Malformatia luxanta a soldului

-deformatie progresica a unor structure anterior normale. Se produce in timpul perioadei fetale si nu in perioada embrionara. -termenul de malformatie luxanta a soldului a fost propus de Lance, deoarece caracterizeaza copiii care la nastere asociaza 3 grupe de anomalii: • • • Displazie cotiloidiana Displazie femurala proximala Hiperlaxitate articulara

La nastere putem intalni sold normal, luxatie congenitala( deformatie progresiva a unor structure anterior normale produse in perioada fetala si nu embrionara). Malformatia luxanta se poate prezenta sub forma de sold luxabil si care poate evolua spre un sold normal sau unul luxat.

Simptomatologie: exista trei etape clinice cu semnele lor particulare: 1) La nou nascut se cauta semnele de displazie ( in prima sapt. de viata), semnul clicului ortolanic. 2) La sugari (pana la un an), se constata de asemenea o limitare a abductiei, scurtarea membrului respectiv, asimetria pliurilor cutanate de la nivelul intern al coapselor – semnul Peter Body, Ombredanne (DD, genunchii in flexie, asezam o rigla pe genunchi). 3) La copilul peste un an, dupa inceperea mersului, se constata pozitia soldita in ortostatism. In cazul luxatiei bilaterale, mersul este leganat (mersul de rata). Tratament: precoce, depistat in prima saptamana de viata. Profilactic dupa un examen radiologic(prima radiografie se face: DD cu coapse in abductie si rotulele la zenit. A doua: DD cu coapsele in adductie si rotatie interna (la 4 luni). Se repeat din 2 in 2 luni pana la 12 luni. Scopul: refacerea relatiilor normale dintre capul femural si acetabul si mentinerea acestei relatii pana ce modificarile patologice adaptative retrocedeaza. 6

vitamine. o Hidrokinetoterapie. Sunt afectati prioritar baietii. urmata de mentinerea reducerii prin imobilizare in aparat gipsat pelvipedios in adductie si rotatie interna. o Combaterea durerii prin electroterapie antalgica (current galvanic). are un oarecare character ereditar.Primul pas in tratamentul soldului luxat la nou nascut este obtinerea reducerii prin tractiune continua( cateva zile. Kinetoterapia in boala Perthes (Legg-Calve-Perthers) Afectiune caracterizata prin necroza ischemica a nucleului cefalic al femurului cu evolutie spre coxoplana.combaterea edemului prin posturi antideclive. Apare mai des la fete pentru ca laxitatea articulara este mai pregnant. traumatici. pt relaxarea partilor moi contracturate. o Hidroterapie.) Patogenia este de natura vascular ischemica si trece prin 3 faze: 1) De necroza osoasa (moartea osteocitelor).Tratament adjuvant:lactate. active si active cu rezistenta. kt pasiva. o Termoterapie (parafina. pasivo-activa. glandulari. unde scurte). Etiologia ramane necunoscuta (sunt mai multi factori: vasculari. constitutionali etc. o Kinetoterapie. Daca pana la 3 ani acest tratament conservator nu da rezultate bune se impune actul chirurgical. pe o durata de 6 luni ( 3 gipsuri schimbate la 2 luni). Ca. o Post operator. 6 . fortei si stabilitatii (contractii izometrice). varsta de electie fiind intre 4 si 10 ani. au tonusul mai mic decat al baietilor.pana la 21 de zile). Pentru refacerea mobilitatii soldului. Urmarim si reeducarea mersului. Se recomanda monitorizarea pe toata perioada cresterii.

flexia si abductia coapsei -schiopatare. Apar pe fata interna a genunchilor( este iritat nervul obturator) -limitarea rotatiei interne. Tratament: Obiective: .eliminarea sensibilitatii crescute de la nivelul articulatiei soldului afectat prin suprimarea presiunii exercitate asupra capului femural. Se foloseste repausul la pat si tractiunile continue. 3) De vindecare (18 luni) – inlocuirea zonei necrozate cu tesut osos nou si cartilaje. Mersul cu carje subaxilare. o Termoterapie. cu scopul de a grabi revascularizarea capului femural. hidroterapie.2) De regenerarea (12 luni) – invadarea zonei de necroza cu muguri conjuctivo-vasculari. 6 . limitarea rotatiei interne. flexiei si abductiei coapsei. cu sprijin pe piciorul sanatos. diatermie. o Mentinerea mobilitatii articulare. dureri ce apar pe fata interna a genunchiului homolateral. usoara schiopatare. exarcerbate de efort si calmate prin repaus. Simptomatologie: Debutul prin dureri la nivelul soldului. deficit de mers Diagnostic diferential (radiologic) 1) Sinovita acuta tranzitorie (poate fi diferentiata prin proba timpului – dupa 1-2 zile dispare) 2) Coxalgie – prin biopsie de sinoviala 3) Artrita reumatoida Evolutia naturala: Intre 2 si 4 –vindecarea fara sechele cand a debutat la varsta mica si a fost depistata si tratata precoce.

Se recomanda practicarea inotului. Nu se recomanda sporturi in care se fac sarituri. in “lemn verde”) o Complete 6 .. flexii. Miscarile trebuie sa fie nedurereoase ( mai ales la rot.In faza de sechela. Etiopatologie – dupa modul de producerea se disting: o Fracturi directe la nivelul unde actioneaza forta mecanica o Fracturi indirecte ( prin torsiune. compresiune) Anatomie patologica – se deosebesc 2 tipuri de fracturi: o Incomplete ( prin tasare. mobilizari pasive. turismului. programul va cuprinde miscari mai ample si cu rezistenta (scripeto-terapie.) Dupa faza acuta – imitarea si apoi mersul pe bicicleta. inf. in care sunt solicitate miscarile soldului la altitudini mari si bruste. inf respectiv. nici aruncari sau haltere. metoda kabbat). O atentie deosebita trebuie acordata tonifierii musculaturii fesiere care este mult afectata. si abd. Tratamentul fracturilor si redorilor articulare la copii Def. strungar.. kt isi suprima tractiunile de 2-3 ori pe zi si efectueaza masaj m. Sprijinul pe m. pasivo-active si active.Mentinerea mobilitatii articulare chiar din faza acuta. respectiv si incarcarea soldului se face treptat. ospatar. Se recomanda controlul periodic clinic si radiologic al soldului. abd. prin tractiune. extensii. int. La alegerea profesiei nu se recomanda stomatolog. tenisului. add. circumductii ale soldului. Fractura – intreruperea continuitatii osoase in urma unui traumatism minor ( fractura de os patologic) sau major pe os sanatos.

tumefiere. femur 25-30 zile. gips circular). atunci cand cedeaza cartilajul de crestere. Din acest motiv trebuie deosebite doua situatii: 1) Fracturi care afecteaza extremitatea unui os lung sunt grave. 3-4 sapt. Constatarea unor fracturi diafizare (femur. .oblice. 2) Fracturi care afecteaza regiunile diafizare sunt de obicei benigne si se vindeca cu atat mai repede cu cat copilul e mai mic. 2) Tratamentul chirurgical folosind metode de osteosinteza . Reducerea fracturilor care lezeaza cartilajul de crestere trebuie sa fie impecabila. inf.). chirurgical si recuperator. transformandu-le intr-o fractura inchisa urmand imobilizarea si tratamentul antibiotic. La copil formarea calusului se realizeaza mult mai repede decat la adult ( clavicula: 10-14 zile.Mai pot exista si fracturi inchise si deschise. spiroide. edem local. fracturile la copil au particularitati clinice. iar cele deschise. humerus) la copilul sub un an trebuie suspectata de existenta unor maladii osoase( maladia Lobstein).tije Küntscher si brose Kirschner. Tratamentul fracturilor: Precizarea diagnosticului clinic se face pe baza simptomelor: durere. In fracturile deschise se sutureaza mai intai tegumentele dupa o prealabila toaleta. membrul sup. Particularitati ale fracturilor copiilor: Fata de fracturile adultului. impotenta functionala. Cheia de bolta (referinta) constand in existenta cartilajelor de crestere.. se rezolva ortopedic prin gipsuri. Fracturile mai pot fi: transversale. la m. ( inchise – cu deplasare sau fara. pe cand reducerea fracturilor care lezeaza diafiza poate fi aproximativa.prin interventii chirurgicale). fracturile inchise cu deplasare de cele fara deplasare ( atele la m. 6 . mai rar longitudinale. sup. La un copil sub 5 ani cu antecedente traumatice repetate trebuie sa gandim ca este vorba de un sindrom de copil batut. evolutive si terapeutice diferite. adult: 35 de zile. Tratamentul poate fi: conservator. 1) Tratamentul conservator tine seama de tipul fracturii si este diferentiat pt.

statica si dinamica membrului lezat.3) Tratament recuperator care urmareste redarea functiei articulatiei. tonusului. tonusului. Denumiri de aparate gipsate: o Dessault – imobilizarea unui segment fracturat cu fese gipsate o Antebrahial ( antebrat) o Semiantebrahial (desupra cotului) o Brahiantebrahial (imobilizarea totala a membrului superior) o Cizma cu toc si fara (pana la genunchi) o Cizma inalta pana la 1/3 din coapsa.X. Materiale de osteosinteza: o Tija Küntscher – centru medular la oasele lungi o Brosa Kirschner o Bucle de sarma in forma de U. tratament recuperator urmat de redarea functiilor articulatiei. o Osteosinteze mixte care pot sa cuprinda toate cele amintite. Complicatiile fracturilor o Vasculare ( sindrom acut de ischemie arteriala periferica) o Nervoase ( neuropraxie axonotmesis neurotmesis) 6 . o Osteosinteza cu placute si holsuruburi.O. static si dinamica membrelor lezate.folosirea materialelor de osteosinteza. o Pelvipedios – imobilizarea membrului inferior in totalitate. Tratamentul chirurgical.

iar cand sectionarea vasculara apare la nivelul fracturat. 2) Nervoase: neuropraxia – compresia. articulatiile cu spatii articulare mai mici dezvolta redori stranse. neurotmesis – sectionarea completa a nervului. intermuscular etc. Cand compresia este data de hematom se va evacua iar cand este data de gips se va despica gipsul. Ele pot fi de un simplu hematom care poate determina compresia asupra cailor vasculare si nervoase pana la compresia majora a gipsului pe o artera. Rezistenta la recuperare a unei redori articulare va tine leziunea articulara care a determinat-o. Astfel. de aceea aceste articulatii vor fi mobilizate cat mai repede. pulsul vascular se diminueaza sau dispare punand in joc vitalitatea tegumentului fracturat. nervul (vasul ) se coase. Cand redoarea este data de lezarea partilor moi. 6 . fiind determinata de organizarea fibroasa a colagenului prin polimerizarea fibrelor acestuia. 3) Redoarea articulara Cauza principala a impotentei functionale inseamna limitarea patologica a mobilitatii articulare. dar si de articulatie. dupa traumatism chiar. In acest caz. proces ce fixeaza planurile de alunecare articulare si periarticulare ( capsula-ligamente. tesutul se ischemiaza.o Tegumentare (escare) o Redoare articulara 1) Sindromul acut de ischemie articulara periferica. iar cand are cauze intraarticulare este mai greu de tratat. se recupereaza 100 %. Leziunile vasculare care se pot asocia cu fracturile se intalnesc rar in traumatologia infatila. greu de recuperat. contuzia sau intinderea nervului axonotmesis – sectionarea incompleta a nervului cu pierderea relativa sau temporala a conductibilitatii nervoase. tendon-os.ligamente-septuri musculare sau periost.) Redoarea articulara poate fi data si de retracturile musculare sau de cicatrici vicioase ale tegumentelor. Toate aceste forme beneficiaza de kinetoterapie.

sulurilor. Tratarea redorii articulare: Obiective: . o Masajul sub forma de netezire. se inmoaie din 3 in 3 6 . inflamatiei. de 2-3 ori pe zi. insotit de hipertrofie sinoviala si aderenta a sinovialei la cartilajul articular ducand la redoare articulara. Studiile fiziologice au demonstrat ca imobilizarile prelungite in gips duc la o invadare a articulatiilor cu tesut fibros care treptat se transforma in os. cu atat articulatia va suferi mai mult. Cu cat durata de imobilizare este mai mare. cu atat redobandirea functionala este mai dificila. scade activitatea receptorilor cutanati.Imobilizarea in gips determina un proces inflamator al sinovialei. ). deoarece se intrerupe de cateva ori pe zi pt mobilizari pasive. Tratarea inflamatiei: o Repausul si postura articulara relaxata cu ajutorul pernelor. Electroterapia se face de 1-3 ori pe zi timp de 15-20 min. o Curenti de medie frecventa. gesticii uzuale in cazul m. repausul este relativ. sup. scade spasmul muscular avand efect antalgic. inf. o Aplicatii reci (crioterapia) determina o hiperemie activa dupa prima faza de vasoconstrictie – scade viteza de conducere pe nerv. galvanici si Träbert. ultrasunete. o Caldura locala ( compresa calda. - Compresa cu apa rece ( putem pune si minute timp de 30 min.parafina termoelectrica) o Curenti de inalta frecventa: unde scurte. suportilor.tratarea durerii. radiatia infrarosie. si educarea si reeducarea mersului in cazul m. Tratarea durerii: o Curentii de joasa frecventa: diadinamici. o Medicatia antalgica. Cu cat o fractura este mai aproapiata de articulatie. cataplasmele. imobilitatii. O redoare articulara netratata duce la anchiloza.

de 3-5 ori pe zi Masajul cu gheata: 5-7 min. Mobilitatea articulara Obiectivul central al recuperarii sechelelor posttraumatice sau postoperatorie. Hidrokinetoterapia ( 35-37 . active. hidrocortizon. 20-30 min. !!! Este foarte importanta pregatirea tesuturilor pt miscare prin termoterapie. schimbate alternativ de 3-4 ori pe zi. - Mobilizarile pasive incep cu imobilizarearea segm in anumite posturi corective. Tractiunile continue cu ghete sau manusi pt corectia unei pozitii vicioase articulare sau scaderea presiunii intraarticulare. Tractiunile discontinue – noaptea sau in orele de repaus Mobilizari articulare sub anestezie. posttraumatice. Aspirina. Toate aplicatiile de rece trebuie sa fie urmate de mobilizari pasive. CaCl2. ultrascurte. ultrasunete) Curentul galvanic asociat cu substante antiinflamatoare. Mobilizarea autopasiva cu m.) Medicatie antiinflamatorie: Fenilbutanoza.! Tipuri de mobilizari: . pasivo-active si active. Mobilizari activo-pasive Mobilizarea activa – baza kt recuperarii redorilor art. 10-60min. masaj. 1-2 ori/zi) Scripetoterapie 6 - .pasive. MgSO4. o o o Aplicatii de caldura (parafina. Indometracil. Mobilizarea pasiva asistata.- Compresa cu gheata -10-15 min. sanatos sau cu parti ale corpului.

continua cu contractii izometrice la segmentul imobilizat. Concluzie: recuperarea posttraumatica incepe inca din perioada imobilizarii cu segmentele libere. 6 .T.O. tonifierea musculaturii prin exercitii izometrice si miscari cu rezistenta.- Mecanoterapie Terapie ocupationala si ergoterapie Abilitatea miscarilor: o importanta deosebita mai ales in recuperarea mainii (prin ergoterapie. apoi mobilitatea. continua dupa degipsare iar cand valoarea fortei musculare este 3 bolnavul poate fi adus la sal ade kt.) necesara activitatilor zilnice. Stabilitatea articulara: functia principala a membrului inferior.