ANUL VIU, No.

2 FEBRUARIE, 1927

Organ oficial 0e piopagantiâ

al S o c ie tă ţii
,Mormintele Eroilor
C o m ite tu l C e n tr a l

^.CHIROVICr
 O rg a n
„România Eroică"
o fic ia l de c u liu ră şi p ro p a g a n d ă n a ţio n a lă
Al S o c i e t ă f i i „M o r m i n t e l e Eroilor"
Sub î n a l t a o c r o t i r e a
M. S, R E G I N A MARIA
Preşedinte activ: I. P . S. S. P a tria rh u l M iron C ristea
R edacţia şi A dm inistraţia: S o c . „M orm intele Eroilor”, Palataî Patriarhirei — Bucureşti.

S u m a r u l :

P o r tr e t u l M . S. R e g in a M a r i a .................
D in t r e c u t ( v e r s u r i) ..................... . Mircea Răduleseu.
P o r t r e t u l M . S. R e g e le F e r d i n a n d 1 .
A v ia ţia ( v e r s u r i ) .......................................... Aurelian Păunescu
A u to g r a f u l I. P . S. S . P a tr i a r h u l R o m â n ie i D r. M iro n C r is te a
S e r o a g ă p l u g a r u l ...................................... Gh. Bălteau
I n a u g u r a r e a m o n u m e n tu lu i e ro ilo r a rg e ş e n i
d in P i t e ş t i ........................................... R . E.
P o v e ş ti din v re m e a r ă s b o i u l u i ................. Lt. în rezervă Ghiţescu Niculae

PREŢUL ABONAMENTELOR:
Abonament anual ediţie velină pentru autorităţi şi instituţii 1500 Lei,
particulari 1000 „
„ „ ,, obişnuită 120 Lei — Exemplarul 10 Lei.
Abonament anual ediţie obişnuită pentru pensionari, săteni, soldaţi şi şcolari 60 Lei,

m m ® © :© © © :© © ©:©:©:©;©;©
fuVi

i) [ u v G A l a ^ t v i x ţ u i C i i ,

t i, 'V*.XZ liju r „ t{ . *L £ /W C £ w C îC 4 & 4 \ CAm

tfcU'W^Ci /U*U'm&b+Â Ăv v a *^U «c*w ^ i î \

2 R O M Â N IA ERO IC Ăi
Q3G06oooooooqoooooooooooouooooooooooQooooooooooooooooooooeooooooooooooo66o<^oooooooo‘xxxx)6oo3Qooooocot’Ooooooooooooooooaoooooooooooobooooooocooo6oooooooooa

tfOOOOOOOQooooooQCOOOOOOOCOoooooooooooooQocx?<^ooobx>ocoooo30(^ooooooooooocx3ex»cxxKityatxxx^ooQcxxxx>«xx»o^ocxaooQoo;xaQQcxy^nont^xx>POQQQtx?oooo<X)00oo^

Din t r e c u t ...
Cu muşchi acoperită şi cu olane roşii,
Cu străşini dătătoare de umbră răcoroasă, '
Aşa în vremuri bune te-au ridicat strămoşii
Şi te ştiam pe lume, patriarhală casă.:.

întâii ochi spre viaţă eu i-am deschis prin tine;

La v itra ta bătrână mi-au spus poveşti bunicii...
Re 'ăd ca n vis grădina cu meri şi stupi de albine
Şi <u poteca ninsă de rochia rândunica!

Era pe-atunci în tine atât prisos de viaţă;

La g e m u r i, în ulcele, muşcate şi betunii...
Urcau pe zid zorele şi’n ori-ce dimineaţă
Cu tril sglobiu şi proaspăt mă deşteptau lăstunii.

Revăd gigantici, duzii, ' sădiţi de mâini bătrâne,

Cu ramuri no duroase întinse’n slăvi albastre;
Unde sunt oare astăzi hambarele cu grâhe?
Unde-a pierit belşugul gospodăriei noastre ?

Văd ceaţa cum se lasă şi sufletu-mi apasă,

Mă-apasă tot trecutul, sub afumata grindă,
Mă uit strein la toate din vechea noastră casă,
Strein mi-apare chipul în ciobul de oglindă...

Părăginită-i curtea şi fă ră de ulucă, ;

Din tot belşugul vieţei n'a mai rămas nimica,
: Un dud bătrân căzut-a şi altul e pe ducă...
S a prăpădit bunicul şi a murit bunica.

Purtând în ochi-mi umezi himera ţinereţii

Privit-am lung spre cuibul pustiu 'de rândunele
Şi obosit de toate cărările vieţii - <• ^
Am stat să plâng pe pragul copilăriei mele!

Mircea Dem. Rădulescu

^ / 50oooab0d66d 3 0 0 0 0 0 oorooooo'poooooo6<>66G6666ooo66âo©c<xx)ooooooooooocs»oooooopDodo^oc oooo ooooocxxsocjooooocooooooooboooooob^oooooopoooooooorf

^P » o ao oooooooooox> ooc»oo^ x^^oooooţxxwooooooQoooootîoooooooooopoooooooxoooooooooooooooooooooooooopooocioooooooooooooooţoooooocooooooooooooeooooooooooo'

R O M Â N IA E R O IC Ă

M. S. 'R. FE R D IN A N D I, Regele tuturor Rom ânilor

In zilele m ari ş i isto rice In care neam ul ro m â n esc şi-a cu cerit pen tru to td e a u n a , p rin je r tfa su telor d e
mii de eroi, drepturile sale la viaţă şi libertate el n ’a u ita t niciodată p e cel dintâi d in tre eroii săi, p e M . R . R egele
F erdinand I, a l cărui s u fle t a f o s t una cu su fle tu l neam ului.
Astăzi, m ai m ult ca oricând, întreg poporul rom ânesc îşi îndreaptă recu n o ştin ţa şi dragostea s a n e ­
m ărginită către M. M. L. L. R egele şi Regina, care a tâ t în timpurile senine, cât ş i în tim p u ri g rele , au m ers cu
n estrăm utată şi eroică h o tă râ re în fru n te a d estin u lu i să u ş i Le urează d in toată in im a încă m ulţi a n i de viaţă
fericită p en tru binele ş l p ro p ă şire a neam ului. R om ânia Eroică
 R O M Â N IA E R O IC Ă

: 1

UJy - • » pYcTol ^YOf'eJ ' foYc)1

A V I. A Ţ I A
(f'R A U A U -N T )

....Sunt zborul, zborul falnic, sunt visul legendar,

19
Avântul către soare al bravului Icar ;
Sunt Meşterul Manole cu aripi de şindrilă, '
Sunt Vlaicu, Zorifeanu, sunt mândră escadrilă
* Ce poartă tricolorul sus, to t mai sus, spre soare.*
Sunt santinela ţării la graniţi viitoare v ,
Când lumea va cuprinde ţinutul sideral,
Sunt sufletul ce zboară cu-aripi de ideal...

Priviţi cum vin copiii, sub aripele mele,

Să-i port în zbor nostalgic prin lumea mea de stele.
Viaţă lor e jocul capriciilor sorţii, .
Dar ei primesc ironici ameninţarea morţii.
'Nu-i forţă să opriască, în tragica-i splendoare,
Avântul omenirii în drumul ei spre soare.... ' '

Sunt zborul, zborul falnic, sunt visul legendar,

Avântul către soare al bravului Icar.
Redaţi-mi largul zării, mi-e dor de libertate,
Destul am stat aicea cu braţe1ncătuşate.
De nu-mi veţi da îndată nici aripi, nici motor,
Atunci pomi-voi numai cu sufletul în zbor.

' Aurelian Păunescu

l<5S©©96îK9lOTa^S^S^6t>®<S^ffi©65SQ>î^>6^S^S^eH^©R9®©C5b!©i ©R96S9©R9l

iS>RS©s9GS©i
R O M Â N I A E R O IC Ă

I. P. S. S . Patriarhul României Dr. MIRON CR1STEA

Preşedintele Soc. Mormintele E ro ilo r

\ryt>cA-

( W d . vCA.'
 R O M Â N I A E R O IC Ă

oooooooooooooooo
ooo ooo ooo qgo
OOO
o o
OO
O 00
o o

SE RO A O A P L II O A R U L
Cerescule ’mpărate
Puternic Dumnezeu
Izvorul bunătăţii
Ajută plugul m e u !

Ori unde mă voi dace

In ţarină să ar,
Acopere sămânţa
Cu milă şi cu d a r :

D ă -i ploaie şi căldură
La timpul potrivit
Să am şi eu şi ţara
Precum ai rânduit

Iar când ne-o f i pedeapsa

Cu anii secetoşi
Să nu te mânii Doamne
Pe bieţii păcctoşi

îndură, lasă, iartă

Cum Fiul Tău iubit
Iertat-a de p e cruce
Pe cei ce L-au hulit,

Şi dă-ne bucuriei
Doritei primăveri
D e ziua luminată
A sfintei învieri.

Gh. Băltean

1^888SSS888^^o

(o T *x ej
\p/

IliH H llllllIlll
 R d M Â N I A E R O IC Ă
Inaugurarea monumentului eroilor argeşeni din Piteşti.
In ziua d.e 26 S e p t e m b r i e 1 9 26 a a v u t loc
cu o d e o s e b i tă s o l e m n ita te in u g u r a r e a m o n u ­
mentului rid icat la r e g i m e n tu l 4 A r g e ş din
P i t e ş t i în a m i n t i r e a eroilor A rg eş en i c ă z u ţi pe
a ltarul s f â n t al P a tr i e i, p e n tr u r e a l i z a r e a i d e a -
[M onumentul EroilorJ[argeşeni rid ic a t în p o a rta regim entului 4 A rgeşi P iteşti, care a fo s t inaugurat
în%ziua de 2 6 S eptem vrie 1926.
lului naţional şi în t i n d e r e a h o ta r e lo r R om â n iei
la marginile ei v i s a t e de tot r o m â n u l d e p e s t e
2 0 0 0 ani.
A c e s t înnălţător m o n u m e n t a ş e z a t în p o a r t a
că z ă r m e i s u s c i t a t u l u i regim ent şi în v a l e a T ri-
v alea; sim b o lize ază sacrificiul eroilor c a r i a c u m
10 ani ş i- a u p ă r ă s i t părinţii, soţiile şi copiii lor
iubiţi şi au pornit e ş i n d la c a z a r m a a c e s t u i
r e g i m e n t prin v a l e a T r i v a le a d e u n d e s e îm ­
b a r c ă şi s b o a r ă p e s t e munţii C a r p a ţ i cu ochii
şi sufletul la T u r d a , S">re a în fă p tu i pe vecie
c e e a c e M ih ai şi Ş t e f a n f ă c u s e r ă p e n t r u o clipă.
El va v o r b i g en era ţiilo r v iitoare d e s p r e s a ­
crificiul os taş ilo r a r g e ş e n i p e n t r u r e a l iz a re a
idealului n aţion al p e n t r u d e s r o b i r e şi justiţia
omenirii.
M o n u m e n t u l c a r e e s te înălţat d in iniţiativa
şi cu m u n c a inimosului c o m a n d a n t al Regi-
jmentului 4 Infanterie, Colonelul P â r â i a n u B arb u,
a j u t a t d e a p r o a p e d e c ă t r e a j u t o r u l s ă u , Locot.
Colonel Bengliu C o n s t a n t i n , c a r i am bii îşi iau
a c e a s t ă g r e a s a r c i n ă şi î n t r ’un timp m a i puţifi
de 4 luni. M o n u m e n t u l e s t e înălţat şi a d m i r a t
de t o a t ă iumea. F a p t e l e n e î n d r e p t ă ţ e s c a-i
c a r a c t e r i z a ca s p rijin ito rii c u l tu ui e r o i lo r p e n t r u
e d u c a ţ i a os taş ilo r cari c â l c â n J pe s u b t a c e s t
a r c d e tr i u m f al m o n u m e n t u l u i , îşi s c h i m b ă
d e o d a t ă sufletul lor d e pân n a c i în sufl t d e
oţel c u dorul i m e d i a t d e r ă > b u n a r e a m ii* r d e
eroi ale c ă r o r n u m e s t a u a ş t e r n u s e pe 'es p e z il e
d e p i a t r ă „ c ă eroii n u s u n t morţi ci t r ă i e s c în
noi că s u n t er o i“ . A s t e a s u n t fap tele C o l o n e ­
lului P â r â i a n u şi L o c o t. Colt nel B eng liu C o n ­
s t a n t i n s p r e l a u d a şi a d m i r a ţ i a lor.
L a a c e a s t ă m a r e s o l e m n i t a t e au m a i a s i s t a t :
G eneral D um itrescu Constantin, com andantul
co r p u l u i I de a r m a t ă ; g e n e r a l S t a i r b u . e s c w ,
c o m a n d a n t u l diviziei UI; Ş t e f ă n e s c u A le x ., c o ­
m a n d a n t u l b r i g ă z e i 11 d e a r t i l e r i e ; E p i s c o p u l
d e A r g e ş ; O v id B ă d u l e s c u , p n f e c t ; g e n e r a l
l a n c o v e s c u , d e p u t a t ; V elicu A t a n a s i u , a v o c a t ,
g e n e r a l Lişcu ; I a n c u P u r c ă r e a n u , s e n a t o r ; Z e -
n o v ie , p r im p r e ş e d i n t e al t r i b u n a l u l u i ; Ş t e f a n
 8 R O M Â N IA ■E R O IC A
Martinescu, primar; Ion Posescu, d e p u ta t;
inginer Baranga, s e n a to r; Vasile Teodorescu,
inspector general sanitar; Honoriu Bănescu,
deputat ; Protopopul Vimjlescu; colonel Homo-
riceanu, deputat ; Mişu Păunescu, sub prefect
t i judeţului; colonel -Colotescu; Vasile Vâlsă-
nescu, avocat şi fost deputat; Iorgu Zănescu,
mare comerciant; preoful Mateescu, confesorul
garnizbanei; colonel Stoicescu, pensionar ; co­
lonel tyegulescu, pensionar; ManoleDumitrescu,
directpr de b a n c ă ; Damitn, director al poli­
ţ i e i ; apoi coloneii: Popescu Dumitru, Alexan-
tirescu, sub şef de stat major al diviziei III a;
Pârâianu, comandantul regimentului 4 Argeş;
Spiroiu Mişu, comandantul regimentului b ar­
tilerie; Negoescu, medic şef al spitalului div.
IlP a; P ău n escu ; Bengliu .Const.; Dumitrache
Bănescu ; Teodoru; Budeanu, comandantul cer­
cului de recrutare Argeş ; Bâbeanu ; locot.-co-
.Ionel farmacist G eorgescu; m aiorii: Istătescu
C . ; Liiei I.; Ionel A lexandrescu; Dimulescu ;
căpitanii: M ardare; G eorgescu; Locotenent N.
Copaciu, delegatul societăjei „Mormintele E-
roilor“j din Bucureşti, precum şi întregul Corp
ofiţeresc din garnizoana locală.
încă de pe Ia orele 9, lumea din oraş a in-,
ceput să se îndrepte spre monument, pentru
a-şi ocupa locurile la tribună şi pe trotoare.
Apoi încep să sosească delegaţiunile societă­
ţilor, şcolile, văduvele de răsboi, orfanii de
răsboi şi iume foarte multă din toate clasele
sociale.
Impresionantă a fost sosirea societăţei „Munţii
Coţii" a demobilizaţilor din Argeş, cari au
venit în formaţie ostăşească, cu drapel şi
trompeţi militari. : ^
La orele 11, D l General Dumitreseu G , co­
mandantul Corpului I de armată cu statul său
major, a trecut în revistă trupele din garni­
zoana locală cari erau îrşirate pe trotoare în
faţa monumentului. Apoi s ’a făcut prezentarea
şefilor de autorităţi, a ofiţerilor superiori şi a
invitaţilor.
La orele 11. şi 20, s ’a început solemnitatea
printr’o slujbă religioasă oficiată de episcopul
de Argeş, însoţit de clerul din Piteşti, după
cari apoi trei locotenenţi citesc listele eroilor ; vă le a g ă : Este datoria de a păstra neatinsă
argeşeni morţi* pentru Patrie, ia r în acest
interval preoţii stropesc cu aiasmă monumen
tul, binecuvântând pe soldaţi şi pe toţi.cei de
faţă, . • / curat şi în braţul vostru de oţel, se reazămă
C uvântarea D-lui Colonel P ârâianu
In răsboiul desrobirei neamului, judeţul Argeş
dând jertfă pe altarul Patriei 20 de ofiţeri şi
2300 de soldaţi, am căutat să eternizez aseastă . seamăn, către - marele nostru Căpitan, către
vitejie, ridicând acest monument, acest arc de ' Majestatea Sa Regele Ferdinand, făuritorul
triumf, la poarta regimentului 4 Argeş. Pentru
ca toţi să cunoască faptele pe glorie ale re­
gimentelor 4 şi 44 infanterie. D-.l colonel a
făcut istoricul luptelor din campania 1916-1-918.
Continuând d-sa s p u n e : Fiţi-mândri de re­
gimentele ce au luptat atât de brav. Prin
jertfa a 20 de ofiţeri ş r 2300 soldaţi, v’aţi
deschis loc de cinste în cartea de aur a nea­
mului nostru. .
Eu, comandantul regimentului 4 Argeş, con­
vins fiind că războiul de mâine este războiul
sufletului; că ‘c instirea eroilor .de eri, făureşte
pe eroii de, mâine, am ridicat cu modestele
mijloace ale corpului, acest portal monument,
dându-i numele de „Poarta Eroilor", pentru
a eterniza vitejia fără seamăn a eroilor acestor
două regimente din Argeş.
Pe sub poarta aceasta, copiii, bătrânii, sol­
daţii, concentraţii, femeile cari îşi vor căuta
fecior i, se vor opri o clipă, îşi vor înălţa gândul
către CeLcle Sus şi vor aduce o lacrimă, ca
prinos de recunoştinţă, în faţa acestor pomel­
nice de eroi, realizând astfel prin pilde şi fapte,
educaţia ostăşească' şi naţională. Am' ţinut ca
pe bolta, acestui monument să scriu crezul
nostru ostăşesc prin cuvintele: Pentru Ţară,
Pentru Rege şi Drapel... cuvinte pentru cari
eroii ce-i priviţi şi-au sacrificat ce au avut mai
scump. ,
Aceste cuvinte să vă fie şi vouă crezul de
mâine, spre a fi demni urmaşi ai celor cari
s ’au luptat Ia Bran, Kalbor la Homorod-Iztkter,
Mărăşti, ori la Boiţa, Şelimberg, Tălmăci şi
Mormântul.
Am mai scris ‘cuvintele.- „Ei n’au murit
trăesc în noi, că sunt eroi11, pentru ca gene­
raţiile ce se vor perinda pe sub acest monu­
ment, să înveţe cultul eroilor, care este însuş
cultul neamului nostru.
Ostaşi,
Frumoasă' moştenire ne-au lăsat părinţii şi
fraţii noştri ce au luptat pentru întregirea
neam ului..
Fiiţi mândri, voi argeşeni, de gloria înscrisă
' de ei în cartea de aur. Dar o datorie sfântă
moştenirea ce ne-au lăsat. Duşmani mulţi ne
pândesc dela hotare, dornici de a ne rupe din
-sfântul pământ al Patriei. In sufletul vostru
siguranţa zilei de mâine. Fiţi demni de cei 2300
de eroi; fiţi demni de numele de Român. In
aceste momente înălţătoare, mai avem o scumpă
datorieî este aceea de a ne îndrepta gândul
către. Acela care-a fost simbolul vitejiei fără
României Miri *şi să rugăm pe Dumnezeu să-i
R O M Â N IA E R O IC Ă
dea zile multe, pentru a duce mai departe pe
Câile înţelepte, destinele acestui neam.
C u v â n t a r e a P r o t o e r e u l u i V in tile s c u
. „Cine dintre noi nu ştie, fraţi români, drept
credincioşi, că sunt' unele clipe, unele ceasuri
ale vieţii, când tăcerea, lacrimile, amintirea şi
speranţa mută sunt tot ceeace poate să ex­
prime inima. Aşa încât trebue să mărturisesc-
că cuvântul nu mi se pare tocmai potrivit în
acest moment şi în acest loc. Singure, două
vorbe ar forma cea mai frumoasă cuvântare
panegirică şi patritiocă: 1916— 1918! Să dăm
drumul amintirii să cutreere toate direcţiunile
în întinsul patriei noastre, prin văile Dunărei,
Tisei. Jiului, Oltului, Argeşului, Buzăului, peste
dealuri şi crestele munţilor, prin trecătorile lor
şi peste şesuri. Să ne întoarcem apoi aici şi
să lăsăm inimile să se reverse în sentimente
de admiraţîune pentru eroii noştri în rugăciuni
pentru odihna sufletelor lor în fericirea eternă
şi în urări patriotice pentru propăşirea viitoarei
Românii Mari.
In urmă după un exemplu frumos din biblie
potrivit cu situaţia, sfinţia sa închee cuvân­
tarea în modul următor:
Mântuitorul a z i s : Rămâneţi întru mine şi
ei întru voi, căci fără mine nu puteţi face nimic.
Eu sunt uşa. prin mine, de v ă intra şi va eşi
şi păşune va afla.
Fie că această poattă monumentală să în­
semneze viarea tuturor virtuţilor ostăşeşti, dea-
lungul generaţiilor cari vor intra şi vor eşi
printr’insa.
D-l locotenent N. Copaciu, delegatul socie-
tăţei Mormintele Eroilor, descrie grozăviile ră-
boiului, pentru mărirea pe vecie a hotarelor
României Mari. Ziua de astăzi ne aminteşte , Regelui Regilor, a tot puternic Dumnezeu. Am­
de Traian şi Decebal, Mihai şi Ştefan, de Horia
şi Cloşca, de Cuza,- cel dintâi domnitor al
Unirii de Carol cel Mare, care la 1877, cu
baionetele româneşti, a rupt pentru vecie lan­
ţurile robiei.
S'au împlinit 12 ani, de când vulcanul îşi
deschisese larg gura jar cuptorul cel de cinci
decenii se încălzea în fier, zvârlea lavă asupra
ţărilor apusului. Lumea întreagă se frământa
şi se împarte în două tabere, una pentru dis­
trugerea legilor şi credinţelor, iar alta pentru
apărarea justiţiei omenirei. Sunt 10 ani de când
clopotele bisericilor noastre sunau alarma, ze­
firul lunilor de _vară n e aducea de peste munţii
stămoşeşti şoaptele fraţilor robiţi de secole.
Pe tot frontul se sună înaintarea, lupta începe,
tunul bubue de cutremură pământul, mitralie­
rele seceră tc tul în calea lor, iar moartea pri­
veşte totul în voe, mulţumită.
Ne cad ostaşi, ne cad ofiţeri, ne cade Dra-
galina, n e 'c a d e Prâporgescu, ne plânge Jiul,
Oltul, Cerna, ne plânge Argeşul.
Să ne îndreptăm ochii către cer şi cu toţii
uniţi într’un suflet cu mine să strig ă m :
Trăiască marele nostru Căpitan Ferdinand I
eroul românismuluiui, trăiască armata romană!
Seria cuvântărilor luân i sfârşit, D-l general
Dumitrescu Constantin, comandantul corpului
I, armată, tae banda tricoloră din jurul monu­
mentului, iar trupele şi şcolile se pregătesc de
defilare, care are loc pe soseaua ce duce spre
parcul Trivalea.
Apoi la ora. 1 şi 20, solemnitatea ia sfârşit
în goarnele trompeţilor şi muzicei, tru p e le : se
îndreaptă spre cazărmi. . ’• .
După amiază, la ora 1 şi 50, a avut loc în
saloanele Cercului comercial şi industrial, un
copios banchet oferit de regimentul 4 . Argeş,
la care au luat parte Episcopul de Argeş, d nii
. general Dumitrescu C., StamDulescu, Lişcu,
lancovescu, Ştefănescu Alexandru, parlamen­
tarii, tot corpul ofiţeresc al garnizoanei în
mare ţinută, şi invitaţii.
Mai înainte de a se aşeza la masă, E pis­
copul de Argeş a dat cuvântul protoereului
Vintile scu, care a pronunţat rugăciunea de masă
La şampanie cel dintâi care a luat cuvântul
a fost d-l general Dumitrescu, comandantul
corpului I armată, care după ce arată însem ­
nătatea solemnităţii, a recomandat tuturor
gestul frumos, al d-lui colonel Pârâianu, ară­
tând că ori ce popor are datoria să comemoreze
pe cei cari s ’au sacrificat pentru o idee mare
Luând cuvântul apoi Episcopul de Argeş,
răsp u n d e d-lui general Dumitrescu, printr’o
frumoasă comparaţie, Clerul formează o a doua
armată, câci, daca armata luptătoare se în­
chină şefului suprem, regele, clerul se închină
bele armate servesc aceluiaş scop: „Binele
Neamului", deşi prin mijloace deosebite, armata
combatantă cu mijloace, mai aspre, iar armata
lui Dumnezeu cu mijloace mai blânde, p r e d i­
cate de blândul nostru Isus Hristoş.
Urmează ca ambele armate să lucreze şi pe
viitor mână în mână, pentru a consolida s a ­
crificiile marilor noştri eroi din toate timpurile
D-l avocat Velicu Âthanasiu, ofiţer de.■re­
zervă în regimentul 4 Argeş, într’o inimoasă
cuvântare spune:
Ca argeşean mândru de regimentele arge-
şene şi ca fost ofiţer al regimentului 4 Argeş,
ţin să felicit din toată inima', pentru iniţiativa
frumoasă a d-lui colonel Pârâianu şi pentru ho-
tărîrea cu care a ştiut să ducă Ia bun sfârşit, mo­
numentul pentru comemorarea eroilor 'argeşeni.
I se cuvine cu atât mai multă laudă, cu jcât'
fără să fi comandat regimentul vreodată, a avut
toată delicateţea sufletească să-şi ia asupra sa

o sarcină care incumba altora. Se simţea de
de multă vreme nevoie de omagiul adus regi­
mentului 4A rgeş, care în momentele de restrişte
când îngheţase orice speranţe în suflet-le ro-
mânimei, a făcut pentru prima oară să încol­
ţească o rază de nădejde în sufletele tuturor, şi
a încununat drapelul judeţului de o glorie eternă
Numai cine a trăit ziua de 11 Iunie 1917,
în Moldova, care a prins pe chipurile copiilor
şi ale bătrânilor lacrimile de bucurie la vestea
victoriei dela Mărâşeşti, şi care a călcat la
urmă pe urmele eroilor, pe acolo pe unde s ’a
desfăşurat gigantica sforţare a trupelor argea
şene, rtumai aceia pot să înţeleagă ce mare
datorie de recunoştinţă'au contractat urmaşii,
pentrii aceşti eroi.
De aceia înaintea d-lui colonel Rârâianu,
judeţul întreg trebuia s ă ia această i.iiţiati/ă,'
ca să'lase urmaşilor în mijlocul oraşului, mo--'
numentul care să comemoreze pentru eternitate
gloria fiilor judeţului.
I-a fost dat d lui colonel Pârâianu să risi­
pească cel d in tâi1cenuşa uitării, care prea de
timpuriu începuse să se aştearnă peste amin-
POVESTIRI D IN VREM EA RASBOIULUI
' Lt. în rezervă GHIŢESCU NICOLAE
A doua zi, împreună cu un dezertor din
Reg. 5 Vla$ca şi un altul din Reg. 38 Brăila,
sunt transportat sub escortă, la Odobeşti. La
Topeşti înainte de a fi băgat la închisoare mi
Se ia mai întâiu un lung şi amănunţit intero­
gatoriu de către un căpitan austriac, unde de­
clar la fel toate cele amintite ce am declarat
la Vizantea Mănăstirească.
In Odobeşti, cum sosim suntem conduşi mai
întâiu.ia comenduire, apoi la închisoarea de
acolo unde suntem supuşi rând pe rând la noi
ş i: amănunţite interogatorii de către un pluto­
nier austriac, de origină transilvănean, care
Chiar vorbea perfect româneşte şi altul prusac.
Li se iau la top’ dezertorii şi prizonierii ade­
văraţi câţi se aflau înăuntru,— căci erau mulţi
la ascultare interogatoriile.—Eu, sunt lăsat cel
m aî'de pe urmă. Erau de faţă (printre ei) şi
mulţi soldaţi şi gradaţi care încercaseră să
treacă frontul şi pe care brutele . îi băteau mai
rău ca pe animale până ce cădeau jos, leşi­
naţi, în nesimţire. . denţă de urmărire în privinţa mea, cu numele,
Aproape mai toţi dezert >rii invocau ca mo­
tiv al dezertărei, mizeriile din Moldova şi fap
tul că le mâncau ofiţerii zahărul şi alimentele
şi ei rămâneau flămânzi, mâncare proastă şi
insuficientă, păsat şi fasole şi apoi că citise
pe afişele şi pe jurnalele pe care duşmanii le
R O M Â N IA E R O IC Ă
tir ea acelora cari: îşi dorm somnul veşniciei,
risipiţi de-alungul ţării.
' Numai aşa se pot întări sufletele, şi numai
aşa sacrificiile celor 2300 de soldaţi morţi, nu
vor rămâne zadarnice. ' : -
De azi înainte tânărul care vine să-şi facă
datoria către patrie va trebui să treacă pe
sub poarta eroilor şi sigur că va ajunge la re-:
giment mai bun, să urmeze pilda lor. Dar
monumentul aşezat acolo unde este aşezat, pe
drumul spre mieunata noastră Trivale, va a-
minti şi trecătorilor, cari se duc la respire aerul
ei curat, că fără sacrificiul celor 2300 eroi,
România Mare n’ar fi fost iăcută ş i u n u - s 'a r
mai fi putut bucura-de frumjsefileTrivâlei ca
liberi cetăţeni. De aceia închin paharul meu,
în sănătatea d-lui colonel Pârâianu, 'urându-i
să ajungă cât mai sus în. cariera sa, pentru
că a dovedit că are un suflet mare.
Apoi a luat cuvântul D-l prefect Ovidiu Bă-:
dulescu, colonel Calotescu, N. D. Popescu, de­
putat, general Iancovescu şi colonel Pârâianu.
La orele 5 şi jumătate, banchetul a luat sfârşit.
împrăştiau pe front că germanii le pune ştatti-
pilă şi le dă drumul acasă..
După interogatorii li se dă la toţi să mă­
nânce brânză şi miere şi câte o cafea cu.
lapte cu franzeluţe. Sunt luat apoi şi eu la in­
terogator. Declar la fel cele de mai înainte
după Care plutonierul austro-maghiar mă apucâ
de gât scuturându-mă şf ameninţându-mă câ
dacă nu spun drept să fac bine să mă uit la-
pumnul lui cu care odată îmi va da una şi imi
va aplica o lovitură de voiU înemeri pe fereas­
tră. Mă pune apoi să mă desbrac de pardesiu."
Pe dedesubt după cum am mai spus în
cursul istorisirei mele, eram îmbrăcat cu tunica
neagră de ofiţer. Toţi rămân uimiţi mai ales sol­
daţii români pe care îi păcălisem, spunându-le
că sunt soldat. y
După aceâsta văzând că continui a negă
spunând că mi-ar plăcea şi mie să fiu ofiţer dar
nu sunt, plutonierul neamţ mă invită la sertarul
lui şi îmi arată fotografia mea şi o corespon­
meu. Nebun de bucurie isbucneşte în hohote
de râs exprimându-se satisfăcut cu excla­
maţia : Har Domnului că te-am prins că de
mult te mai căutăm prin toate părţile. Apoi pe
un ton brutal mă invită să merg la carceră la
un loc cu alţi doi deţinuţi civili, •> ?
r o m â n ia e r o ic ă

In carcera de alături de care mă despărţea fnai bună’n ţara mea. Băeţii mei îşi schimba­
numai un perete de scânduri se afla închis seră cu totul convingerile, vre-o câţiv a‘Chiar
primarul din comuna Jitasau Odobeşti, nu-mi evadează. Toţi se pocăesc şi îmi cer ertare
aduc destul de bine aminte, care mă îndemnă spunându-mi că toate ce le-am spus eu d es­
să fac gălăgie şi să protestez ca să mi se pre nemţi şi străini in generai, — sunt adevă­
acorde un altfel de tratament ca ofiţer, şi să rate, — căci zilnic le făceam şedinţe de edu-
fiu închis intr’o cameră separată, după cum caţiune morală şi îi învăţam ca să-şi iubească
am dreptul după Dreptul Internaţional, lucru patria! - . - /
pe care eu apoi nu încetez niciun moment de După ce timp de o lună de zile sunt ţinut
a-1 pretinde, bătând cu pumnii în uşă până în astfel de mizerie,—era prin luna Octom­
când nemţii plictisiţi m’au scos de-acolo şi brie 1917,— sunt transportat înapoi la lagărul
m-au băgat într’o cameră separată, uşă în uşă Slatina de unde fugisem. In ajunul plecăreila-
cu corpul de gardă. înainte de a fi băgat la Slatina, de ochii lumei întrucât păduchii .col-'
închisoare sunt desbrăcat până la piele şi mi căiau pe mine iar cămaşe nu mai aveam, sunt
se iau toţi banii ce aveam la mine. Sunt legat condus la baia locală, dar tocmai când am
apoi cu un lanţ de mâini şi de picioare în­ voit să fac şi eu baie, nu mai curgea apă din
tocmai ca ocnaşii. Celelalte zile la rând n u m i niciun robinet. Astfel tram lăsat ca să mă
se dă nimic ca să mănânc. Afară eram scos sting în riiizerie.
totdeauna cu o puternică escortă.'P rim arul din Cât timp am stat în acea închisoare, în
Odobeşti, care fusese lăsat liber prin curte, privinţa mâncărei am mai avut norocul cu o
im i.dă într’una din zile pe fereastră suma de ţigancă din vecini care-mi trimitea pe fiecare
1,50 lei, bani cu care izbutisem a conrupe san ­ zi prin gard pe primarul despre care am mai.
tinela ca să-mi aducă ceva de mâncare.* amintit câte o mămăligă şt o bucată de carne
Cămaşa pe mine era atât de zdrenţuită ca la friptă pe care mi le plătea şi comanda pri­
cel din urmă cerşetor în exerciţiul funcţiunii. ; marul. Oamenii din Odobeşti care m-au văzut
Din bocanci după cum am mai spus nu-mi în ce hal mă aflam şi au ştiut cele ce este
mai rămăseseră decât pieile, pe care le le­ cu mine, mă admirau.
gasem pe picior cu o sfoară. Păduchii col­ In închisoare am mai fost adesea vizitat şi
căiau pe mine ca furnicile. Nu puteam aţipi adm onestat de către ofiţerii nemţi care-mi pu­
nici ziua nici noaptea nici măcar uri minut. neau aspru în vedere ca să nu mai evadez,
Camera unde eram închis era de o murdărie spunându-mi ca să fiu sătul de-atâta sânge
nemaipomenită, fără pat şi fără aşternut, nici cât s ’a vărsat şi să nu mai fug căci altfel
măcar paie. Mă culcam pe duşumeaua goală; voiu fi împuşcat. Asemenea sunt maltratat de
Alături de cealaltă parte, era camera soldaţi­ către un caporal bavarez care ştia româneşte
lor prizonieri de care mă despărţea un perete şi care înainte de războiu după cum spunea
de scânduri printre care puteai zări perfect el cu scârbă al cărei comandant e ra numitul
de b i n e tot ce se petrecea în cealaltă cameră. caporal cărei comandant era numitul caporal
■Aceştia aflaseră că sunt ofiţer dela dezertorii căruia i se dăduse o aspră poruncă şi un con­
c a r e veniseră cu mine dela Topeşti. Din a- semn foarte sever ca absolut la cea mai mică
c e a s t ă cauză nu-mi purtau nici o stimă, nici întorsătură să fiu împuşcat.
un respect. T oată ziua înjurau şi insultau Legat în lanţuri ca, ocnaşii sunt transportat
pe ofiţerii noştri din Moldova despre care zi­ lâ Slatina de o escortă compusă «din 3 sol­
ceau că sunt proşti iar nu deştepţi ca cei daţi. Pe drum, până la Slatina, soldaţii nemţi
germani, că le mâncaseră pe front zahărul şi şi austriaci aflători în tren nu mai încetau cu
îi duceau să moară pentru ciocoi, cuvinte ia insultele la adresa armatei şi naţiunei române
care eu le răspundeam pe un ton blajin, zi- şi la adresa D io r Brâtianu- şi Take Ionescu
cându-le : veţi vedea voi bunătatea nemţilor pe care aproape mai toţi nemţii aveau necaz,
până acum încă nu aţi încercat-o şi le făceam zicând că nimeni în ţara rom ânească nu a
moraiă. Dar cu cât le făceam mai multă mo- x voit răsboiul decât aceşti doi. Ei nu pricepeau
rală cu 'atât mă ironizau şi mai mult. Nu li se ce va să zică conştiinţă naţională la un popor.
dedea aproape nimic să mănânce în şchjmb
toată ziua tăiau în curte cu fierăstraiele câte (V a urma)
o grămadă de lemne câţ casa, deşi erau câţiva
şi cu santinela la spate care nu le permiteau
să se odihnească. nici măcar un minut. Noap­
tea pentru a ’şi uita că le e foame îşi petre­
ceau în cântece.
După câteva zile i-aud pe toţi înjurând pe
nemţi şi cântând că fie pâinea cât de rea, tot
12
Nimeni nu se p oa te atinge de faptul că
Veritabilul Frank
cu râşnita de c afea
e ste cel mai bun şi cel mai fin adaus
*' la c a fe a boabe ✓
Higienică se g aran tează un g u stfin ,
iar marea sa spprnicie-o întrebuinţare
a v a n ta jo a să . Insa trebuie să fie
Veritabilul Frank
A ceastă g ara n ţie există -însă numai
• atunci dacă p achetele poantă m arca
de fa b rică „Râşniţa de cafea"
HEI NRîCH F R A N C H SOHNE S. A. R.
' . B ucureşti-B raşov
G A S T O N M IHAILESCU
■ ICENTRALA:
c a l e a v i c t o r i e i n o . 122
SUCURSALE:
• B U C U R E Ş T I , Str. G - r a l A N G E L E S C U , 90
. SIN A IA : CAZINO
F R I E D E R I C C.ZELL şi FII
GRUPA Dr WiLHELM CZELL
Centrala Braşov
FABRICA DE S P I R T : CRISTIAN-SIBIU
• , o ©0 .. - ■
F ABRI CA DE BERE: C L U J
\ 000 ’" . •
Fabrica de Liquer, Rom, C ognac
>en gros Vinuri şi Spirt e n g r o s
- BRAŞOV - SIBIU - CLUJ
R O M Â N IA E R O IC A
Fabrica de sticlă Ardeleană s.«.
DICIOSANMARTIN
; , Produce diferite sorturi de s t i c ă ;
printre alte specialităţi, se menţionează:
S tic la îm p le tită cu sârm ă pentru
guri de canal şi de beciuri
Bancă pentru Agricultură,
Industrie şi Comerţ
; S O C I E T A T E A N O N IM A
Se o c u p ă cu to a te .
Operaţiunile de BanCă
\ • CAPITAL LEI 5.000.00.0
d e j
A diesa telegrafică: „QIKERT" f TELEFON: 33 şi 83
‘ ' PIELĂRIA ŞI C O N F E C Ţ I A ROMÂNĂ '
, D. M O C I O R N i r*Â
■
B u .u re şti. — Strada A pele M inerale No. 31-331
T e le fo n 36/74 - J - . T elefo n 36/74
Talpă, Blancuri, lufturi, Pielărie fină,
Boxuri n egre şi culori,
Chevrette, Maşini, etc.
- ' încălţăminte de lux „Sistem Good-Year“
Militară şi Civilă asemenea r ;
Confecţiuni/m ilitare şi civile
de to t felul
Primafabrică din Maramureş
Pentru Mobile îndoite şi
Mărfuri de Lemn, S. A.
Sighetui Marmaţiei
F a b r i c ă -tot felul de mobile de lemn
curbat cea mai fin ă execuţie.-
R O M A N IA E R O I C Ă . 13

Prima Moară sistematică

I M O AR A CU A B U'R I
EDMUND KOLB
Sânnicolaul-Mic

GV‘
ED PROHASKA Fii Fabrică făină de toate calităţile similare
cu ale celor mai sistem atice fabrici
Saiinicolaul - Mare
Jud. Timiş-Torontal . . @

! fraţii KlKSCli
j M O A R A CU V A L 7 U R I I I. Moară cu aburi
• PAUL WAGNER şi FII • | Atelier de maşini
J ARADUL NOU Ş l M UREŞEL j
| Turnătorie de metal
y Fabrică cele mai bune c a lită ţi de făin ă de g râ u y
- «•—4 D E TA
1 Jud. T im iş-T orontal
•S?^©£9©!^ffi^33!!s£K5>S£)®R9©R9S>R9®R9©RS©R9S&#
im O A R A C U A B U R I
Societate Anonimă

Lowrin
Jud. TIMIŞ-TORQNTÂL

EU G EN LAYDA
Cpîelărie de primul rang

I C L U J . — P I A Ţ A C N I R E I , 29

Fiii lui „Daniel Fullajfar“

F A B .tlC A DE P IE L E
O S a n n ic o la u l-V la r e (b A N A t) O
— - - - . F O N D A T 1873 » — - - -
lîla n c u r i p e n tr u c u r e lă r i,
: Netire ş i v,c u l o r i ?
•Si ii i* ( j i n i ş i oâ tu ri
V a r lie -c r o n p o a n e
■ 1- V aelie - .1înnâtăţi ’
, - V a c h e - GsV t u r i .
V a e h e - P o a l e .. <
14 . X R O M Â N IA E R O IC Ă

TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE
„VICTORIA Societate Anonimă Franceză
Pentru E xploatarea, Industria,Comerţ şi transp.Petrolului
Capital 12.000 000 Franci FRAŢII U NT ERER
Sediul S o c ia l: PARIS, - R u e V ignon No. 42 SUCC. FRĂŢII TRIGARSZKY
Adresa Telegrafică ' ' Telefon Louvre 23-23
PETRORIA - PARIS ©00© R.C, Seine No. 121-465
BIURO U DE EXPEDIŢIE ŞI VĂMUIRI
STABILIMENTE
^ 00O© :■ Ţ;
G en nevilliers (S e in e ) 156 Rue d e.C ab oeu fs ZentraNTelef. 101 T elegr. T rigarszky Sibiu T elef. Gării 255
G iu IIerv a liJ (S .& 0 ) Tel^ph. Pussay N o. 7'
Biurou de inform aţiune pentru străini
Ţ i ţ e i , Produse brute şi rafinate, Carbunat
naţional, B e n z o i , B e n z i n ă, G a z o I i n ă,
W h i t e S p i r i t , Spirt denaturat şi methilat
®00©0® SOCIETATEA
Sediul S ecundar L egal şi Direcţiunea G-rală „FORAKY ROMANEASCĂ"
PLOEŞTI, — Calea R om ană 32 D irecţiu nea: P lo e şti, B -dul Independenţei N o. 7
T elefo n No. 50/4 A dresa te le g r a f ic ă : „R afor"-P Ioeştf. T e 'e fo n : 69/4

SONDAJE IN ACORD ŞI PARTICIPAŢIE

A — ^
P e n t r u : Petrol, Cărbuni, Gaze naturale,
Minereuri, etc.
S. A. Forestiera din Loiiiaş Până la cele mai mari adâncimi şi în orice fel
de terenuri, cu
Arad, B ulev. R e g ele F erdinan d(22)4 APARATE HIDRAULICE M ODERNE
Prevăzute cu dispozitive pentru extragerea
C ea mai mare întreprindere forestieră |
de sâmburi (carotd) delâ orice adâncimi
din Rom ânia, atât lem ne esen ţe tari, $ şi pentru trecerea rapidă dela sistemul Hydraulic
cât şi e sen ţe moi. Ferestraie cu aburi | obişnuit la sistem ul Potativ sau Canadian uscat
în G alasi - Ferestrău, S a t u - M a r e - jj şi P en sylvan .
Ferestrău şi Hom orod - Cohalm. E x e c u t ă : Puţuri de Mină şi Galerii
în orice terenuri, pentru
de păduri în t o a t e regiunile Exploatări de Petrol, Cărbuni, Minereuri, etc.
T ransilvan iei « Utilizând cele mai moderne procedeuri
(C ongelare, Cim entare, etc.)
Furnizează tot felul de maşini şi scule de sondaj
Ca: Fricţioane de lăcărlt, T ije.d e.so n d a j
pline şi G oale, etc. v' '''

FABRICA DE CAELE
ŢINTE, ŞURUPURI, CUIE, etc.

O. MUSTARD & FII „CONCORDIA"

Sociătă. Anonyme R om ayne pour l ’in d u strie d u p d tro le
G A L A Ţ I : Specialităţi
Capital s o c ia l a u to r lsă : Lei 490.000.000
CAELE marca „COROANA" Entierem ent vers6
S le g e s o c ia l: B ucarest, 48 Boulevard D om niţei

: PrtODUIS TR ANSPO RTS

PETROLIFERES. par ses propres conduites

„VITROMETAN" ssen ce d’aviation, E-

sence Idgfere, E ssence
FABRICA de STICLĂRIE S. A. MEDIAŞ iurde, P&role r«ffin^,
iasoil, M azout,. Huiles
mingraies.
P rod uce toate felurile d e :
BUTELII DE CULOARE : VERZUIE ATELIER S
ef w agonsciternes, Loca-
ton de w agon s-citern es
et reservoirs dans ses
stations d’exportation â
Braila et â Constantza
MECANIQUES

G a sticle pentru.- a P loeşti et Campina pour la fabric alion et la r£-

Vin, B ere, B o rv iz, Lichior, Dam igene,
B o lo a n e ,de Sticlă etc.
Producţia zilnică 25.000 sticle.
paration des appareils de son dace de toutes, Instaila-
tions comptetes pour sondes R£ ervoirs, Installations
comolfetes ‘de raffineries, D6pât de res, tortsteee
de tuyaux en t 6 i e ,. Fer, Travtcu soess
R O M Â N IA E R O IC Ă ~ ~ • ' ' - ' ; _ ■ - - 15

S o c ie t a t e A n o n im ă F o r e s t ie r ă A LA SAMAR1TAINE
FtLTRINELLI M aison L. B en aro vo
Tâlmaciu Jud. Sibiu T e le fo n 11/80

Fabrici d e C h erestea T o n jo u rs b len a sso r fie e n :

T issu s H a u te-N o u v ea u teî Garni--
G atere, etc.
tu res pour R obes,
C onfections C orbeilles de m aria ge,
Rubans, G ants, V io le tte s etc.
En Gros — P r ix T ix e — En D eta ll

I. M U S G H O NG
F a b r ic i d e ţ i g l ă ş i c ă r ă m i d ă
— L u n o j —
T elefon: 4 3 .— A dresa T e le g r a fic ă :
„M uschong L ugoj"
F a b r ic ă :
tot felul de ţiglă şi cărăm idă
, F a b r ic a te le :
sunţ garantate că nu con ţin piatră
de var. şi salitru
La cerere:
se trimit oferte şi m ostre gratis
P ro d u cţia a n u a lă :
5 0 milioane bucăţi
I B ă ile M in e ra le
— Buziaş —
Telefon: Direcţiunea B ăilor; 2 5
Fabrica de Acid carbonic: 18
' A dresa te le g r a fic ă : „M uschong B u ziaş"
B ă ile M in e ra le;
Sezon u l dela 15 Mai p ână la
15 Septembrie
Lichidarea de acid carbonic
natural şi tJzine de apă m inerală
& Comp.
H A N N & C o m p.
SOC. AN. DE COMERŢ PENTRU
MAŞINI Şl ARTICOLE TECHNICE
C L U J
Str. R eg in a M aria, No. 11
Mare d e p o z i t p e n t r u
Articole Technice
Uleiuri, Maşini Agricole, 'e tc .
’P ’R T ' R C i T T“ S o c ie ta te A nonim ă
„ t'J l.lK U L . r U t i A d M inieră Română
C ap ital S o cia l Lei 100.000.000
Turnătorie de Fontă $1 Bronz
Ateliere de: M ecanică, F ierărie. S tru n g ă rie,
Lemnărie, M odelărie, R eparaţii de v a g o a n e
şi lo c o m o tiv e
Ateliere speciale pentru fabricata de: B ohrkrane,
Geamlâcuri, Troliuri şi t o t felul de .
aparate de sondaj
— Lucrări de F oraj la M orenl şi R uncu —

BANCA CENTRALA ŞVABEASCA

S o cieta te pe Acţiuni G U STA ŢI BEREA ’ BRA G A D IRU
F o n d a t : 1895
şi vă veţi convinge că! este cea mai bună.
C apital S o c ia l: L ei 8.000.000 - R e z e r v ă : Lei 9.250.000 Fabrica de 6pirt B R A G A D IRU
CENTRALA: este cea mai veche industrie românească! şt
T IM iŞO A R A-C E T A T E produce spirtul cel mai rafinat.
- P ia ţa u n irei No. 9
:-: 2 5 S u cu rsale in b ANAT 2 5 :-:
S e o c u p ă c u to a te o p e r a ţ i u n i l e Desideriu Stern
> de Bancă întreprindere industrială de pădure,
E ste a u t o r i z a t ă p e n t r u o p e r a ţ i u n i Biurou Central O radea, Str .1. C. Brătianu, 1
d e D e v iz e • Telefon 6-88, 66-35, 7-55
Fabrică de cherestea în Oradea-Măire, V eneţia
şi Bratea (B ihor), Cherestele de stejar, fa g
şi brad, lemne de foc, var are, traverse.-
 R O M Â N IA E R O IC Ă

ÎOSIPH KOMPASZ Fabrica de BERE ŞI MALŢ

■ •- ARADUL NOU C a so c ieta te pe acţîu h î din Sannîcolaul-M are
D epozit de fer, V opsele, Uleiuri,
seminţe şi maşini Bere Salon blondă
‘ Bere Poster; neagră
S p e c ia lită ţi : Coroana specială
\ --' ' blondă
CEA M A I M A R E F A B R I C Ă D E Fabricară şi Malţ.
CĂRĂM IDĂ CU ABUR' ^
Ţiglele sunt neîntrecute atât ce priveşte
calitatea cât şi confecţionarea.
D acă nu suntem reprezentaţi Ia D-voast.ă, „S T E A U A R O M Â N IE I"
cereţi imediat ofertă şi mostra gratuit! S o cieta te Română de Asigurări |
Economisaţi 40 % lemn de construcţie şi D irecţiunea G eneralălîn B u cu reşti, Bd. E H -ab eta719, i
aveţi un acoperiş de casă bun, frumos Direcţiunea regională. Dentru Bucovina şl Basarabia,
la Cernăuţi Str, Templului, 4 f
,— şi u ş o r! — Sub-Direcţluneu pentru Transilvania şl Banat, la Braşov
„BOHN“ Jimbolia Str. T ârgul jGrâului, 4
(Z som bolya) B anat Reprezentanţa generală pi ntru Bucureşti
Bd. Elisabeta, 10 (proprietatea socieiăţii)
A g en ţii în to a te o ra şele p rin cip ale a le României Mari
A s i g u r ă r i ’ în r am u r i l e: . Incendiu, A ccidente, Grindină,
Furt, R ăspundere civ ilă . — T ran sp ort (m aritim e,
E X PLO A TAR E A PADUREI flu v ia le şi terestre). — A sigu rări asupra V ieţel,
după cele mai ingenioase combinaţmni Ftntru
„H Ă L M A G IU ‘ • informaţiuni a se adresa Direcţiunei Generale in
„ A R Â D A N A " S o c . C o m ercia lă ş i In d u stria lă Reprezentanţei Generale in Bucureşti, Str. Carol
E. F R A Ţ I I S P I I Z No. 19, la Direcţiunea Regională Cernăuţi, la
Sub-Direcţiunca B raşov şi la toate agenţiile,
Producenţi de lemne Societăţii.
Bfuroul C entral : -
A rad , B-d. R egin a M aria, 9

* SECJIUNEA PROECTARILOR *
A|uzinei electrice din^Sibiu,'S. P. A.
FABRICA DE CĂRĂMIDĂ
Se în să rc in ea z ă cu urm ătoarele lucrări ’n ecesitare
DIN DETA S. p. a. de pe urma construirei sa i măr rei uzinelor e le c ­
trice prin forţă hidraulică sau m otori term ici, a in-
D E T A sta la ţlu n llo r de to rţă m ecanică de orice f 1, de căi
fe r a te in du striale şi elec tr ice , etc-
Jud. TIM IŞ- T O R O N TAL
1. Cercetări prelim inare, întocm ire de proecte şi d a jd e vize
estim ative. 2. Calculări de exploatare şl de rentabilitate.
3. Procurări de efecte. 4. Exam inarea şi darea avizu ul asu­
pra ofertelor prezentate. 5. întocm irea contractelor de în tre ­
prindere şl de garanţie. 6. Supravegherea executiunei ro n -
Fabrica de hârtie- P E T R I F A L A U strucţlunilor. 7 Examinarea lu c ră rilo rfc u ocaziunea recao-
ţjunei definitive. 8.7 Exam inarea] de compturi generale ka
S o c ie ta te A n o n im ă ' - . sltuatlunlIorXdefim tlve).
P etrifalau lân ă S eb eşu l-S ăsesc D E P E U RM A IN S T A L A Ţ IU N IL O R D E J A E X IS T E N T E :
1. Darea a v zuiul şi econom lzarea. 2. Controlul explcatărel. ^
— JUDEŢUL SIBIU —
F a b rica ţi u n e a a n u a lă :
5 m ilio a n e k ilo g r a m e
Hârtie m in isterială
H â r tie v e lin ă tip n o rm a l „ N E G R U D E FUM"
H ârtie sem l-velin ă
H â r tie de sc r is (concept) S ocietate Anonimă Română
-H ârtie d e tip n e stim a tă
H ,â r t i e specială D i ci o s â n ' m a r t i n