3 Metode de Reed Post Mezieres

Universitatea din Oradea
Facultatea de Georgafie Turism șiSport

Departamentul de Educație fizică Sport și Kinetoterapie
Metode de reeducare posturală

Carmen Șerbescu
2013
INIŢIERE în METODA MEZIERES
Etiologia durerilor de spate
O mare parte a durerilor de spate sunt atribuite muşchilor,
ligamentelor, discurilor şi articulaţiilor c.v.
Nu numai definiţia lor care se limitează la durere şi la topografia
lor este imprecisă: cervicalgii, lombalgii, dorsalgii, dar şi etiologia
lor este destul de greu înţeleasă.
Întotdeauna trebuie înlăturate cauzele care nu sunt legate de
postură sau mecanică: inflamatorii, tumorale, etc.
De asemenea trebuie să fie decelate (separate) patologiile legate de
un canal lombar strâmt, hernie discală, spondilolistezis, etc.
În aceste cazuri trebuie să se recurgă la imagistică medicală şi la
analize biologice.
Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

posturala
Factorii etiologici
Suprasolicitare , tensiune la limită, repetată, în special purtarea de
greutăţi mari
Traumatismele suferite la locul de muncă şi în activităţile fizice şi
sportive
Faptul de a fi expus la vibraţii în mijloacele de transport:
automobil, motocicletă, metrou, tren, etc…
Poziţia defectuoasă şi în special poziţia aşezat prelungită, fie ea în
maşină, la birou, în faţa calculatorului sau televizorului
Stresul la locul de muncă, în viaţa personală, socială, familială
Creşterea în greutate şi lipsa activităţii fizice regulate.

posturala
Tratamente
Medicale
Chirurgicale
Ortopedice
Mecanice
Tracţiuni vertebrale (utilizate din ce în ce mai puţin)
Manipulările vertebrale utilizate de medicina manuală:
osteopatia, chiropraxia.
Kinetoterapia

posturala
Kinetoterapia
Se adresează în special patologiile funcţionale care
alterează fiziologia mecanică asociind:
Redorile
Durerile
Suprasolicitările articulare
Ea îşi propune să:
Asuplizeze muşchii
Să tonifice muşchii
Să restabilească funcţionalitatea c.v.
Să corecteze atitudinile vicioase

posturala
Kinetoterapia
De multe ori tratamentul kt este simptomatic,
cauzele pot fi ascunse, la distanţă, şi pot rămâne
necunoscute
De aceea, în noile programe de KT ale c.v. se ţine
din ce în ce mai mult cont de globalitatea
pacientului, luându-se în considerare şi:
Mobilitatea complexului lombo-pelvi-femural
De extensibilitatea şi tonicitatea grupelor musculare
ale membrelor şi ale trunchiului

posturala
Françoise Mézières (1909-1991)
masseur-kinésithérapeute n. 1938,
în 1947 îşi lansează oficial metoda.
Personalitate anticonformistă.
Aboradrea sa a suscitat controverse în mediul medical
Majoritatea kinetoterapeuţilor şi medicilor nu puteau să comenteze, atât de
remarcabile erau rezultatele sale.
De la sfârşitul anilor 1950 până la moartea sa, 1991, a predat metoda sa doar
kinetoterapeuţilor.
Lipsa structurării şi caracterul neoficial al cursurilor sale au încurajat apariţia
şcolilor paralele
După moartea sa au apărut mai multe tehnici derivate, printre care:
Reeducarea posturală globală şi Reconstrucţia posturală, creată de
Philippe Souchard şi respectiv Michaël Nisand, doi foşti elevi şi asistenţi ai kt-ei
Françoise Mézières.

posturala
Metoda Mézières
Definiţie, caracteristici generale,

contraindicaţii
Definiţie I
Reechilibrarea
Care GLOBALĂ a
corpului
Tratament urmăreşte:
(luând în considerare toate
kineto- problemele sale)
terapeutic
al coloanei Individualizată
vertbrale Având o
abordare:
Personalizată

posturala
Definiţie II
Reeducare Constă din:
posturală care
urmăreşte să:
Posturi
Relaxeze
tensiunile
musculare
Exerciţii
Corecteze respiratorii
deviaţiile
coloanei
vertebrale

posturala
Armonizare globală
Metoda Mézières consideră întotdeauna un segment în
funcţie de tot ansamblul corporal.
În maniera unui sculptor care transformă materia pentru a
răspunde criteriilor sale de frumuseţe şi de echilibru, terapeutul
mezierist modelează corpul, realiniindu-i structurile.
Cu ajutorul posturilor, întinderilor, şi manevrelor, se reduc
contracturile aflate la originea dezechilibrelor.
El observă cum reacţionează corpurile atunci când muşchii
deblocaţi se desfac.
Pe măsură ce se urcă pe lanţurile musculare se propun noi posturi,
până ce corpul îşi găseşte forme armonioase şi simetrice.

posturala
Compensările reflexe
Dizarmonia este adesea rezultatul a ceea ce Françoise Mézières
numea reflexul de compensare.
În zilele noastre se ştie bine că deformările se deplasează datorită
reflexului antalgic.
Astfel, atunci când muşchii sunt solicitaţi inadecvat, corpul
compensează , făcând apel la alţi muşchi, ceea ce poate să facă rău
altor articulaţii sau sistemului musculo-scheletic.
S-a constatat dealtfel că, de cum se elimină o deviaţie, sau o tensiune
într-un segment al coloanei, oricât de mic ar fi el, corpul per
ansamblu se reorganizează altfel.
A devenit evident că nu este suficient să aplicăm doar

tratamente locale, ci, că este nevoie să aplicăm tratamente
asupra întregului corp.
posturala
Lanţuri musculare
Muşchii ne determină forma corpului

Ei se pot compara cu fire/sfori care controlează
amplitudinea mişcărilor noastre corporale.
Datorită faptului că se contractă, ei au tendinţa de a
se retrage/scurta de unde apariţia durerilor
musculare, tasărilor, precum şi tendinţa de a
deforma coloana.

posturala
Lanţuri musculare
Françoise Mézières a fost prima care a vorbit de lanţuri
musculare
Lanţurile musculare sunt definite ca şi « un ansamblu de

muşchi poliarticulari, cu aceiaşi direcţie de acţiune, care se
succed întrepătrunzându-se fără discontinuitate , ca şi
ţiglele unei case ».
Fiecare lanţ muscular se comportă ca şi un singur şi unic

muşchi, de unde importanţa lucrului pe ansamblul
corpului în mod simultan.

posturala
Metoda Mézières ia în considerare
4 lanţuri musculare:
Lanţul posterior
Lanţul muşchilor inspiratori
Lanţul rotatorilor interni - RI
Lanţul adductorilor - Add

posturala
Françoise Mézières pleacă de la imaginea
« perfectă » a statuilor greceşti. Pentru a avea o idee
asupra idealul corpului uman căutat de Françoise
Mézières, putem face referinţă la sculpturile clasice
greceşti. Nimic mai frumos! Se constată o simetrie
perfectă între clavicule, umeri, braţe, coaste,
membre inferioare…
Proporţiile sale pleacă de la Numărul de Aur

raport de √5+1 =1,618…
2

posturala
Când există aceste forme, toracele prezintă
amplitudinea sa maximă şi respiraţia se efectuează
normal.

posturala
Examenul cel
mai important se Examinare-
va face deci în Tratament
tensiune

posturala
Descoperirea Este de departe,
tensiunilor ascunse, partea cea mai
responsabile de delicată a acestei
leziuni tehnici

posturala
Este nevoie de îndeplinirea a 2
condiţii:
1. Observaţia şi
cunoaşterea
2. A vedea, a simţi, a
ireproşabilă a
înţelege
biomecanicii
musculare

posturala
Tehnica:
Durere
În cadrul schemei clasice :
Contrac
Blocaj
tură
Metoda Mézières, prin modul

de abordare a musculaturii

posturala
TIPOLOGII
Pulsiunile comportamentale
În metoda Meziere este esenţial să
se ţină cont de:
“terenul”
fiecăruia, în
consecinţă de
tipologii, de
atitudini
corporale, de
diferitele lor
combinaţii.
De pulsiunile
carcteriale ale
fiecărui individ.
Subiect propulsat Subiect îndreptat

Subiect addus,
posturala basculat posterior
Pulsiunile comportamentale
Această noţiune este introdusă de kinetoterapeuta
Godelieve Denys-Struyf (Belgia)
Există 3 tipuri de pulsiuni, cele mai frecvente, dar se
întâlnesc şi combinaţii dintre ele.
Caracteristicile lor specifice sunt susceptibile de a
favoriza terenul predispozant durerilor de coloană.
Studiul de profil se face în raport cu linia verticală care
urcă dinapoia gleznei (cou du pied), singurul punct fix
în staţiune verticală este contactul piciorului cu solul.

posturala
1. Subiectul propulsat
Este proiectat spre înainte şi se
suspendă pe muşchii lanţului
posterior
În exces, paravertebralii se retractă şi
sacrul se orizontalizează,
determinând o spărtură lombo-
sacrată
Orizontalizându-se, sacrul se
dezîncastrează dintre oasele iliace şi
sacro-iliacele devin mobile, chiar
hipermobile, determinând dureri
lombo-sacrate şi sacro-iliace.
Global, spatele apare plat, capul
proiectat înainte dar şi retrobasculat.

posturala
Se recomandă subiectului propulsat
Destinderea tensiunilor muşchilor lanţului

posterior, atât la nivelul MI cât şi la nivelul
trunchiului
prin posturi de întindere adaptate,
eliberând în special muşchiul solear care
înlăcătează articulaţia talo-crurală.

posturala
2. Subiectul erijat (îndreptat)
Este poziţionat în axul vertical, tras în sus de
un lanţ profund cervico-toraco-abdomino-
pelvian.
La nivel cervical tensiunile sunt cele mai
accentuate ca şi consecinţă.
În exces, tensiunile diafragmului şi ale
psoasului vor fixa coloana toraco-lombară în
hiperlordoză, bazinul este în anteversie ,
tras de către psoasul-iliac.
Această atitudine este propice lombalgiilor
şi cervicalgiilor.
Paote antrena o flexie lombo-sacrală,
favorizând un antelistezis a L5 pe S1 şi
lumbago.

posturala
Se recomandă subiectului erijat
Reprogramarea la nivelul coloanei cervicale

Eliberarea diafragmului şi a psoasului.

posturala
Subiectul rulat şi basculat înapoi
Este dezechilibrat înapoi şi rulat în jurul sternului său.
Genunchii sunt în lejeră flexie
Sacrul vertical – retrobasculat
Spatele cifozat
Capul basculat anterior
Muşchii anteriori superficiali – dreptul abdominal cuplat cu
muşchii perineali, în special coccigienii (ischio-coccigienii) ca şi
adductorii, muşchii gracilis (drept intern) şi gastrocnemianul
medial (gemenul intern) sunt cel mai retractaţi în această
tipologie.
Vertebrele toracale superioare sunt în flexie anterioară,
determinând tensiuni ale muşchilor posteriori care prezintă
spasme de natură reactivă. (Trebuie să ne ferim de dureri de
faţadă.)
Zona lombară apare adesea cu curbură inversată , mai ales în
aşezat. În aceste condiţii, presiunea asupra discurilor
intervertebrale este importantă, ceea ce poate constitui un teren
favorabil pentru hernii discale.
posturala
Se recomandă subiectului rulat şi basculat
înapoi
În această tipologie trebuie neapărat destins

peretele abdominal
Pentru a elibera bazinul şi a-l refuncţionaliza.
Este evident că orice tonifiere abdominală este de
evitat, pentru ar întări doar terenul şi ar face
imposibilă obţinerea unei bune poziţii pe
ischioane.

posturala
TIPOLOGIE
Lanţurile de repliere sau închidere

Lanţ muscular de închidere şi de deschidere
Mezieriştii au introdus treptat noţiunea de lanţ

muscular :
de repliere /de închidere şi
deschis/de deschidere ;
Ele permit o interpretare mai bună a poziţiei
membrelor şi a centurilor şi facilitează corecţia
acestora.

posturala
Lanţurile de repliere sau închidere
Ele induc o rotaţie ale membrelor şi ale

centurilor către axul median al corpului şi o
atitudine de rezervă faţă de mediul înconjurător,
de protecţie şi de retragere, repliere în sine.
Se regăseşte în acest tip o hiperpresiune intra-
abdominală întreţinută de muşchii:
micul oblic al abdomenului şi
micul dinţat inferior,
Putând ocaziona o constipaţie cauzatoare
de dureri lombare şi pelviene reflexe,
a anteversiei bazinului cuplată cu o rotaţie medială a
membrelor inferioare.
posturala
Tratamentul subiecţilor prezentând lanţul de
repliere
Trebuie să elibereze tensiunile abdominale şi să

favorizeze mecanica respiratorie, ca şi
repoziţionarea bazinului şi a membrelor inferioare
prin tehnici potrivite.

posturala
Lanţul de deschidere
El antrenează membrele şi centurile în rotaţie

externă, într-o atitudine de desfăşurare , de
deschidere către mediul înconjurător, reflexie a unui
comportament mai degrabă extrovertit.
El priveşte şi muşchii trunchiului, legat de inspiraţie
şi de muşchii pelvi-trohanterieni care înlăcătează
coxo-femuralele în extensie şi menţin bazinul în
retroversie, ceea ce creşte presiunea în discurile
intervertebrale.
Riscurile de hernie discală sunt foarte importante în
măsura în care este dificil pentru aceşti subiecţi să se
aşeze corect pe ischioane. Ei sunt în majoritatea
timpului aşezaţi pe sacrum şi în inversiune de
curbură lombară.

posturala
Tratamentul subiecţilor prezentând lanţul de
deschidere
Eliberarea pelvi-trohanterienilor pentru a permite

refuncţionalizarea coxo-femuralelor
Contraindicarea tonifierii centurii abdominale.

posturala
TIPOLOGII
Tipologia cervicală
Pentru a completa noţiunea de teren, trebuie să
evocăm tipologia cervicală care permite
înţelegerea mai bună a incidenţelor lor
mecanice şi algice, în scopul propunerii unui
antrenament specific de normalizare a
tensiunilor musculare.

posturala
În urma observaţiei şi a palpării osoase şi
musculare se diferenţiază:
O rectitudine a c.v. cervicale sau o inversiune a curburii
cervicale superioare datorită excesului de tensiune a
muşchilor paravertebrali
O inversiunea a coloanei cervicale în partea mijlocie,
prin tensiunea muşchilor hioidieni care concură la
coborârea mandibulei
O exagerare a lordozei cervicale printr-un exces de
tonus a muşchilor posteriori
O proiectare anterioară a gâtului datorată muşchilor
scaleni şi SCM.

posturala
Toate aceste noţiuni sunt importante pentru că tratamentul este
condiţionat de tipologie.
Muşchii şi lanţurile musculare în cauză trebuie să facă obiectul unei
observaţii şi a unei palpări riguroase.
În aceste condiţii, tratamentul adaptat va fi cu atât mai eficace,
oricare ar fi localizarea simptomelor prezente.
Abordarea globală este determinantă în măsura în care tipologia
cervicală este în legătură cu tipul morfologic, cât şi cu tipul
respirator al subiectului. De ex, în anumite patologii, nu se va lucra
pe diminuarea unei hiperlordoze în regiunea toraco-lombară , fără
să fi eliberat în prealabil coloana cervicală care se găseşte în
rectitudine.
Refuncţionalizarea coloanei cervicale şi toracice în primul rând,
Apoi, permiţând bazinului să-şi regăsească o poziţie mai echilibrată,
eliberând muşchiul drept femural, facilitând ritmicitatea respiratorie
şi rahidiană - pe care hiperlordoza rahisului toraco-lombar o va găsi
ameliorată durabil.
posturala
Evaluare - diagnostic
Testul aplecării înainte

Examenul clinic
Anamneză, palpare cu privire la:

Redori
Impotenţe
Frânarea mişcărilor
Durerile ocultate – care nu apar decât la punerea în
tensiune globală a muşchilor posturali

posturala
Examinarea în ortostatism (faţă, spate, lateral)

posturala
Testul “aplecării” înainte
Este un test dinamic solicitând întregul rahis, bazinul,
membrele inferioare şi superioare şi respiraţia.
Acest test se poate realiza cu ”oprirea pe imagine”
Permite vizualizarea fenomenelor compensatorii care
apar prima dată şi deci muşchii lanţului care se exprimă
înaintea celorlalţi, ca şi amprentele majore lăsate de
lanţurile musculare ale trunchiului şi ale MS şi MI.

posturala
Flexia fiziologică Deficit de flexie dorsală a Tensiune a ischio- Tensiune a pelvi-trohanterienilor ş
a trunchiului gleznei gambierilor a pătratului lombar
Testul de
punere în
tensiune prin
flexia
trunchiului
Tensiune globală a lanţului posterior Tensiune muşchii Tensiune în muşchii

şi anterior posteriori şi psoas abdominali şi marele dorsal

posturala
Flexia fiziologică Deficit de flexie dorsală a Tensiune a ischio-
a trunchiului gleznei gambierilor

posturala
Tensiune a pelvi-trohanterienilor şi a Tensiune în muşchii lanţurilor
pătratului lombar anterioare

posturala
Tensiune globală a lanţului Tensiune muşchii posteriori Tensiune în muşchii
posterior urmată de cea a şi psoas abdominali şi marele
lanţului anterior dorsal

posturala
Tipologii respiratorii
Eliberarea blocajelor respiratorii

Tipologiile respiratorii
Françoise Mézières este prima care a acordat atâta
importanţă diafragmului.
Funcţia D poate fi dereglată în funcţie de tipul de
statică şi de starea patologică
D este spastic în poziţii inspiratorii dar şi
expiratorii
Deci, ar trebui să reechilibrăm ansamblul lanţurilor
musculare, făcând şi gesturi cheie pentru eliberarea
toracelui şi a abdomenului, în funcţie de modul de
respiraţie al subiectului.

posturala
Eliberarea unui
abdomen blocat
în expiraţie

posturala
Eliberarea unui torace blocat în expiraţie

posturala
Eliberarea unui torace blocat în inspiraţie

posturala
Toate lanţurile musculare fiind în relaţie cu D, respiraţia
trebuie să meargă până la extremitatea membrelor.
Cea mai bună respiraţie este cea care se poate exercita
liber, atât la nivel abdominal , cât şi la cel toracal, ştiind
că ea influenţează:
sfera viscerală
pompa limfatică
are răsunet asupra sistemului neurovegetativ şi emoţional.
Se întrevede astfel o acţiunea posibilă a respiraţiei,
plecând de la mecanica corporală, asupra anumitor
patologii întâlnite în reumatologie, în special durerea
de spate.

posturala
Tipologii psiho-somatice
Subiecţi structurali şi subiecţi funcţionali

Subiecţi structurali şi subiecţi funcţionali
Pentru o mai bună adaptare a tratamentului la

constituţia pacienţilor, au fost distinse mai multe
caracteristici fizice, fiziologice şi psihologice.
Astfel s-au diferenţiat subiecţii structurali şi
funcţionali.

posturala
Subiecţii structurali - SS
Sunt subiecţii îndesaţi, robuşti, cu alură mai degrabă
rigidă.
SS aleargă, pedalează, înoată, sar, se deplasează în
maşină sau motocicletă cu o grijă întotdeauna
pentru performanţă.
Muncesc fizic cu avânt
Tonusul muscular este ridicat
Redorile articulare de asemenea - sunt rigizi, în
special la nivelul lanţului muscular posterior
Ceea ce duce adeseori la durere de spate, blocaje
repetate.
Sunt predispuşi la artoroză. Pentru că
hipertonicitatea muşchilor poliarticulari conduce la
o lubrifiere defectuoasă articulară, se ajunge la
anchiloză.
Practicând activităţi sportive intense, câteodată
violente, pot avea episoade de lumbago şi torticolis.
posturala
Tratament - Subiecţii structurali
Posturile de întindere musculară cu componentă
proprioceptivă, însoţite de un travaliu respirator
Trebuie obţinute rezultate care să verifice
(demonstreze) că tratamentul are efect asupra
durerilor, jenelor care le limitează activitatea
specifică lor, pentru a putea fi capabili să adere în
continuare la acest tip de tratament global.
Odată, un prim rezultat obţinut, ei sunt capabili să
continue, să muncească pentru a progresa şi îşi pot
modifica felul de a fi şi de a trăi.

posturala
Subiecţii funcţionali - SF
Sunt subiecţii alungiţi, longilini.
Dar ei pot adopta o anumită atitudine de repliere, de
închidere în sine şi să rămână în defensivă, în gardă.
Prezintă adesea redori, dar muşchii lor sunt în special
crispaţi, şi reacţionează într-o manieră dureroasă la
presiune şi întindere.
Nu suferă cu adevărat de boli organice, ci de tulburări
funcţionale de ordin digestiv, circulator, de dureri
musculare şi articulare.
Au mari dificultăţi în a-şi controla emoţiile, şi prezintă
o mare sensibilitate la stresul fizic şi psihic.
Au tendinţa de a reacţiona la orice schimbare prin
somatizare (manifestări la nivel fizic, corporal) care le
pot otrăvi viaţa.
Sunt ciclotimici, pot trece rapid de la o stare
emoţională la alta,Metode
Carmen Serbescu/ exaltaţi, apoi brusc deprimaţi.
de reeducare
posturala
Subiecţii funcţionali
SF au dureri şi poate să-i doară totul, după propria lor expresie.
Prezintă adesea tensiuni la nivelul gâtului, feţei, mandibulei,
spatelui, şi a braţelor până la mâini, care sunt adesea crispate şi
reci.
Cu vârsta, SF vor prezenta tulburări posturale, lanţurile lor
musculare se vor rigidifia pentru a realiza o carapace.
La nivelul sferei abdominale, spasmele musculare şi tulburările
digestive sunt frecvente.
Respiraţia nu este liberă nici la nivel toracic şi nici abdominal.

posturala
Tratament - Subiecţii funcţionali
Dacă SS au nevoie de u tratament bazat pe întinderi musculare pentru
a-i elibera de redori, SF nu au aceleaşi beneficii de pe urma
întinderilor
Ei prezintă esenţialmente spasme şi crispări care duc la rigidifieri, dar
nu la veritabile retracţii musculare.
SF obosesc uşor şi va trebui să se evite posturile de întindere
musculară prea lungi şi intense la început.
Durerile lor musculare sunt înainte de toate plângeri pe care trebuie
să ştim să le primim în mod diferenţiat
Abordarea trebuie să fie progresivă pentru a se evita apariţia atitudinii
defensive
Ca primă intervenţie vor fi tehnicile blânde, pe bază de facilitare, de
relaxare neuromusculară, permiţând de a gestiona mai bine relaxarea,
destinderea, şi de a obţine conştientizarea asupra tensiunilor ,
generatoare de multe probleme.
posturala
Se pot face masaje ale feţei şi gâtului, relaxante, blânde
Se poate lucra tehnica “contracţie-relaxare” pentru a elibera
mandibula.
Lucrul specific la nivelul abdomenului pentru a elibera respiraţia şi
sfera digestivă folosind tehnici de masaj reflex pe zonele de proiecţie
viscerală.
Progresiv, lucrul în stând poate fi realizat pentru a facilita astfel
ancorarea pe sol, şi pentru a stimula toţi captorii/receptorii
proprioceptivi ai picioarelor, cefei, coloanei vertebrale, aparatului
vestibular şi ochilor.
Puţin câte puţin, prin această abordare adaptată, SF vor putea să-şi
regăsească o libertate corporală şi respiratorie, facilitând astfel
gestionarea anxietăţii, stresului şi a conştientizării corporale ,
permiţându-le astfel să le neutralizeze mai uşor.

posturala
Lucrul:
• în torsiune pe lanţurile
miofasciale ale
membrelor inferioare şi
superioare,
• în rotaţie pe coloană
şi centuri prin aplicarea
posturilor sferoide
Sunt indicate la SF cu
condiţia ca ele să fie
instituite gradual.

posturala
Subiecţii micşti
Majoritatea prezintă defapt o postură mixtă
De aceea trebuie să ne ferim de o viziune schematică
Şi să admitem că un subiect are doar o dominantă
funcţională sau structurală.
Va trebui să compunem pentru fiecare un tratament
care să corespundă cel mai mult cerinţelor, nevoilor
care se fac simţite pe parcursul şedinţelor, ţinând cont
de reacţiile individuale, de evoluţia tratamentului şi de
rezultatele obţinute.

posturala
Urmările stresului asupra posturii
Durerea - un semnal de alarmă

Subiecţii cu postură “bună”
De obicei aceştia se plâng de spate dureros, greutate pe umeri, spate “plin
de… stres”.
Stresul cotidian
Dacă durerile au o origine mecanică sau posturală, stresul legat de emoţii
este factorul declanşator şi repetitiv al durerii de spate.
Stresul- maladia societăţii
Stres- cuvânt de origine engleză provine din latinescul stringere =a
strânge, a sugruma
Stresul poate da o senzaţie de:
constricţie, de blocaj cu tensiuni musculare
dar şi de inhibiţie, de sufocare.
Iniţial menită să combată sau să fugă (reacţia la stres “luptă sau fugi”),
energia pusă la dispoziţie de corpul nostru, se întoarce împotriva lui.
Un mare număr de pacienţi prezentând cervicalgii, dorsalgii sau
lombalgii
Carmen suferă fără
Serbescu/ să găsească
Metode de reeducarenicio ieşire.
posturala
Spatele, ne previne în felul său propriu
Toate emoţiile noastre , toate sentimentele noastre

se pot înscrie într-o schemă de tensiuni musculare
sub influenţa sistemului simpatic. Repetându-se,
tensiunile de care nu suntem conştienţi şi de care
nu reuşim să ne debarasăm, vor antrena progresiv
contracturi, retracţii, rigidifieri, şi vor conduce la
dezechilibre, blocaje şi dureri.

posturala
Durerea - un semnal de alarmă
Înainte de a încerca să o înlăturăm, ar trebui să o înţelegem
Corpul prezent este constituit din corpul trecut, adică din tot ce am
reuşit să acumulăm atât pe plan fizic cât şi psihic.
Asfel, ar trebui să abordăm pacientul global
Astfel, în afara tulburărilor morfo-somatice (TMS), vom avea din ce
în ce mai multe tulburări psiho-somatice (TPS)
Observare şi ascultare
PREZENŢĂ - care simte, priveşte, ascultă, şi care face apel la
atingere, respiraţie, voce, privire.
Prezenţă fără judecată, fără lecţii, dar fără compromisuri pe plan
terapeutic.
SĂ ASCULTĂM ÎN MOD NEUTRU ŞI SĂ PĂSTRĂM DISTANŢA

CORECTĂ
posturala
posturala
posturala
posturala
posturala
posturala

3 Metode de Reed Post Mezieres

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3 Metode de Reed Post Mezieres

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din Oradea

Facultatea de Georgafie Turism șiSport

Metode de reeducare posturală

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Definiţie, caracteristici generale,

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

A devenit evident că nu este suficient să aplicăm doar

Muşchii ne determină forma corpului

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Lanţurile musculare sunt definite ca şi « un ansamblu de

Fiecare lanţ muscular se comportă ca şi un singur şi unic

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Proporţiile sale pleacă de la Numărul de Aur

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Metoda Mézières, prin modul

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Subiect propulsat Subiect îndreptat

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Destinderea tensiunilor muşchilor lanţului

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Reprogramarea la nivelul coloanei cervicale

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

În această tipologie trebuie neapărat destins

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Lanţurile de repliere sau închidere

Mezieriştii au introdus treptat noţiunea de lanţ

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Ele induc o rotaţie ale membrelor şi ale

Trebuie să elibereze tensiunile abdominale şi să

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

El antrenează membrele şi centurile în rotaţie

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Eliberarea pelvi-trohanterienilor pentru a permite

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Testul aplecării înainte

Anamneză, palpare cu privire la:

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Tensiune globală a lanţului posterior Tensiune muşchii Tensiune în muşchii

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

Eliberarea blocajelor respiratorii