Recuperarea post ligamentoplastia

ligamentului incrucisat anterior

Faza 1
Diagnosticarea rupturii de ligament incrucişat

a) Examinarea fizica:
- Auzul sau perceperea unui trosnet la nivelul genunchiului in timpul accidentarii;
- Tumefierea (umflarea) genunchiului;
- Durere cu limitarea miscarilor genunchiului;
- Instabilitate articulara ;
- Evidentierea unui semn clinic esential: sertarul anterior al tibiei fata de femur, evidentiat cand genunchiul este
situat in usoara flexie;

b) Examen radiografic :
Orice truamatism violent al genunchiului implica realizarea unei radiografii pentru a exclude leziuni oasoase sau
fracture associate.

c) Examen RMN :
Este un examen neinvaziv, foarte util, care informeaza asupra leziunilor osoase, ligamentare, si meniscale. Se
recomanda deobicei atunci cand ruptura este incompleta sau cand examinarea clinica nu oferta un diagnostic
cert.

Tehnica chirurgicală

Exista numeroase metode de reconstructie a LIA, dintre care amintim autogrefa din tendonul patelar (tehnica
os-tendon-so), autogrefa din gracilis si semitendinos (tehnica hamstring) sau alogrefa (prelevata de la un
cadavru) si alogrefa sintetica.

a). Autogrefa din tendonul patelar presupune folosirea a 1/3 din portiunea centrala a acestuia, tendonul care
leaga rotula (patela) la tibie, pentru a crea un nou ligament. Se va recolta tesut, dar si o grefa de os, care va fi
plasata in zona genunchiului si care va contribui la vindecarea oaselor.

Dezavantajul este prezenta durerii de genunchi in urma interventiei chirurgicale, durere ce poate persista ani
de zile.

b). Autogrefa din tendonul muschilor gracilis si semitendinos presupune utilizarea unei portiuni de tendon din
partea din spate a coapsei pentru a se crea o grefa. Avantajul este ca nu vor exista perturbari in recoltarea
grefei si vor exista mai putine riscuri sa apara durerea la nivelul genunchiului, dupa interventia chirurgicala. Cu
toate acestea, multi chirurgi pun sub semnul intrebarii stabilitatea acestui tip de operatie.

c). Alogrefa de la donatori de tesut al tendonului paletar, unde interventia chirugicala este aceeasi cu primul tip
descris. Problema in cazul acestei proceduri este procesul de sterilizare in urma caruia sunt distruse celulele vii
ale grefei. Acest lucru inseamna ca timpul de vindecare al grefei va fi mai lung si situatia va avea un grad de
incertitudine. In plus, exista si un risc minor de infectie, cum este in cazul oricarui tesut donat. Avantajul este ca
aceasta procedura poate fi realizata artroscopic in intregime si durerea post-operatorie este destul de putin
resimtita.

Etapele realizarii ligamentoplastiei :

1
- Recoltarea grefei: printr-o incizie verticala de 2-3 cm efectuata la 2 cm medial de tuberculul tibial.

- Pregatirea canalului tibial: se realizeaza cu un ghid special prin care se intoduce o brosa pana in cavitatea
articulara. Prin extensia genunchiului se verifica exista unui impingement cu condilul femural sau ligamentul
incrucisat posterior. In functie de grosimea distala a grefei se foloseste un burghiu (numar pe numar) pentru a
crea tunelul tibial pana la nivelul suprafetei articulare.

- Pregatirea canalului femural: se realizeaza cu genunchiul in hiperflexie, cu ajutorul unui ghid special care se
aplica pe corticala posterioara a codilului femural extern.

- Fixarea autogrefei se realizeaza initial la nivelul tunelului femoral cu un endobuton, care fixeaza grefa si se
sprijina pe corticala externa a femurului. La nivelul tunelului tibial se foloseste un surub resorbabil, a carei
lungimi si grosimi depinde de dimensiunile canalului tibial. Tensionarea grefei se realizeaza cu genunchiul
flectat la 30 de grade.

Recuperarea post ligamentoplastia ligamentului incrucisat anterior

Kinetoterapia intensa este succesul dupe orice ligamentoplastie,indiferent de varsta, nivel de activitate sau
tehnica folosita. Se prefera caacest procedeu sa inceapa chiar inainte de interventia chirurgicala,pentru a
pregati pacinetul atat din punct de vedere fizic cat si psihic.După o intervenţie chirurgicală înainte de a părăsi
sala de operaţie oimobilizare de genunchi şi o punga de gheaţă vor fi aplicate pegenunchi. Punga cu gheata va
contribui la reducerea durerii şiinflamatiei. Crioterapia ar trebui să fie utilizata continuu pentru primele3-4 zile
dupa operatie. Ulterior gheata ar trebui să fie folosita pentruaproximativ 30 de minute, între sesiunile de
kinetoterapie. Imobilizareain atela ajută la menţinerea extensiei şi trebuie purtata in timpulmersului si
somnului, în rest aceasta poate fi înlăturata.

Imobilizare postoperatorie in atele femurogambeiene

Kinetoterapia postoperatorie va debuta la câteva zile, într-un centru specializat de kinetoterapiesau acasă sub
supravegherea unui kinetoterapeut, cel puţin în primele 3-4 săptămâni. Recuperareamusculaturii membruluil
afectat necesită cel mai mult timp şi se va face treptat, o recuperaremusculară putând să dureze până la şase
luni.

Avem in vedere recuperea muschiul cvadriceps, care este muschiul anterior al coapsei si care esteindispensabil
unei bune functionari ale genunchiului, de asemenea ischiogambierilor (muschiiposteriori coapsei) si muschii
gambei.

În primele săptămâni de kinetoterapie se va pune mai mult accent pe refacerea deficitului demobilitate la
genunchiul operat, prin mobilizări pasive, pasivo-active şi posturări, dar şi pe tonifiereamusculaturii, prin
exerciţii izometrice, fără greutate.

Complementar kinetoterapiei, care reprezinta baza recuperarii, se mai pot asocia :

- hidroterapia;

- termoterapia;

- electroterapia;

- masajul;

- terapia ocupationala.

Faza 2
Etapele recuperarii

2
A. Etapa I (primele 7 zile) :

a). Obiective:

- controlul durerii şi al tumefactiei (pozitii proclive, aplicatii locale de gheata, administrare de medicatie
antalgica si antiinflamatorie);

- atingera şi menţinerea unei extensii complete;

- prevenirea atrofierii muschiului cvadriceps ;

- reluarea mersului;

b). Program de recuperare :

Ex.1 : Contracţii izometrice ale musculaturii coapsei : 2 serii X 10 contracţii

Ex. 2 : Alunecarea călcâiului (pe pat) stânga-dreapta cu genunchiul întins din culcat dorsal : 2 serii X 10 repetări;

Ex.3: Mişcări ale degetelor; Din culcat pe spate se îndoaie articulaţia gleznei cu degetele spre propria frunte :
2serii X 10 repetări;

Ex. 4 : Din culcat pe spate se îndoaie articulaţia gleznei cu degetele în prelungirea corpului :2 serii X 10 repetări;

Ex. 5 : Culcat pe partea sănătoasă, cu piciorul afectat se fac cercuri în aer cu genunchiul exteins ,în ambele
sensuri : 2 seriiX 10 cercuri pe fiecare sens;

Ex. 6 : Din culcat pe partea sănătoasă, ridicări şi coborâri ale piciorului afectat, cu genunchiul extins : 2 serii X 10
repetări;

Ex. 7 : Mers cu ajutorul cadrului/cârjelor.

B. Etapa II (8-21 zile) :

a). Obiective:

3
- mentinerea extensiei complete a genunchiului;

- cresterea treptata a flexiei genunchiului;

- recapatarea coordonarii si echilibrului;

- antrenarea musculaturii vecine;

- reintegrarea psiho-sociala si familiala.

b). Program de recuperare :

Se continua exercitiile din faza anterioara si se mai adauga :

Ex. 1 : La marginea patului în şezând, extensii ale genunchiului cu menţinerea poziţiei obţinute (5 secunde) : 3
serii X 15 repetări;

Ex. 2 : Uşoare flexii si extensii ale genunchiului (în limita durerii) : 3 serii X 15 repetari;

Ex. 3 : Semigenuflexiuni (0-45 grade) cu spatele la perete : 3 serii X 15 repetări;

Ex. 4 : Mersul pe pături, perne sau în pat : 3 serii X30 paşi;

C. Etapa III (21- 30 zile) :

a). Obiective :

-mentinerea extensiei complete;

-atingerea unei flexii de 100-120 de grade;

-tonifierea musculaturii coapsei, astfel incat pacientul sa poata renunta la imobilizare;

- imbunătăţirea stabilităţii şi propriocepţiei, echilibrului şi coordonării.

4
b). Program de recuperare :

Se continua exercitiile din faza anterioara, la care se se mai adauga :

Ex. 1 : Pedalări pe bicicleta de cameră cu şezut inalt , timp de 10minute;

Ex. 2 : Stepper , timp de 10 minute la dificultate medie;

Ex. 3 : Şezând pe mingea Bobath aruncări şi prinderi ale mingii cu una sau două mâini;

Ex. 4 : Menţinerea poziţiei stând pe platforma de echilibru, timp de 2 minute;

Ex. 5 : Păşiri laterale peste obiecte la diverse înălţimi : 2 serii X 10 păşiri pentru fiecare picior in parte;

Ex. 6 : Mers şi alergare în piscină cu apă adâncă;

D). Etapa IV (30-60 zile) :

a). Obiective :

- normalizarea fortei musculare a membrului afectat;

- cresterea parametrilor musculari spre valori maxime;

- normalizarea controlului neuromuscular.

b). Program de recuperare :

Pacientul trebuie sa continuie kinetoterapia: contractii izometrice, ridicarea membrului la 90 de grade, extensie
pasiva, extensie activa asistata prin contractia muschuiului cvadriceps, flexie activa, exercitii de tonifiere
musculara si neuromusculara.

E). Etapa V (60-90 zile) :

Este ultima etapa, optionala si presupune reintoarcerea in activitatea sportive sau in campul muncii. Se vor
continua o parte din exercitiile efectuate in celelalte etape, la care se vor adauga exercitii specifice sportului
practicat sau profesiei.

In general, reintegrarea sportiva este permisa dupa 6 luni, dar in unele sporturi precum inot, jogging,
gimnastica aerobica, golf se poate face mai devreme, dupa aproximativ 4 luni. Pe de alta parte, in sporturi
precum luptele reluarea activitatii sportive se face dupa 9 luni.

5
In general recuperarea este considerata completa odata cu :

- Flexia si extensia complete a genunchiului

- Disparitia edemului

- Disparitia durerii

- Minim 90% din forta cvadricepsului refacuta

- Diferenta de circumferinta a coapsei intre membrul operat si cel neoperat sa fie de maxim 1 cm

- Proprioceptie restabilita (echilibru postural)

Reguli de igiena genunchiului post ligamentoplastie :

- condusul este interzis pentru cel putin 24 ore de la interventie;

- nu se calca cu toata greutatea corpului pe piciorul operat pentru aproximativ 10 zile; se vor utiliza carjele sau
cadrul de mers;

- sunt interzise pacientilor care nu au practicat sport de performanta : ridicarea de greutati peste 20 kg,
drumetii pe teren accidentat, sporturi de contact, sarituri;

- se recomanda purtarea unei orteze de genunchi de catre sportivi , cel putin in prima etapa de reintegrare
sportiva.