Malformatia luxanta a soldului

-deformatie progresica a unor structure anterior normale. Se produce in timpul perioadei fetale si nu in perioada embrionara. -termenul de malformatie luxanta a soldului a fost propus de Lance, deoarece caracterizeaza copiii care la nastere asociaza 3 grupe de anomalii: • • • Displazie cotiloidiana Displazie femurala proximala Hiperlaxitate articulara

La nastere putem intalni sold normal, luxatie congenitala( deformatie progresiva a unor structure anterior normale produse in perioada fetala si nu embrionara). Malformatia luxanta se poate prezenta sub forma de sold luxabil si care poate evolua spre un sold normal sau unul luxat.

Simptomatologie: exista trei etape clinice cu semnele lor particulare: 1) La nou nascut se cauta semnele de displazie ( in prima sapt. de viata), semnul clicului ortolanic. 2) La sugari (pana la un an), se constata de asemenea o limitare a abductiei, scurtarea membrului respectiv, asimetria pliurilor cutanate de la nivelul intern al coapselor – semnul Peter Body, Ombredanne (DD, genunchii in flexie, asezam o rigla pe genunchi). 3) La copilul peste un an, dupa inceperea mersului, se constata pozitia soldita in ortostatism. In cazul luxatiei bilaterale, mersul este leganat (mersul de rata). Tratament: precoce, depistat in prima saptamana de viata. Profilactic dupa un examen radiologic(prima radiografie se face: DD cu coapse in abductie si rotulele la zenit. A doua: DD cu coapsele in adductie si rotatie interna (la 4 luni). Se repeat din 2 in 2 luni pana la 12 luni. Scopul: refacerea relatiilor normale dintre capul femural si acetabul si mentinerea acestei relatii pana ce modificarile patologice adaptative retrocedeaza. 6

Se recomanda monitorizarea pe toata perioada cresterii. fortei si stabilitatii (contractii izometrice). are un oarecare character ereditar. o Hidrokinetoterapie.Tratament adjuvant:lactate. o Hidroterapie. Pentru refacerea mobilitatii soldului. Ca. o Termoterapie (parafina. glandulari. pt relaxarea partilor moi contracturate. traumatici. pasivo-activa.combaterea edemului prin posturi antideclive. Apare mai des la fete pentru ca laxitatea articulara este mai pregnant.Primul pas in tratamentul soldului luxat la nou nascut este obtinerea reducerii prin tractiune continua( cateva zile. o Combaterea durerii prin electroterapie antalgica (current galvanic). Urmarim si reeducarea mersului. constitutionali etc. vitamine.pana la 21 de zile). pe o durata de 6 luni ( 3 gipsuri schimbate la 2 luni). kt pasiva. Sunt afectati prioritar baietii.) Patogenia este de natura vascular ischemica si trece prin 3 faze: 1) De necroza osoasa (moartea osteocitelor). Kinetoterapia in boala Perthes (Legg-Calve-Perthers) Afectiune caracterizata prin necroza ischemica a nucleului cefalic al femurului cu evolutie spre coxoplana. o Kinetoterapie. unde scurte). urmata de mentinerea reducerii prin imobilizare in aparat gipsat pelvipedios in adductie si rotatie interna. active si active cu rezistenta. 6 . o Post operator. Etiologia ramane necunoscuta (sunt mai multi factori: vasculari. au tonusul mai mic decat al baietilor. Daca pana la 3 ani acest tratament conservator nu da rezultate bune se impune actul chirurgical. varsta de electie fiind intre 4 si 10 ani.

Apar pe fata interna a genunchilor( este iritat nervul obturator) -limitarea rotatiei interne. Se foloseste repausul la pat si tractiunile continue. cu scopul de a grabi revascularizarea capului femural. limitarea rotatiei interne. Tratament: Obiective: . flexia si abductia coapsei -schiopatare. Simptomatologie: Debutul prin dureri la nivelul soldului. deficit de mers Diagnostic diferential (radiologic) 1) Sinovita acuta tranzitorie (poate fi diferentiata prin proba timpului – dupa 1-2 zile dispare) 2) Coxalgie – prin biopsie de sinoviala 3) Artrita reumatoida Evolutia naturala: Intre 2 si 4 –vindecarea fara sechele cand a debutat la varsta mica si a fost depistata si tratata precoce. dureri ce apar pe fata interna a genunchiului homolateral. 3) De vindecare (18 luni) – inlocuirea zonei necrozate cu tesut osos nou si cartilaje.eliminarea sensibilitatii crescute de la nivelul articulatiei soldului afectat prin suprimarea presiunii exercitate asupra capului femural. hidroterapie. exarcerbate de efort si calmate prin repaus. 6 .2) De regenerarea (12 luni) – invadarea zonei de necroza cu muguri conjuctivo-vasculari. flexiei si abductiei coapsei. cu sprijin pe piciorul sanatos. diatermie. Mersul cu carje subaxilare. o Mentinerea mobilitatii articulare. usoara schiopatare. o Termoterapie.

inf respectiv. in care sunt solicitate miscarile soldului la altitudini mari si bruste.) Dupa faza acuta – imitarea si apoi mersul pe bicicleta. turismului. nici aruncari sau haltere. in “lemn verde”) o Complete 6 . Se recomanda controlul periodic clinic si radiologic al soldului. compresiune) Anatomie patologica – se deosebesc 2 tipuri de fracturi: o Incomplete ( prin tasare. Tratamentul fracturilor si redorilor articulare la copii Def. O atentie deosebita trebuie acordata tonifierii musculaturii fesiere care este mult afectata. tenisului.. Se recomanda practicarea inotului. circumductii ale soldului. abd. mobilizari pasive.. si abd. Etiopatologie – dupa modul de producerea se disting: o Fracturi directe la nivelul unde actioneaza forta mecanica o Fracturi indirecte ( prin torsiune. Nu se recomanda sporturi in care se fac sarituri. flexii. prin tractiune. programul va cuprinde miscari mai ample si cu rezistenta (scripeto-terapie. int. add. pasivo-active si active. Miscarile trebuie sa fie nedurereoase ( mai ales la rot.Mentinerea mobilitatii articulare chiar din faza acuta. La alegerea profesiei nu se recomanda stomatolog.In faza de sechela. kt isi suprima tractiunile de 2-3 ori pe zi si efectueaza masaj m. metoda kabbat). respectiv si incarcarea soldului se face treptat. extensii. Sprijinul pe m. inf. strungar. Fractura – intreruperea continuitatii osoase in urma unui traumatism minor ( fractura de os patologic) sau major pe os sanatos. ospatar.

transformandu-le intr-o fractura inchisa urmand imobilizarea si tratamentul antibiotic. ( inchise – cu deplasare sau fara. membrul sup. tumefiere. Fracturile mai pot fi: transversale. gips circular). evolutive si terapeutice diferite. fracturile inchise cu deplasare de cele fara deplasare ( atele la m. . fracturile la copil au particularitati clinice. iar cele deschise.Mai pot exista si fracturi inchise si deschise. femur 25-30 zile. Cheia de bolta (referinta) constand in existenta cartilajelor de crestere.. se rezolva ortopedic prin gipsuri. In fracturile deschise se sutureaza mai intai tegumentele dupa o prealabila toaleta. mai rar longitudinale.oblice. sup. Tratamentul poate fi: conservator. Din acest motiv trebuie deosebite doua situatii: 1) Fracturi care afecteaza extremitatea unui os lung sunt grave. Constatarea unor fracturi diafizare (femur. chirurgical si recuperator. 2) Tratamentul chirurgical folosind metode de osteosinteza . adult: 35 de zile. Reducerea fracturilor care lezeaza cartilajul de crestere trebuie sa fie impecabila. 2) Fracturi care afecteaza regiunile diafizare sunt de obicei benigne si se vindeca cu atat mai repede cu cat copilul e mai mic. inf. atunci cand cedeaza cartilajul de crestere. 3-4 sapt. La copil formarea calusului se realizeaza mult mai repede decat la adult ( clavicula: 10-14 zile. Particularitati ale fracturilor copiilor: Fata de fracturile adultului. impotenta functionala. edem local. La un copil sub 5 ani cu antecedente traumatice repetate trebuie sa gandim ca este vorba de un sindrom de copil batut. 6 . humerus) la copilul sub un an trebuie suspectata de existenta unor maladii osoase( maladia Lobstein). pe cand reducerea fracturilor care lezeaza diafiza poate fi aproximativa.).prin interventii chirurgicale). Tratamentul fracturilor: Precizarea diagnosticului clinic se face pe baza simptomelor: durere. la m.tije Küntscher si brose Kirschner. spiroide. 1) Tratamentul conservator tine seama de tipul fracturii si este diferentiat pt.

o Osteosinteze mixte care pot sa cuprinda toate cele amintite. o Osteosinteza cu placute si holsuruburi. o Pelvipedios – imobilizarea membrului inferior in totalitate. Complicatiile fracturilor o Vasculare ( sindrom acut de ischemie arteriala periferica) o Nervoase ( neuropraxie axonotmesis neurotmesis) 6 . tonusului. static si dinamica membrelor lezate. Materiale de osteosinteza: o Tija Küntscher – centru medular la oasele lungi o Brosa Kirschner o Bucle de sarma in forma de U.3) Tratament recuperator care urmareste redarea functiei articulatiei.folosirea materialelor de osteosinteza.O. Tratamentul chirurgical.X. Denumiri de aparate gipsate: o Dessault – imobilizarea unui segment fracturat cu fese gipsate o Antebrahial ( antebrat) o Semiantebrahial (desupra cotului) o Brahiantebrahial (imobilizarea totala a membrului superior) o Cizma cu toc si fara (pana la genunchi) o Cizma inalta pana la 1/3 din coapsa. tonusului. tratament recuperator urmat de redarea functiilor articulatiei. statica si dinamica membrului lezat.

neurotmesis – sectionarea completa a nervului. pulsul vascular se diminueaza sau dispare punand in joc vitalitatea tegumentului fracturat. iar cand sectionarea vasculara apare la nivelul fracturat. articulatiile cu spatii articulare mai mici dezvolta redori stranse.o Tegumentare (escare) o Redoare articulara 1) Sindromul acut de ischemie articulara periferica. Cand compresia este data de hematom se va evacua iar cand este data de gips se va despica gipsul. fiind determinata de organizarea fibroasa a colagenului prin polimerizarea fibrelor acestuia. Toate aceste forme beneficiaza de kinetoterapie. dar si de articulatie. dupa traumatism chiar. tendon-os. intermuscular etc. greu de recuperat. iar cand are cauze intraarticulare este mai greu de tratat. proces ce fixeaza planurile de alunecare articulare si periarticulare ( capsula-ligamente. tesutul se ischemiaza. Astfel. Leziunile vasculare care se pot asocia cu fracturile se intalnesc rar in traumatologia infatila. contuzia sau intinderea nervului axonotmesis – sectionarea incompleta a nervului cu pierderea relativa sau temporala a conductibilitatii nervoase. nervul (vasul ) se coase.) Redoarea articulara poate fi data si de retracturile musculare sau de cicatrici vicioase ale tegumentelor. Cand redoarea este data de lezarea partilor moi. Rezistenta la recuperare a unei redori articulare va tine leziunea articulara care a determinat-o.ligamente-septuri musculare sau periost. de aceea aceste articulatii vor fi mobilizate cat mai repede. se recupereaza 100 %. 2) Nervoase: neuropraxia – compresia. 6 . 3) Redoarea articulara Cauza principala a impotentei functionale inseamna limitarea patologica a mobilitatii articulare. Ele pot fi de un simplu hematom care poate determina compresia asupra cailor vasculare si nervoase pana la compresia majora a gipsului pe o artera. In acest caz.

repausul este relativ. Tratarea durerii: o Curentii de joasa frecventa: diadinamici. cu atat redobandirea functionala este mai dificila. se inmoaie din 3 in 3 6 . o Aplicatii reci (crioterapia) determina o hiperemie activa dupa prima faza de vasoconstrictie – scade viteza de conducere pe nerv.tratarea durerii. imobilitatii. Tratarea inflamatiei: o Repausul si postura articulara relaxata cu ajutorul pernelor. gesticii uzuale in cazul m. Tratarea redorii articulare: Obiective: . - Compresa cu apa rece ( putem pune si minute timp de 30 min. o Caldura locala ( compresa calda.parafina termoelectrica) o Curenti de inalta frecventa: unde scurte. o Curenti de medie frecventa. Cu cat durata de imobilizare este mai mare. sup. galvanici si Träbert. suportilor. Cu cat o fractura este mai aproapiata de articulatie. inf. deoarece se intrerupe de cateva ori pe zi pt mobilizari pasive. Studiile fiziologice au demonstrat ca imobilizarile prelungite in gips duc la o invadare a articulatiilor cu tesut fibros care treptat se transforma in os. Electroterapia se face de 1-3 ori pe zi timp de 15-20 min. cu atat articulatia va suferi mai mult. si educarea si reeducarea mersului in cazul m. cataplasmele. o Medicatia antalgica. scade activitatea receptorilor cutanati. sulurilor. ). scade spasmul muscular avand efect antalgic. ultrasunete. radiatia infrarosie. O redoare articulara netratata duce la anchiloza. o Masajul sub forma de netezire. de 2-3 ori pe zi.Imobilizarea in gips determina un proces inflamator al sinovialei. inflamatiei. insotit de hipertrofie sinoviala si aderenta a sinovialei la cartilajul articular ducand la redoare articulara.

Mobilizarea pasiva asistata. MgSO4. hidrocortizon.! Tipuri de mobilizari: . posttraumatice. Aspirina. 1-2 ori/zi) Scripetoterapie 6 - . o o o Aplicatii de caldura (parafina. 20-30 min. active. sanatos sau cu parti ale corpului. Mobilizari activo-pasive Mobilizarea activa – baza kt recuperarii redorilor art. schimbate alternativ de 3-4 ori pe zi. Indometracil. Hidrokinetoterapia ( 35-37 . pasivo-active si active. Mobilizarea autopasiva cu m. masaj. 10-60min. ultrasunete) Curentul galvanic asociat cu substante antiinflamatoare. - Mobilizarile pasive incep cu imobilizarearea segm in anumite posturi corective. Tractiunile discontinue – noaptea sau in orele de repaus Mobilizari articulare sub anestezie.pasive. Toate aplicatiile de rece trebuie sa fie urmate de mobilizari pasive.- Compresa cu gheata -10-15 min. Mobilitatea articulara Obiectivul central al recuperarii sechelelor posttraumatice sau postoperatorie. de 3-5 ori pe zi Masajul cu gheata: 5-7 min. ultrascurte. CaCl2.) Medicatie antiinflamatorie: Fenilbutanoza. Tractiunile continue cu ghete sau manusi pt corectia unei pozitii vicioase articulare sau scaderea presiunii intraarticulare. !!! Este foarte importanta pregatirea tesuturilor pt miscare prin termoterapie.

- Mecanoterapie Terapie ocupationala si ergoterapie Abilitatea miscarilor: o importanta deosebita mai ales in recuperarea mainii (prin ergoterapie. Concluzie: recuperarea posttraumatica incepe inca din perioada imobilizarii cu segmentele libere.O. tonifierea musculaturii prin exercitii izometrice si miscari cu rezistenta. Stabilitatea articulara: functia principala a membrului inferior. continua cu contractii izometrice la segmentul imobilizat. apoi mobilitatea. continua dupa degipsare iar cand valoarea fortei musculare este 3 bolnavul poate fi adus la sal ade kt.) necesara activitatilor zilnice. 6 .T.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful