tlFI[ITl r!, t.

()MAN]:sc ln r,r,t'1,:Rn,r'uHn
lt llu.t:tt.'ntnt'tt ttnut ,,l,,,' urr irr lloslrrrrrt.l t, (;.,t,t.,,,tt
inlelep(i. tttitici srrrtt tttt'ot';t(l
Mttn',ttttttt,;ttt'sl rtl llcrlc;r nrit irl'lrrrulrr-rc intr-,i str.rirrsir rr.Lr(rr.t.rr
:Yjf!:t
pnmele doui.
4.Mitul erotic, rczttllrtl <lirr irnplctircir sr:nlirrcrrtului irrhir.ii r:r'ptilt.t,rr t.cl rrl
peisajului in numeroasclc lictlrrri, romantc, irlilc, clcgii irr cirrt: rrrlrilrrrrrr
116lrv'
poetice specific eminescicrrc, prccum lurttt, r.ttrlrttl htttl, t..t,t,tu.t,lt,,
- , MIIIAI EMINESCU t,tttttttl,
I 850_l 889 Steaua,pasareaetc.(Somrulrousepdsdrcl<,...'l'eldngei1tltt1l11f.l,ll.\l,|
Dorinta, Lac:ul, Floare albaslra, Sara pe deal ctc.). Sub-ipccic lilpzplrr.rr,
rrrtrrl
MIT(JRI ESENTIALE crotic isi va glsi intruchipare artisticl deplind in LuceaJiirul. l)t. 1ltlr.l,
rrrrrrr.l.
poem rimdne sinteza citre care converg mai toate miturile
* ) enurncrirl(. i1(.1
S.Mitul oniric, prin care saltul din cotidian intr-o altd lurnc. vrrtrrrrlrl, rhrrtrt

r{q -i(l ctr atAta ardoare, se slv6rseste in multe poeme, dar si intr-o prozn (.1 ,\ittt

a4
L PRELIMINARII t,,tp,ttl

tl t
Ca poet romantic de sintezd, in a doua
jumdtate a secolului al XIXJea, Eminescu nu
putea si rlmdni in afara preocupirii pentru
l)ionis. visul devine, asadar. la Eminescu, pr".urn la at6ii
lxx.(r r,nrrlrrrr r,
rrrodalitatea principald de a se sustrage meschindriei lumii
,,cclci 1..v,.,,,.
6' Prin mitul intoarcerii la elemente intelegem aspiralia ronurrrrrrr ,,llrr.
,rr
spittir-l ocrotitor, in care ritmurile macrouniversului au rdmas'rrcrrlk.rrrtr.. ,,pir(nr

IJ mitologie. Se constatd insl cd, daci romanticii

din generaliile anterioare, ca Byron ori Shelley,
virz'tt ca o pavdzd impotriva oboselii si aliendrii spirifului agrcslt rlr.r.rr,,tr
trcpidanta a vielii comune. Codrul pare sd dohdndcascd cel irrLi
rrl,r
rlrlc:,,..r ,,,, ,,..;,;
reluau"mituri din cultura. universald, crestind firnclie si in exegeza eminesciand s-a putut vorbi despro lrrllrrt
;lilrlrrr ll
sau precrestinE, cdrora.le cdutau gi le dideau, lntr-adevrr, nu sunt puline poeziile in care codrul e vdzut in irccrrr1
rp,.,rrr..,r
reinterpretdndu_le, semnifica{ii romantice, practic motivul traversdnd intreaga perioadS creatoare a poetului,
l'it.r,,r'r. r,,rl,,r
lrtttittcscu are obsesia unei rnitologii nationale, pe care o afld in stiatul folcloric al
c:rrlltrrii autohtone, in istoria patriei, ori o_creeizr din substan{a insdsi a propriei
rx rlc antume, fie de postume, adicd: Fiintt btiiet, paduri curreicrrun, t), t,1111,,,
' llcvatlara, Floare albastra, Dorinla, Memento mori, povasrt,rt r)ttr lttt.t
poczii. )
ttrsilorile'. Scrisourea lll, Calin (file din povesle), Mttsal.in si crtdrtrl. llrtt ttttt '
chiar si cdnd tttr
abordeazd, mituri de circulatie universali, cum ar fi cain
..
Ahcl (postuma Gemenii), orfeu
gi
Itr .singur dor etc.
;i Euridike (strigoii), poetul rom6h
autohtonizeazl intriga, circumstantele. personajele, legindu-le'de iitoria prelatin6
7' Mitul creatorului izvorSste din preocuparea permanentd a pot.lrrlrrr
1rqrrrrr
rostul si condilia omului de geniu, teme pe marginea cdrora el facr: lr.l1.r.(rr
a poporului nostru, ori de motive folclorice binJ reprezentate in literatura ,rrrrrrr,
popularS. ori orgof ioase in poeme ca sc'risourea [, Lucectfartrl, oda (tn merrtt ttttrtt.)
./
Exegetii eminescieni au putut vorbi de un mit al substratului dacic dl 8. Mitul poetic e vdzut in doui ipostaze: ttna, in care rostul p(,.zlr.r r.,,rr. ,,,r
poporului romdn (in poeme ca Gemenii, sarmi,s, Genaia\, de un mit al geniului, pund,,haine de imagini pe cadavrul tfist si gol",,,Strai de purpuril
\\r rilr Ir,,,r,
dc u-n mit al pddurii si de altele. De curdnd insr, in cuvdntul inaintJ al unei tdrdna cea grea"; alra., care izvordgte'din in.sasi esenta poeziei
,,ca cxl)r(.sr. rl ,r, r

irntologii dinpoezia eminescian5, apdrutd in 1991 la Editura Fundatiei Culturale rruzicalitdti interioare profuncle, un orfism g;n"rati;ati;;;;i;; irrcrntrrrrrtrrlrrt,r
llomdne, Eugen Simion descoperd opt mituri posibile in poezia lui Erninescu. care devine scmnul de identitate al eminescianismuiui...
Accstc mituri de intensd circulalie in opera eminesciani ar fi urm[toarele: Din pbtrunderea osmoticd a acestor urituri ce devin clasificlhilt.rhrlsl ,;111
l. Mitul nasterii si al mortii universului. care eapdtd, expresia cea mai
-
necesitdli didactice- si a altora, IIrd incloiall, se constituie fluidul vit:rl.
lorrrrrrl,r
crrrvingf,toare i'n ^tcru'3o are.a I ia iigiriunea urlui dac, dintre antume, dar sangvind irepetabild care circuli in organismul intregii operc cll1r(.rr r.1r
cxistcnt qi in postume ca Miyesanu, Gemenii oi Mernento mori. antumd ori postum[, asigur6ndu-i, pentru ctcrnilatc, viatriiitatea.
-2.IVIitul
istoriei, fundamentat pe criteriul moral al opoziliei dintre bine qi rdu
qi inchcgat artistic de cele mai multe ori pe antiteza airrtrb trecutul elorios si
prezcntul dcc[zut. Sunt semnificative pentru acest mit poeme ca Scrisiarea lil, SCltISOAltl:A I
l',lpignii, lmparat $i proletar, Scrisoarba IV.
3t
.. |Iilut
infelcptului (al dascdlului, al magului), urmaE, de regulE. al zeilor Cind cu genc ostenite sara suflu_n lun-rinarc.
rrllrr{i. Ia inccputul inceputurilor - sau el insuEi zetr
-, apirdtor il tegii acelor
vrcrtti, capabil sI dcscifreze tainele aflatc in serirnele din cartea lumii. Isemenea
Doar ceasornicul urmeazi lr-rng_a tinrpLrlui cijrarc.
Cdci perdelele-ntr-o parte ciintl lc tlai. .;i lr otl:ric
[,irna varsi pcste toatc volrrplo;r:rt t.i vlrp:rrr:.

346
I