P. 1
Malformatia Luxanta de Sold

Malformatia Luxanta de Sold

|Views: 48|Likes:
Published by Alex Olariu
pediatrie
pediatrie

More info:

Published by: Alex Olariu on May 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/07/2013

pdf

text

original

Malformatia luxanta a soldului

-deformatie progresica a unor structure anterior normale. Se produce in timpul perioadei fetale si nu in perioada embrionara. -termenul de malformatie luxanta a soldului a fost propus de Lance, deoarece caracterizeaza copiii care la nastere asociaza 3 grupe de anomalii: • • • Displazie cotiloidiana Displazie femurala proximala Hiperlaxitate articulara

La nastere putem intalni sold normal, luxatie congenitala( deformatie progresiva a unor structure anterior normale produse in perioada fetala si nu embrionara). Malformatia luxanta se poate prezenta sub forma de sold luxabil si care poate evolua spre un sold normal sau unul luxat.

Simptomatologie: exista trei etape clinice cu semnele lor particulare: 1) La nou nascut se cauta semnele de displazie ( in prima sapt. de viata), semnul clicului ortolanic. 2) La sugari (pana la un an), se constata de asemenea o limitare a abductiei, scurtarea membrului respectiv, asimetria pliurilor cutanate de la nivelul intern al coapselor – semnul Peter Body, Ombredanne (DD, genunchii in flexie, asezam o rigla pe genunchi). 3) La copilul peste un an, dupa inceperea mersului, se constata pozitia soldita in ortostatism. In cazul luxatiei bilaterale, mersul este leganat (mersul de rata). Tratament: precoce, depistat in prima saptamana de viata. Profilactic dupa un examen radiologic(prima radiografie se face: DD cu coapse in abductie si rotulele la zenit. A doua: DD cu coapsele in adductie si rotatie interna (la 4 luni). Se repeat din 2 in 2 luni pana la 12 luni. Scopul: refacerea relatiilor normale dintre capul femural si acetabul si mentinerea acestei relatii pana ce modificarile patologice adaptative retrocedeaza. 6

combaterea edemului prin posturi antideclive. o Kinetoterapie. Ca. fortei si stabilitatii (contractii izometrice). Pentru refacerea mobilitatii soldului. pasivo-activa. au tonusul mai mic decat al baietilor.pana la 21 de zile). vitamine. constitutionali etc. Daca pana la 3 ani acest tratament conservator nu da rezultate bune se impune actul chirurgical. o Termoterapie (parafina. 6 . urmata de mentinerea reducerii prin imobilizare in aparat gipsat pelvipedios in adductie si rotatie interna. varsta de electie fiind intre 4 si 10 ani. Kinetoterapia in boala Perthes (Legg-Calve-Perthers) Afectiune caracterizata prin necroza ischemica a nucleului cefalic al femurului cu evolutie spre coxoplana. active si active cu rezistenta.) Patogenia este de natura vascular ischemica si trece prin 3 faze: 1) De necroza osoasa (moartea osteocitelor). Sunt afectati prioritar baietii. o Hidrokinetoterapie. o Post operator. Se recomanda monitorizarea pe toata perioada cresterii. Apare mai des la fete pentru ca laxitatea articulara este mai pregnant. o Combaterea durerii prin electroterapie antalgica (current galvanic). Urmarim si reeducarea mersului. Etiologia ramane necunoscuta (sunt mai multi factori: vasculari. traumatici. kt pasiva.Tratament adjuvant:lactate. are un oarecare character ereditar. pt relaxarea partilor moi contracturate. o Hidroterapie.Primul pas in tratamentul soldului luxat la nou nascut este obtinerea reducerii prin tractiune continua( cateva zile. unde scurte). glandulari. pe o durata de 6 luni ( 3 gipsuri schimbate la 2 luni).

6 . flexia si abductia coapsei -schiopatare. Tratament: Obiective: . dureri ce apar pe fata interna a genunchiului homolateral. cu sprijin pe piciorul sanatos. 3) De vindecare (18 luni) – inlocuirea zonei necrozate cu tesut osos nou si cartilaje. flexiei si abductiei coapsei. Simptomatologie: Debutul prin dureri la nivelul soldului. o Termoterapie. deficit de mers Diagnostic diferential (radiologic) 1) Sinovita acuta tranzitorie (poate fi diferentiata prin proba timpului – dupa 1-2 zile dispare) 2) Coxalgie – prin biopsie de sinoviala 3) Artrita reumatoida Evolutia naturala: Intre 2 si 4 –vindecarea fara sechele cand a debutat la varsta mica si a fost depistata si tratata precoce. limitarea rotatiei interne. Apar pe fata interna a genunchilor( este iritat nervul obturator) -limitarea rotatiei interne.eliminarea sensibilitatii crescute de la nivelul articulatiei soldului afectat prin suprimarea presiunii exercitate asupra capului femural. cu scopul de a grabi revascularizarea capului femural.2) De regenerarea (12 luni) – invadarea zonei de necroza cu muguri conjuctivo-vasculari. diatermie. Se foloseste repausul la pat si tractiunile continue. Mersul cu carje subaxilare. o Mentinerea mobilitatii articulare. usoara schiopatare. exarcerbate de efort si calmate prin repaus. hidroterapie.

pasivo-active si active. abd. extensii. turismului. Se recomanda practicarea inotului. int. kt isi suprima tractiunile de 2-3 ori pe zi si efectueaza masaj m.Mentinerea mobilitatii articulare chiar din faza acuta. nici aruncari sau haltere. O atentie deosebita trebuie acordata tonifierii musculaturii fesiere care este mult afectata. Miscarile trebuie sa fie nedurereoase ( mai ales la rot. si abd. Sprijinul pe m. mobilizari pasive. Tratamentul fracturilor si redorilor articulare la copii Def.) Dupa faza acuta – imitarea si apoi mersul pe bicicleta.. ospatar. add. inf respectiv. strungar. circumductii ale soldului. Nu se recomanda sporturi in care se fac sarituri.. La alegerea profesiei nu se recomanda stomatolog. prin tractiune. Etiopatologie – dupa modul de producerea se disting: o Fracturi directe la nivelul unde actioneaza forta mecanica o Fracturi indirecte ( prin torsiune. flexii. inf. in care sunt solicitate miscarile soldului la altitudini mari si bruste. Se recomanda controlul periodic clinic si radiologic al soldului. metoda kabbat). Fractura – intreruperea continuitatii osoase in urma unui traumatism minor ( fractura de os patologic) sau major pe os sanatos. compresiune) Anatomie patologica – se deosebesc 2 tipuri de fracturi: o Incomplete ( prin tasare. tenisului. programul va cuprinde miscari mai ample si cu rezistenta (scripeto-terapie. respectiv si incarcarea soldului se face treptat. in “lemn verde”) o Complete 6 .In faza de sechela.

se rezolva ortopedic prin gipsuri. mai rar longitudinale. La un copil sub 5 ani cu antecedente traumatice repetate trebuie sa gandim ca este vorba de un sindrom de copil batut. iar cele deschise. chirurgical si recuperator. humerus) la copilul sub un an trebuie suspectata de existenta unor maladii osoase( maladia Lobstein). adult: 35 de zile. 6 .Mai pot exista si fracturi inchise si deschise. pe cand reducerea fracturilor care lezeaza diafiza poate fi aproximativa. transformandu-le intr-o fractura inchisa urmand imobilizarea si tratamentul antibiotic. .). edem local. La copil formarea calusului se realizeaza mult mai repede decat la adult ( clavicula: 10-14 zile. fracturile la copil au particularitati clinice. impotenta functionala. Fracturile mai pot fi: transversale. femur 25-30 zile. evolutive si terapeutice diferite. atunci cand cedeaza cartilajul de crestere. gips circular). la m. fracturile inchise cu deplasare de cele fara deplasare ( atele la m. Tratamentul fracturilor: Precizarea diagnosticului clinic se face pe baza simptomelor: durere. Reducerea fracturilor care lezeaza cartilajul de crestere trebuie sa fie impecabila. Tratamentul poate fi: conservator..prin interventii chirurgicale). 3-4 sapt. 2) Fracturi care afecteaza regiunile diafizare sunt de obicei benigne si se vindeca cu atat mai repede cu cat copilul e mai mic. spiroide. Particularitati ale fracturilor copiilor: Fata de fracturile adultului. Constatarea unor fracturi diafizare (femur. Cheia de bolta (referinta) constand in existenta cartilajelor de crestere. tumefiere. In fracturile deschise se sutureaza mai intai tegumentele dupa o prealabila toaleta.tije Küntscher si brose Kirschner. Din acest motiv trebuie deosebite doua situatii: 1) Fracturi care afecteaza extremitatea unui os lung sunt grave. sup.oblice. 2) Tratamentul chirurgical folosind metode de osteosinteza . inf. ( inchise – cu deplasare sau fara. membrul sup. 1) Tratamentul conservator tine seama de tipul fracturii si este diferentiat pt.

O. o Osteosinteza cu placute si holsuruburi. Denumiri de aparate gipsate: o Dessault – imobilizarea unui segment fracturat cu fese gipsate o Antebrahial ( antebrat) o Semiantebrahial (desupra cotului) o Brahiantebrahial (imobilizarea totala a membrului superior) o Cizma cu toc si fara (pana la genunchi) o Cizma inalta pana la 1/3 din coapsa. Complicatiile fracturilor o Vasculare ( sindrom acut de ischemie arteriala periferica) o Nervoase ( neuropraxie axonotmesis neurotmesis) 6 . tonusului. Materiale de osteosinteza: o Tija Küntscher – centru medular la oasele lungi o Brosa Kirschner o Bucle de sarma in forma de U. static si dinamica membrelor lezate. tratament recuperator urmat de redarea functiilor articulatiei. Tratamentul chirurgical.3) Tratament recuperator care urmareste redarea functiei articulatiei. o Pelvipedios – imobilizarea membrului inferior in totalitate. o Osteosinteze mixte care pot sa cuprinda toate cele amintite.X. tonusului. statica si dinamica membrului lezat.folosirea materialelor de osteosinteza.

greu de recuperat. 6 . dar si de articulatie. Astfel. neurotmesis – sectionarea completa a nervului. proces ce fixeaza planurile de alunecare articulare si periarticulare ( capsula-ligamente.) Redoarea articulara poate fi data si de retracturile musculare sau de cicatrici vicioase ale tegumentelor.o Tegumentare (escare) o Redoare articulara 1) Sindromul acut de ischemie articulara periferica. contuzia sau intinderea nervului axonotmesis – sectionarea incompleta a nervului cu pierderea relativa sau temporala a conductibilitatii nervoase. tesutul se ischemiaza. Cand compresia este data de hematom se va evacua iar cand este data de gips se va despica gipsul. nervul (vasul ) se coase. Cand redoarea este data de lezarea partilor moi. Rezistenta la recuperare a unei redori articulare va tine leziunea articulara care a determinat-o. de aceea aceste articulatii vor fi mobilizate cat mai repede. articulatiile cu spatii articulare mai mici dezvolta redori stranse. dupa traumatism chiar. intermuscular etc. iar cand are cauze intraarticulare este mai greu de tratat. 2) Nervoase: neuropraxia – compresia. Toate aceste forme beneficiaza de kinetoterapie. fiind determinata de organizarea fibroasa a colagenului prin polimerizarea fibrelor acestuia. tendon-os. Leziunile vasculare care se pot asocia cu fracturile se intalnesc rar in traumatologia infatila. iar cand sectionarea vasculara apare la nivelul fracturat.ligamente-septuri musculare sau periost. 3) Redoarea articulara Cauza principala a impotentei functionale inseamna limitarea patologica a mobilitatii articulare. se recupereaza 100 %. Ele pot fi de un simplu hematom care poate determina compresia asupra cailor vasculare si nervoase pana la compresia majora a gipsului pe o artera. pulsul vascular se diminueaza sau dispare punand in joc vitalitatea tegumentului fracturat. In acest caz.

sulurilor. se inmoaie din 3 in 3 6 . scade activitatea receptorilor cutanati. cu atat articulatia va suferi mai mult. sup. suportilor. galvanici si Träbert.Imobilizarea in gips determina un proces inflamator al sinovialei. Studiile fiziologice au demonstrat ca imobilizarile prelungite in gips duc la o invadare a articulatiilor cu tesut fibros care treptat se transforma in os. Tratarea inflamatiei: o Repausul si postura articulara relaxata cu ajutorul pernelor. Tratarea durerii: o Curentii de joasa frecventa: diadinamici. Tratarea redorii articulare: Obiective: . cu atat redobandirea functionala este mai dificila. o Medicatia antalgica. o Masajul sub forma de netezire. gesticii uzuale in cazul m. o Curenti de medie frecventa. Electroterapia se face de 1-3 ori pe zi timp de 15-20 min. - Compresa cu apa rece ( putem pune si minute timp de 30 min. O redoare articulara netratata duce la anchiloza. inflamatiei. ). repausul este relativ. Cu cat durata de imobilizare este mai mare. Cu cat o fractura este mai aproapiata de articulatie. ultrasunete. deoarece se intrerupe de cateva ori pe zi pt mobilizari pasive. scade spasmul muscular avand efect antalgic. o Caldura locala ( compresa calda. cataplasmele. o Aplicatii reci (crioterapia) determina o hiperemie activa dupa prima faza de vasoconstrictie – scade viteza de conducere pe nerv. insotit de hipertrofie sinoviala si aderenta a sinovialei la cartilajul articular ducand la redoare articulara.parafina termoelectrica) o Curenti de inalta frecventa: unde scurte. de 2-3 ori pe zi.tratarea durerii. inf. imobilitatii. si educarea si reeducarea mersului in cazul m. radiatia infrarosie.

hidrocortizon. 20-30 min. Tractiunile discontinue – noaptea sau in orele de repaus Mobilizari articulare sub anestezie. Hidrokinetoterapia ( 35-37 . ultrascurte. o o o Aplicatii de caldura (parafina. Mobilizarea pasiva asistata. de 3-5 ori pe zi Masajul cu gheata: 5-7 min. 1-2 ori/zi) Scripetoterapie 6 - . posttraumatice.pasive. CaCl2. active. Tractiunile continue cu ghete sau manusi pt corectia unei pozitii vicioase articulare sau scaderea presiunii intraarticulare. 10-60min. ultrasunete) Curentul galvanic asociat cu substante antiinflamatoare. Mobilizarea autopasiva cu m. Indometracil. masaj. Aspirina. schimbate alternativ de 3-4 ori pe zi.- Compresa cu gheata -10-15 min. !!! Este foarte importanta pregatirea tesuturilor pt miscare prin termoterapie. - Mobilizarile pasive incep cu imobilizarearea segm in anumite posturi corective. pasivo-active si active.) Medicatie antiinflamatorie: Fenilbutanoza. Mobilizari activo-pasive Mobilizarea activa – baza kt recuperarii redorilor art. sanatos sau cu parti ale corpului. Toate aplicatiile de rece trebuie sa fie urmate de mobilizari pasive.! Tipuri de mobilizari: . MgSO4. Mobilitatea articulara Obiectivul central al recuperarii sechelelor posttraumatice sau postoperatorie.

continua cu contractii izometrice la segmentul imobilizat. continua dupa degipsare iar cand valoarea fortei musculare este 3 bolnavul poate fi adus la sal ade kt. apoi mobilitatea.) necesara activitatilor zilnice. Concluzie: recuperarea posttraumatica incepe inca din perioada imobilizarii cu segmentele libere. 6 . Stabilitatea articulara: functia principala a membrului inferior. tonifierea musculaturii prin exercitii izometrice si miscari cu rezistenta.- Mecanoterapie Terapie ocupationala si ergoterapie Abilitatea miscarilor: o importanta deosebita mai ales in recuperarea mainii (prin ergoterapie.T.O.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->