Malformatia luxanta a soldului

-deformatie progresica a unor structure anterior normale. Se produce in timpul perioadei fetale si nu in perioada embrionara. -termenul de malformatie luxanta a soldului a fost propus de Lance, deoarece caracterizeaza copiii care la nastere asociaza 3 grupe de anomalii: • • • Displazie cotiloidiana Displazie femurala proximala Hiperlaxitate articulara

La nastere putem intalni sold normal, luxatie congenitala( deformatie progresiva a unor structure anterior normale produse in perioada fetala si nu embrionara). Malformatia luxanta se poate prezenta sub forma de sold luxabil si care poate evolua spre un sold normal sau unul luxat.

Simptomatologie: exista trei etape clinice cu semnele lor particulare: 1) La nou nascut se cauta semnele de displazie ( in prima sapt. de viata), semnul clicului ortolanic. 2) La sugari (pana la un an), se constata de asemenea o limitare a abductiei, scurtarea membrului respectiv, asimetria pliurilor cutanate de la nivelul intern al coapselor – semnul Peter Body, Ombredanne (DD, genunchii in flexie, asezam o rigla pe genunchi). 3) La copilul peste un an, dupa inceperea mersului, se constata pozitia soldita in ortostatism. In cazul luxatiei bilaterale, mersul este leganat (mersul de rata). Tratament: precoce, depistat in prima saptamana de viata. Profilactic dupa un examen radiologic(prima radiografie se face: DD cu coapse in abductie si rotulele la zenit. A doua: DD cu coapsele in adductie si rotatie interna (la 4 luni). Se repeat din 2 in 2 luni pana la 12 luni. Scopul: refacerea relatiilor normale dintre capul femural si acetabul si mentinerea acestei relatii pana ce modificarile patologice adaptative retrocedeaza. 6

o Hidroterapie.pana la 21 de zile).) Patogenia este de natura vascular ischemica si trece prin 3 faze: 1) De necroza osoasa (moartea osteocitelor). o Termoterapie (parafina. fortei si stabilitatii (contractii izometrice). varsta de electie fiind intre 4 si 10 ani. traumatici.combaterea edemului prin posturi antideclive. active si active cu rezistenta. 6 .Tratament adjuvant:lactate. o Combaterea durerii prin electroterapie antalgica (current galvanic).Primul pas in tratamentul soldului luxat la nou nascut este obtinerea reducerii prin tractiune continua( cateva zile. glandulari. au tonusul mai mic decat al baietilor. kt pasiva. urmata de mentinerea reducerii prin imobilizare in aparat gipsat pelvipedios in adductie si rotatie interna. o Hidrokinetoterapie. Daca pana la 3 ani acest tratament conservator nu da rezultate bune se impune actul chirurgical. pt relaxarea partilor moi contracturate. constitutionali etc. pasivo-activa. vitamine. Etiologia ramane necunoscuta (sunt mai multi factori: vasculari. Kinetoterapia in boala Perthes (Legg-Calve-Perthers) Afectiune caracterizata prin necroza ischemica a nucleului cefalic al femurului cu evolutie spre coxoplana. Pentru refacerea mobilitatii soldului. are un oarecare character ereditar. Sunt afectati prioritar baietii. o Kinetoterapie. Urmarim si reeducarea mersului. Ca. Apare mai des la fete pentru ca laxitatea articulara este mai pregnant. o Post operator. unde scurte). pe o durata de 6 luni ( 3 gipsuri schimbate la 2 luni). Se recomanda monitorizarea pe toata perioada cresterii.

o Mentinerea mobilitatii articulare. 6 .eliminarea sensibilitatii crescute de la nivelul articulatiei soldului afectat prin suprimarea presiunii exercitate asupra capului femural. Mersul cu carje subaxilare. dureri ce apar pe fata interna a genunchiului homolateral. Simptomatologie: Debutul prin dureri la nivelul soldului.2) De regenerarea (12 luni) – invadarea zonei de necroza cu muguri conjuctivo-vasculari. Apar pe fata interna a genunchilor( este iritat nervul obturator) -limitarea rotatiei interne. exarcerbate de efort si calmate prin repaus. flexia si abductia coapsei -schiopatare. hidroterapie. o Termoterapie. 3) De vindecare (18 luni) – inlocuirea zonei necrozate cu tesut osos nou si cartilaje. cu sprijin pe piciorul sanatos. Se foloseste repausul la pat si tractiunile continue. diatermie. usoara schiopatare. limitarea rotatiei interne. cu scopul de a grabi revascularizarea capului femural. flexiei si abductiei coapsei. Tratament: Obiective: . deficit de mers Diagnostic diferential (radiologic) 1) Sinovita acuta tranzitorie (poate fi diferentiata prin proba timpului – dupa 1-2 zile dispare) 2) Coxalgie – prin biopsie de sinoviala 3) Artrita reumatoida Evolutia naturala: Intre 2 si 4 –vindecarea fara sechele cand a debutat la varsta mica si a fost depistata si tratata precoce.

int. programul va cuprinde miscari mai ample si cu rezistenta (scripeto-terapie. flexii. nici aruncari sau haltere. Tratamentul fracturilor si redorilor articulare la copii Def. in “lemn verde”) o Complete 6 . kt isi suprima tractiunile de 2-3 ori pe zi si efectueaza masaj m. pasivo-active si active. metoda kabbat). turismului.. Se recomanda controlul periodic clinic si radiologic al soldului. inf. respectiv si incarcarea soldului se face treptat. La alegerea profesiei nu se recomanda stomatolog. circumductii ale soldului. prin tractiune. Se recomanda practicarea inotului.In faza de sechela.. strungar. Etiopatologie – dupa modul de producerea se disting: o Fracturi directe la nivelul unde actioneaza forta mecanica o Fracturi indirecte ( prin torsiune.Mentinerea mobilitatii articulare chiar din faza acuta.) Dupa faza acuta – imitarea si apoi mersul pe bicicleta. Nu se recomanda sporturi in care se fac sarituri. ospatar. Sprijinul pe m. compresiune) Anatomie patologica – se deosebesc 2 tipuri de fracturi: o Incomplete ( prin tasare. O atentie deosebita trebuie acordata tonifierii musculaturii fesiere care este mult afectata. in care sunt solicitate miscarile soldului la altitudini mari si bruste. Fractura – intreruperea continuitatii osoase in urma unui traumatism minor ( fractura de os patologic) sau major pe os sanatos. tenisului. mobilizari pasive. add. si abd. inf respectiv. abd. Miscarile trebuie sa fie nedurereoase ( mai ales la rot. extensii.

se rezolva ortopedic prin gipsuri. impotenta functionala. edem local. Reducerea fracturilor care lezeaza cartilajul de crestere trebuie sa fie impecabila. inf. adult: 35 de zile. sup. La un copil sub 5 ani cu antecedente traumatice repetate trebuie sa gandim ca este vorba de un sindrom de copil batut.tije Küntscher si brose Kirschner. Tratamentul fracturilor: Precizarea diagnosticului clinic se face pe baza simptomelor: durere. membrul sup. femur 25-30 zile. 2) Fracturi care afecteaza regiunile diafizare sunt de obicei benigne si se vindeca cu atat mai repede cu cat copilul e mai mic. Particularitati ale fracturilor copiilor: Fata de fracturile adultului. Fracturile mai pot fi: transversale. 2) Tratamentul chirurgical folosind metode de osteosinteza .oblice.. humerus) la copilul sub un an trebuie suspectata de existenta unor maladii osoase( maladia Lobstein). pe cand reducerea fracturilor care lezeaza diafiza poate fi aproximativa. fracturile inchise cu deplasare de cele fara deplasare ( atele la m. iar cele deschise. fracturile la copil au particularitati clinice. Tratamentul poate fi: conservator. tumefiere.). 1) Tratamentul conservator tine seama de tipul fracturii si este diferentiat pt. transformandu-le intr-o fractura inchisa urmand imobilizarea si tratamentul antibiotic. atunci cand cedeaza cartilajul de crestere. Constatarea unor fracturi diafizare (femur. 3-4 sapt. . 6 . la m. La copil formarea calusului se realizeaza mult mai repede decat la adult ( clavicula: 10-14 zile.Mai pot exista si fracturi inchise si deschise. gips circular). mai rar longitudinale. ( inchise – cu deplasare sau fara. spiroide. In fracturile deschise se sutureaza mai intai tegumentele dupa o prealabila toaleta. Cheia de bolta (referinta) constand in existenta cartilajelor de crestere.prin interventii chirurgicale). Din acest motiv trebuie deosebite doua situatii: 1) Fracturi care afecteaza extremitatea unui os lung sunt grave. evolutive si terapeutice diferite. chirurgical si recuperator.

3) Tratament recuperator care urmareste redarea functiei articulatiei.O. o Osteosinteze mixte care pot sa cuprinda toate cele amintite. Denumiri de aparate gipsate: o Dessault – imobilizarea unui segment fracturat cu fese gipsate o Antebrahial ( antebrat) o Semiantebrahial (desupra cotului) o Brahiantebrahial (imobilizarea totala a membrului superior) o Cizma cu toc si fara (pana la genunchi) o Cizma inalta pana la 1/3 din coapsa. o Osteosinteza cu placute si holsuruburi. tonusului. static si dinamica membrelor lezate.folosirea materialelor de osteosinteza. Tratamentul chirurgical. tonusului. o Pelvipedios – imobilizarea membrului inferior in totalitate. statica si dinamica membrului lezat.X. tratament recuperator urmat de redarea functiilor articulatiei. Materiale de osteosinteza: o Tija Küntscher – centru medular la oasele lungi o Brosa Kirschner o Bucle de sarma in forma de U. Complicatiile fracturilor o Vasculare ( sindrom acut de ischemie arteriala periferica) o Nervoase ( neuropraxie axonotmesis neurotmesis) 6 .

iar cand are cauze intraarticulare este mai greu de tratat.) Redoarea articulara poate fi data si de retracturile musculare sau de cicatrici vicioase ale tegumentelor. nervul (vasul ) se coase. 3) Redoarea articulara Cauza principala a impotentei functionale inseamna limitarea patologica a mobilitatii articulare. contuzia sau intinderea nervului axonotmesis – sectionarea incompleta a nervului cu pierderea relativa sau temporala a conductibilitatii nervoase. Rezistenta la recuperare a unei redori articulare va tine leziunea articulara care a determinat-o. pulsul vascular se diminueaza sau dispare punand in joc vitalitatea tegumentului fracturat. In acest caz. greu de recuperat. fiind determinata de organizarea fibroasa a colagenului prin polimerizarea fibrelor acestuia. 6 . dar si de articulatie.o Tegumentare (escare) o Redoare articulara 1) Sindromul acut de ischemie articulara periferica. Ele pot fi de un simplu hematom care poate determina compresia asupra cailor vasculare si nervoase pana la compresia majora a gipsului pe o artera. tendon-os. iar cand sectionarea vasculara apare la nivelul fracturat. Toate aceste forme beneficiaza de kinetoterapie. neurotmesis – sectionarea completa a nervului.ligamente-septuri musculare sau periost. Astfel. Leziunile vasculare care se pot asocia cu fracturile se intalnesc rar in traumatologia infatila. dupa traumatism chiar. proces ce fixeaza planurile de alunecare articulare si periarticulare ( capsula-ligamente. 2) Nervoase: neuropraxia – compresia. de aceea aceste articulatii vor fi mobilizate cat mai repede. articulatiile cu spatii articulare mai mici dezvolta redori stranse. Cand redoarea este data de lezarea partilor moi. Cand compresia este data de hematom se va evacua iar cand este data de gips se va despica gipsul. se recupereaza 100 %. intermuscular etc. tesutul se ischemiaza.

Electroterapia se face de 1-3 ori pe zi timp de 15-20 min. ultrasunete.parafina termoelectrica) o Curenti de inalta frecventa: unde scurte. Cu cat durata de imobilizare este mai mare. gesticii uzuale in cazul m. inf. Tratarea inflamatiei: o Repausul si postura articulara relaxata cu ajutorul pernelor. Tratarea redorii articulare: Obiective: . Cu cat o fractura este mai aproapiata de articulatie. imobilitatii. o Masajul sub forma de netezire. - Compresa cu apa rece ( putem pune si minute timp de 30 min. cataplasmele. Studiile fiziologice au demonstrat ca imobilizarile prelungite in gips duc la o invadare a articulatiilor cu tesut fibros care treptat se transforma in os. o Caldura locala ( compresa calda. insotit de hipertrofie sinoviala si aderenta a sinovialei la cartilajul articular ducand la redoare articulara. O redoare articulara netratata duce la anchiloza. Tratarea durerii: o Curentii de joasa frecventa: diadinamici. inflamatiei. galvanici si Träbert.Imobilizarea in gips determina un proces inflamator al sinovialei. sup. cu atat articulatia va suferi mai mult. deoarece se intrerupe de cateva ori pe zi pt mobilizari pasive. de 2-3 ori pe zi. repausul este relativ. o Medicatia antalgica. o Aplicatii reci (crioterapia) determina o hiperemie activa dupa prima faza de vasoconstrictie – scade viteza de conducere pe nerv. scade spasmul muscular avand efect antalgic. scade activitatea receptorilor cutanati. se inmoaie din 3 in 3 6 . suportilor. si educarea si reeducarea mersului in cazul m. radiatia infrarosie. ). cu atat redobandirea functionala este mai dificila.tratarea durerii. sulurilor. o Curenti de medie frecventa.

posttraumatice. 1-2 ori/zi) Scripetoterapie 6 - . 20-30 min. Aspirina.! Tipuri de mobilizari: . ultrascurte. hidrocortizon. schimbate alternativ de 3-4 ori pe zi. Mobilizari activo-pasive Mobilizarea activa – baza kt recuperarii redorilor art. Mobilizarea pasiva asistata. pasivo-active si active. MgSO4. sanatos sau cu parti ale corpului. Indometracil.- Compresa cu gheata -10-15 min. !!! Este foarte importanta pregatirea tesuturilor pt miscare prin termoterapie. Tractiunile discontinue – noaptea sau in orele de repaus Mobilizari articulare sub anestezie. Tractiunile continue cu ghete sau manusi pt corectia unei pozitii vicioase articulare sau scaderea presiunii intraarticulare. CaCl2.) Medicatie antiinflamatorie: Fenilbutanoza. - Mobilizarile pasive incep cu imobilizarearea segm in anumite posturi corective. Toate aplicatiile de rece trebuie sa fie urmate de mobilizari pasive. Mobilitatea articulara Obiectivul central al recuperarii sechelelor posttraumatice sau postoperatorie. active. 10-60min. Hidrokinetoterapia ( 35-37 . Mobilizarea autopasiva cu m.pasive. masaj. ultrasunete) Curentul galvanic asociat cu substante antiinflamatoare. o o o Aplicatii de caldura (parafina. de 3-5 ori pe zi Masajul cu gheata: 5-7 min.

) necesara activitatilor zilnice. Concluzie: recuperarea posttraumatica incepe inca din perioada imobilizarii cu segmentele libere.T.- Mecanoterapie Terapie ocupationala si ergoterapie Abilitatea miscarilor: o importanta deosebita mai ales in recuperarea mainii (prin ergoterapie. Stabilitatea articulara: functia principala a membrului inferior. tonifierea musculaturii prin exercitii izometrice si miscari cu rezistenta. continua cu contractii izometrice la segmentul imobilizat. 6 . apoi mobilitatea.O. continua dupa degipsare iar cand valoarea fortei musculare este 3 bolnavul poate fi adus la sal ade kt.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful