.  dominanta senzoriala: vizuala si tactila NIVEL II se caracterizeaza prin:  nivel intermediar. -volume.  copiii sunt apti pentru educatie senzoriala. sincretic. comparatii. -structura materialelor.  copilul dobandeste informatii cu privire la: -forme.

analize si sinteze la nivelul tuturor analizatorilor. CARACTERISTICI: a) forma exercitiului senzorial: -individuala.se desfasoara in grupuri mici. ce poate include FISE INDIVIDUALE / FISE PENTRU O GRUPA MICA DE COPII. c) suprafata de expunere trebuie sa fie mica. permite copiilor: observari. A. d) materialul destinat controlului insusirii exercitiului senzorial trebuie sa fie divers. . cunoastere senzoriala implica activitati organizate metodic. e) exercitiul senzorial se va desfasura zilnic  intre 10-30 minute. OBIECTIVE DE CUNOASTERE SENZORIALA . prezentat in modalitati diferite. b) materialul prezentat trebuie sa fie distinct fata de fundal. avand un scop in sine. f) exercitiile senzoriale se vor realiza dupa un anumit program. cu toata grupa. NIVEL III    de analiza mai mobila ce tinde pana la reversibilitate. scop: antrenarea copilului sa perceapa raporturi intre marimi greutati volume distante pozitii directii CARACTERISTICI SI OBIECTIVE ALE ACTIVITATII DE CUNOASTERE SENZORIALA A.

. mentionam urmatoarele:  A. I OBIECTIVE CARACTERISTICI a tria: a) a desparti: a diferentia. b) a apropia: a identifica.crt. TEHNICILE PSIHOTERAPIEI COGNITIVE: OBIECTIVE OPERATIONALE Tehnicile psihoterapiei cognitive Psihoterapia cognitiva reprezinta . -relatiilor socio-morale. a desprinde elemente A clasifica obiectele II A completa serii asemanatoare. a opune.. a recunoaste. a incerca succesiv. ce sunt centrate pe cunoastere: -fiinte umane. sistem ce presupune transformari fundamentale in: continutul procesului de invatamant si in practica. a descoperi deosebiri.principala veriga” a intregului sistem de terapie reeducationala. III A reconstitui ansambluri a gandi obiectivul in totalitatea lui. a asocia. a redescoperi asemanari. a potrivi. -activitatii specifice. in scolile de recuperare.Nr. Ca tehnici de psihoterapie cognitiva. PROGRAMELE INTEGRATE ce include stiintele despre om si societate. a uni.

Se impune sa enumeram principalele obiective operationale: -Sa conceptualizeze experienta traita (subiectului i se ofera posibilitatea de. nu coincid cu ale subiectilor de aceeasi varsta)  -Sa poata sa se cunoasca pe sine (impune realizarea unui comportament cu abilitati de cunoastere si o normalizare la nivelul perceperii si evaluarii de sine)  . generalizare si stabilizare al conceptelor este diminuat si perturbat)  -Sa normalizeze constructele (o parte din constructele cu care deficientul evalueaza lumea sunt modificate. includere in activitatea didactica a tehnicilor terapeutice:  la orice obiect de studiu. inclusiv disciplinele de practica – se impun continuturi terapeutice integrate disciplinei. Obiective operationale Obiectivele operationale ale psihoterapiei cognitive au drept scop: transformarea normalizatoare a unei instante psihice. B.a reconstrui conceptele si de-a elimina cat mai mult din experienta primara)  -Sa rationalizeze conflictele (scop: antrenarea subiectului intr-un sistem normalizat de logica a cunoasterii si evaluarii conflictelor)  -Constientizarea datelor cunoasterii pe baza conceptelor clare (la deficientii mintali s-a constatat ca nivelul de formare si mai ales abstractizare. cu influente puternice in relatiile individului cu realitatea si societatea.

Programele de invatare prin joc: -au un principiu comun: indiferent de natura informatiei. -terapii ce valorifica continutul si metodologia programelor scolare pentru deficientii mintal. II. logice.Intelepciunea si iubirea copilului este jocul” (L.-Sa stie sa cunoasca pe celalalt  -Sa-si schimbe sistemul de evaluare si comportamentul valorizat  fata de: . -reprezentare a celorlalti.este privit ca: . Complexul psihoterapiei prin joc. se urmareste. PRIVIND LUDOTERAPIA: Jocul .imaginea de sine. apare conceput ca: -acte educationale. Motto:.. Domeniile de aplicare se refera la: LUDOTERAPIA 1. de la mecanismele implicate in operatiile concrete. III. REPERE TEORETICE GENERALE. -fiecare categorie de terapie include si subcategoriile de tehnici terapeutice corespunzatoare. in mod specialformarea unei anumite operatii. pana la cele implicate in operatiile formale. Blaga) I.

idiotul care se joaca nu mai este idiot”.  Clasicii psihopedagogiei speciale: Itard.jocul este un instrument de masurare a procesului de maturizare si dezvoltare mintala si afectiva.P.M. Decroly considera ca jocul educativocupa un loc central in ortopedia mintala.. Boldwin –jocul = activitate autotelica opusa muncii. Ed.. Decroly.o modalitate de relatie intre EU (SUBIECT) si LUMEA OBIECTELOR si a RELATIILOR. O. fiind generat de interstimularea afectiva. Jocurile educative  au o forta predictiva: H. .idiotul care se joaca merita un alt nume”. O. constituie o forma de organizare a cognitiei. S¾guin. Seguin precizeaza ca. precum si a cunoasterii. . care erau considerate in istoria comunitatii drept munca. -un simptom discriminativ in precizarea diagnosticului dupa cum urmeaza: Ed.arta a constructiei sau dramatizarii”. Maria Montessori acorda jocului: ...  Mecanismele intime ale jocului sunt mecanisme de invatare. . este rezultatul coexistentei subiect-lume. TEORIILE JOCULUI DIN PERSPECTIVE PSIHOPEDAGOGICE:      J. Wallon le considera .joc” cu cel de ...un rol central in procesul educational – terapeutic. Blanscki– propune inlocuirea termenului de .Veritabile teste de dezvoltare”  au o forta propulsatoare pe planul dezvoltarii psihice a deficientului mintal. P. Herbert Spencer–jocul = activitate ce foloseste surplusul de energie al copilului. Stanley Holl–jocul = este privit ca o reproducere a unor actiuni inutile in prezent. Eduard ClaparÀde–jocul = un mijloc de realizare de sine. Jocul promoveaza invatarea si ajunge sa fie o forma de relatie obiectuala cu motivatia lucida.

JOCUL. actiunea ludica fiind considerata ca o actiune primara”. persoana sau situatia. 2.  J.PROCES DE TERAPIE RECUPERATORIE Z. iar terapeutul nu ofera indicatii directe.schimb simptotetic cu obiectul. Psihanalistii folosesc jocul drept metoda de depistare si interpretare a complexelor si trasaturilor de caracter. Jocul cu reguli Jocul-Simbolic Jocul-Exercitiu Triada ludica piagetiana:  prezinta urmatoarele caracteristici: -este structurata pe scara evolutiva a inteligentei. -fiecare tip de joc este o etapa de dezvoltare. care se realizeaza prin scheme diferite.P. 2. prin diferite tehnici ale terapiei prin joc (play therapy): 1.terapeut asi organizeaza interventia terapeutica in cadrul desfasurarii jocului. Piaget  jocul reprezinta un . Tehnica neorientala..considera jocul drept un mijloc natural de autoexprimare  in care copilul se joaca cu ce si cum doreste in camera speciala de joc. Dienes ne prezinta trei categorii de jocuri-ca forma de invatare. -predomina asimilarea. chiar din primele luni de existenta. Ana Freud – elaboreaza tehnica orientata in cadrul careia profesorul. dupa cum urmeaza:  .

se impune necesitatea unui sistem de antrenament specific pentru formarea si dezvoltarea simbolurilor. -organizarea stimulilor inregistreaza urmatoarele faze: a) receptia.reguli”  sunt constituite de legile de: .ce poate contine si imagini reprezentate dupa tipul de organizationala. in mecanismul invatarii. incepand de la formele incipiente. determinand o realitate concreta. c) identificarea dupa criterii de identitate a obiectelor si a actiunilor de manipulare a acestora.invatare cu reguli  este structurata in doua categorii de reguli: a) primele forme ale categoriei .recunoasterea dimensiunilor stimulatorii ale obiectelor. b) diferentierea obiectelor dupa unele insutiri. 2) Jocul reprezentativ: este structurat in trei etape: a) apare imediat ce obiectele de joc ale copiilor-tin locul a ceea ce nu sunt. b) se formeaza la copil un spatiu mintal. pana la cele consacrate de cunoastere. 3) Forma de joc.1) Forma de joc – invatare explorator – manipulativ: -explorarea prin manipularea de obiecte determina relatia obiectuala. La deficientul mintal.. c) se impune existenta unui mecanism de comutare la realitatea mintala. avand drept rezultat INVATAREA.

-verificarea cunostintelor predate exista o serie de organizatii speciale. ca de exemplu: -.Asociatia franceza pentru educatia prin joc” (1970). -situare in spatiu. printre acestea amintim:  Consiliul International pentru Jocurile copiilor (in S. care constituie integrarea valorii conferita social actiunilor comportamentale. b) a doua categorie de reguliimplica modul de utilizare.. acesta din urma limitand actiunea ludica la: -consolidarea. de structurare a realitatii.U. -deosebire. care are mai multe filiale. pe care le-am prezentat. se cuvine sa concluzionam urmatoarele: in viziunea contemporana. -asimilare.A. -succesiune. Avand in vedere cele trei forme de joc-invatare. -precizarea. care se joaca cu obiectele .descopera) aceste legitati interne ce corespund unor notiuni integratoare. ce pun accent pe faptul ca jocul este o actiune de organizare a cunoasterii.). copiii cu organizare mintala normala. jocul-invatare este distinct de jocul didactic (termen utilizat in literatura pedagogica)..-asemanare. .

actiunea ludica si organizarea structurilor rationale de personalitatii. -mecanismele fundamentale neuropsihologice. organizarea categoriilor logice si structurile personalitatii. ce se realizeaza prin metode si procedee educationale. pe planul dezvoltarii personalitatii deficientului mintal. Belgiaunde. dupa cum urmeaza:       organizarea eului actional jocuri functionale.motivationale si relationale organizate in functie de necesitatea dezvoltarii personalitatiidetermina aparitia unui comportament ludic. actiunea ludica si organizarea mintala. -organizarea personalitatii deficientului mintal. avand drept scop-stabilirea relatiilor de dezvoltare a structurilor de personalitate ale copilului. jocul devine un . ce se considera drept factori de organizare a comportamentului ludic. acest lucru implica urmatoarele aspecte: -jocul devine atat invatare. .1.. cat si una de joc-terapie.Centru de interes”. 2. -schemele exercitate in joc se bazeaza pe structurile si functiile personalitatii. actiunea ludica si organizarea proceselor afectiv-motivationale. afectiv. implica stabilirea unor indicatori. incepand cu anul 1973-1974. dupa cum urmeaza: a) de echilibrare: homeostazie-cognitiv-afectiva. actiunea ludica apare ca o functie tripla de reglare.Decroly” din Saint-Mand¾. Rolul actiunilor ludice in organizarea personalitatii deficientului mintal Jocul se formeaza ca o actiune fundamentala a persoanei asupra obiectelor/persoanelor.-Scoala .. cat si terapie recuperatorie. in functie de gradul de organizare al acesteia. -jocul este o forma de psihoterapie. in scopul recuperatorii deficientului mintal in limita posibilitatilor. In contextul structural al persoanei. jocul atat o functie predictiva si propulsatoare. actiunea ludica si comportamentul psihomotor.

precizam ca.spirala pe care se dezvolta personalitatea umana. gradul de . devine o . acea personalitate si chiar acele scheme practice pe acea personalitate si chiar acele scheme practice pe care le va manifesta activitatea lui de adult”. c) de dezvoltare-progres.forta predictiva” in structura dezvoltarii psdihologice a copilului.. Dupa prezentarea succinta a functiilor jocului (care sunt insesi functiile de reglare ale sistemului psihic) se impune precizarea .. In concluzie.. limbajul si jocul are in comun functia semiotica. cat si personalitatea deficientului mintal. Piaget considera ca imitatia amanata. Jocul este si o actiune de comunicare intra si intra si extrasistemica. Functia semiotica.prin intermediul jocului copilul dobandeste mai intai acea autonomie. Chateau preciza ca: . ne intereseaza. implica forma de relatie obiectuala si de comunicare. desenul.organizare” al personalitatii pe care jocul se determina incepand cu organizarea Eu-lui Actional si terminand cu organizarea CATEGORIILOR LOGICE SI CU STRUCTURILE PERSONALITATII.schemele” exercitate in joc se bazeaza atat structurile. La nivelul acestor functii apar o serie de tulburari.b) de optimizare. Pe .. J..functionalitatii” actiunii ludice in contextul dezvoltarii multidimensionale ale personalitatii copilului. Asadar. ce confirma atat intelectul. astfel incat jocul. constituind astfel. cat si functiile personalitatii. in mod special. actiunea ludica isi gaseste functionalitate in cadrul a cinci sectoare ale organizarii personalitatii: ACTIUNEALUDICA SI COMPORTAMENTUL PSIHOMOTOR ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA I  II ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA PROCESELOR AFECTIV-MOTIVATIONALE . despre care am amintit mai sus.

LUDOTERAPIA IN CADRUL ACTIUNII DE TERAPIE COMPLEXA RECUPERATORIE INTEGRATA Jocul-invatare si terapie ocupa. Rolul jocului in contextul terapeutic este semnificativ si se structureaza in functie de anumite modele.care urmaresc transformarea rolului profesorului-terapeut. si anume: . un model ce urmareste psihoterapia prin joc longitudinalincepand de la contextul social-moderator (scoala si terminand cu cel social-integrator). Vom prezenta. analiza si operare cu operatori logici. deja. Modelul respectiv este divizat in trei compartimente. acordand noi posibilitati deficientului mintal. III ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA STRUCTURILOR RELATIONALE ALE PERSONALITATII  IV  COMPORTAMENTULLUDIC  V 3. cat si in cadrul metodelor si tehnicilor ce dezvolta capacitatea de observare. Acest model are ca scop principal-COMPENSAREA PERSONALITATII DEFICIENTULUI MINTAL IN VEDEREA INSERTIEI SOCIALE. in cele ce urmeaza. un loc bine definit atat in cadrul metodelor de predareinvatare.

ludoteca (Gaston Mialaret) sau jocoteca (1979. spre exemplu: imaginile colorate au o importanta deosebita. cat si in sali de clasa.atelier matematic” sau alte . -spatiu pentru ludoteca.. -.structurate in sistem modular cu scopuri multifunctionale. . -biblioteca scolara.colturi specializate” pentru abilitarea manuala.. in functie de tipul de joc. Intregul proces psihoterapeutic se va desfasura atat in sali speciale de joc.COMPLEXULPSIHOTERAPIEI PRIN JOC I  ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA  II DOMENIILEDE APLICARE  III -programele scolare ale disciplinelor prevazute in planul de invatamant pentru deficienti mintal. Aceste sali de clasa sunt impartite in: -sali de studiu. In cadrul acestui model.profesorul-terapeut va folosi material educativ. Petre Barbulescu).

Bloom.in cadrul ludoterapiei Avand ca punct de plecare obiectivele stabilite de taxonomia lu B. Bloom. structurandu-l in sapte obiective.S. dupa cum urmeaza: ¬ NIVELUL DE CUNOSTINTE SIMPLE: intiparireasi retinerea informatiilor  .NIVELUL DE INTELEGERE:transpunerea unei forme de limbaj in altul. regulile in situatii noi.3. Dogbeh si S. in functie de sase categorii de niveluri. relatii dau principii  °NIVELUL DE SINTEZA: structurarea (rezumatul. planul. precum si obiectivele stabilite de R. interpretarea si exploatareadatelor ® NIVELUL DE APLICATIE:capacitatea de a aplica principiile. schema.Sistemul de operationalizare. cercetatorii din cadrul UNESCO au stabilit sistemul operationalizare al psihoterapiei prin joc.  ¯ NIVELUL DE ANALIZA: analizaunui ansamblu de elemente.1. Diayel pentru jocuri. N.rationamentul) elementelor provenite din surse diferite  . precum si obiectivele stabilite de taxonomia lui B.S.

identificarea. DE CREATIE.repulsia. comunicare prin cuvinte/ propozitii   d) DOMENIILE AFECTIVE: alergarea. prehensiunea. aruncarea c) ACTIVITATI VERBALE: antrenamentulvocal.descrierea.±NIVELUL DE INTERVENTIE. clasificarea etc. scolare. Transferul achizitiilor inoperatiilor in operatii creatoare  Creatorii amintiti considera ca jocul solicita aceste obiective. reprezentarea diferitelor roluri si statutefamiliale. compararea.  . sociale e) DOMENIILE INTELECTUALE: observatia. datorita faptului ca diversele categorii de jocuri implica:  a) ACTIVITATILE PERCEPTIVE: contactulsenzorial cu obiectul b) ACTIVITATI SENZORIOMOTRICE:alergatul.

valorificand experienta anterioara   g) ACTIVITATILE DE EXPRESIE CORPORALAsi ESTETICA: gimnastica. I.Terapia educationala integrata “. capacitatile intelectuale si afective. teatrul. desenul etc.f) ACTIVITATILE DE CONSTRUCTIE: caremobilizeaza energie fizica. Taflon ne prezinta urmatorul model al actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Modelul actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Contextul socialmodelator  SCOALA  ACTIUNEA DE TERAPIE EDUCATIONALA INTEGRATA PSIHOTERAPIA PRIN PROGRAME DE INVATARE .. Musu si A. In lucrarea . decupajul. muzica. dansul.

de invatare a gesturilor elementare de formare a comportamentului motor.Terapia tulburarilor de realizare motrica P e r so n a l Iit a t e decom pensat a Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei debilitatii motrice.Contraconditionarea  Jocuri de conditionare pozitiva Jocuri pentru inhibarea voluntara si a autocontrolului asupra reactiilor motrice Jocuri pentru conditionarea operanta Jocuri cu imagini pentru invatarea prin observare C.Conditionarea operanta D. TERAPIA PSIHOMOTRICITATII A. Conditionarea pozitiva B. Terapia debilitatii motrice B.Modelarea sau invatarea prin observare II. De preinvatare 1.Terapia instabilitatii psihomotrice C. III. PSIHOTERAPIA COGNITIVA A. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei tulburarilor de realizare motrica. PSIHOTERAPIA COMPORTAMENTALA A. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile debilitatii psihomotrice.JOC I. de imitare a gesturilor adultilor b)de invatare a unor notiuni primare privind proprietatile diverselor obiecte c)de manipulare a materialelor educative .Jocuri senzoro-motrice: a)preliminare.

Jocuri de natura perceptivmotrica cu scop de compensare.P.Jocuri de societate 1.Jocuri functionale (Eduard ClaparÀde) 1.Jocuri pentru formarea reprezentarilor mintale: asociatii.Jocuri perceptiv-motrice (Jacques Dubosson) 4. B. 2. .Jocuri logice 4.De dezvoltare  C O M P E N S ARE I NTEG d)de formare a structurilor si conduitelor perceptiv-motrice de culoare. rationamente.Jocuri de divertisment 3. Guisenaire. combinari.Dienes) 1.Jocuri pentru invatare specifica organizate in sistem (g.Jocuri pentru dezvoltarea atentiei. forma.Jocuri-exercitiu (Jean Piaget) 5. Programul Marianne FrØsting 3. orientareorganizare-structurare spatiotemporala 2.De postanvatare D. De invatare C. completare a cunostintelor 2.Jocuri didactice de consolidare. Z. memoriei etc. Jocuri pentru INVATAREA CONCEPTELOR FUNDAMENTALE 2.

Denise Rouqu¾s) 1. clasificare.PSIHOTERAPIA DE GRUP .RATO ARE 3. succesiune logica si cronologica.Jocuri de manipulare 2. improvizatie.Jocuri de asamblare 1. IV.Psihoterapia de expresie: artterapia. asociere. muzicoterapia de expresie corporala.Jocuri de miscare pentru dezvoltarea capacitatilor motrice 2.Jocuri muzicale (ritm+melodie) V.Jocuri pentru abilitatea manuala si formarea gesturilor fundamentale (Alice Descoeudres. Claude Kohler. la nivelul operatiilor propozitionale (operatori logici.Ergoterapia terapia prin munca  1. scriere).Jocuri de ritm (programul Delcroze Willems) 4. lateralitate. verbala 2.Jocuri de constructii 3.Jocuri de culoare si forme 3. orientareorganizare-structurare 3.Jocuri grafice: preliminare. Kinetoterapiaterapie prin miscare B.Jocuri pentru formarea operatorilor prelogici. PSIHOTERAPII ALE DEZVOLTARII A. C. inventivitate. mecanisme combinatorii). logici la nivelul operatiilor concrete (comparare. de divertisment.Jocuri pentru formarea conduitelor perceptiv-motrice de schema corporala. simboluri.

Afective Jocuri cu reguli Jocuri de constructie 1. SOCIOTERAPIA SPATIO-TEMPORALA.Jocuri bazate pe sociodrama B. cu reguli de constructie. Fara model: -Creatie Jocuri de expresie 1.Cognitive verbale): Jocuri simbolice 1.Senzoro-motorii: -pipait 2.Jocuri cu rasturnarea rolurilor 5.Identificarea cu un model: -familie (pe date 2.  Personalitate integrata Contextul social-integrator Pentru exemplificare. gramaticale.Psihodrama didactica C.A. modul in care se pot valorifica jocurile sub aspectul obiectivelor operationale.Perceptive: -vizual –simple -scrieri -auditiv – stabilirea diferentelor si asemanarilor -incluziuni cauzalitate structuri spatiotemporale -conservare 2.Psihodrama 1. Verbale -inregistrare -statistice -profesie . Jocuri functionale 1. Plastice 1.Jocuri simbolice 4.Cognitive (pe date manipulabile): 2. de expresie. 2. simbolice.Jocuri cu roluri psihosomatice 2.Jocuri de roluri tematice:fonetice.Jocuri cu roluri sociale 1. in functie de cinci tipuri de joc: functionale.Jocul in oglinda 1.Cu model: -fara mecanisme de functionare.Jocuri cu roluri psihodramatice 3.Marionetele 3. semantice 2. lexicale. prezentam. pe scurt.

Verbale: -repetitii -fredonari 3. -cu reproducere mai mult sau mai putin fidela a mecanismelor de functionare.Sociale: socializare de (reprezentarea -priza (alternanta) unei situatii): -familiale 3. a descrie actiuni -scolare -sociale -clasificare: -simpla. dirijarea altuia.Muzicale rol -verbo-motor: a executa comenzi date. -dubla. asupra cooperare/competitie 4.dinamice:kinestezice. Imitatie: -vebale . ritmice. -influenta altuia. -cu stimularea neoperationala a mecanismelor de functionare. De 3. -cu multiple atribute -comunicarea: informatii. precizie deductie -implicatie -cu reducerea operationala a mecanismelor de functionare. 3.

dupa cum urmeaza: 1.jocuri cu suite logice de imagini -asamblare  2. patru categorii ludice si de organizare a cunoasterii cu mecanismele corespunzatoare.jocuri de triere. OPERATII CONCRETE  Mecanisme: -jocuri de asamblare -comparare -asociere  .-neverbale: imitarea actiunii unui model Sistemul operational al psihoterapiei prin joc valorifica anumite coordonate semnificative pentru cunoastere prin conduita cognitiv-ludica. DEZVOLTAREA SENZORO-MOTORIE  Mecanisme: -manipulare  -jocuri fara forme a structurilor si -imitatie conduitelor perceptiv -motrice -constructie  -jocuri de constructie cu cuburi . in continuare. selectie-grupare: -jocuri cu asociatii de idei -jocuri lingvistice: -cuvinte incrucisate . Vom prezenta.

lungimi -suprafete -volume -clasificare -jocuri de triere.jocuri de triere.-ordonare  . selectie-grupare: -jocuri de scriere 3. OPERATII PROPOZITIONALE  Mecanisme: -operatorii logice  -jocuri cu imagini pentru operator logici -jocuri pentru succesiunea logica si cronologica . selectie-grupare: -loto-uri -jocuri de ordonare: ..Logi 2” -scriere -jocuri de triere. selectie-grupare: -jocuri clasificate dupa criterii diferite -jocuri lingvistice: -jocuri de clasificare cu piesele trusei .

inventivitate si improvizatie  -jocul de exhivalenta -jocul de intersectie de clase -jocuri pentru incluziunea claselor -Mecanisme formule ale gandirii motorii  jocuri pentru implicatii logice 4. .preinvatare -invatare -dezvoltare In cadrul jocului invatare-terapie.-simboluri  jocuri cu simboluri -transformari  jocul deghizarilor -sesizarea schimbarilor.motrice -Matematica  jocuri de: -identificare -discriminare -operare -Istoria etc. CUNOASTEREA SPECIALIZATA: -Limba materna  jocuri de formare a structurilor si conduitelor perceptiv. cat si participant activ la joc. .jocuri de transformare -jocuri de:. profesorul terapeut este atat conducator.

in cadrul capitolului Terapia ocupationala aplicata (subcapitolele 7-8). e) amplitudinea. spre deosebire de invatarea scolara unde normele sunt date de altii. Capacitatea de executie a 2. a) forta.Esenta jocului invatare-terapie consta in faptul ca normele sunt intelese. . i) coordonarea. pe baza observatiei dirijate. precum si premisele teoretice si metodologice privind motricitatea/psihomotricitatea au fost detaliate mai sus. b) apasarea. descoperite si aplicate de copil. f) agilitatea. 3. c) gestul scripto-plastic. c) efortul. Psihomotricitatea. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice. I. Capacitati fizice gesturilor fundamentale a) gestul rectiliniu.1. Organizarea si conducerea motorie generala implica: 1. TERAPIA MOTRICITATII 3. d) viteza. h) dibacia. g) precizia statica si dinamica. Preocuparile specialistilor in domeniul psihomotricitatii sunt structurate astfel: I.premise teoretice si metodologice Jocul si importanta psihomotricitatii in cadrul procesului de educare si recuperare a debililor mintal. e) gestul de oscilatie. b) gestul rotire. Organizarea si conducerea motorie generala. II. d) gestul polimorf.

3. Din punct de vedere motric.2. Instrumente de evaluare 1. -lateralizarea fortata in cazul unei lateralitati nedefinite. -incercarea de a reeduca stangacia. Tulburari de lateralitate Lateralitatea se refera la inegalitatea functionala a partii drepte sau stangi a corpului. Tulburari ale psihomotricitatii. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice include: a) lateralitatea. d) structura perceptiv-motrica de forma. consecinte contrarierii lateralitatii implica: . c) structura perceptiv-motrica de culoare.j) k) capacitatea de manipulare. e) structura perceptiv-motrica spatiala. capacitatea de comunicare gestuala. II. f) structura perceptiv-motrica temporala. b) schema corporala.drept consecinta a repartitiei in emisferele cerebrale. Tulburarile lateralitatii sunt determinate de: -contrarierea lateralitatii.

-nevoie permanenta de miscare. 3. duratele. -miscari parazitare. 4. de schimbare a spatiului. -in plan motric. Tulburari de realizare motrica . organizare si structurare spatio-temporala Aceasta categorie de tulburari se manifesta prin: -copilul ignora termeni spatiali si temporali. copilul cu instabilitate prezinta: -agitatie generala permanenta. succesiunile. 2. -copilul percepe gresit pozitiile. Tulburari de orientare. -nedibacie. -copilul se orienteaza corect dar nu are memoria spatiului si timpului. -dificultati in reproducerea si coordonarea miscarilor.-instabilitate motrica. turbulenta. Instabilitatea psihomotorie -se printr-un dezechilibru al personalitatii datorat unor dificultati de inhibitie. -copilul percepe corect spatiul si timpul dar se orienteaza gresit. -hiperexcitabilitate la nivel manual. determinand perturbari semnificative in adaptarea scolara si sociala. -ticuri. -copilul nu este capabil de reversibilitate.

cum sunt: forta. crispat. sau in starile de furie excesiva. 5. Lipsa acestora determina diferite tipuri de disgrafii: -tipul rigid. Tulburari psihomotorii de natura afectiva: se intalnesc la subiectii cu hiperemotivitate. -frangerea degetelor.a) apraxia  consta in pierderea capacitatii de a executa gesturi. b) dispraxia  lipsa de indrumare si control al miscarilor cu repercursiuni in actul grefic. se caracterizeaza prin: -gesturi necontrolate. miscari adaptate la un scop fara ca aceasta sa fie consecinta unei paralizii. -organizarea defectuoasa a paginii. -frecarea palmelor. de calcul. coordonarea. c) disgrafia motrica  implica absenta unor componente motrice necesare scrisului. lexic. Instrumente de evaluare a nivelului de evolutie a psihomotricitatii la copii . -dezordine. -miscarea de pe un picior pe altul etc. ritmul. viteza. -confuzii etc.

pentru ca educatorii din cadrul acestor scoli sa poata utiliza testele standardizat.  proba vizeaza comportamente esentiale ale vietii motrice sub cele patru aspecte ale ei: . -tipuri specifice de activitate. b) Tapping Ch. d) Decupaj Claparede-Walther. Dintre instrumentele de evaluare ale psihomotricitatii amintim: I. e) Discuri Walther. Teste psihologice): a) Punctare Binet-Vaschioote. Bontica. Testul Ozeretski-Gruillmain:  cuprinde probe ce vizeaza comportamente motorii proprii copiilor normali intre 4-11 ani. Bateria de probe pentru dexteritate manuala (G. f) Bile Walther. c) Perla Claparede Walther. II. Walter. Profesorii psihodiagnosticieni din scolile speciale au obligativitatea de a educa varsta psihomotricitatii. C.Orice program de terapie educationala a psihomotricitatii va debuta cu o evaluare a achizitiilor psiho-motrice de care dispune copilul in momentul respectiv.drept consecinte ale activitatilor de terapie educationala a psihomotricitatii. Probele cupronse in cadrul acestor teste pot servi educatorilor.  aceste probe pot constitui pentru educatorii din scolile speciale: -obiective operationale cuprinse in programele educational-terapeutice.

precizarea gradului deficientei si incadrarea acesteia.D. sp. . Or. coordonare dinamica generala. clarificarea aspectelor in care sa se intervina si mijloacele care sa se opereze. orientare spatiala.  datele obtinute vor preciza:     gradul de intarziere psihomotrica.G. coordonare dinamica a mainilor C. E echilibru.D. III. Ghidul Portage pentru educatie timpurie: cuprinde un inventar de abilitati de care trebuie sa dispuna copiii intre 0-6 ani si sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor.M. d) rezistenta-pe coordonatele: C.a) viteza. R rapiditate. b) forta. e structurat pe 6 sectiuni (arii de dezvoltare): a) stimularea sugarului. aspecte lacunare ale motricitatii. c) indemanare.

. precizie. -serveste drept instrument de proiectare a unui program de invatare. rotativ.3. f) motor. Organizarea si a) conducerea motorie generala. Paunescu si I. Musu prezinta o taxonomie a obiectivelor recuperatorii ale psihomotricitatii. fiecare cuprinzand anumite subniveluri. 3. b) fundamentale: gestul rectiliniu.b) socializare. formarea si dezvoltarea capacitatilor fizice: forta. structurata pe trei categorii de obiective generale. obiective operationale precum si activitati ce duc la realizarea acestora. viteza. efort. d) autoservire. e) cognitiv. polimorf. b) un model de proiectare a programelor individuale de recuperare. dupa cum urmeaza: Obiective generale Subniveluri formarea si dezvoltarea miscarilor I. C. -pentru educatorii din scolile speciale ghidul constituie: a) un instrument de evaluare a achizitiilor motrice ale elevilor la intrarea in scoala. Obiectivele educational terapeutice ale psihomotricitatii In lucrarea Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal. Abilitatea motrica generala. c) limbaj.

conduita si structura perceptiv-motrica de culoare. emotii. d) orientarea. f) formarea si dezvoltarea activitatii motorii de exprimare a afectivitatii: exprimarea de atitudini. e) comunicare formare si dezvoltarea comportamentului verbal: miscarile organelor fonatorii. Organizarea a) si b) organizarea lateralitatea. c) conduita si structura perceptiv motrica de forma. sentimente prin gesturi. structurarea si organizarea spatiala. c) formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentale ale membrelor superioare si inferioare ale diferitelor parti ale corpului: coordonare. schemei corporale si conduitelor structurilor perceptiv-motrice . coordonare sunet-gest.coordonare etc. II. d) formarea si dezvoltarea activitatilor motrice de manipulare de si a comportamentului nonverbala. e) orientarea. organizarea si structurarea temporala.

Programul Suzanne Naville cuprinde capitolele:  motricitatea globala. Organizarea a) organizarea miscarilor in actiuni eficiente.  schema corporala. -formarea abilitatilor motrice generale. modulul IV. b) dezvoltarea deprinderilor de lucru.  cuprinde 5 module.  nivelul structurii schemei corporale. 3. printre care amintim: 1.III. 2. sfera a . Programul Psihocinetic Boulch structurat pe 3 niveluri:  nivelul functiilor instrumentale: perceptia corpului propriu si a lumii exterioare.  nivelul emotional si afectiv.  educatia prin miscare.  organizarea spatio-temporala. intitulat: Activitati de terapie psihomotrica si abilitare manuala implica: -obiective cu caracter general ce se refera la intreaga comportamentului psihomotric. Programa de terapie educationala complexa si integrata  este un document oficial ce orienteaza activitatea educatorilor din scolile speciale . In functie de anumite obiective terapeutice ale psihomotricitatii au fost elaborate anumite actiunilor programe de terapie.

educational terapeutica se realizeaza frontal. Tudoran spunea ca: Formarea in vederea integrarii in societate. -activitati polivalente in cadrul cercurilor.acomodare. Adaptarea si integrarea sunt privite ca o problema majora a vietii sociale. cat si la educatia permanenta. Repere generale D. PROGRAMUL DE INTEGRARE este definit in dictionarul de psihologie ca o cuprindere si inchidere intr-un tot a ceva ce devine astfel parte componenta a intregului si dobandeste –proprietati specifice . Activitatea. Autonomia personala si sociala in integrarea in comunitate. . FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE SI SOCIALE 4. In concluzie. prin adaptarea personala e semnificatia cea mai generala care se atribuie conceptului de educatie. .adaptare.socializare. Terapia educationala din scolile speciale are aplicabilitate pe diferite grupe de copii incadrati in clase scolare pe criteriul varstei cronologice si nivelul achizitiilor cognitive.1.-organizarea conduitelor si structurilor perceptiv – motrice. 4. cu toti elevii din clasa in conformitate cu orarul stabilit. facand apel atat la autoeducatie. se cuvine sa precizam faptul ca activitatea educational-terapeutica ce se desfasoara in scolile speciale este diferita de programele terapeutice din clinicile sau cabinetele specializate. Termenul de integrare este definit in mai multe feluri:  ca proces de .

integrarea e privita sub triplu aspect: . actiuni. In viziunea acestei integrari a stabilit anumite functii. din societate si transmite societatii manifestari. directii de activitate. diferentiere si de selectare  de care dispun atat personalitatea cat si societatea. una din problemele majore ale vietii sociale.o necesitate obiectiva a vietii oricarei colectivitati.rezultate din interactiunea si interdependenta cu celelalte parti componente iar integrarea sociala (familie. care au rolul de a facilita desfasurarea in conditii normale a acestui proces de integrare bipolara. determinand o dinamica de dezvoltare si de proces simultan si reciproc. b) functia de compunere. d) functia de esentializare  valoarea poate fi pusa in circulatie si intra intr-un sistem de intercomunicare. concepte. genereaza o fuziune esentiala intre elementele sistemului personalitatii si elementele sistemului social. o succesiune de activitati prin care individul isi armonizeaza conduita si interesele cu cerintele mediului sau de viata. societate)-prin adaptare la conditiile sociale. Din punct de vedere psihopedagogic. Acestea sunt urmatoarele: a) functia de receptare  persoana umana recepteaza informatiile din mediu. ce conditioneaza functionarea normala a tuturor mecanismelor necesare unei vieti colective. grup. Constantin Paunescu precizeaza ca: procesul integrarii constituie o actiune complexa care pe baza anumitor functii si strategii. c) functia reprezentarii  valoarea se constituie integrata atunci cand are posibilitatea sa fie reprezentata sub forma unor idei. Practica psihopedagogica considera integrarea ca: .

o subordonare a aspectelor secundare celor care servesc orientarea b) ca proces  integrarea este complexa.2.OBIECTIV PROCES REZULTAT a)   ca obiectiv  vizeaza realizarea unei legaturi intre cerinte si manifestari.S. beneficiaza de programe educationale care ii faciliteaza adaptarea si integrarea sociala asigurandu-i: -terapia. -abilitarea. Copilul cu C. -recuperarea. constand intr-un ansamblu de mecanisme si operatii. Obiectivele Programului General de Autonomie Personala si Sociala Programul general de autonomie personala si sociala este structurat in functie de anumite obiective generale si specifice. de viata sociala si evolutia unor fenomene aflate sub influenta mediului socio-economic Procesul adaptarii-integrarii necesita analiza si proiectarea programelor educationale raportate la specificitatea si individualitatea copilului. ce pregatesc si finalizeaza actiunea propriu-zisa c) ca rezultat  integrarea este legata de munca educativa.E. prezentate in tabelele de mai jos: Tabel I . -reabilitarea 4.

FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: OBIECTIVE GENERALE A. 9. Formarea si dezvoltarea care sa abilitatilor conduca psihosociala. Autoservire: 1. 3. Autonomia sociala: 1. 2. INTEGRAREA SOCIALA-SOCIALIZAREA Obiective specifice Obiective generale A. 3. 7. 5. Imbracamintea. 2. Hrana. Tabel II AUTONOMIA SOCIALA. Cunoasterea mediului social.Familia. 2. Igiena personala-sanatatea. Autonomia personala in mediul ambiant: gospodaresti.Pregatirea pentru viata de 4.Obiective specifice. Incaltamintea. Autonomia scolara. 3. sociale la maturitatea Formarea si dezvoltarea de ordin competentelor . 6. 2. 8.Autonomia in afara clasei si a 1. 1. Bucataria. Locuinta familie prin activitati B.Vesela-tacamurile.Obiective specifice. Corpul omenesc.

impulsuri emotionale. B. care sa-i permita adaptari inter si intrapersonale. Norme de comportare personala.Relatii intre sexe.Formarea capacitatilor afective care sa-i permita exprimarea propriilor emotii si sentimente. obiectiva a propriei persoane. 3. pentru a garanta siguranta de sine in manifestarile 4. 5. 10. 6. 3. 7.Mijloace de transport. integrare macro grupurile sociale.Organizarea si programarea de activitati care sa permita autocontrolul.scolii. Viata de familie. care sa consolideze autonomia 4.Educarea sensibilitatii si a echilibrului afectiv.Manifestarea de receptivitate si respect pentru alte persoane in contexte sociale diferite.Autonomia in manipularea financiara. 9. corporal si psihomotor. Relatii de in adaptare micro/ si 5. Stimularea curiozitatii si interesului de cunoastere a . 5. autoconducerea (conduita independenta). civilizata. Perceperea corecta. 2. Comportamentul social: 1. Acceptarea de sine si a altora. Stabilirea echilibrului si a gradului de maturitate. anumitor 8. Activitati de socializare. educatie sexuala. 4.

Tabel III FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: AUTOSERVIRE Obiective specifice: 1.mediului fizico-geografic si a celui socio-uman. 3. Incaltamintea. Folosirea corecta a unor obiecte de uz personal. 2. Locuinta. c) d) e) f) g) Imbracaminte. a unor comportamente specifice de autoservire si pastrare a h) . Bucataria. curatenie etc). activitatea scolara si de joc etc). mese principale. Cunoasterea mediului ambiant si formarea capacitatii de autonomie. 4. Hrana. Formarea si exersarea deprinderilor de igiena personala.Formarea si exersarea unor deprinderi practic gospodaresti (de ordine. Vesela si tacamuri. Igiena personala-sanatateautoingrijire. Aria de continut: a) b) Corpul omenesc. Cunoasterea actiunilor din regimul zilnic (toaleta de dimineata. 5. obiecte de toaleta etc. cu relatiile sociale specifice.

7. cunoasterea diferentelor dintre mediul urban si cel rural. . autogospodarire. Aria de continut a) Cunoasterea si identificarea membrilor propriei familii. a elementelor privind familia. 2. strada. gradina). c) Pregatirea pentru viata de familie prin activitati gospodaresti in interiorul si exteriorul locuintei. 3. 4. ajutor. Cunoasterea prin observatie si actiuni practice. Tabel IV AUTONOMIA PERSONALA – LA MEDIUL AMBIANT Obiective generale 1.sanatatii. a gusturilor social-utile de autoingrijire. Cunoasterea si folosirea corecta a mijloacelor de transport. relatii de rudenie. b) Relatii de familie. dragoste etc. Formarea comportamentelor motrice. curte. 5. Identificarea mediului fizicogeografic si social de la oras si sat. norme de convietuire si comportament: respect. Formarea comportamentelor motrice la gospodarirea spatiului ambiant (locuinta. orasul etc. Respectarea regulilor rutiere. cartierul. pozitia copilului in familie. Cunoasterea principalelor institutii publice. 6. locuinta.

6. 2. 2. Formarea si exersarea deprinderilor de a se orienta si deplasa corect in mediul ambiant. 3. de orientare in diferite situatii si unitati sociale. Forme sociale de timpuriu. Autonomie in afara clasei si scolii. Tabel V AUTONOMIA SOCIALA: Obiecte specifice: 1. Cunoasterea si exersarea principalelor activitati umanemunca. 3.cu adaptarea socio-umana in diferite situatii. autonomie pentru adaptare la viasa cotidiana. Formarea si exersarea capacitatilor de autonomie personala in vederea adaptarii la viata cotidiana.Mijloace de transport. 5.Formarea deprinderilor de asumat si indeplinirea unor 4.de circulatie. Cunoasterea mediului social. Formarea deprinderilor de asumare si indeplinirea unor sarcini legate de autoservire. 7. 3. joc. Autonomia scolara. Stabilirea unor relatii interpersonale. Aria de continut: Adaptarea la mediul social: 1. odihna etc. .

adresare etc. colaborare.reglarea capacitatilor de cooperare.Formarea unor conduite de viata civilizata prin imitarea modelelor complementare si implementarea unor norme vizuale de comportare: formele de politete..Cunoasterea. deprinderilor de comportare civilizata. in mediul social cotidian. stapanirea de sine etc. coordonare cu cel cu statut social similar deosebit.Formarea unor trasaturi de personalitate necesare pentru adaptarea socio-profesionala spiritul de responsabilitate. 6.sarcini legate de autoservire. 7. respectarea si aplicarea normelor. cu persoane cunoscute si necunoscute. Tabel VI . 4. de convietuire in grupuri de munca. autonomie pentru adaptarea la viata cotidiana. 5. in familie.

2. 2.5. 6. a codului de bune maniere.Cunoasterea si exersarea deprinderilor de comportare civilizata in mijloacele de transport. statut. diferentiate in functie de varsta. situatii concrete. Reactii de adoptare si integrare in micro/macrogrupurile sociale: relatii de familie. 4. in grupul scolar. Educatia sexuala. gradinita. Formarea si exersarea unor comportamente adecvate in ocazii speciale: in vizita.COMPORTAMENTUL SOCIAL: SOCIALIZAREA Obiective specifice: 1. 3. Norme de comportare civilizata.BFKT . 5.An II. Aria tematica: 1. Viata de familie. microgrupul social. institutii publice.Relatii intre sexe.. scoala etc. 5.Formarea deprinderilor de relationare sociala.Stabilirea unor relatii interpersonale corecte. la biserica etc. Studenta:Sandu Gloria Teona Cristiana. 4. 3.Formarea si exersarea deprinderilor de comprotare in familie.Gr. relatii interumane. Activitati de socializare. Cunoasterea si respectarea normelor de buna convietuire.