Malformatia luxanta a soldului

-deformatie progresica a unor structure anterior normale. Se produce in timpul perioadei fetale si nu in perioada embrionara. -termenul de malformatie luxanta a soldului a fost propus de Lance, deoarece caracterizeaza copiii care la nastere asociaza 3 grupe de anomalii: • • • Displazie cotiloidiana Displazie femurala proximala Hiperlaxitate articulara

La nastere putem intalni sold normal, luxatie congenitala( deformatie progresiva a unor structure anterior normale produse in perioada fetala si nu embrionara). Malformatia luxanta se poate prezenta sub forma de sold luxabil si care poate evolua spre un sold normal sau unul luxat.

Simptomatologie: exista trei etape clinice cu semnele lor particulare: 1) La nou nascut se cauta semnele de displazie ( in prima sapt. de viata), semnul clicului ortolanic. 2) La sugari (pana la un an), se constata de asemenea o limitare a abductiei, scurtarea membrului respectiv, asimetria pliurilor cutanate de la nivelul intern al coapselor – semnul Peter Body, Ombredanne (DD, genunchii in flexie, asezam o rigla pe genunchi). 3) La copilul peste un an, dupa inceperea mersului, se constata pozitia soldita in ortostatism. In cazul luxatiei bilaterale, mersul este leganat (mersul de rata). Tratament: precoce, depistat in prima saptamana de viata. Profilactic dupa un examen radiologic(prima radiografie se face: DD cu coapse in abductie si rotulele la zenit. A doua: DD cu coapsele in adductie si rotatie interna (la 4 luni). Se repeat din 2 in 2 luni pana la 12 luni. Scopul: refacerea relatiilor normale dintre capul femural si acetabul si mentinerea acestei relatii pana ce modificarile patologice adaptative retrocedeaza. 6

Etiologia ramane necunoscuta (sunt mai multi factori: vasculari. kt pasiva. glandulari. traumatici. constitutionali etc.Primul pas in tratamentul soldului luxat la nou nascut este obtinerea reducerii prin tractiune continua( cateva zile. Kinetoterapia in boala Perthes (Legg-Calve-Perthers) Afectiune caracterizata prin necroza ischemica a nucleului cefalic al femurului cu evolutie spre coxoplana. Ca. varsta de electie fiind intre 4 si 10 ani. fortei si stabilitatii (contractii izometrice). active si active cu rezistenta. are un oarecare character ereditar. Urmarim si reeducarea mersului. vitamine. o Termoterapie (parafina. pe o durata de 6 luni ( 3 gipsuri schimbate la 2 luni).combaterea edemului prin posturi antideclive. au tonusul mai mic decat al baietilor. Sunt afectati prioritar baietii.) Patogenia este de natura vascular ischemica si trece prin 3 faze: 1) De necroza osoasa (moartea osteocitelor). o Combaterea durerii prin electroterapie antalgica (current galvanic). 6 . o Post operator. Se recomanda monitorizarea pe toata perioada cresterii. o Hidrokinetoterapie. unde scurte). pasivo-activa. pt relaxarea partilor moi contracturate. Apare mai des la fete pentru ca laxitatea articulara este mai pregnant. Daca pana la 3 ani acest tratament conservator nu da rezultate bune se impune actul chirurgical. Pentru refacerea mobilitatii soldului.pana la 21 de zile). o Kinetoterapie. o Hidroterapie. urmata de mentinerea reducerii prin imobilizare in aparat gipsat pelvipedios in adductie si rotatie interna.Tratament adjuvant:lactate.

2) De regenerarea (12 luni) – invadarea zonei de necroza cu muguri conjuctivo-vasculari. flexiei si abductiei coapsei. o Mentinerea mobilitatii articulare. 3) De vindecare (18 luni) – inlocuirea zonei necrozate cu tesut osos nou si cartilaje. 6 . o Termoterapie. flexia si abductia coapsei -schiopatare. diatermie. dureri ce apar pe fata interna a genunchiului homolateral. hidroterapie. Tratament: Obiective: . deficit de mers Diagnostic diferential (radiologic) 1) Sinovita acuta tranzitorie (poate fi diferentiata prin proba timpului – dupa 1-2 zile dispare) 2) Coxalgie – prin biopsie de sinoviala 3) Artrita reumatoida Evolutia naturala: Intre 2 si 4 –vindecarea fara sechele cand a debutat la varsta mica si a fost depistata si tratata precoce. Apar pe fata interna a genunchilor( este iritat nervul obturator) -limitarea rotatiei interne.eliminarea sensibilitatii crescute de la nivelul articulatiei soldului afectat prin suprimarea presiunii exercitate asupra capului femural. usoara schiopatare. Mersul cu carje subaxilare. Se foloseste repausul la pat si tractiunile continue. cu sprijin pe piciorul sanatos. limitarea rotatiei interne. exarcerbate de efort si calmate prin repaus. Simptomatologie: Debutul prin dureri la nivelul soldului. cu scopul de a grabi revascularizarea capului femural.

La alegerea profesiei nu se recomanda stomatolog. ospatar. programul va cuprinde miscari mai ample si cu rezistenta (scripeto-terapie.. strungar. kt isi suprima tractiunile de 2-3 ori pe zi si efectueaza masaj m. mobilizari pasive. metoda kabbat). inf respectiv.. tenisului. nici aruncari sau haltere. O atentie deosebita trebuie acordata tonifierii musculaturii fesiere care este mult afectata. compresiune) Anatomie patologica – se deosebesc 2 tipuri de fracturi: o Incomplete ( prin tasare. in “lemn verde”) o Complete 6 . Sprijinul pe m. prin tractiune. abd. in care sunt solicitate miscarile soldului la altitudini mari si bruste.In faza de sechela. respectiv si incarcarea soldului se face treptat. add. Fractura – intreruperea continuitatii osoase in urma unui traumatism minor ( fractura de os patologic) sau major pe os sanatos. Se recomanda practicarea inotului. turismului. int. Se recomanda controlul periodic clinic si radiologic al soldului. si abd. extensii. Tratamentul fracturilor si redorilor articulare la copii Def. flexii. Nu se recomanda sporturi in care se fac sarituri. Miscarile trebuie sa fie nedurereoase ( mai ales la rot.) Dupa faza acuta – imitarea si apoi mersul pe bicicleta. circumductii ale soldului. inf. Etiopatologie – dupa modul de producerea se disting: o Fracturi directe la nivelul unde actioneaza forta mecanica o Fracturi indirecte ( prin torsiune.Mentinerea mobilitatii articulare chiar din faza acuta. pasivo-active si active.

fracturile la copil au particularitati clinice. . mai rar longitudinale. ( inchise – cu deplasare sau fara. La un copil sub 5 ani cu antecedente traumatice repetate trebuie sa gandim ca este vorba de un sindrom de copil batut. spiroide. adult: 35 de zile. Cheia de bolta (referinta) constand in existenta cartilajelor de crestere. se rezolva ortopedic prin gipsuri. membrul sup. sup. In fracturile deschise se sutureaza mai intai tegumentele dupa o prealabila toaleta. 6 . chirurgical si recuperator. La copil formarea calusului se realizeaza mult mai repede decat la adult ( clavicula: 10-14 zile.Mai pot exista si fracturi inchise si deschise. Tratamentul poate fi: conservator. Reducerea fracturilor care lezeaza cartilajul de crestere trebuie sa fie impecabila. gips circular). femur 25-30 zile. edem local. humerus) la copilul sub un an trebuie suspectata de existenta unor maladii osoase( maladia Lobstein). evolutive si terapeutice diferite. fracturile inchise cu deplasare de cele fara deplasare ( atele la m. inf.tije Küntscher si brose Kirschner. iar cele deschise. Din acest motiv trebuie deosebite doua situatii: 1) Fracturi care afecteaza extremitatea unui os lung sunt grave. Fracturile mai pot fi: transversale. transformandu-le intr-o fractura inchisa urmand imobilizarea si tratamentul antibiotic. atunci cand cedeaza cartilajul de crestere. 1) Tratamentul conservator tine seama de tipul fracturii si este diferentiat pt. 3-4 sapt. la m. 2) Fracturi care afecteaza regiunile diafizare sunt de obicei benigne si se vindeca cu atat mai repede cu cat copilul e mai mic. 2) Tratamentul chirurgical folosind metode de osteosinteza . pe cand reducerea fracturilor care lezeaza diafiza poate fi aproximativa.prin interventii chirurgicale).. Constatarea unor fracturi diafizare (femur.oblice. Particularitati ale fracturilor copiilor: Fata de fracturile adultului. impotenta functionala.). Tratamentul fracturilor: Precizarea diagnosticului clinic se face pe baza simptomelor: durere. tumefiere.

tratament recuperator urmat de redarea functiilor articulatiei. static si dinamica membrelor lezate. o Osteosinteza cu placute si holsuruburi. tonusului. statica si dinamica membrului lezat.X.folosirea materialelor de osteosinteza. o Osteosinteze mixte care pot sa cuprinda toate cele amintite. Tratamentul chirurgical.O. Denumiri de aparate gipsate: o Dessault – imobilizarea unui segment fracturat cu fese gipsate o Antebrahial ( antebrat) o Semiantebrahial (desupra cotului) o Brahiantebrahial (imobilizarea totala a membrului superior) o Cizma cu toc si fara (pana la genunchi) o Cizma inalta pana la 1/3 din coapsa. tonusului. Complicatiile fracturilor o Vasculare ( sindrom acut de ischemie arteriala periferica) o Nervoase ( neuropraxie axonotmesis neurotmesis) 6 . Materiale de osteosinteza: o Tija Küntscher – centru medular la oasele lungi o Brosa Kirschner o Bucle de sarma in forma de U.3) Tratament recuperator care urmareste redarea functiei articulatiei. o Pelvipedios – imobilizarea membrului inferior in totalitate.

Toate aceste forme beneficiaza de kinetoterapie. greu de recuperat. Astfel. neurotmesis – sectionarea completa a nervului. proces ce fixeaza planurile de alunecare articulare si periarticulare ( capsula-ligamente.o Tegumentare (escare) o Redoare articulara 1) Sindromul acut de ischemie articulara periferica. fiind determinata de organizarea fibroasa a colagenului prin polimerizarea fibrelor acestuia. Ele pot fi de un simplu hematom care poate determina compresia asupra cailor vasculare si nervoase pana la compresia majora a gipsului pe o artera. pulsul vascular se diminueaza sau dispare punand in joc vitalitatea tegumentului fracturat.ligamente-septuri musculare sau periost. contuzia sau intinderea nervului axonotmesis – sectionarea incompleta a nervului cu pierderea relativa sau temporala a conductibilitatii nervoase. Leziunile vasculare care se pot asocia cu fracturile se intalnesc rar in traumatologia infatila. Rezistenta la recuperare a unei redori articulare va tine leziunea articulara care a determinat-o.) Redoarea articulara poate fi data si de retracturile musculare sau de cicatrici vicioase ale tegumentelor. Cand compresia este data de hematom se va evacua iar cand este data de gips se va despica gipsul. tesutul se ischemiaza. de aceea aceste articulatii vor fi mobilizate cat mai repede. dupa traumatism chiar. In acest caz. dar si de articulatie. iar cand sectionarea vasculara apare la nivelul fracturat. articulatiile cu spatii articulare mai mici dezvolta redori stranse. iar cand are cauze intraarticulare este mai greu de tratat. intermuscular etc. 3) Redoarea articulara Cauza principala a impotentei functionale inseamna limitarea patologica a mobilitatii articulare. 6 . nervul (vasul ) se coase. Cand redoarea este data de lezarea partilor moi. 2) Nervoase: neuropraxia – compresia. tendon-os. se recupereaza 100 %.

sup. inflamatiei. inf.parafina termoelectrica) o Curenti de inalta frecventa: unde scurte. sulurilor. o Aplicatii reci (crioterapia) determina o hiperemie activa dupa prima faza de vasoconstrictie – scade viteza de conducere pe nerv. gesticii uzuale in cazul m. Tratarea inflamatiei: o Repausul si postura articulara relaxata cu ajutorul pernelor. o Curenti de medie frecventa. o Caldura locala ( compresa calda. scade activitatea receptorilor cutanati. deoarece se intrerupe de cateva ori pe zi pt mobilizari pasive. insotit de hipertrofie sinoviala si aderenta a sinovialei la cartilajul articular ducand la redoare articulara. cu atat articulatia va suferi mai mult. Cu cat durata de imobilizare este mai mare. imobilitatii. O redoare articulara netratata duce la anchiloza. radiatia infrarosie. - Compresa cu apa rece ( putem pune si minute timp de 30 min. suportilor. galvanici si Träbert. de 2-3 ori pe zi. cataplasmele.Imobilizarea in gips determina un proces inflamator al sinovialei. cu atat redobandirea functionala este mai dificila. se inmoaie din 3 in 3 6 . Cu cat o fractura este mai aproapiata de articulatie. scade spasmul muscular avand efect antalgic. Studiile fiziologice au demonstrat ca imobilizarile prelungite in gips duc la o invadare a articulatiilor cu tesut fibros care treptat se transforma in os. Electroterapia se face de 1-3 ori pe zi timp de 15-20 min. si educarea si reeducarea mersului in cazul m. Tratarea redorii articulare: Obiective: . o Masajul sub forma de netezire. ultrasunete. Tratarea durerii: o Curentii de joasa frecventa: diadinamici. repausul este relativ. ). o Medicatia antalgica.tratarea durerii.

Tractiunile continue cu ghete sau manusi pt corectia unei pozitii vicioase articulare sau scaderea presiunii intraarticulare. masaj.) Medicatie antiinflamatorie: Fenilbutanoza. Toate aplicatiile de rece trebuie sa fie urmate de mobilizari pasive. 10-60min. Tractiunile discontinue – noaptea sau in orele de repaus Mobilizari articulare sub anestezie. 20-30 min.pasive. pasivo-active si active. active. o o o Aplicatii de caldura (parafina. de 3-5 ori pe zi Masajul cu gheata: 5-7 min. !!! Este foarte importanta pregatirea tesuturilor pt miscare prin termoterapie. hidrocortizon. Mobilitatea articulara Obiectivul central al recuperarii sechelelor posttraumatice sau postoperatorie. posttraumatice. Mobilizarea autopasiva cu m. sanatos sau cu parti ale corpului. schimbate alternativ de 3-4 ori pe zi. ultrascurte. Hidrokinetoterapia ( 35-37 . CaCl2. Indometracil.! Tipuri de mobilizari: .- Compresa cu gheata -10-15 min. MgSO4. ultrasunete) Curentul galvanic asociat cu substante antiinflamatoare. 1-2 ori/zi) Scripetoterapie 6 - . Mobilizari activo-pasive Mobilizarea activa – baza kt recuperarii redorilor art. Aspirina. Mobilizarea pasiva asistata. - Mobilizarile pasive incep cu imobilizarearea segm in anumite posturi corective.

continua dupa degipsare iar cand valoarea fortei musculare este 3 bolnavul poate fi adus la sal ade kt. Stabilitatea articulara: functia principala a membrului inferior.O. Concluzie: recuperarea posttraumatica incepe inca din perioada imobilizarii cu segmentele libere.) necesara activitatilor zilnice.T. tonifierea musculaturii prin exercitii izometrice si miscari cu rezistenta.- Mecanoterapie Terapie ocupationala si ergoterapie Abilitatea miscarilor: o importanta deosebita mai ales in recuperarea mainii (prin ergoterapie. apoi mobilitatea. 6 . continua cu contractii izometrice la segmentul imobilizat.