Malformatia luxanta a soldului

-deformatie progresica a unor structure anterior normale. Se produce in timpul perioadei fetale si nu in perioada embrionara. -termenul de malformatie luxanta a soldului a fost propus de Lance, deoarece caracterizeaza copiii care la nastere asociaza 3 grupe de anomalii: • • • Displazie cotiloidiana Displazie femurala proximala Hiperlaxitate articulara

La nastere putem intalni sold normal, luxatie congenitala( deformatie progresiva a unor structure anterior normale produse in perioada fetala si nu embrionara). Malformatia luxanta se poate prezenta sub forma de sold luxabil si care poate evolua spre un sold normal sau unul luxat.

Simptomatologie: exista trei etape clinice cu semnele lor particulare: 1) La nou nascut se cauta semnele de displazie ( in prima sapt. de viata), semnul clicului ortolanic. 2) La sugari (pana la un an), se constata de asemenea o limitare a abductiei, scurtarea membrului respectiv, asimetria pliurilor cutanate de la nivelul intern al coapselor – semnul Peter Body, Ombredanne (DD, genunchii in flexie, asezam o rigla pe genunchi). 3) La copilul peste un an, dupa inceperea mersului, se constata pozitia soldita in ortostatism. In cazul luxatiei bilaterale, mersul este leganat (mersul de rata). Tratament: precoce, depistat in prima saptamana de viata. Profilactic dupa un examen radiologic(prima radiografie se face: DD cu coapse in abductie si rotulele la zenit. A doua: DD cu coapsele in adductie si rotatie interna (la 4 luni). Se repeat din 2 in 2 luni pana la 12 luni. Scopul: refacerea relatiilor normale dintre capul femural si acetabul si mentinerea acestei relatii pana ce modificarile patologice adaptative retrocedeaza. 6

Daca pana la 3 ani acest tratament conservator nu da rezultate bune se impune actul chirurgical. Se recomanda monitorizarea pe toata perioada cresterii. varsta de electie fiind intre 4 si 10 ani. pe o durata de 6 luni ( 3 gipsuri schimbate la 2 luni). glandulari. Urmarim si reeducarea mersului. vitamine. pasivo-activa. Ca. o Hidroterapie. fortei si stabilitatii (contractii izometrice). unde scurte).Primul pas in tratamentul soldului luxat la nou nascut este obtinerea reducerii prin tractiune continua( cateva zile. o Combaterea durerii prin electroterapie antalgica (current galvanic). pt relaxarea partilor moi contracturate. o Termoterapie (parafina. active si active cu rezistenta. Kinetoterapia in boala Perthes (Legg-Calve-Perthers) Afectiune caracterizata prin necroza ischemica a nucleului cefalic al femurului cu evolutie spre coxoplana. kt pasiva. Apare mai des la fete pentru ca laxitatea articulara este mai pregnant. Sunt afectati prioritar baietii. 6 . constitutionali etc. urmata de mentinerea reducerii prin imobilizare in aparat gipsat pelvipedios in adductie si rotatie interna.combaterea edemului prin posturi antideclive.pana la 21 de zile).Tratament adjuvant:lactate. Pentru refacerea mobilitatii soldului. o Hidrokinetoterapie. au tonusul mai mic decat al baietilor. are un oarecare character ereditar. o Kinetoterapie. o Post operator.) Patogenia este de natura vascular ischemica si trece prin 3 faze: 1) De necroza osoasa (moartea osteocitelor). Etiologia ramane necunoscuta (sunt mai multi factori: vasculari. traumatici.

cu scopul de a grabi revascularizarea capului femural. limitarea rotatiei interne. 6 . Simptomatologie: Debutul prin dureri la nivelul soldului. Apar pe fata interna a genunchilor( este iritat nervul obturator) -limitarea rotatiei interne.eliminarea sensibilitatii crescute de la nivelul articulatiei soldului afectat prin suprimarea presiunii exercitate asupra capului femural. 3) De vindecare (18 luni) – inlocuirea zonei necrozate cu tesut osos nou si cartilaje. Se foloseste repausul la pat si tractiunile continue. Tratament: Obiective: . flexia si abductia coapsei -schiopatare. hidroterapie. deficit de mers Diagnostic diferential (radiologic) 1) Sinovita acuta tranzitorie (poate fi diferentiata prin proba timpului – dupa 1-2 zile dispare) 2) Coxalgie – prin biopsie de sinoviala 3) Artrita reumatoida Evolutia naturala: Intre 2 si 4 –vindecarea fara sechele cand a debutat la varsta mica si a fost depistata si tratata precoce. flexiei si abductiei coapsei. o Mentinerea mobilitatii articulare. usoara schiopatare. cu sprijin pe piciorul sanatos. diatermie. o Termoterapie. Mersul cu carje subaxilare. dureri ce apar pe fata interna a genunchiului homolateral.2) De regenerarea (12 luni) – invadarea zonei de necroza cu muguri conjuctivo-vasculari. exarcerbate de efort si calmate prin repaus.

respectiv si incarcarea soldului se face treptat. Sprijinul pe m. Fractura – intreruperea continuitatii osoase in urma unui traumatism minor ( fractura de os patologic) sau major pe os sanatos. add. Se recomanda controlul periodic clinic si radiologic al soldului. extensii. abd. La alegerea profesiei nu se recomanda stomatolog. mobilizari pasive. Miscarile trebuie sa fie nedurereoase ( mai ales la rot. flexii. inf. ospatar. turismului. si abd. kt isi suprima tractiunile de 2-3 ori pe zi si efectueaza masaj m. metoda kabbat).. int.In faza de sechela. in care sunt solicitate miscarile soldului la altitudini mari si bruste.. nici aruncari sau haltere.) Dupa faza acuta – imitarea si apoi mersul pe bicicleta.Mentinerea mobilitatii articulare chiar din faza acuta. O atentie deosebita trebuie acordata tonifierii musculaturii fesiere care este mult afectata. in “lemn verde”) o Complete 6 . tenisului. programul va cuprinde miscari mai ample si cu rezistenta (scripeto-terapie. inf respectiv. Etiopatologie – dupa modul de producerea se disting: o Fracturi directe la nivelul unde actioneaza forta mecanica o Fracturi indirecte ( prin torsiune. circumductii ale soldului. compresiune) Anatomie patologica – se deosebesc 2 tipuri de fracturi: o Incomplete ( prin tasare. Tratamentul fracturilor si redorilor articulare la copii Def. Se recomanda practicarea inotului. pasivo-active si active. prin tractiune. strungar. Nu se recomanda sporturi in care se fac sarituri.

adult: 35 de zile. se rezolva ortopedic prin gipsuri. femur 25-30 zile. fracturile la copil au particularitati clinice. 2) Tratamentul chirurgical folosind metode de osteosinteza . spiroide. humerus) la copilul sub un an trebuie suspectata de existenta unor maladii osoase( maladia Lobstein). Din acest motiv trebuie deosebite doua situatii: 1) Fracturi care afecteaza extremitatea unui os lung sunt grave.). mai rar longitudinale. inf. evolutive si terapeutice diferite. In fracturile deschise se sutureaza mai intai tegumentele dupa o prealabila toaleta. Reducerea fracturilor care lezeaza cartilajul de crestere trebuie sa fie impecabila. atunci cand cedeaza cartilajul de crestere. La copil formarea calusului se realizeaza mult mai repede decat la adult ( clavicula: 10-14 zile. pe cand reducerea fracturilor care lezeaza diafiza poate fi aproximativa. Tratamentul poate fi: conservator. tumefiere. Cheia de bolta (referinta) constand in existenta cartilajelor de crestere.oblice. gips circular). sup. ( inchise – cu deplasare sau fara.Mai pot exista si fracturi inchise si deschise. La un copil sub 5 ani cu antecedente traumatice repetate trebuie sa gandim ca este vorba de un sindrom de copil batut.. iar cele deschise. 6 . impotenta functionala. edem local. Fracturile mai pot fi: transversale. Particularitati ale fracturilor copiilor: Fata de fracturile adultului. membrul sup. chirurgical si recuperator. transformandu-le intr-o fractura inchisa urmand imobilizarea si tratamentul antibiotic.tije Küntscher si brose Kirschner.prin interventii chirurgicale). fracturile inchise cu deplasare de cele fara deplasare ( atele la m. la m. . Constatarea unor fracturi diafizare (femur. 3-4 sapt. 1) Tratamentul conservator tine seama de tipul fracturii si este diferentiat pt. 2) Fracturi care afecteaza regiunile diafizare sunt de obicei benigne si se vindeca cu atat mai repede cu cat copilul e mai mic. Tratamentul fracturilor: Precizarea diagnosticului clinic se face pe baza simptomelor: durere.

3) Tratament recuperator care urmareste redarea functiei articulatiei. o Pelvipedios – imobilizarea membrului inferior in totalitate. tonusului. Tratamentul chirurgical. o Osteosinteze mixte care pot sa cuprinda toate cele amintite. statica si dinamica membrului lezat. tonusului. Materiale de osteosinteza: o Tija Küntscher – centru medular la oasele lungi o Brosa Kirschner o Bucle de sarma in forma de U. Denumiri de aparate gipsate: o Dessault – imobilizarea unui segment fracturat cu fese gipsate o Antebrahial ( antebrat) o Semiantebrahial (desupra cotului) o Brahiantebrahial (imobilizarea totala a membrului superior) o Cizma cu toc si fara (pana la genunchi) o Cizma inalta pana la 1/3 din coapsa. tratament recuperator urmat de redarea functiilor articulatiei. o Osteosinteza cu placute si holsuruburi.O. static si dinamica membrelor lezate.folosirea materialelor de osteosinteza.X. Complicatiile fracturilor o Vasculare ( sindrom acut de ischemie arteriala periferica) o Nervoase ( neuropraxie axonotmesis neurotmesis) 6 .

o Tegumentare (escare) o Redoare articulara 1) Sindromul acut de ischemie articulara periferica. greu de recuperat. 6 . nervul (vasul ) se coase.ligamente-septuri musculare sau periost. dar si de articulatie. Ele pot fi de un simplu hematom care poate determina compresia asupra cailor vasculare si nervoase pana la compresia majora a gipsului pe o artera. de aceea aceste articulatii vor fi mobilizate cat mai repede. Cand compresia este data de hematom se va evacua iar cand este data de gips se va despica gipsul.) Redoarea articulara poate fi data si de retracturile musculare sau de cicatrici vicioase ale tegumentelor. se recupereaza 100 %. Toate aceste forme beneficiaza de kinetoterapie. 3) Redoarea articulara Cauza principala a impotentei functionale inseamna limitarea patologica a mobilitatii articulare. tesutul se ischemiaza. fiind determinata de organizarea fibroasa a colagenului prin polimerizarea fibrelor acestuia. tendon-os. articulatiile cu spatii articulare mai mici dezvolta redori stranse. contuzia sau intinderea nervului axonotmesis – sectionarea incompleta a nervului cu pierderea relativa sau temporala a conductibilitatii nervoase. intermuscular etc. iar cand are cauze intraarticulare este mai greu de tratat. pulsul vascular se diminueaza sau dispare punand in joc vitalitatea tegumentului fracturat. In acest caz. proces ce fixeaza planurile de alunecare articulare si periarticulare ( capsula-ligamente. Astfel. 2) Nervoase: neuropraxia – compresia. dupa traumatism chiar. Cand redoarea este data de lezarea partilor moi. Leziunile vasculare care se pot asocia cu fracturile se intalnesc rar in traumatologia infatila. iar cand sectionarea vasculara apare la nivelul fracturat. neurotmesis – sectionarea completa a nervului. Rezistenta la recuperare a unei redori articulare va tine leziunea articulara care a determinat-o.

suportilor. imobilitatii. Tratarea durerii: o Curentii de joasa frecventa: diadinamici. sulurilor. scade activitatea receptorilor cutanati. O redoare articulara netratata duce la anchiloza. sup. - Compresa cu apa rece ( putem pune si minute timp de 30 min. insotit de hipertrofie sinoviala si aderenta a sinovialei la cartilajul articular ducand la redoare articulara. se inmoaie din 3 in 3 6 . Studiile fiziologice au demonstrat ca imobilizarile prelungite in gips duc la o invadare a articulatiilor cu tesut fibros care treptat se transforma in os. radiatia infrarosie. gesticii uzuale in cazul m. inflamatiei. Cu cat o fractura este mai aproapiata de articulatie. deoarece se intrerupe de cateva ori pe zi pt mobilizari pasive.tratarea durerii. ultrasunete. o Aplicatii reci (crioterapia) determina o hiperemie activa dupa prima faza de vasoconstrictie – scade viteza de conducere pe nerv. galvanici si Träbert. ). cataplasmele. scade spasmul muscular avand efect antalgic. Tratarea redorii articulare: Obiective: .parafina termoelectrica) o Curenti de inalta frecventa: unde scurte.Imobilizarea in gips determina un proces inflamator al sinovialei. o Curenti de medie frecventa. o Medicatia antalgica. Cu cat durata de imobilizare este mai mare. o Caldura locala ( compresa calda. repausul este relativ. de 2-3 ori pe zi. Electroterapia se face de 1-3 ori pe zi timp de 15-20 min. inf. cu atat redobandirea functionala este mai dificila. cu atat articulatia va suferi mai mult. Tratarea inflamatiei: o Repausul si postura articulara relaxata cu ajutorul pernelor. o Masajul sub forma de netezire. si educarea si reeducarea mersului in cazul m.

pasivo-active si active. Mobilizarea autopasiva cu m.pasive. schimbate alternativ de 3-4 ori pe zi. 20-30 min. de 3-5 ori pe zi Masajul cu gheata: 5-7 min. - Mobilizarile pasive incep cu imobilizarearea segm in anumite posturi corective. posttraumatice. Tractiunile continue cu ghete sau manusi pt corectia unei pozitii vicioase articulare sau scaderea presiunii intraarticulare.- Compresa cu gheata -10-15 min.) Medicatie antiinflamatorie: Fenilbutanoza. sanatos sau cu parti ale corpului. hidrocortizon. Mobilizari activo-pasive Mobilizarea activa – baza kt recuperarii redorilor art. Hidrokinetoterapia ( 35-37 .! Tipuri de mobilizari: . Aspirina. Toate aplicatiile de rece trebuie sa fie urmate de mobilizari pasive. ultrasunete) Curentul galvanic asociat cu substante antiinflamatoare. masaj. 1-2 ori/zi) Scripetoterapie 6 - . active. Indometracil. o o o Aplicatii de caldura (parafina. Mobilitatea articulara Obiectivul central al recuperarii sechelelor posttraumatice sau postoperatorie. MgSO4. Tractiunile discontinue – noaptea sau in orele de repaus Mobilizari articulare sub anestezie. Mobilizarea pasiva asistata. ultrascurte. !!! Este foarte importanta pregatirea tesuturilor pt miscare prin termoterapie. 10-60min. CaCl2.

continua dupa degipsare iar cand valoarea fortei musculare este 3 bolnavul poate fi adus la sal ade kt. Stabilitatea articulara: functia principala a membrului inferior. Concluzie: recuperarea posttraumatica incepe inca din perioada imobilizarii cu segmentele libere. continua cu contractii izometrice la segmentul imobilizat.- Mecanoterapie Terapie ocupationala si ergoterapie Abilitatea miscarilor: o importanta deosebita mai ales in recuperarea mainii (prin ergoterapie.T. apoi mobilitatea.O. tonifierea musculaturii prin exercitii izometrice si miscari cu rezistenta. 6 .) necesara activitatilor zilnice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful