Sunteți pe pagina 1din 23

Manipulrile coloanei vertebrale i ale

membrelor n scop terapeutic au fost utilizate


i grupate sub forma unei metode cu tehnic
i indicaii exacte, numit metoda
osteopatic. Recent, aceast metod a fost
simplifcat, dar i se adaug chiropractica
sau chiropraxia. n practica !inetologic, at"t
manipulrile vertebrale c"t i cele ale
articulaiilor periferice benefciaz de tehnici
de lucru bine puse la punct.
Manipularea reprezint o mobilizare forat
care deplaseaz elementele unei articulaii
peste limita lor obinuit i voluntar de
micare, p"n la limita #ocului anatomic
posibil, fr s depeasc aceast limit
anatomic. $oiunile de manipulare i
mobilizare nu sunt sinonime.
Manipularea este considerat un gest precis,
care necesit un diagnostic corect,
presupune lipsa durerii la execuie i se
supune regulii micrii contrare, av"nd n
vedere faptul c se utilizeaz direcia de
mobilizare n sensul opus direciei blocate i
dureroase.
Manipularea trebuie s fe precedat de
testarea tuturor direciilor de micare ale
segmentului vertebral interesat. n
concordan cu principiile de nondoloritate i
1
micare contrat ale manipulrii, nu se va
manipula un segment care are toate direciile
de micare blocate i dureroase.
%pecialitii n domeniu au imaginat o schem
ca o stea cu & brae, reprezent"nd direciile
de micare ale coloanei. %e va nota gradul de
limitare a micrii sau intensitatea durerii pe
fecare direcie de micare. Manipularea se
va executa pe direciile care nu sunt notate,
deoarece cele notate reprezint
contraindicaii ale manipulrii. 'e obicei,
trebuie s existe cel puin trei direcii de
micare libere, pentru ca manipularea s aib
toate ansele de reuit.
Manipulrile articulaiilor membrelor sunt
mai puin spectaculoase i importante n
comparaie cu cele ale rahisului. Manipularea
membrelor se bazeaz pe ideea conform
creia micrile care nu se pot executa activ
pot f totui realizate sub aspect fziologic.
Micrile se blocheaz ca urmare a unor
suferine articulare sau din cauza contracturii
i(sau retracturii musculare periarticulare.
)rticulaiile interesate pot f*
interfalangienele, metacarpofalangienele,
metatarsofalangienele, articulaia pumnului,
genunchii, coatele etc. Micrile care pot f
realizate pasiv din articulaii sunt* cele de
2
lateralitate, de rotaie, de alunecare
anteroposterioar, de decopatare.


+hiropractica
+hiropractica sau chiroterapia reprezint un
sistem alternativ de ngri#ire medical care
const n diagnosticul, tratatamentul ,i
prevenirea afec-iunilor sistemului
musculoscheletal ,i nu numai, prin
manipularea manual a coloanei vertebrale
de ctre un terapeut.
+hiropractica se bazeaz pe principiul
conform cruia ma#oritatea tulburrilor ,i
3
afec-iunilor apar din cauza unor .subluxa-ii/
la nivelul coloanei vertebrale, respectiv a
unei alinieri defectuoase a vertebrelor, iar
prin rea,ezarea corespunztoare se
restabilesc legturile ,i semnalele nervoase
ctre organe. 0ertebrele care au o pozi-ie
defectuoas pot apsa pe nervii spinali ,i i
pot astfel comprima, bloc"nd astfel impulsul
nervos care este transmis ctre organele
interne. +hiropractica reu,e,te, prin
repozi-ionarea vertebrelor, s fac loc
.inteligen-ei nnscute/ a corpului, care i d
capacitatea s se vindece singur.
1ondatorul acestui tip de terapie este '. '.
2almer, un magnetoterapeut interesat de
frenologie ,i spiritualism, care a sus-inut c a
putut vindeca afec-iuni precum problemele
cardiace ,i surditatea prin manipularea
coloanei vertebrale. n urma acestor
prezum-ii el a pus bazele chiropracticii,
sus-in"nd, fr ns a avea dovezi, c
a,ezarea necorespunztoare a vertebrelor ,i
prin aceasta, blocarea nervilor, cauzeaz nu
doar afec-iuni ale sistemului
musculoscheletal, dar ,i ma#oritatea
afec-iunilor. 2almer a utilizat conceptul de
.subluxa-ii/ la nivel teoretic, nu ca un
4
termen medical, pentru a ncerca s explice
pozi-ia defectuoas a vertebrelor.
+hiropractica este folosit fe ca tratament
principal, fe ca tratament complementar,
alturi de tratamentul conven-ional. 2rin
manipularea coloanei vertebrale se dore,te
redarea mobilit-ii acelor articula-ii dintre
vertebre
care din diverse cauze ,i3au pierdut3o.
+hiropractican-ii consider c prin
rea,ezarea corect a vertebrelor se reduce
durerea ,i rigiditatea muscular, d"nd astfel
ocazia -esuturilor afectate s se vindece.
2entru diagnostic se folosesc at"t teste
medicale 4raze 5,RM$,+67, dar si metode
pseudo,tiin-ifce* iridologia, analiza prului,
msurarea lungimii picioarelor pentru a se
vedea dac vreunul este mai lung, etc.
mpreun cu chiropractica se folosesc ,i alte
pseudoterapii* homeopatia, manipularea
craniului, magnetoterapia, iriga-ii ale
colonului, remedii naturiste etc.
8nii chiropractican-i consider c pot trata cu
succes durerile de spate 4cele mai frecvente
5
afec-iuni pentru care pacien-ii apeleaz la
chiropractic7 ,i alte afec-iuni ale sistemului
musculoscheletal, n timp ce al-ii, mai
ira-ionali, pretind c prin manipularea
coloanei vertebrale pot trata orice afec-iune
de care sufer pacientul.
)rgumente pro ,i contra
+hiropractica este una dintre terapiile
alternative cele mai aspru criticate de
comunitatea ,tiin-ifc, n primul r"nd pentru
c se bazeaz pe ni,te concepte ,i principii
inventate de fondatorul su, ns
argumentele aduse at"t de adep-i, c"t ,i de
oponen-i sunt numeroase. 9at c"teva dintre
acestea*
)rgumente pro
$u exist riscul unor efecte secundare
produse de medicamente sau substan-e
ingerate
+hiropractica sus-ine vindecarea cauzei
bolii, nu doar vindecarea simptomelor,
prin nlturarea .subluxa-iilor/ ,i oferind
astfel posibilitatea corpului de a se auto3
vindeca
Rela-ia terapeutic este foarte
important ,i se investe,te mult n
aten-ia ,i timpul acordate pacientului, n
ascultarea problemelor de sntate pe
6
care le are ,i n a3l face s se simt c"t
mai confortabil n timpul ,edin-ei
chiropractice.
:edin-ele ,i tratamentul oferit de
chiropractic sunt de obicei mai ieftine
dec"t medicamentele, tratamentele sau
procedurile ,i interven-iile medicale
conven-ionale
)rgumente contra
$u exist un consens ntre
chiropractican-i privind detectarea
subluxa-iilor sau modul corect de aliniere
a vertebrelor, de aceea exist riscul ca
acela,i pacient s aib parte de
tratamente ,i manipulri ale coloanei
total diferite de la un terapeut la altul.
Mai mult dec"t at"t, un studiu de caz a
artat c cinci chiroterapeu-i au
diagnosticat diferit un copil sntos de
patru ani 4acesta fusese ini-ial la un
medic pediatru care l3a consultat ,i nu a
gsit nicio problem de sntate7. Mama
copilului le3a spus celor cinci terapeu-i c
feti-a prezenta diverse simptome ,i
fecare a venit cu o variant diferit de
diagnostic, unul dintre ace,tia chiar
ini-iind tratamentul prin manipularea
coloanei, fr a cere permisiunea mamei.
7
+onceptele de baz ale chiropracticii nu
au fundament ,tiin-ifc. +ercetrile din
medicin ,i ,tiin- nu au dovedit
existen-a .subluxa-iilor/ ,i nici medicii
chirurgi sau radiologi nu au descoperit
aceste .defec-iuni/ la nivelul coloanei
vertebrale. 'e asemenea, nu poate f
demonstrat existen-a .energiei
inteligente/ a organismului
+hiropractican-ii nu au reu,it s
demonstreze c mpiedicarea unui impuls
nervos s a#ung la destina-ie ar putea
cauza boala. 1unc-ionarea organelor este
determinat de o combina-ie de factori
hormonali, circulatori, psihici, chimici etc.
+ercetrile medicale au artat c ,i n
cazul cel mai grav n care un nerv spinal
este comprimat, acesta nu poate provoca
o boal.
$imeni nu a reu,it p"n n prezent s
determine experimental, n condi-iile n
care teoria chiropracticii ar f valid, c"t
de mult trebuie s fe deplasate
vertebrele astfel nc"t s fe ob-inut un
efect benefc.
2entru c terapia const n masa#ul
spatelui folosind m"inile, o practic
foarte veche folosit din timpuri strvechi
de ctre vindectori, este foarte probabil
8
s intervin efectul placebo si
sugestibilitatea pacientului, care s
explice mult mai bine reducerea durerii ,i
starea de bine.
Manipularea fzic a oaselor este folosit
,i n medicin, put"nd u,ura durerea ,i
;exibiliza articula-iile, cu toate acestea
rm"ne o procedur medicale limitat, cu
efecte pe termen scurt, dar care n niciun
caz nu vindec ,i alte boli, a,a cum sus-in
unii chiropractican-i.
+hiropractica propune o teorie simplist
asupra modului n care apare boala.
+onform teoriei sale, a,ezarea
defectuoas a vertebrelor care poate
comprima anumi-i nervi spinali este
principala cauz a apari-iei
dezechilibrelor ,i afec-iunilor, ori cauzele
externe 4microbi, viru,i, accindentri etc.7
sau de natur psihic sunt total
desconsiderate.

+e arat studiile<
=dzard =rnst, doctor n medicina alternativ
,i cunoscut pentru studiile ,i meta3analizele
realizate pentru a vedea n ce msur
terapiile alternative sunt sus-inute ,tiin-ifc,
consider c a privi chiropractica ca find o
9
practic dovedit ,tiin-ifc este o contradic-ie
n termeni. )t"t timp c"t o terapie se bazeaz
pe .subluxa-ii/ pentru a explica boala nu
poate f ,tiin-ifc, iar dac ar f ,tiin-ifc ,i3
ar modifca conceptele ,i principiile de baz.
%tudii numeroase au fost realizate n privin-a
chiropracticii, ns multe dintre acestea nu
respect normele metodologice de realizare a
testelor clinice. n general rezultate pozitive
ale chiropracticii s3au ob-inut n privin-a
durerii de spate, de,i alte studii au ob-inut
rezultate contradictorii n privin-a aceleia,i
afec-iuni. 2entru alte boli ,i tulburri, fe ale
sistemului musculo3s!eletal, fe de alt
natur, cercetarea nu eviden-iaz validitatea
chiropracticii ca metod terapeutic.
>enefciile chiropracticii nu sunt sus-inute de
studiile ,tiin-ifce, rezultate pozitive find
ob-inute doar n privin-a durerilor de spate,
de,i ,i aici dovezile sunt contradictorii.
+ontraindica-ii
8tilizarea chirpracticii nu este n general
sus-inut de teste clinice care s f artat
validitatea tratamentului pe care l propune.
+u toate acestea, oamenii apeleaz la astfel
de tratamente, fr mcar s bnuiasc
riscurile pe care ,i le asum.
10
),a cum cercetrile au artat, exist ,anse
de ?@A pentru o persoan ca manipularea
chiropractic s i provoace efecte adverse.
Riscurile sunt ns ,i mai mari atunci c"nd
pacientul sufer de boli ,i afec-iuni ale
oaselor sau articula-iilor, osteoporoz, cancer
de oase, rupturi sau fracturi de oase n
prezent sau n trecut.
9at o scurt trecere n revist a efectele ,i
riscurile la care ne supunem atunci c"nd
apelm la chiropractic, identifcate de meta3
analize ale cercetrilor realizate*
Riscurile chiropracticii
'e,i chiropractica reprezint un sistem de
sntate non3,tiin-ifc, este foarte popular
n %8) ,i unele state din =uropa, ace,ti
terapeu-i av"nd licen- de liber practic.
nainte ns de a consulta un astfel de
terapeut trebuie s cunoa,tem foarte bine
riscurile pe care le implica prcatica sa. n
chiropractica se utilizeaz frecvent razele 5
pentru detectarea a,a3ziselor subluxa-ii, ori
pentru c acestea nu exist, ne supunem
11
radia-iilor inutil, de fecare dat c"nd apelm
la un astfel de specialist, n vederea
diagnosticrii. 2e l"ng chiropractic se
folosesc de multe ori suplimente naturiste,
care sunt v"ndute de multe ori chiar de cei
care le recomand, dar ,i alte terapii sau
remedii care pot avea efecte adverse 4de
exemplu irigarea ,i cur-area colonului7.
Manipularea n sine a coloanei vertebrale
poate cauza efecte negative precum fracturi
sau dislocri ale vertebrelor, acutizarea
durerii n loc de u,urare, precum ,i alte
efecte mai mult sau mai pu-in grave.
2e de alt parte, literatura de specialitate a
semnalat ,i cazurile unor pacien-i pentru
care chiropractica a fost fatal. 1ie c
pacien-ii sufereau de boli grave, pe care
chiropractican-ii nu aveau cum s le
depisteze, ci dimpotriv, au agravat mai mult
starea de boal, fe prin manipularea fzic a
g"tului sau a colonaei vertebrale s3au produs
rupturi ale organelor interne sau compresii
ale nervilor, ace,tia au avut un sf"r,it tragic,
demonstrat n urma proceselor a f cauzate
de tratamentul chiropractic.
12
'e,i efectele adverse apar ,i practic
#umtate dintre pacien-i le manifest, a,a
cum a artat un studiu, pacien-ii continu s
urmeze acest tratament pentru c terapeu-ii
le spun c este normal s experimenteze
episoade n care s se simt ru. n ciuda
popularit-i chiropracticii, informa-iile
privind riscurile pe care le implic sunt
insufciente, de aceea trebuie s ne g"ndim
bine nainte de a alege acest tratament, n
condi-iile n care ,ansele de a experimenta
efecte secundare sunt considerabile.
6ractiunile 4=longatiile7 vertebrale sau
0ertebroterapia
Tractiunile vertebrale
13
Metoda denumita, nu prea corect, si
BvertebroterapieB reprezinta o tractiune in ax
a diverselor regiuni ale coloanei, cu scopul de
a indeparta vertebrele intre ele. 6ractiunea
se executa cu diverse aparate sau
instalatii.%e realizeaza o
decompresie vertebral prin elongatie.
6rac-iunile se executa pe diferite aparate sau
manual. 6rac-iunea 4elongatia7 se execut pe
axul coloanei ,i poate s fe* continu,
progresiv, sau cu intermiten-e discontinue
4se cre,te progresiv for-a de trac-iune, se
men-ine la punctul maxim, apoi se scade
treptat7.6rac-iunile se fac n plan orizontal,
vertical sau nclinat.

+u a#utorul aparatelor, recuperarea se face
mai repede

'ecompresia 4elongaia7 tridimensional a
vertebrelor reprezint versiunea .high tech/
a traciunii sau elongaiei. =longaia este o
metod de tratament nechirurgical, un
proces prin care se creeaz un efect de vid
sau de presiune negativ n interiorul
discurilor. )cest vid a#ut discurile s se
14
hidrateze, cre"nd mediul de vindecare.
'ecompresia vertebral duce la creterea
spaiului intervertebral. 8n alt mecanism prin
care acioneaz este elongarea ligamentelor
coloanei vertebrale, ce duce la deblocarea
segmentelor discovertebrale i crearea de
spaiu pentru mrirea n volum a discului.+u
terapia medicamentoasa se elimin durerea,
dar cauza rm"ne.
6ot ce nseamn tratarea problemelor de
spate nu trebuie s implice durere.
6ridimensional i multifuncional, masa pe
care se aeaz pacientul este conectat la un
15
calculator la care a#ung datele bolnavului, iar
dup ce se izoleaz segmentul afectat de pe
coloan calculatorul d mesei procedurile
personalizate de decompresie. )paratul
lucreaz foarte fn, nu se aude, nu se simte,
zona dureroas find decompresat n
totalitate. Mesele au un sistem care dozeaz
fora cu care trebuie s se apese zona
bolnav, se calculeaz un doza# precis, masa
ncepe s fac ;exie 3 extensie cu diferite
viteze, amplitudine lateral, st"nga sau
dreapta. 9deea dup care se ghideaz
medicul este c pacienii trebuie s vindece
cauza, nu doar durerea n sine.
Mesele automate fac manipularea sigur i
fr riscuri.

+hiroterapia se adreseaz tuturor
segmentelor coloanei vertebrale. 2rin
chiroterapie se urmresc*
C mobilizarea fecrui segment
discovertebralD
C redarea elasticitii ligamentelorD
C redresarea microcirculaieiD
C mbuntirea hidratrii discaleD
16
C reducerea subluxaiilor vertebraleD
C corectarea axului vertebral.
+hiroterapia, alturi de decompresia
tridimensional a vertebrelor, reprezint
Estandardul de aurC n tratamentul
nechirurgical al afeciunilor coloanei
vertebrale. +hiroterapia se face pe mese
speciale automate, ce fac manipularea
sigur, exact i fr riscuri.

9ndicatiile sunt* sindroamele clinice
dureroase cervicale si lombare de origine
mecanica, acute sau crornice, determinate de
afectarea discului, ligamentelor sau a masei
musculare, radiculargiile de origine
vertebrala .

+ontraindicatiile sunt* hiperalgii cervicale
sau lombare, prezenta unor fenomene
neurologice nete sau a unui sindrom dural
foarte accentuat, prezenta unor devieri
vizibile ale coloanei 4cifoze, scolioze7,
persoanelor mai in varsta de &@ de ani,
persoanelor cu un sistem nervos labil,
anxioase.

17
%enzatia de ameliorare sau disparitia durerii
sub tractiune este indicatorul cel mai bun al
aplicarii unei tehnici corecte.

'urata tratamentului este de la F@ pana la G@
de minute, in functie de regiunea tratata.
H serie de cercetari experimentale pe
cadavru sau pe simulatoare de coloana au
demonstrat ca tractiunea realizeaza
distantari intervertebrale daca se exercita cu
forte adecvate. +oncomitent se formeaza un
Bfenomen de vidB, in care o substanta de
contrast in#ectata intervertebral se
concentreaza spre mi#locul discului,
ramanand in mare parte aici si dupa oprirea
tractiunii.
%tudiile Bpe viuB au confrmat ulterior prin
radiografi valabilitatea efectelor tractiunilor.
2entru coloana lombara se considera ca
putem realiza o departare intervertebrala de
F,? mm aplicand o tractiune de GG@ de !g
4FI? !g pentru contracararea frecarii pe
masa de elongatie, F@ !g pentru intinderea
ligamentelor si discurilor si FJ? !g pentru
cedarea fortei musculare7 4'e %eze si
Kevernieux7. 'esigur, cifrele sunt aproximate,
ele variind dupa diversi cercetatori. 9n cadrul
18
unei tractiuni de ? minute se obtine un
maxim de departare intervertebrala la nivelul
K?3%F 4L,? mm7, apoi, in ordine, intre KJ si K?
4F,? mm7, intre KJ si KG 4F,G mm7, distantare
care se pierde la G@ de minute dupa
incetarea tractiunii 4Kehman si >runner7.
2entru o elongatie pe verticala 4deci fara
frecarea pe masa7, ma#oritatea autorilor
considera ca este necesara o tractiune de
FG?3F?@ de !g pe coloana lombara pentru a
obtine ecartamentul intervertebral. 'in
practica se stie insa ca nu se utilizeaza
asemene forte mici pe masa de elongatie si
totusi se obtin rezultate pozitive. 9n aceste
cazuri este posibil sa realizam ameliorarile
numai pe baza intinderii tesuturilor
musculotendinoase.
2entru coloana cervicala se considera ca o
tractiune de F@ !g pe verticala sterge
lordoza, iar de la FL !g in sus se produce
distantarea intervertebrala, in special la
nivelul +J3+? si +?3+& 4>ard si Mones7.
Tehnici de tractiune
'e obicei tractiunea se executa in axul
coloanei, dar exista si tractiuni zise
BorientateB, care se executa pe segmentul
19
vertebral usor inclinat 4in ;exie sau
latero;exie7.
6ractiunea poate f continua 3 ore sau chiar
zile 3, in care caz forta de tractiune este
slaba, scontandu3se ca durata prelungita va
face sa cedeze rezistenta musculara. 2rin
aceasta tehnica nu se a#unge la ecarta#
vertebral. %e utilizeaza mai frecvent
tractiunea continua de scurta durata
4minute7, dar cu forta crescuta.
9n ultimul timp se prefera tractiunile
intermitente, discontinue, in care forta de
tractiune se creste progresiv, atinge un
maxim la care se mentine cateva minute,
apoi scade treptat pana la zero sau pana la o
anumita valoare, apoi din nou se reia ciclul
de tractiune. =xista si alte variante de
modulare intermitenta a fortei de tractiune.
'in punctul de vedere al pozitiei, se aplica
tractiuni din culcat, sezand sau in
ortostatism.
)parata#ul de tractiune este destul de variat,
utilizand ca forta de tractiune fe greutatea
partiala a corpului prin alunecare pe plan
inclinat sau la verticala, fe contragreutati,
fe tamburi de tractiune manipulati prin
manivele sau cu comanda automata, etc.
)cest aparata# are diverse sisteme de fxare a
segmentelor vertebrale 4capastru, chingi,
etc.7, care reprezinta contratractiunea sau
20
forta de tractiune ce se exercita prin
intermediul lor.
6ractiunea se poate aplica si asupra corpului
scufundat in apa calda, avand avanta#ul
efectului decontracturant al acesteia, dar si
dezavanta#ul difcultatilor de pozitionare si
mentinere a acestei pozititii contra tendintei
de ridicare la suprafata a corpului.
'aca aparatele si sistemele de tractiune
vertebrala sunt variate, regulile aplicarii
acesteia se mentin aceleasi si trebuie
respectate strict *
2ozitia pacientului trebuie sa fe cat mai
confortabila, ca sa asigure
decontracturarea musculara
%istemele de fxare sa nu lezeze
tesuturile si sa nu #eneze circulatia.
1orta de tractiune este progresiva in
cadrul unei sedinte, dar si de la o sedinta
la alta.
%enzatia de ameliorare sau disparitie a
durerii sub tractiune este indicatorul cel
mai bun al aplicarii unei tehnici corecteD
invers, in cazul cresterii intensitatii sau
zonei durerii.
1orta de tractiune este redusa treptat
spre sfarsiutl sedintei
'urata unei sedinte nu depaseste F@3F?
minute, pentru coloana cervicala, si L@3G@
21
de minute pentru coloana lombara 3 la
aceste durate se va a#unge progresiv.
%e executa o sedinta pe zi sau trei pe
saptamana.
Indicatii si contraindicatii
9ndicatiile 4teoretice7 ale tractiunilor
vertebrale sunt reprezentate de sindroamele
clinice dureroase cervicale sau lombare de
origine mecanica, acute sau cronice,
determinate de afectarea discului,
ligamentelor sau maselor musculare. 'e
asemenea, radicalalgiile de origine
vertebrala reprezinta o indicatie de baza.
Notararea insa de a supune acesti pacienti la
o tractiune vertebrala este azi mai limitata
decat in tecut.
%e vor evita tractiunile in cazul *
hiperalgiile cervicale sau lombareD
prezentei unor fenomene neurologice
nete sau a unui sindrom dural foarte
accentuatD
prezentei unor devieri vizibile ale
coloanei 4cifoze, scolioze7D
persoanelor mai in varsta 4peste &@ de
ani7D
persoanelor cu un sistem nervos labil,
anxioase.
22
6ractiunea vertebrala impune o
supraveghere continua a pacientului in
timpul sedintelor, !inetoterapeutul dialogand
mereu cu el, pentru surprinderea aparitiei
oricarui fenomen revelator de incidente
neplacute, cum ar f * paresteziile, durerile,
ametelile, senzatia de lipotimie,
hipoesteziile, etc.
'esigur, aceasta metoda cere oarecare
experienta si din partea medicului care o
prescrie, si din partea !inetoterapeutului
care o executa. )ceste doua conditii find
indeplinite, metoda poate da cele mai multe
ori satisfactii terapeutice.
6raciunea vertebral necesit
supravegherea continu a pacienilor pe
parcursul edinelor, pentru a identifca
apariia oricrui fenomen nedorit, precum
paresteziile, durerile, ameelile, senzaia de
lipotimie, hipoesteziile etc.
23