Povestire -Fantana dintre plopiDe Mihail Sadoveanu Povestirea in rama este o naratiune care cuprinde un fir epic de baza(rama),

in cadrul caruia sunt inserate mai multe povestiri subordinate(1001 de nopti din folclorul arab) In literature romana, povestirea in rama a fost abordata de Mihail Sadoveanu in volumele Divanul persan si Hanul Ancutei. Volumul de povestiri Hanul Ancutei insumeaza 9 naratiuni cu teme diferite subordonate unei rame simple. Intr-o toamna, la Hanul Ancutei se strang mai multi calatori care, pentru a-si petrece timpul intr-un mod mai placut se hotarasc sa-si istoriseasca anumite intamplari. Exista asadar in carte 10 naratori. Naratorul principal al ramie relateaza la persoana 1 dintr-o perspectiva non-omniscienta, lasand impresia ca si el se afla la han. Toti cei 9 naratori secundari povestesc intamplari din propria viata, avand astfel un rol dublu: de povestitor si de personaj(narator-personaj). Un efect al utilizarii naratorului personaj este subiectivitatea relatarii. Povestirea Fantana dintre plopi are ca tema iubirea, urmarind un episod tragic din viata capitanului Neculai Isac: Povestirea incepe ca un fragment de rama, prezentandu-se sosirea la han a unui calaret pe care unul dintre calatori il recunoaste ca fiind prietenul lui din tinerete. Apare asadar pretextul pentru istorisirea propriu-zisa: rana pe care Isac o are la ochiul drept il face curios pe tovarasul sau, iar acesta ii cere sa povesteasca ce se intamplase. Dupa

naratiunea propriu zisa urmeaza un nou fragment de rama, marcat de intoarcerea in present, in atmosfera hanului. Titlul povestirii se refera la acel loc tainic, unde se desfasoara povestea de dragoste, dar si la modul in care a fost ucisa Marga. Desi predominant este conflictul exterior dintre Isac si tigani pe de o parte si dintre Marga si familia sa pe de alta parte, totusi apare in text si un conflict interior in inima fetei, intre datoria fata de tigani si dragostea pentru Isac. Personajele povestirii sunt prezentate in evolutie. Opera poate fi considerata un Bildungsroman, deoarece protagonistul se maturizeaza prin experienta la care participa. Daca la inceput Isac este un tanar nestatornic, un om care nu pretuieste iubirea adevarata, in final, sacrificial fetei il face sa inteleaga puterea sentimentelor si sa se maturizeze Caracterizarea directa cuprinde toate cele 3 forme, accentul cazand pe autocaracterizare(el se autocaracterizeaza din perspectiva omului matur)Eram un om buiac si ticalos*+, dar imi erau dragi ochii negri si pentru ei calcam multe hotare. Isac inregistreaza cu obiectivitate starile prin care trece, un exemplu fiind finalul in care, afland de moartea fetei, el se simte ametit, slabit si misel. Singurul personaj reflector din text este comisul Ionita, care isi aminteste ca in tinerete Isac era voinic si frumos si rau. Batea drumurile cautandu-si dragostele.

Caracterizarea directa facuta de narator apare in incipit si subliniaza statutul social , dar si maturitatea personajuluiArata inca frumusete si barbatie. Caracterizarea indirecta se face pe baza comportamentului si a vorbelor personajului, reiesind trasaturi contradictorii: desi e nestatornic, el dovedeste totusi loialitate in momentul in care isi respecta promisiunea fata de Marga. Arta narativa a textului se caracterizeaza printr-o particularitate a specii povestire in rama: viziune narativa dubla(naratorul ramie si Neculai Isac). Evenimentele sunt redate prin inlantuirea cronologica, relatarea subiectiva facandu-se la pers 1. Registrul folosit este cel colocvial, insa o particularitate a operelor lui Sadoveanu este inserarea mijloacelor de expresivitate artistica(multe descrieri cu figuri de stil) In concluzie.ble ble ble

Opinieble ble ble