P. 1
Forme de Terapie Ocupationala Pentru Copii Cu Deficienta Mintala

Forme de Terapie Ocupationala Pentru Copii Cu Deficienta Mintala

|Views: 2,273|Likes:
Published by 6amdestruction

More info:

Published by: 6amdestruction on Apr 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/14/2013

pdf

text

original

FORME DE TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU COPII CU DEFICIENTA MINTALA (Terapia cognitiva, Ludoterapia, Terapia psihomotricitatii si organizarea si formarea autonomiei

personale si sociale)
TERAPIA COGNITIVA

1. TERAPIA COGNITIVA, REPERE GENERALE Terapia cognitiva este una dintre formele Terapiei comportamentale, ce vizeaza, in cazul copiilor cu deficienta mintala o structurare a complexului de stimuli exteriori, dupa niveluri adapatate unei tipologii de organizare mintala. Terapia cognitiva poate fi privita ca un proces complex de echilibrare mintala, prin organizarea specifica a cunoasterii la deficientul mintal, structurata pe anumite niveluri: -nivelul cunoasterii teoretice- prin invatarea conceptelor; -nivelul cunoasterii psihosociale- ce determina modificari semnificative in personalitatea copilului cu cerinte educationale speciale. Terapia cognitiva este formata din ACTIUNI si PROGRAME COMPENSATORII ce au drept scop dezvoltarea, privind intelegerea fenomenelor, lucrurilor, oamenilor, precum si a situatiilor din dimensiunea lor instrumental-integratoare. DOMENIILE TERAPIEI COGNITIVE: a) Terapia cognitiva de TIP A; b) Terapia cognitiva de TIP B. a) ,,Terapia cognitiva de TIP A“ vizeaza:

I. CONSOLIDAREASISTEMATIZAREACOMPLETAREA 

faptelor, informatiilor, abilitatilor, competentelor, deprinderilor II. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE CUNOASTERE b) ,,Terapia cognitiva de TIP B“ include: I: ACTIVITATILE  II. PROGRAMELE  ce organizeaza procesul de cunoastere

Aplicabilitatea cognitiva se realizeaza prin organizarea si reorganizarea unor MODELE DE INVATARE. Structura modelului de terapie cognitiva este organizata dintr-o serie de submodule, ce dau nastere la elaborarea unor programe terapeutice. Printre acestea amintim urmatoarele:  programul de stimulare perceptive-motrica (elaborat de catre Marianne Frostig);  programul pentru formarea conceptelor fundamentale logico-matematice (elaborat de Jean Piaget, sau Mary Barotta Lorton);  programul complex de exercitii perceptive si senzorio-motorii (elaborat de Jacques Dubosson). SUBMODULELE TERAPIEI COGNITIVE I. TERAPIA COGNITIVA DE TIP A“ cuprinde: -A. Activitatile de organizare, consolidare, sistematizare, completare a faptelor, informatiilor, abilitatilor, deprinderilor; -B. Programele de interventie edcationala personalizata.

II: CUNOASTEREA SENZORIALA, cu cele cinci domenii: Sensibilitatea: -cutanata; -vizuala; -gustativa; -olfactiva; -auditiva. III. CUNOASTEREA PERCEPTIVA, cu cele cinci arii destinate formarii urmatoarelor abilitati vizualperceptive: -coordonare vizuo-motorie; -perceptia forma-fond; -constanta perceptiei; -pozitia in spatiu; -relatiile spatiale. Acest submodul este structurat intr-o forma de exercitii si activitati pregatitoare atat pentru actul lexic si grafic, cat si pentru alte domenii de cunoastere de o gama diversificata, ca de exemplu: ACTIVITATI DE OBSERVARE VIZUALA ACTIVITATI PENTRU EDUCAREA

PSIHOMOTRICITATIISTRUCTURI DE DEZVOLTARE LINGVISTICA STRUCTURI DE FORME A RATIONAMENTULUI IV. Submodul ce cuprinde o serie de exercitii si activitati ce determina formarea si dezvoltarea CONCEPTELOR FUNDAMENTALE DE NATURA LOGICO-MATEMATICA, inspirate din programul lui Mary Barotta Lorton dau din conceptia piagetiana.

V. Submodul inspirat din programul lui Jacques Dubosson, format din exercitii perceptive si senzorio-motorii  ce determina FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROCESELOR PSIHICE: -atentia; -reprezentarea; -imaginatia; -memoria; -gandirea. In aplicarea Programelor de Terapie Educationala Complexa si Integrata se impune elaborarea unor principii, dupa cum urmeaza: a) programarea activitatilor in functie de caracterul terapeutic al educatiei; b) evaluarea- privita din doua perspective: 1. componenta esentiala a rezultatelor si proceselor ce au loc in derularea actului educational-terapeutic; 2. mecanism de reglare a intregului process educational-terapeutic. c) elaborarea de programe de interventie educational-terapeutica personalizate; b) Terapia educationala este complexa si integrata si se realizeaza: -prin activitatile integrative bazate pe principiul interdisciplinara, interrelational dintre cele 5 module educational-terapeutice; -prin activitati integrative  ce decurg din valorificarea posibilitatilor si resurselor de invatare oferite elevilor de scoala, familie si mediul comunitar. 1. CUNOASTEREA DE SINE; EXPERIENTA INTERPERSONALA SI CUNOASTERE SENZORIALA

In cadrul procesului de terapie cognitiva se realizeaza si cunoasterea de sine dau ,,conceptual de eu”. Allport W. G. prezinta o serie de factori care stau la baza perceptiei sociale. Dintre acestia amintim: EXPERIENTA INTERPERSONALAASEMANAREAINTELIGENTA DE SINE/AUTOCUNOASTEREAABILITATEA COMPLEXITATEA DE ADAPTARE

COGNITIVACUNOASTEREA

SOCIALADETASAREAATITUDINEA ESTETICAPASIUNEA PENTRU VIATA INTERIOARA Se impune o prezentare succinta a fiecaruia dintre factorii amintiti. a) Experienta interpersonala: -implica aria de cunostinte despre oameni si capacitatea subiacenta de a-i evalua obiectiv; -experienta cunoasterii trebuie dirijata atat spre informatii si cunostinte generale, cat si spre informatiile generate de fiinta umana in relatiile sale. b) Asemanarea; corespondenta dintre sex; varsta cronologica; pregatirea profesionala; gusturile; preocuparile; aspiratiile; relatiile commune: -implica o intercunoastere mai exacta si obiectiva; -devine o puternica motivatie pentru evaluarea de sine si a celuilalt. c) Inteligenta  Janet Piaget considera ca inteligenta este: -o functie de adaptare; -proces in care faciliteaza discriminarea intre esential si neesential, legatura dintre cause si efecte, capacitatea de anticipatie si predictie etc.

ce implica o perturbare la nivelul cognitiei..  la deficientul mintal  cunoasterea interpersonala este directivata relativ spre aspectele negative ale personalitatii celuilalt. cunoasterea de sine se defineste ca: .o stapanire directa a unor informatii cat mai complete si reale despre propria persoana”. -in psihologia sociala autocunoasterea implica: .constientizarea propriilor statusuri. . -informatii. f) Abilitatea de adaptare sociala   implica o serie de aptitudini si motivatii ce permit individului o rapida adaptare sociala.. a relatiilor sale cu semenii. -motivatie. o cat mai reala imagine de sine”. s-a constatat faptul ca majoritatea deficientilor sunt disfunctionali intelectivi. perceptia sociala adecvata a propriei persoane. rationamente corecte. -stapanire de sine. concepte clare. deficientul prezinta o inabilitate generala de adaptare sociala. d) Complexitatea cognitiva:  presupune stapanirea unei multitudini de comportamente de cognitie: -empatie. din cercetarile efectuate pe baza testelor de maturizare intelectuala. e) Cunoasterea de Sine/Autocunoasterea -din perspectiva psihosociala. -comunicare interpersonala.

-deficientul are o senzatie de dizarmonie. cat si din cea la nivelul cunoasterii psiho-sociale-este foarte perturbat la deficientul mintal.atat din perspectiva cunoasterii teoretice (la nivel de concepte).plasare” mai la distanta. dupa cum urmeaza: NIVEL I  NIVEL II  NIVEL III . h) Atitudinea estetica: -implica sentimentele de frumos pe care le determina relatiile cu ceilalti precum si satisfactia armoniei. -comportamentul deficientului este de slaba rezistenta la provocare si implicarea acestuia este un act impulsiv.  comportamentul cognitiv. CUNOASTEREA SENZORIALA A.g) Detasarea: -implica o atitudine de . NIVELURI ALE CUNOASTERII SENZORIALE Vom prezenta succint trei niveluri de interventie – corespunzatoare a trei niveluri de cunoastere senzoriala. trairilor proprii.. iar modalitatile relatiilor sale sunt inestetice.. fiind contra implicarii nereflexive. -constituie o conditie a cunoasterii obiective. i) Pasiunea pentru viata interioara (Allport-o denumeste . generata de cunoastere si interrelationare. -date pe care le interpreteaza conform experientelor.pentru subiectiv”)  cunoasterea interumana se foloseste de: -date provenite de la o persoana. fara o reflectare prealabila.

exercitiile si jocurile pentru copiii mici. in domenii familiare variate.  copiii sunt apti pentru educatie senzoriala.  educarea simturilor se realizeaza intr-o forma apropiata de cea pe care o au.  dominanta senzoriala: vizuala si tactila NIVEL II se caracterizeaza prin:  nivel intermediar.  modul de organizare va fi conceput. astfel incat so permita realizarea unor experiente multiple. sincretic. inclusiv la nivel metodic. . transferari. -structura materialelor. transpuneri. comparatii.  copilul dobandeste informatii cu privire la: -forme. -volume.NIVEL I  caracteristici:  se adreseaza copiilor aflati intr-un stadiu de percepere global.  activitatea perceptiva  este o sursa de:     decentrari. -echilibrul/instabilitatea lucrurilor sau fenomenelor.

A. c) suprafata de expunere trebuie sa fie mica. f) exercitiile senzoriale se vor realiza dupa un anumit program. permite copiilor: observari. prezentat in modalitati diferite. avand un scop in sine. b) materialul prezentat trebuie sa fie distinct fata de fundal. cu toata grupa. . analize si sinteze la nivelul tuturor analizatorilor. scop: antrenarea copilului sa perceapa raporturi intre marimi greutati volume distante pozitii directii CARACTERISTICI SI OBIECTIVE ALE ACTIVITATII DE CUNOASTERE SENZORIALA A. ce poate include FISE INDIVIDUALE / FISE PENTRU O GRUPA MICA DE COPII. e) exercitiul senzorial se va desfasura zilnic  intre 10-30 minute. NIVEL III    de analiza mai mobila ce tinde pana la reversibilitate.se desfasoara in grupuri mici. d) materialul destinat controlului insusirii exercitiului senzorial trebuie sa fie divers. cunoastere senzoriala implica activitati organizate metodic. CARACTERISTICI: a) forma exercitiului senzorial: -individuala. OBIECTIVE DE CUNOASTERE SENZORIALA .

a recunoaste. in scolile de recuperare. -relatiilor socio-morale. TEHNICILE PSIHOTERAPIEI COGNITIVE: OBIECTIVE OPERATIONALE Tehnicile psihoterapiei cognitive Psihoterapia cognitiva reprezinta . . a opune. a incerca succesiv. I OBIECTIVE CARACTERISTICI a tria: a) a desparti: a diferentia.crt. III A reconstitui ansambluri a gandi obiectivul in totalitatea lui. a potrivi. a redescoperi asemanari.Nr. -activitatii specifice.. b) a apropia: a identifica. a desprinde elemente A clasifica obiectele II A completa serii asemanatoare. sistem ce presupune transformari fundamentale in: continutul procesului de invatamant si in practica. ce sunt centrate pe cunoastere: -fiinte umane.principala veriga” a intregului sistem de terapie reeducationala. a asocia. a descoperi deosebiri. mentionam urmatoarele:  A. Ca tehnici de psihoterapie cognitiva. PROGRAMELE INTEGRATE ce include stiintele despre om si societate. a uni.

a reconstrui conceptele si de-a elimina cat mai mult din experienta primara)  -Sa rationalizeze conflictele (scop: antrenarea subiectului intr-un sistem normalizat de logica a cunoasterii si evaluarii conflictelor)  -Constientizarea datelor cunoasterii pe baza conceptelor clare (la deficientii mintali s-a constatat ca nivelul de formare si mai ales abstractizare. cu influente puternice in relatiile individului cu realitatea si societatea. inclusiv disciplinele de practica – se impun continuturi terapeutice integrate disciplinei. B. generalizare si stabilizare al conceptelor este diminuat si perturbat)  -Sa normalizeze constructele (o parte din constructele cu care deficientul evalueaza lumea sunt modificate. includere in activitatea didactica a tehnicilor terapeutice:  la orice obiect de studiu. Se impune sa enumeram principalele obiective operationale: -Sa conceptualizeze experienta traita (subiectului i se ofera posibilitatea de. nu coincid cu ale subiectilor de aceeasi varsta)  -Sa poata sa se cunoasca pe sine (impune realizarea unui comportament cu abilitati de cunoastere si o normalizare la nivelul perceperii si evaluarii de sine)  . Obiective operationale Obiectivele operationale ale psihoterapiei cognitive au drept scop: transformarea normalizatoare a unei instante psihice.

Programele de invatare prin joc: -au un principiu comun: indiferent de natura informatiei. -terapii ce valorifica continutul si metodologia programelor scolare pentru deficientii mintal. logice. Blaga) I. se urmareste. II.Intelepciunea si iubirea copilului este jocul” (L. pana la cele implicate in operatiile formale.imaginea de sine. REPERE TEORETICE GENERALE. -reprezentare a celorlalti.-Sa stie sa cunoasca pe celalalt  -Sa-si schimbe sistemul de evaluare si comportamentul valorizat  fata de: .este privit ca: . Domeniile de aplicare se refera la: LUDOTERAPIA 1. Complexul psihoterapiei prin joc. -fiecare categorie de terapie include si subcategoriile de tehnici terapeutice corespunzatoare.. Motto:. apare conceput ca: -acte educationale. PRIVIND LUDOTERAPIA: Jocul . III. de la mecanismele implicate in operatiile concrete. in mod specialformarea unei anumite operatii.

.idiotul care se joaca nu mai este idiot”.un rol central in procesul educational – terapeutic.M. O. Blanscki– propune inlocuirea termenului de . este rezultatul coexistentei subiect-lume. Maria Montessori acorda jocului: .idiotul care se joaca merita un alt nume”. care erau considerate in istoria comunitatii drept munca. Decroly considera ca jocul educativocupa un loc central in ortopedia mintala. -un simptom discriminativ in precizarea diagnosticului dupa cum urmeaza: Ed.. O.  Clasicii psihopedagogiei speciale: Itard. precum si a cunoasterii. Stanley Holl–jocul = este privit ca o reproducere a unor actiuni inutile in prezent. . Jocurile educative  au o forta predictiva: H. fiind generat de interstimularea afectiva. P.joc” cu cel de . Wallon le considera . . Boldwin –jocul = activitate autotelica opusa muncii. Herbert Spencer–jocul = activitate ce foloseste surplusul de energie al copilului..Veritabile teste de dezvoltare”  au o forta propulsatoare pe planul dezvoltarii psihice a deficientului mintal. TEORIILE JOCULUI DIN PERSPECTIVE PSIHOPEDAGOGICE:      J. Jocul promoveaza invatarea si ajunge sa fie o forma de relatie obiectuala cu motivatia lucida. S¾guin. Decroly..  Mecanismele intime ale jocului sunt mecanisme de invatare.jocul este un instrument de masurare a procesului de maturizare si dezvoltare mintala si afectiva. Ed.arta a constructiei sau dramatizarii”..o modalitate de relatie intre EU (SUBIECT) si LUMEA OBIECTELOR si a RELATIILOR.P.. Eduard ClaparÀde–jocul = un mijloc de realizare de sine.. constituie o forma de organizare a cognitiei. Seguin precizeaza ca.

Piaget  jocul reprezinta un . persoana sau situatia. Dienes ne prezinta trei categorii de jocuri-ca forma de invatare.PROCES DE TERAPIE RECUPERATORIE Z. Tehnica neorientala.  J.terapeut asi organizeaza interventia terapeutica in cadrul desfasurarii jocului. iar terapeutul nu ofera indicatii directe. -fiecare tip de joc este o etapa de dezvoltare. Jocul cu reguli Jocul-Simbolic Jocul-Exercitiu Triada ludica piagetiana:  prezinta urmatoarele caracteristici: -este structurata pe scara evolutiva a inteligentei. Psihanalistii folosesc jocul drept metoda de depistare si interpretare a complexelor si trasaturilor de caracter. prin diferite tehnici ale terapiei prin joc (play therapy): 1. -predomina asimilarea.considera jocul drept un mijloc natural de autoexprimare  in care copilul se joaca cu ce si cum doreste in camera speciala de joc. JOCUL. chiar din primele luni de existenta. actiunea ludica fiind considerata ca o actiune primara”. 2.. dupa cum urmeaza:  . care se realizeaza prin scheme diferite. Ana Freud – elaboreaza tehnica orientata in cadrul careia profesorul.schimb simptotetic cu obiectul.P. 2.

3) Forma de joc.recunoasterea dimensiunilor stimulatorii ale obiectelor. se impune necesitatea unui sistem de antrenament specific pentru formarea si dezvoltarea simbolurilor. in mecanismul invatarii. avand drept rezultat INVATAREA.1) Forma de joc – invatare explorator – manipulativ: -explorarea prin manipularea de obiecte determina relatia obiectuala. La deficientul mintal. pana la cele consacrate de cunoastere. incepand de la formele incipiente.reguli”  sunt constituite de legile de: . 2) Jocul reprezentativ: este structurat in trei etape: a) apare imediat ce obiectele de joc ale copiilor-tin locul a ceea ce nu sunt. b) diferentierea obiectelor dupa unele insutiri. c) identificarea dupa criterii de identitate a obiectelor si a actiunilor de manipulare a acestora. determinand o realitate concreta. b) se formeaza la copil un spatiu mintal. -organizarea stimulilor inregistreaza urmatoarele faze: a) receptia. c) se impune existenta unui mecanism de comutare la realitatea mintala.ce poate contine si imagini reprezentate dupa tipul de organizationala..invatare cu reguli  este structurata in doua categorii de reguli: a) primele forme ale categoriei .

-verificarea cunostintelor predate exista o serie de organizatii speciale.A. ce pun accent pe faptul ca jocul este o actiune de organizare a cunoasterii. care se joaca cu obiectele .U. copiii cu organizare mintala normala. de structurare a realitatii. pe care le-am prezentat. Avand in vedere cele trei forme de joc-invatare. -succesiune. ca de exemplu: -. jocul-invatare este distinct de jocul didactic (termen utilizat in literatura pedagogica). printre acestea amintim:  Consiliul International pentru Jocurile copiilor (in S. care constituie integrarea valorii conferita social actiunilor comportamentale.descopera) aceste legitati interne ce corespund unor notiuni integratoare. se cuvine sa concluzionam urmatoarele: in viziunea contemporana.-asemanare. care are mai multe filiale.).. -deosebire. b) a doua categorie de reguliimplica modul de utilizare.Asociatia franceza pentru educatia prin joc” (1970).. acesta din urma limitand actiunea ludica la: -consolidarea. -situare in spatiu. -precizarea. -asimilare. .

implica stabilirea unor indicatori.motivationale si relationale organizate in functie de necesitatea dezvoltarii personalitatiidetermina aparitia unui comportament ludic. dupa cum urmeaza:       organizarea eului actional jocuri functionale. in scopul recuperatorii deficientului mintal in limita posibilitatilor. actiunea ludica si organizarea proceselor afectiv-motivationale.. Belgiaunde.Centru de interes”. dupa cum urmeaza: a) de echilibrare: homeostazie-cognitiv-afectiva. actiunea ludica si comportamentul psihomotor. -jocul este o forma de psihoterapie. ce se considera drept factori de organizare a comportamentului ludic.-Scoala .. organizarea categoriilor logice si structurile personalitatii. -mecanismele fundamentale neuropsihologice. actiunea ludica si organizarea mintala.1. in functie de gradul de organizare al acesteia. incepand cu anul 1973-1974. cat si una de joc-terapie. In contextul structural al persoanei.Decroly” din Saint-Mand¾. avand drept scop-stabilirea relatiilor de dezvoltare a structurilor de personalitate ale copilului. actiunea ludica apare ca o functie tripla de reglare. 2. -schemele exercitate in joc se bazeaza pe structurile si functiile personalitatii. acest lucru implica urmatoarele aspecte: -jocul devine atat invatare. Rolul actiunilor ludice in organizarea personalitatii deficientului mintal Jocul se formeaza ca o actiune fundamentala a persoanei asupra obiectelor/persoanelor. actiunea ludica si organizarea structurilor rationale de personalitatii. . jocul devine un . afectiv. cat si terapie recuperatorie. pe planul dezvoltarii personalitatii deficientului mintal. jocul atat o functie predictiva si propulsatoare. -organizarea personalitatii deficientului mintal. ce se realizeaza prin metode si procedee educationale.

desenul. Pe . J.organizare” al personalitatii pe care jocul se determina incepand cu organizarea Eu-lui Actional si terminand cu organizarea CATEGORIILOR LOGICE SI CU STRUCTURILE PERSONALITATII. devine o . constituind astfel.functionalitatii” actiunii ludice in contextul dezvoltarii multidimensionale ale personalitatii copilului. precizam ca. astfel incat jocul. Piaget considera ca imitatia amanata.spirala pe care se dezvolta personalitatea umana. c) de dezvoltare-progres.. ne intereseaza. in mod special. actiunea ludica isi gaseste functionalitate in cadrul a cinci sectoare ale organizarii personalitatii: ACTIUNEALUDICA SI COMPORTAMENTUL PSIHOMOTOR ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA I  II ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA PROCESELOR AFECTIV-MOTIVATIONALE .. limbajul si jocul are in comun functia semiotica..prin intermediul jocului copilul dobandeste mai intai acea autonomie. Dupa prezentarea succinta a functiilor jocului (care sunt insesi functiile de reglare ale sistemului psihic) se impune precizarea . ce confirma atat intelectul. In concluzie. acea personalitate si chiar acele scheme practice pe acea personalitate si chiar acele scheme practice pe care le va manifesta activitatea lui de adult”. Asadar. despre care am amintit mai sus.forta predictiva” in structura dezvoltarii psdihologice a copilului. cat si personalitatea deficientului mintal. Functia semiotica. cat si functiile personalitatii..schemele” exercitate in joc se bazeaza atat structurile.b) de optimizare. Chateau preciza ca: . gradul de . La nivelul acestor functii apar o serie de tulburari. implica forma de relatie obiectuala si de comunicare.. Jocul este si o actiune de comunicare intra si intra si extrasistemica.

in cele ce urmeaza. III ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA STRUCTURILOR RELATIONALE ALE PERSONALITATII  IV  COMPORTAMENTULLUDIC  V 3. LUDOTERAPIA IN CADRUL ACTIUNII DE TERAPIE COMPLEXA RECUPERATORIE INTEGRATA Jocul-invatare si terapie ocupa. Vom prezenta. un model ce urmareste psihoterapia prin joc longitudinalincepand de la contextul social-moderator (scoala si terminand cu cel social-integrator). Rolul jocului in contextul terapeutic este semnificativ si se structureaza in functie de anumite modele. si anume: . un loc bine definit atat in cadrul metodelor de predareinvatare. Modelul respectiv este divizat in trei compartimente. acordand noi posibilitati deficientului mintal.care urmaresc transformarea rolului profesorului-terapeut. deja. cat si in cadrul metodelor si tehnicilor ce dezvolta capacitatea de observare. Acest model are ca scop principal-COMPENSAREA PERSONALITATII DEFICIENTULUI MINTAL IN VEDEREA INSERTIEI SOCIALE. analiza si operare cu operatori logici.

.COMPLEXULPSIHOTERAPIEI PRIN JOC I  ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA  II DOMENIILEDE APLICARE  III -programele scolare ale disciplinelor prevazute in planul de invatamant pentru deficienti mintal... Intregul proces psihoterapeutic se va desfasura atat in sali speciale de joc.atelier matematic” sau alte .structurate in sistem modular cu scopuri multifunctionale. -spatiu pentru ludoteca. Petre Barbulescu). Aceste sali de clasa sunt impartite in: -sali de studiu. in functie de tipul de joc. spre exemplu: imaginile colorate au o importanta deosebita. -. -biblioteca scolara. cat si in sali de clasa.profesorul-terapeut va folosi material educativ.colturi specializate” pentru abilitarea manuala. In cadrul acestui model.ludoteca (Gaston Mialaret) sau jocoteca (1979.

S. precum si obiectivele stabilite de R. schema.in cadrul ludoterapiei Avand ca punct de plecare obiectivele stabilite de taxonomia lu B. dupa cum urmeaza: ¬ NIVELUL DE CUNOSTINTE SIMPLE: intiparireasi retinerea informatiilor  . planul.rationamentul) elementelor provenite din surse diferite  . N. precum si obiectivele stabilite de taxonomia lui B.S. Bloom. interpretarea si exploatareadatelor ® NIVELUL DE APLICATIE:capacitatea de a aplica principiile. Diayel pentru jocuri.NIVELUL DE INTELEGERE:transpunerea unei forme de limbaj in altul.1. structurandu-l in sapte obiective.3. regulile in situatii noi. relatii dau principii  °NIVELUL DE SINTEZA: structurarea (rezumatul.Sistemul de operationalizare. cercetatorii din cadrul UNESCO au stabilit sistemul operationalizare al psihoterapiei prin joc. in functie de sase categorii de niveluri.  ¯ NIVELUL DE ANALIZA: analizaunui ansamblu de elemente. Bloom. Dogbeh si S.

compararea.±NIVELUL DE INTERVENTIE. reprezentarea diferitelor roluri si statutefamiliale. prehensiunea. aruncarea c) ACTIVITATI VERBALE: antrenamentulvocal.repulsia. clasificarea etc. sociale e) DOMENIILE INTELECTUALE: observatia. identificarea.descrierea. datorita faptului ca diversele categorii de jocuri implica:  a) ACTIVITATILE PERCEPTIVE: contactulsenzorial cu obiectul b) ACTIVITATI SENZORIOMOTRICE:alergatul. comunicare prin cuvinte/ propozitii   d) DOMENIILE AFECTIVE: alergarea. Transferul achizitiilor inoperatiilor in operatii creatoare  Creatorii amintiti considera ca jocul solicita aceste obiective.  . DE CREATIE. scolare.

Taflon ne prezinta urmatorul model al actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Modelul actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc: Contextul socialmodelator  SCOALA  ACTIUNEA DE TERAPIE EDUCATIONALA INTEGRATA PSIHOTERAPIA PRIN PROGRAME DE INVATARE .f) ACTIVITATILE DE CONSTRUCTIE: caremobilizeaza energie fizica. teatrul.valorificand experienta anterioara   g) ACTIVITATILE DE EXPRESIE CORPORALAsi ESTETICA: gimnastica. dansul. capacitatile intelectuale si afective. In lucrarea . I. Musu si A. muzica.. decupajul. desenul etc.Terapia educationala integrata “.

PSIHOTERAPIA COMPORTAMENTALA A.Conditionarea operanta D. TERAPIA PSIHOMOTRICITATII A.Jocuri senzoro-motrice: a)preliminare. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile debilitatii psihomotrice.Terapia tulburarilor de realizare motrica P e r so n a l Iit a t e decom pensat a Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei debilitatii motrice. PSIHOTERAPIA COGNITIVA A. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei tulburarilor de realizare motrica. III. Terapia debilitatii motrice B. de imitare a gesturilor adultilor b)de invatare a unor notiuni primare privind proprietatile diverselor obiecte c)de manipulare a materialelor educative . De preinvatare 1.Contraconditionarea  Jocuri de conditionare pozitiva Jocuri pentru inhibarea voluntara si a autocontrolului asupra reactiilor motrice Jocuri pentru conditionarea operanta Jocuri cu imagini pentru invatarea prin observare C. de invatare a gesturilor elementare de formare a comportamentului motor. Conditionarea pozitiva B.JOC I.Modelarea sau invatarea prin observare II.Terapia instabilitatii psihomotrice C.

Programul Marianne FrØsting 3.Jocuri didactice de consolidare. completare a cunostintelor 2. Z. orientareorganizare-structurare spatiotemporala 2. forma. Jocuri pentru INVATAREA CONCEPTELOR FUNDAMENTALE 2. De invatare C. B.Jocuri pentru dezvoltarea atentiei.Jocuri de divertisment 3.Jocuri-exercitiu (Jean Piaget) 5.De dezvoltare  C O M P E N S ARE I NTEG d)de formare a structurilor si conduitelor perceptiv-motrice de culoare. 2.Jocuri pentru invatare specifica organizate in sistem (g.P.Jocuri de natura perceptivmotrica cu scop de compensare.Dienes) 1. rationamente. Guisenaire. memoriei etc. combinari.Jocuri perceptiv-motrice (Jacques Dubosson) 4.De postanvatare D.Jocuri pentru formarea reprezentarilor mintale: asociatii.Jocuri functionale (Eduard ClaparÀde) 1. .Jocuri logice 4.Jocuri de societate 1.

logici la nivelul operatiilor concrete (comparare. IV.Jocuri grafice: preliminare.Jocuri pentru formarea conduitelor perceptiv-motrice de schema corporala.Jocuri de constructii 3. scriere). asociere. succesiune logica si cronologica. orientareorganizare-structurare 3. de divertisment.Jocuri pentru formarea operatorilor prelogici.RATO ARE 3. Kinetoterapiaterapie prin miscare B.Jocuri de ritm (programul Delcroze Willems) 4. lateralitate.Jocuri de manipulare 2. verbala 2. la nivelul operatiilor propozitionale (operatori logici.Ergoterapia terapia prin munca  1. inventivitate.Jocuri de miscare pentru dezvoltarea capacitatilor motrice 2. mecanisme combinatorii). C. PSIHOTERAPII ALE DEZVOLTARII A.Jocuri de asamblare 1. clasificare. Claude Kohler.PSIHOTERAPIA DE GRUP . muzicoterapia de expresie corporala.Jocuri de culoare si forme 3. Denise Rouqu¾s) 1.Jocuri pentru abilitatea manuala si formarea gesturilor fundamentale (Alice Descoeudres. simboluri.Psihoterapia de expresie: artterapia. improvizatie.Jocuri muzicale (ritm+melodie) V.

Cognitive verbale): Jocuri simbolice 1. Afective Jocuri cu reguli Jocuri de constructie 1.Jocuri cu rasturnarea rolurilor 5.Perceptive: -vizual –simple -scrieri -auditiv – stabilirea diferentelor si asemanarilor -incluziuni cauzalitate structuri spatiotemporale -conservare 2. simbolice. in functie de cinci tipuri de joc: functionale. Jocuri functionale 1. prezentam.Jocuri cu roluri sociale 1.Identificarea cu un model: -familie (pe date 2.Senzoro-motorii: -pipait 2.Jocuri cu roluri psihodramatice 3.Jocuri cu roluri psihosomatice 2. pe scurt.Jocuri de roluri tematice:fonetice. gramaticale. cu reguli de constructie.Jocuri bazate pe sociodrama B. Verbale -inregistrare -statistice -profesie .Jocuri simbolice 4.A.  Personalitate integrata Contextul social-integrator Pentru exemplificare.Psihodrama didactica C.Cognitive (pe date manipulabile): 2. modul in care se pot valorifica jocurile sub aspectul obiectivelor operationale. Fara model: -Creatie Jocuri de expresie 1. de expresie.Jocul in oglinda 1. Plastice 1.Marionetele 3. 2. SOCIOTERAPIA SPATIO-TEMPORALA.Psihodrama 1. semantice 2.Cu model: -fara mecanisme de functionare. lexicale.

Muzicale rol -verbo-motor: a executa comenzi date.dinamice:kinestezice. -dubla.Verbale: -repetitii -fredonari 3. ritmice. Imitatie: -vebale .Sociale: socializare de (reprezentarea -priza (alternanta) unei situatii): -familiale 3. De 3. 3. asupra cooperare/competitie 4. dirijarea altuia. a descrie actiuni -scolare -sociale -clasificare: -simpla. -cu multiple atribute -comunicarea: informatii. -influenta altuia. -cu reproducere mai mult sau mai putin fidela a mecanismelor de functionare. -cu stimularea neoperationala a mecanismelor de functionare. precizie deductie -implicatie -cu reducerea operationala a mecanismelor de functionare.

-neverbale: imitarea actiunii unui model Sistemul operational al psihoterapiei prin joc valorifica anumite coordonate semnificative pentru cunoastere prin conduita cognitiv-ludica.jocuri de triere.jocuri cu suite logice de imagini -asamblare  2. OPERATII CONCRETE  Mecanisme: -jocuri de asamblare -comparare -asociere  . in continuare. patru categorii ludice si de organizare a cunoasterii cu mecanismele corespunzatoare. Vom prezenta. selectie-grupare: -jocuri cu asociatii de idei -jocuri lingvistice: -cuvinte incrucisate . DEZVOLTAREA SENZORO-MOTORIE  Mecanisme: -manipulare  -jocuri fara forme a structurilor si -imitatie conduitelor perceptiv -motrice -constructie  -jocuri de constructie cu cuburi . dupa cum urmeaza: 1.

selectie-grupare: -jocuri clasificate dupa criterii diferite -jocuri lingvistice: -jocuri de clasificare cu piesele trusei .. OPERATII PROPOZITIONALE  Mecanisme: -operatorii logice  -jocuri cu imagini pentru operator logici -jocuri pentru succesiunea logica si cronologica . selectie-grupare: -loto-uri -jocuri de ordonare: .-ordonare  .Logi 2” -scriere -jocuri de triere.lungimi -suprafete -volume -clasificare -jocuri de triere. selectie-grupare: -jocuri de scriere 3.jocuri de triere.

.preinvatare -invatare -dezvoltare In cadrul jocului invatare-terapie. profesorul terapeut este atat conducator.motrice -Matematica  jocuri de: -identificare -discriminare -operare -Istoria etc. .-simboluri  jocuri cu simboluri -transformari  jocul deghizarilor -sesizarea schimbarilor. cat si participant activ la joc. inventivitate si improvizatie  -jocul de exhivalenta -jocul de intersectie de clase -jocuri pentru incluziunea claselor -Mecanisme formule ale gandirii motorii  jocuri pentru implicatii logice 4. CUNOASTEREA SPECIALIZATA: -Limba materna  jocuri de formare a structurilor si conduitelor perceptiv.jocuri de transformare -jocuri de:.

e) gestul de oscilatie. h) dibacia. 3. i) coordonarea. f) agilitatea. Organizarea si conducerea motorie generala implica: 1. d) viteza. Psihomotricitatea. e) amplitudinea. precum si premisele teoretice si metodologice privind motricitatea/psihomotricitatea au fost detaliate mai sus. c) gestul scripto-plastic. Capacitatea de executie a 2. a) forta. g) precizia statica si dinamica. b) gestul rotire. d) gestul polimorf.premise teoretice si metodologice Jocul si importanta psihomotricitatii in cadrul procesului de educare si recuperare a debililor mintal. . c) efortul. spre deosebire de invatarea scolara unde normele sunt date de altii. I. Capacitati fizice gesturilor fundamentale a) gestul rectiliniu. II. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice. pe baza observatiei dirijate. Organizarea si conducerea motorie generala. TERAPIA MOTRICITATII 3. Preocuparile specialistilor in domeniul psihomotricitatii sunt structurate astfel: I. b) apasarea. descoperite si aplicate de copil.1. in cadrul capitolului Terapia ocupationala aplicata (subcapitolele 7-8).Esenta jocului invatare-terapie consta in faptul ca normele sunt intelese.

Tulburarile lateralitatii sunt determinate de: -contrarierea lateralitatii. c) structura perceptiv-motrica de culoare. consecinte contrarierii lateralitatii implica: . Tulburari ale psihomotricitatii.j) k) capacitatea de manipulare. e) structura perceptiv-motrica spatiala. capacitatea de comunicare gestuala. f) structura perceptiv-motrica temporala. -lateralizarea fortata in cazul unei lateralitati nedefinite. II. 3. Din punct de vedere motric. b) schema corporala. d) structura perceptiv-motrica de forma. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice include: a) lateralitatea. Tulburari de lateralitate Lateralitatea se refera la inegalitatea functionala a partii drepte sau stangi a corpului. Instrumente de evaluare 1.drept consecinta a repartitiei in emisferele cerebrale. -incercarea de a reeduca stangacia.2.

Instabilitatea psihomotorie -se printr-un dezechilibru al personalitatii datorat unor dificultati de inhibitie. Tulburari de realizare motrica .-instabilitate motrica. -copilul se orienteaza corect dar nu are memoria spatiului si timpului. determinand perturbari semnificative in adaptarea scolara si sociala. organizare si structurare spatio-temporala Aceasta categorie de tulburari se manifesta prin: -copilul ignora termeni spatiali si temporali. 2. -nedibacie. Tulburari de orientare. -nevoie permanenta de miscare. -miscari parazitare. -hiperexcitabilitate la nivel manual. -copilul percepe gresit pozitiile. -dificultati in reproducerea si coordonarea miscarilor. duratele. -in plan motric. copilul cu instabilitate prezinta: -agitatie generala permanenta. -ticuri. 4. de schimbare a spatiului. 3. turbulenta. -copilul nu este capabil de reversibilitate. -copilul percepe corect spatiul si timpul dar se orienteaza gresit. succesiunile.

de calcul. Lipsa acestora determina diferite tipuri de disgrafii: -tipul rigid. sau in starile de furie excesiva. lexic. viteza. -organizarea defectuoasa a paginii. -dezordine. c) disgrafia motrica  implica absenta unor componente motrice necesare scrisului. coordonarea. Instrumente de evaluare a nivelului de evolutie a psihomotricitatii la copii . ritmul.a) apraxia  consta in pierderea capacitatii de a executa gesturi. b) dispraxia  lipsa de indrumare si control al miscarilor cu repercursiuni in actul grefic. -miscarea de pe un picior pe altul etc. se caracterizeaza prin: -gesturi necontrolate. cum sunt: forta. crispat. Tulburari psihomotorii de natura afectiva: se intalnesc la subiectii cu hiperemotivitate. miscari adaptate la un scop fara ca aceasta sa fie consecinta unei paralizii. -frecarea palmelor. -frangerea degetelor. 5. -confuzii etc.

pentru ca educatorii din cadrul acestor scoli sa poata utiliza testele standardizat. c) Perla Claparede Walther. Profesorii psihodiagnosticieni din scolile speciale au obligativitatea de a educa varsta psihomotricitatii. -tipuri specifice de activitate. Walter. f) Bile Walther.Orice program de terapie educationala a psihomotricitatii va debuta cu o evaluare a achizitiilor psiho-motrice de care dispune copilul in momentul respectiv. d) Decupaj Claparede-Walther. C. Dintre instrumentele de evaluare ale psihomotricitatii amintim: I. Testul Ozeretski-Gruillmain:  cuprinde probe ce vizeaza comportamente motorii proprii copiilor normali intre 4-11 ani. b) Tapping Ch. Probele cupronse in cadrul acestor teste pot servi educatorilor. Bateria de probe pentru dexteritate manuala (G. II.drept consecinte ale activitatilor de terapie educationala a psihomotricitatii.  proba vizeaza comportamente esentiale ale vietii motrice sub cele patru aspecte ale ei: . Teste psihologice): a) Punctare Binet-Vaschioote. e) Discuri Walther.  aceste probe pot constitui pentru educatorii din scolile speciale: -obiective operationale cuprinse in programele educational-terapeutice. Bontica.

III. b) forta.a) viteza.G.D. clarificarea aspectelor in care sa se intervina si mijloacele care sa se opereze. aspecte lacunare ale motricitatii. R rapiditate.D. d) rezistenta-pe coordonatele: C. c) indemanare. coordonare dinamica a mainilor C.  datele obtinute vor preciza:     gradul de intarziere psihomotrica.M. E echilibru. Or. e structurat pe 6 sectiuni (arii de dezvoltare): a) stimularea sugarului. precizarea gradului deficientei si incadrarea acesteia. . orientare spatiala. Ghidul Portage pentru educatie timpurie: cuprinde un inventar de abilitati de care trebuie sa dispuna copiii intre 0-6 ani si sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor. coordonare dinamica generala. sp.

Organizarea si a) conducerea motorie generala. b) un model de proiectare a programelor individuale de recuperare. . structurata pe trei categorii de obiective generale. d) autoservire. dupa cum urmeaza: Obiective generale Subniveluri formarea si dezvoltarea miscarilor I. -pentru educatorii din scolile speciale ghidul constituie: a) un instrument de evaluare a achizitiilor motrice ale elevilor la intrarea in scoala. Abilitatea motrica generala. viteza. formarea si dezvoltarea capacitatilor fizice: forta.b) socializare. Obiectivele educational terapeutice ale psihomotricitatii In lucrarea Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal. Musu prezinta o taxonomie a obiectivelor recuperatorii ale psihomotricitatii. fiecare cuprinzand anumite subniveluri. C. f) motor. rotativ. c) limbaj. efort.3. obiective operationale precum si activitati ce duc la realizarea acestora. 3. Paunescu si I. precizie. polimorf. b) fundamentale: gestul rectiliniu. e) cognitiv. -serveste drept instrument de proiectare a unui program de invatare.

d) formarea si dezvoltarea activitatilor motrice de manipulare de si a comportamentului nonverbala. f) formarea si dezvoltarea activitatii motorii de exprimare a afectivitatii: exprimarea de atitudini. structurarea si organizarea spatiala. c) formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentale ale membrelor superioare si inferioare ale diferitelor parti ale corpului: coordonare. emotii. conduita si structura perceptiv-motrica de culoare. c) conduita si structura perceptiv motrica de forma. organizarea si structurarea temporala. schemei corporale si conduitelor structurilor perceptiv-motrice . e) orientarea. II. coordonare sunet-gest. e) comunicare formare si dezvoltarea comportamentului verbal: miscarile organelor fonatorii.coordonare etc. Organizarea a) si b) organizarea lateralitatea. d) orientarea. sentimente prin gesturi.

3. modulul IV.  nivelul emotional si afectiv.  schema corporala.  educatia prin miscare.  nivelul structurii schemei corporale. Organizarea a) organizarea miscarilor in actiuni eficiente.  organizarea spatio-temporala. Programul Suzanne Naville cuprinde capitolele:  motricitatea globala. In functie de anumite obiective terapeutice ale psihomotricitatii au fost elaborate anumite actiunilor programe de terapie. printre care amintim: 1. intitulat: Activitati de terapie psihomotrica si abilitare manuala implica: -obiective cu caracter general ce se refera la intreaga comportamentului psihomotric. -formarea abilitatilor motrice generale. sfera a . Programul Psihocinetic Boulch structurat pe 3 niveluri:  nivelul functiilor instrumentale: perceptia corpului propriu si a lumii exterioare.III.  cuprinde 5 module. b) dezvoltarea deprinderilor de lucru. 2. Programa de terapie educationala complexa si integrata  este un document oficial ce orienteaza activitatea educatorilor din scolile speciale .

Repere generale D.educational terapeutica se realizeaza frontal.adaptare. . Autonomia personala si sociala in integrarea in comunitate. In concluzie. 4. . Adaptarea si integrarea sunt privite ca o problema majora a vietii sociale. Tudoran spunea ca: Formarea in vederea integrarii in societate. prin adaptarea personala e semnificatia cea mai generala care se atribuie conceptului de educatie. PROGRAMUL DE INTEGRARE este definit in dictionarul de psihologie ca o cuprindere si inchidere intr-un tot a ceva ce devine astfel parte componenta a intregului si dobandeste –proprietati specifice . facand apel atat la autoeducatie.socializare. cat si la educatia permanenta. FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE SI SOCIALE 4.1. Activitatea.-organizarea conduitelor si structurilor perceptiv – motrice. se cuvine sa precizam faptul ca activitatea educational-terapeutica ce se desfasoara in scolile speciale este diferita de programele terapeutice din clinicile sau cabinetele specializate. -activitati polivalente in cadrul cercurilor. cu toti elevii din clasa in conformitate cu orarul stabilit.acomodare. Termenul de integrare este definit in mai multe feluri:  ca proces de . Terapia educationala din scolile speciale are aplicabilitate pe diferite grupe de copii incadrati in clase scolare pe criteriul varstei cronologice si nivelul achizitiilor cognitive.

din societate si transmite societatii manifestari. societate)-prin adaptare la conditiile sociale. c) functia reprezentarii  valoarea se constituie integrata atunci cand are posibilitatea sa fie reprezentata sub forma unor idei.rezultate din interactiunea si interdependenta cu celelalte parti componente iar integrarea sociala (familie. actiuni. Practica psihopedagogica considera integrarea ca: . Acestea sunt urmatoarele: a) functia de receptare  persoana umana recepteaza informatiile din mediu. diferentiere si de selectare  de care dispun atat personalitatea cat si societatea. Din punct de vedere psihopedagogic. care au rolul de a facilita desfasurarea in conditii normale a acestui proces de integrare bipolara. genereaza o fuziune esentiala intre elementele sistemului personalitatii si elementele sistemului social. integrarea e privita sub triplu aspect: . determinand o dinamica de dezvoltare si de proces simultan si reciproc. d) functia de esentializare  valoarea poate fi pusa in circulatie si intra intr-un sistem de intercomunicare. una din problemele majore ale vietii sociale. ce conditioneaza functionarea normala a tuturor mecanismelor necesare unei vieti colective. o succesiune de activitati prin care individul isi armonizeaza conduita si interesele cu cerintele mediului sau de viata.o necesitate obiectiva a vietii oricarei colectivitati. directii de activitate. concepte. In viziunea acestei integrari a stabilit anumite functii. Constantin Paunescu precizeaza ca: procesul integrarii constituie o actiune complexa care pe baza anumitor functii si strategii. grup. b) functia de compunere.

2. Copilul cu C. prezentate in tabelele de mai jos: Tabel I .E. de viata sociala si evolutia unor fenomene aflate sub influenta mediului socio-economic Procesul adaptarii-integrarii necesita analiza si proiectarea programelor educationale raportate la specificitatea si individualitatea copilului. beneficiaza de programe educationale care ii faciliteaza adaptarea si integrarea sociala asigurandu-i: -terapia.S. -reabilitarea 4. o subordonare a aspectelor secundare celor care servesc orientarea b) ca proces  integrarea este complexa. -recuperarea. -abilitarea. ce pregatesc si finalizeaza actiunea propriu-zisa c) ca rezultat  integrarea este legata de munca educativa.OBIECTIV PROCES REZULTAT a)   ca obiectiv  vizeaza realizarea unei legaturi intre cerinte si manifestari. constand intr-un ansamblu de mecanisme si operatii. Obiectivele Programului General de Autonomie Personala si Sociala Programul general de autonomie personala si sociala este structurat in functie de anumite obiective generale si specifice.

Tabel II AUTONOMIA SOCIALA. sociale la maturitatea Formarea si dezvoltarea de ordin competentelor . 3.FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: OBIECTIVE GENERALE A. 2. 7.Vesela-tacamurile. Autonomia personala in mediul ambiant: gospodaresti. Formarea si dezvoltarea care sa abilitatilor conduca psihosociala. Autonomia sociala: 1. 2. Autonomia scolara. Autoservire: 1. 1.Obiective specifice. 3. Imbracamintea.Obiective specifice. 2. INTEGRAREA SOCIALA-SOCIALIZAREA Obiective specifice Obiective generale A. Locuinta familie prin activitati B. Cunoasterea mediului social. Igiena personala-sanatatea. Corpul omenesc. 5. 3. 6.Autonomia in afara clasei si a 1.Familia. Hrana. 8. Incaltamintea.Pregatirea pentru viata de 4. Bucataria. 9. 2.

obiectiva a propriei persoane. Acceptarea de sine si a altora. 3. care sa consolideze autonomia 4. Perceperea corecta. corporal si psihomotor.scolii. anumitor 8. educatie sexuala.Organizarea si programarea de activitati care sa permita autocontrolul. Stimularea curiozitatii si interesului de cunoastere a . 7. Activitati de socializare. 4. 9. integrare macro grupurile sociale. Stabilirea echilibrului si a gradului de maturitate. 5. Norme de comportare personala. Viata de familie.Educarea sensibilitatii si a echilibrului afectiv. 3. Comportamentul social: 1.Autonomia in manipularea financiara. 5. Relatii de in adaptare micro/ si 5. impulsuri emotionale. civilizata. autoconducerea (conduita independenta).Relatii intre sexe. care sa-i permita adaptari inter si intrapersonale.Formarea capacitatilor afective care sa-i permita exprimarea propriilor emotii si sentimente. B. pentru a garanta siguranta de sine in manifestarile 4. 2. 10.Manifestarea de receptivitate si respect pentru alte persoane in contexte sociale diferite.Mijloace de transport. 6.

Incaltamintea. Hrana. curatenie etc). Vesela si tacamuri. Locuinta. Igiena personala-sanatateautoingrijire. 4. obiecte de toaleta etc. activitatea scolara si de joc etc). Tabel III FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE: AUTOSERVIRE Obiective specifice: 1. 2. Aria de continut: a) b) Corpul omenesc.Formarea si exersarea unor deprinderi practic gospodaresti (de ordine. 5. Folosirea corecta a unor obiecte de uz personal. Cunoasterea actiunilor din regimul zilnic (toaleta de dimineata. c) d) e) f) g) Imbracaminte. mese principale. Bucataria. Formarea si exersarea deprinderilor de igiena personala. a unor comportamente specifice de autoservire si pastrare a h) .mediului fizico-geografic si a celui socio-uman. 3. Cunoasterea mediului ambiant si formarea capacitatii de autonomie. cu relatiile sociale specifice.

Aria de continut a) Cunoasterea si identificarea membrilor propriei familii. Cunoasterea si folosirea corecta a mijloacelor de transport. pozitia copilului in familie. Cunoasterea principalelor institutii publice. cartierul. Cunoasterea prin observatie si actiuni practice. 6. Respectarea regulilor rutiere. . 4. orasul etc. Formarea comportamentelor motrice la gospodarirea spatiului ambiant (locuinta.sanatatii. dragoste etc. a gusturilor social-utile de autoingrijire. 5. relatii de rudenie. autogospodarire. curte. 3. cunoasterea diferentelor dintre mediul urban si cel rural. 7. Formarea comportamentelor motrice. locuinta. Identificarea mediului fizicogeografic si social de la oras si sat. Tabel IV AUTONOMIA PERSONALA – LA MEDIUL AMBIANT Obiective generale 1. norme de convietuire si comportament: respect. 2. ajutor. c) Pregatirea pentru viata de familie prin activitati gospodaresti in interiorul si exteriorul locuintei. b) Relatii de familie. strada. gradina). a elementelor privind familia.

Formarea deprinderilor de asumare si indeplinirea unor sarcini legate de autoservire. Formarea si exersarea deprinderilor de a se orienta si deplasa corect in mediul ambiant. Stabilirea unor relatii interpersonale. 6. 3. Formarea si exersarea capacitatilor de autonomie personala in vederea adaptarii la viata cotidiana. de orientare in diferite situatii si unitati sociale. 2. autonomie pentru adaptare la viasa cotidiana. 3.Formarea deprinderilor de asumat si indeplinirea unor 4. . Aria de continut: Adaptarea la mediul social: 1. Tabel V AUTONOMIA SOCIALA: Obiecte specifice: 1. Autonomia scolara. Cunoasterea mediului social. 2.de circulatie. 5. 3.Mijloace de transport.cu adaptarea socio-umana in diferite situatii. joc. Cunoasterea si exersarea principalelor activitati umanemunca. odihna etc. Forme sociale de timpuriu. Autonomie in afara clasei si scolii. 7.

de convietuire in grupuri de munca. 6. autonomie pentru adaptarea la viata cotidiana. 7. in familie. 5. Tabel VI .reglarea capacitatilor de cooperare. coordonare cu cel cu statut social similar deosebit. stapanirea de sine etc.Formarea unor trasaturi de personalitate necesare pentru adaptarea socio-profesionala spiritul de responsabilitate. cu persoane cunoscute si necunoscute. 4. adresare etc. respectarea si aplicarea normelor.Cunoasterea.sarcini legate de autoservire.. colaborare.Formarea unor conduite de viata civilizata prin imitarea modelelor complementare si implementarea unor norme vizuale de comportare: formele de politete. in mediul social cotidian. deprinderilor de comportare civilizata.

Norme de comportare civilizata. Educatia sexuala.5. in grupul scolar. Activitati de socializare.Formarea si exersarea deprinderilor de comprotare in familie.An II. Viata de familie. Studenta:Sandu Gloria Teona Cristiana. institutii publice. 6.Relatii intre sexe. Formarea si exersarea unor comportamente adecvate in ocazii speciale: in vizita. 2. 3.BFKT . 4. Reactii de adoptare si integrare in micro/macrogrupurile sociale: relatii de familie. 3. relatii interumane.Cunoasterea si exersarea deprinderilor de comportare civilizata in mijloacele de transport.Stabilirea unor relatii interpersonale corecte. Aria tematica: 1. diferentiate in functie de varsta. 4. 5.COMPORTAMENTUL SOCIAL: SOCIALIZAREA Obiective specifice: 1. gradinita. a codului de bune maniere. statut. la biserica etc. microgrupul social.Formarea deprinderilor de relationare sociala. scoala etc. 5..Gr. 2. situatii concrete. Cunoasterea si respectarea normelor de buna convietuire.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->