Malformatia luxanta a soldului

-deformatie progresica a unor structure anterior normale. Se produce in timpul perioadei fetale si nu in perioada embrionara. -termenul de malformatie luxanta a soldului a fost propus de Lance, deoarece caracterizeaza copiii care la nastere asociaza 3 grupe de anomalii: • • • Displazie cotiloidiana Displazie femurala proximala Hiperlaxitate articulara

La nastere putem intalni sold normal, luxatie congenitala( deformatie progresiva a unor structure anterior normale produse in perioada fetala si nu embrionara). Malformatia luxanta se poate prezenta sub forma de sold luxabil si care poate evolua spre un sold normal sau unul luxat.

Simptomatologie: exista trei etape clinice cu semnele lor particulare: 1) La nou nascut se cauta semnele de displazie ( in prima sapt. de viata), semnul clicului ortolanic. 2) La sugari (pana la un an), se constata de asemenea o limitare a abductiei, scurtarea membrului respectiv, asimetria pliurilor cutanate de la nivelul intern al coapselor – semnul Peter Body, Ombredanne (DD, genunchii in flexie, asezam o rigla pe genunchi). 3) La copilul peste un an, dupa inceperea mersului, se constata pozitia soldita in ortostatism. In cazul luxatiei bilaterale, mersul este leganat (mersul de rata). Tratament: precoce, depistat in prima saptamana de viata. Profilactic dupa un examen radiologic(prima radiografie se face: DD cu coapse in abductie si rotulele la zenit. A doua: DD cu coapsele in adductie si rotatie interna (la 4 luni). Se repeat din 2 in 2 luni pana la 12 luni. Scopul: refacerea relatiilor normale dintre capul femural si acetabul si mentinerea acestei relatii pana ce modificarile patologice adaptative retrocedeaza. 6

fortei si stabilitatii (contractii izometrice). kt pasiva.Primul pas in tratamentul soldului luxat la nou nascut este obtinerea reducerii prin tractiune continua( cateva zile. Se recomanda monitorizarea pe toata perioada cresterii. varsta de electie fiind intre 4 si 10 ani. o Termoterapie (parafina. pt relaxarea partilor moi contracturate. urmata de mentinerea reducerii prin imobilizare in aparat gipsat pelvipedios in adductie si rotatie interna. unde scurte). o Hidrokinetoterapie. traumatici. Etiologia ramane necunoscuta (sunt mai multi factori: vasculari. glandulari.pana la 21 de zile). o Post operator. 6 . pasivo-activa. o Combaterea durerii prin electroterapie antalgica (current galvanic). Daca pana la 3 ani acest tratament conservator nu da rezultate bune se impune actul chirurgical. are un oarecare character ereditar. Urmarim si reeducarea mersului. o Kinetoterapie. constitutionali etc. active si active cu rezistenta. Kinetoterapia in boala Perthes (Legg-Calve-Perthers) Afectiune caracterizata prin necroza ischemica a nucleului cefalic al femurului cu evolutie spre coxoplana. o Hidroterapie.combaterea edemului prin posturi antideclive. Sunt afectati prioritar baietii. Ca. vitamine. au tonusul mai mic decat al baietilor.) Patogenia este de natura vascular ischemica si trece prin 3 faze: 1) De necroza osoasa (moartea osteocitelor). Apare mai des la fete pentru ca laxitatea articulara este mai pregnant.Tratament adjuvant:lactate. pe o durata de 6 luni ( 3 gipsuri schimbate la 2 luni). Pentru refacerea mobilitatii soldului.

cu sprijin pe piciorul sanatos. hidroterapie.eliminarea sensibilitatii crescute de la nivelul articulatiei soldului afectat prin suprimarea presiunii exercitate asupra capului femural. 3) De vindecare (18 luni) – inlocuirea zonei necrozate cu tesut osos nou si cartilaje. exarcerbate de efort si calmate prin repaus. cu scopul de a grabi revascularizarea capului femural. limitarea rotatiei interne. o Mentinerea mobilitatii articulare. Simptomatologie: Debutul prin dureri la nivelul soldului. flexia si abductia coapsei -schiopatare. Se foloseste repausul la pat si tractiunile continue. Mersul cu carje subaxilare. flexiei si abductiei coapsei. Apar pe fata interna a genunchilor( este iritat nervul obturator) -limitarea rotatiei interne. o Termoterapie. Tratament: Obiective: . 6 . diatermie. deficit de mers Diagnostic diferential (radiologic) 1) Sinovita acuta tranzitorie (poate fi diferentiata prin proba timpului – dupa 1-2 zile dispare) 2) Coxalgie – prin biopsie de sinoviala 3) Artrita reumatoida Evolutia naturala: Intre 2 si 4 –vindecarea fara sechele cand a debutat la varsta mica si a fost depistata si tratata precoce. dureri ce apar pe fata interna a genunchiului homolateral. usoara schiopatare.2) De regenerarea (12 luni) – invadarea zonei de necroza cu muguri conjuctivo-vasculari.

O atentie deosebita trebuie acordata tonifierii musculaturii fesiere care este mult afectata. Sprijinul pe m.. Miscarile trebuie sa fie nedurereoase ( mai ales la rot. Nu se recomanda sporturi in care se fac sarituri. Se recomanda controlul periodic clinic si radiologic al soldului. pasivo-active si active. Fractura – intreruperea continuitatii osoase in urma unui traumatism minor ( fractura de os patologic) sau major pe os sanatos. Tratamentul fracturilor si redorilor articulare la copii Def. Se recomanda practicarea inotului. programul va cuprinde miscari mai ample si cu rezistenta (scripeto-terapie. in care sunt solicitate miscarile soldului la altitudini mari si bruste. prin tractiune. add. nici aruncari sau haltere. inf respectiv. kt isi suprima tractiunile de 2-3 ori pe zi si efectueaza masaj m. int. respectiv si incarcarea soldului se face treptat. Etiopatologie – dupa modul de producerea se disting: o Fracturi directe la nivelul unde actioneaza forta mecanica o Fracturi indirecte ( prin torsiune. La alegerea profesiei nu se recomanda stomatolog.) Dupa faza acuta – imitarea si apoi mersul pe bicicleta. extensii.. in “lemn verde”) o Complete 6 . circumductii ale soldului. strungar. mobilizari pasive. si abd. ospatar. turismului.Mentinerea mobilitatii articulare chiar din faza acuta. inf. metoda kabbat). flexii. tenisului. abd. compresiune) Anatomie patologica – se deosebesc 2 tipuri de fracturi: o Incomplete ( prin tasare.In faza de sechela.

la m. spiroide. Tratamentul fracturilor: Precizarea diagnosticului clinic se face pe baza simptomelor: durere.tije Küntscher si brose Kirschner. Din acest motiv trebuie deosebite doua situatii: 1) Fracturi care afecteaza extremitatea unui os lung sunt grave. inf. La copil formarea calusului se realizeaza mult mai repede decat la adult ( clavicula: 10-14 zile. 6 . 3-4 sapt. 1) Tratamentul conservator tine seama de tipul fracturii si este diferentiat pt. humerus) la copilul sub un an trebuie suspectata de existenta unor maladii osoase( maladia Lobstein). Reducerea fracturilor care lezeaza cartilajul de crestere trebuie sa fie impecabila.oblice. membrul sup. La un copil sub 5 ani cu antecedente traumatice repetate trebuie sa gandim ca este vorba de un sindrom de copil batut. adult: 35 de zile. se rezolva ortopedic prin gipsuri. fracturile inchise cu deplasare de cele fara deplasare ( atele la m. ( inchise – cu deplasare sau fara. 2) Tratamentul chirurgical folosind metode de osteosinteza .prin interventii chirurgicale). chirurgical si recuperator. fracturile la copil au particularitati clinice. Cheia de bolta (referinta) constand in existenta cartilajelor de crestere. gips circular). tumefiere. .). iar cele deschise. Particularitati ale fracturilor copiilor: Fata de fracturile adultului. femur 25-30 zile. mai rar longitudinale. impotenta functionala. transformandu-le intr-o fractura inchisa urmand imobilizarea si tratamentul antibiotic. 2) Fracturi care afecteaza regiunile diafizare sunt de obicei benigne si se vindeca cu atat mai repede cu cat copilul e mai mic. Tratamentul poate fi: conservator. In fracturile deschise se sutureaza mai intai tegumentele dupa o prealabila toaleta.Mai pot exista si fracturi inchise si deschise. Constatarea unor fracturi diafizare (femur. edem local. Fracturile mai pot fi: transversale. atunci cand cedeaza cartilajul de crestere. sup. pe cand reducerea fracturilor care lezeaza diafiza poate fi aproximativa.. evolutive si terapeutice diferite.

Tratamentul chirurgical. Denumiri de aparate gipsate: o Dessault – imobilizarea unui segment fracturat cu fese gipsate o Antebrahial ( antebrat) o Semiantebrahial (desupra cotului) o Brahiantebrahial (imobilizarea totala a membrului superior) o Cizma cu toc si fara (pana la genunchi) o Cizma inalta pana la 1/3 din coapsa. Complicatiile fracturilor o Vasculare ( sindrom acut de ischemie arteriala periferica) o Nervoase ( neuropraxie axonotmesis neurotmesis) 6 . o Osteosinteze mixte care pot sa cuprinda toate cele amintite. statica si dinamica membrului lezat. Materiale de osteosinteza: o Tija Küntscher – centru medular la oasele lungi o Brosa Kirschner o Bucle de sarma in forma de U. o Pelvipedios – imobilizarea membrului inferior in totalitate. tonusului.X. tonusului. static si dinamica membrelor lezate. tratament recuperator urmat de redarea functiilor articulatiei. o Osteosinteza cu placute si holsuruburi.O.3) Tratament recuperator care urmareste redarea functiei articulatiei.folosirea materialelor de osteosinteza.

Leziunile vasculare care se pot asocia cu fracturile se intalnesc rar in traumatologia infatila. 3) Redoarea articulara Cauza principala a impotentei functionale inseamna limitarea patologica a mobilitatii articulare. tendon-os. Astfel. dupa traumatism chiar. articulatiile cu spatii articulare mai mici dezvolta redori stranse.o Tegumentare (escare) o Redoare articulara 1) Sindromul acut de ischemie articulara periferica. In acest caz. intermuscular etc. Toate aceste forme beneficiaza de kinetoterapie. Rezistenta la recuperare a unei redori articulare va tine leziunea articulara care a determinat-o. contuzia sau intinderea nervului axonotmesis – sectionarea incompleta a nervului cu pierderea relativa sau temporala a conductibilitatii nervoase. Ele pot fi de un simplu hematom care poate determina compresia asupra cailor vasculare si nervoase pana la compresia majora a gipsului pe o artera. tesutul se ischemiaza. greu de recuperat. de aceea aceste articulatii vor fi mobilizate cat mai repede. nervul (vasul ) se coase. Cand redoarea este data de lezarea partilor moi. Cand compresia este data de hematom se va evacua iar cand este data de gips se va despica gipsul. se recupereaza 100 %. dar si de articulatie. iar cand are cauze intraarticulare este mai greu de tratat. pulsul vascular se diminueaza sau dispare punand in joc vitalitatea tegumentului fracturat.ligamente-septuri musculare sau periost.) Redoarea articulara poate fi data si de retracturile musculare sau de cicatrici vicioase ale tegumentelor. proces ce fixeaza planurile de alunecare articulare si periarticulare ( capsula-ligamente. iar cand sectionarea vasculara apare la nivelul fracturat. 2) Nervoase: neuropraxia – compresia. 6 . neurotmesis – sectionarea completa a nervului. fiind determinata de organizarea fibroasa a colagenului prin polimerizarea fibrelor acestuia.

de 2-3 ori pe zi. o Masajul sub forma de netezire. sulurilor. deoarece se intrerupe de cateva ori pe zi pt mobilizari pasive. si educarea si reeducarea mersului in cazul m. o Medicatia antalgica. ultrasunete. - Compresa cu apa rece ( putem pune si minute timp de 30 min. suportilor. cu atat articulatia va suferi mai mult. repausul este relativ. inf. imobilitatii. O redoare articulara netratata duce la anchiloza. cataplasmele. sup. Tratarea inflamatiei: o Repausul si postura articulara relaxata cu ajutorul pernelor. scade activitatea receptorilor cutanati. se inmoaie din 3 in 3 6 . Studiile fiziologice au demonstrat ca imobilizarile prelungite in gips duc la o invadare a articulatiilor cu tesut fibros care treptat se transforma in os. Electroterapia se face de 1-3 ori pe zi timp de 15-20 min. Tratarea redorii articulare: Obiective: . Cu cat durata de imobilizare este mai mare. galvanici si Träbert. ). inflamatiei. o Aplicatii reci (crioterapia) determina o hiperemie activa dupa prima faza de vasoconstrictie – scade viteza de conducere pe nerv. o Curenti de medie frecventa. scade spasmul muscular avand efect antalgic. insotit de hipertrofie sinoviala si aderenta a sinovialei la cartilajul articular ducand la redoare articulara.Imobilizarea in gips determina un proces inflamator al sinovialei. Cu cat o fractura este mai aproapiata de articulatie.parafina termoelectrica) o Curenti de inalta frecventa: unde scurte. gesticii uzuale in cazul m.tratarea durerii. Tratarea durerii: o Curentii de joasa frecventa: diadinamici. o Caldura locala ( compresa calda. cu atat redobandirea functionala este mai dificila. radiatia infrarosie.

posttraumatice. Tractiunile discontinue – noaptea sau in orele de repaus Mobilizari articulare sub anestezie. masaj. Mobilizarea pasiva asistata. Mobilizarea autopasiva cu m. ultrasunete) Curentul galvanic asociat cu substante antiinflamatoare. o o o Aplicatii de caldura (parafina. pasivo-active si active. Indometracil.) Medicatie antiinflamatorie: Fenilbutanoza. Mobilizari activo-pasive Mobilizarea activa – baza kt recuperarii redorilor art. 20-30 min. Toate aplicatiile de rece trebuie sa fie urmate de mobilizari pasive.pasive. MgSO4. Hidrokinetoterapia ( 35-37 . active. Tractiunile continue cu ghete sau manusi pt corectia unei pozitii vicioase articulare sau scaderea presiunii intraarticulare. !!! Este foarte importanta pregatirea tesuturilor pt miscare prin termoterapie. Aspirina. Mobilitatea articulara Obiectivul central al recuperarii sechelelor posttraumatice sau postoperatorie. schimbate alternativ de 3-4 ori pe zi. hidrocortizon. CaCl2.- Compresa cu gheata -10-15 min. sanatos sau cu parti ale corpului. 1-2 ori/zi) Scripetoterapie 6 - . de 3-5 ori pe zi Masajul cu gheata: 5-7 min. ultrascurte. 10-60min. - Mobilizarile pasive incep cu imobilizarearea segm in anumite posturi corective.! Tipuri de mobilizari: .

T. Stabilitatea articulara: functia principala a membrului inferior. continua dupa degipsare iar cand valoarea fortei musculare este 3 bolnavul poate fi adus la sal ade kt.- Mecanoterapie Terapie ocupationala si ergoterapie Abilitatea miscarilor: o importanta deosebita mai ales in recuperarea mainii (prin ergoterapie. continua cu contractii izometrice la segmentul imobilizat. 6 . tonifierea musculaturii prin exercitii izometrice si miscari cu rezistenta.O. Concluzie: recuperarea posttraumatica incepe inca din perioada imobilizarii cu segmentele libere.) necesara activitatilor zilnice. apoi mobilitatea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful