8/25/22, 2:18 PM Povestea lui Harap-Alb: Semnificatia titlului, expozitiunea, intriga, actiunea, punctul culminant si personajele basmului

Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie

Gradinita Literatura Matematica

Literatura

Qdidactic » didactica & scoala » literatura

Povestea lui Harap-Alb: Semnificatia titlului, expozitiunea, intriga, actiunea, punctul culminant si personajele basmului

Povestea lui Harap-Alb: Semnificatia titlului, expozitiunea, intriga, actiunea, punctul culminant si personajele
basmului
Basmul Definitie: Basmul este
specia epicii populare si culte, cu larga raspandire, in care se
nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare
(feti-
frumosi, zane, animale si pasari
nazdravane etc), aflate in lupta cu forte malefice ale
naturii sau ale societatii, simbolizate prin balauri zmei,
vrajitoare etc, pe
care le biruiesc in cele din urma. Basmul are
formule specifice initiale, mediane si finale, metafore tipice
si personaje cheie pentru actiunea narativa. Termenul
de
'basm ' vine din slava veche, de la 'basni', care
inseamna 'nascocire', 'scornire'.

Trasaturile basmului:
• ilustreaza o alta lume decat cea reala, personajele fiind
imparati si imparatesc feti-frumosi si
fiice de crai, Muma-padurii, zmei sau balauri infricosatori;
• faptele povestite se petrec intr-un tinut indepartat, peste
mari si tari, la capatul lumii sau pe taramul
celalalt;
 • impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaza
fantasticul, ca specific ancestral al basmelor;
• personajele sunt reale si fabuloase, acestea din urma avand puteri
supranaturale si putandu-se metamorfoza in animale, plante, insecte
sau obiecte ori pot
reinvia prin leacuri miraculoase, daca sunt
omorati;
• personajul principal trebuie sa depaseasca probele
si sa invinga obstacolele puse in cale cu scopul de a demonstra
virtuti morale exceptionale si a deveni apt
pentru a-si
intemeia si conduce propria gospodarie;
• actiunea are la baza conflictul dintre fortele binelui si
ale raului, dintre adevar si minciuna, iar
deznodamantul consta totdeauna in triumful valorilor pozitive
asupra
celor negative;
• ca mijloace de compozitie, basmele contin formule specifice
initiale, mediane si finale, metafore tipice pentru actiunea
narativa;
 • prezenta numarului trei, ca cifra cu
incarcatura magica si cu forta pentru
depasirea probelor si invingerea obstacolelor la care este supus
personajul principal
din basm;
https://www.qdidactic.com/didactica-scoala/literatura/povestea-lui-harapalb-semnificatia-titlului-expoziti365.php 1/8
8/25/22, 2:18 PM Povestea lui Harap-Alb: Semnificatia titlului, expozitiunea, intriga, actiunea, punctul culminant si personajele basmului
• cultiva inalte principii morale esentiale ca adevarul,
dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, curajul, vitejia prin personajele
pozitive si condamna
nedreptatea, rautatea, minciuna
intruchipate de zmei, balauri, Muma-Padurilor, spani etc.;

BASMUL CULT 'Povestea lui Harap-Alb' de Ion Creanga -basm

cult-

Basmul 'Povestea lui Harap-Alb' se incadreaza in genul epic, iar

ca specie literara este un basm cult, deoarece are un autor, Ion
Creanga. A aparut in revista
'Convorbiri literare', la 1
august 1877, apoi in acelasi an in ziarul 'Timpul'. impletirea
elementelor reale cu cele fabuloase creeaza fantasticul, ca specific
ancestral (stravechi) al basmelor, insa, in aceasta creatie
narativa, Creanga imbina supranaturalul popular cu evocarea
realista a satului moldovenescde unde
reiese si originalitatea
unicaa acestei creatii. Semnificatia titlului
'Harap-Alb' reiese din scena in care spanul il
pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana: Fiul
craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste
Spanului si se baga in fantana, fara sa-l
trasneasca prin minte ce i se poate intampla'. Naiv, lipsit de
experienta si excesiv de credul, fiul craiului isi
schimba statutul din nepot al imparatului Verde in acela de
sluga a Spanului: 'D-acum inainte sa stii ca te
cheama
Harap-Alb, aista ti-i numele, si altul nu.' Numele
lui are sensul de 'rob alb', deoarece 'harap' inseamna
'negru, rob'. Devenit sluga spanului, isi asuma si
numele
de Harap-Alb, dovedind in acelasi timp loialitate si
credinta fata de stapanul sau, intrucat jurase pe
palos. El devine robul-tigan, desi era alb, nedumerind astfel
chiar pe unchiul sau, imparatul Verde, precum si pe fetele
acestuia, care simt pentru el o simpatie spontana. Cu toate acestea,
flacaul nu-si incalca juramantul
facut spanului,
isi respecta cuvantul dat, rod al unei solide educatii
capatate in copilarie, de a fi integru si demn, capabil
sa-si asume vinovatia, cu toate
urmarile ce decurg din
faptul ca nu urmase sfatul tatalui.

Constructia si momentele subiectului:

Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi fi motive populare,
iar ca modalitate narativa, incipitul este reprezentat de formula
initialatipica
oricarui basm: 'Amu cica era
odata intr-o tara'. 'Povestea lui Harap-Alb' este
insa un basm cult, deoarece are autor cunoscut, Ion Creanga,
perspectiva narativa
fiind aceea de narator omniscient.
Naratiunea  imbina supranaturalul cu realul, armonizand eroii
fabulosi cu personajele taranestidin Humulestiul
natal al
autorului. Actiunea are la baza conflictul dintre
fortele binelui si ale raului, dintre adevar si
minciuna, iar deznodamantul consta totdeauna in triumful
valorilor
pozitive asupra celor negative.

Expozitiunea: Relateaza faptele ce se petrec intr-un

tinut indepartat, peste mari si tari, la
capatul lumii, in timp mitic. Asadar, relatiile temporale
si spatiale se
definesc prin evocarea timpului fabulos cronologic
si a spatiului imaginar nesfarsit: 'Amu cica era
odata intr-o tara' un crai care avea trei feciori si
un singur
'frate mai mare, care era imparat intr-o tara mai
indepartata', pe nume Verde imparat. Cei doi frati nu
se vazusera de multa vreme, iar verii nu se cunoscusera
intre ei, pentru ca imparatia fratelui mai mare era
'tocmai la o margine a pamantului', iar fratele mai mic
traia '/a alta margine'. In acest cadru
spatio-temporal
mitic se deruleaza - intr-o inlantuire
cronologica - intamplarile reale si fabuloasela care
participa personajele basmului. Verde imparat ii cere fratelui
sau,
craiul, sa-i trimita 'grabnic pe cel mai vrednic'
si viteaz dintre fiii sai, ca sa-i urmeze la tron, intrucat el
avea numai fete. Ca sa-i puna la incercare, pentru a
vedea care
dintre feciori 'se simte destoinic a imparati peste o
tara asa de mare si bogata ca aceea', craiul se
imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un
pod. Cei doi fii mai
mari se sperie de urs si se intorc rusinati la curtea craiului,
care este dezamagit de neputinta lor si rosteste
moralizator: 'nici tu nu esti de
imparat, nici
imparatia pentru tine', ceea ce evidentiaza
elementele realeale basmului. Mezinul, impresionat de amaraciunea tatalui,
se duce in gradina 'sa
planga in inima sa'.
Deodata, 'o baba garbova de batranete' ii
cere de pomana, apoi il sfatuieste sa ceara
tatalui sau 'calul, armele si hainele cu care a fost el
mire', desi hainele sunt 'vechi si ponosite', iar 'armele
ruginite' si sa puna o tava cu jaratic in
mijlocul hergheliei ca sa aleaga acel cal care va veni 'la
jaratic sa
manance'. Urmand intocmai sfaturile babei,
(calauzirea flacaului catre pretuirea si
respectarea traditiilor stramosesti). voinicul pleaca
la drum, luand carte din
partea tatalui si, prin dreptul podului,
'numai iaca ii iesa si lui ursul inainte'. Trece cu bine de
aceasta prima proba, primeste binecuvantarea
parintelui sau si
pielea de urs in dar. apoi sfatul ca in
calatoria lui sa se fereasca 'de omul ros, iara
mai ales de cel span', sa nu cumva sa aiba de-a face cu ei.

Ca trasaturi ale basmului, sunt prezente aici formule

initiale tipice si cifra magica trei care face posibila
depasirea primei probe de catre eroul principal.

Intriga: Fiul craiului si calul pleaca la drum, basmul

continuand cu formule medianetipice, 'si merg ei o zi, si merg
doua, si merg patruzeci si noua' pana cand
intalnesc in codru 'un om span' care se ofera drept
'sluga la drum'. Voinicul il refuza de doua ori, dar a
treia oara spanul ii iese in cale 'imbracat altfel si
calare
pe un cal frumos' tocmai cand fiul craiului se
ratacise prin codrii intunecosi. Deprins sa urmeze sfatul
parintelui sau, acela de a nu se insoti cu omul span, dar
pentru
ca ii mai iesisera in cale inca doi, el se gandeste ca
'aiasta-i tara spanilor' si-l angajeaza drept
calauza. in aceasta secventa narativa este
inclusa o pauza
descriptiva, care intrerupe povestirea si
descrie codrii desi si intunecosi, ce contureaza un peisaj
de basm Ajunsi la o fantana care 'nu avea nici roata, nici
cumpana, ci numai o scara de coborat pana la
apa', spanul intra in put, umple plosca, apoi il
sfatuieste pe fiul craiului sa coboare si el ca sa se
racoreasca.
Tanarul il asculta pe span, dar acesta
tranteste capacul peste gura fantanii si-l ameninta ca
daca nu-i povesteste totul despre el, 'cine esti, de unde
vii, si
incotro te duci', acolo ii vor putrezi oasele. Sub
amenintarea mortii, feciorul de crai jura 'pe
ascutisul palosului' ca va fi sluga supusa a
spanului, care se va da
drept nepotul imparatului si ca va
pastra taina 'pana cand va muri si iar va invia',
anticipand astfel finalul basmului. Spanul ii da numele de Harap-Alb,
care-1 va
sluji cu credinta, respectandu-si juramantul
facut.

Desfasurarea actiunii: Incepe odata cu sosirea la

palatul imparatului Verde, unde Spanul se da drept nepotul sau
si, infumurat peste masura, il trimite pe
Harap-Alb sa stea
la grajduri, sa aiba grija de calul lui, ca altfel va fi
'vai de pielea ta', dandu-i si o palma - 'ca sa
tii minte ce ti-am spus'-, ca altfel 'prinde
mamaliga coaja'. De remarcat este aici elipsa narativa,
adica trecerea sub tacere a secventei calatoriei
facute de erou ca sluga a spanului pana la
imparatia
unchiului sau, naratorul sugerand numai ca
aceasta s-a efectuat. Basmul este structurat in mai multe episoade
inlantuite, care se constituie in tot atatea probe
la care este supus
protagonistul. intr-o zi, avand la masa 'niste salati
foarte minunate', care se capatau cu multa greutate, spanul
hotaraste sa-si trimita sluga
sa-i
aduca acele bunatati din gradina ursului. Calul
fabulosil duce in zbor pe Harap-Alb la Sfanta Duminica, iar aceasta il
ajuta sa-si indeplineasca misiunea si sa
treaca proba. Urmatorul episod are loc dupa alte cateva zile,
cand imparatul ii arata spanului niste pietre pretioase
foarte frumoase, iar acesta isi trimite sluga
sa-i aduca
'pielea cerbului cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe, cum
se gasesc'. Din nou Sfanta Duminica il ajuta pe Harap-Alb
sa ia pielea si capul
cerbului pe care se aflau nestematele si sa
le duca spanului, eroul trecand cu bine si aceasta proba
fabuloasa. Dupa un timp, imparatul da un ospat
foarte
mare in cinstea nepotului sau, la care a invitat
imparati, crai, voievozi 'si alte fete cinstite'.
In timpul petrecerii, incitat de povestile bizare despre fata
imparatului Ros, spanul ii porunceste lui Harap-Alb sa i-o
aduca degraba pe aceasta tanara, ca altfel
'te-ai dus de pe fata pamantului'. Harap-Alb, gandiiuiu-se
la sfatui pe care i-l daduse tatal sau, acela de a se feri
de omul span si de omul ros, este inspaimantat, piangandu-se
calului: 'parca dracul vrajeste, de n-apuc
bine a
scapa din una si dau peste ilta', apoi pornesc impreuna
catre Rosu imparat. Episodul calatorieieste
ilcatuit din mai multe secvente narative. Pe un pod,
Harap-Alb
intalneste o nunta de furnici si trece prin apa ca sa
nu curme 'viata atator gazulite nevinovate'. Regina
furnicilor ii da voinicului o aripioara, ca atunci
cand va crede
ca are nevoie de ea sa dea foc aripii. Dupa un timp,
calatorii vad un roi de albine care se invarteau bezmetice,
neavand pe ce sa se aseze. Atunci,
Harap-Alb isi scoate
palaria, o asaza pe pamant cu gura in sus, iar
albinele se ingramadesc acolo.Voinicul ciopleste un bustean
si le face un adapost, dupa care
craiasa albinelor ii da
o aripa, ca, in caz de nevoie, Harap-Alb sa-i dea foc si ea va
veni in ajutor.

Actiunea: Continua cu formule mediane-'Mai merge el cat

merge'- si Harap-Alb intalneste, pe rand, cinci personaje
fabuloase, descrise detaliat de narator:
Gerila, Flamanzila,
Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.
Calatoria alaturi de cei cinci oameni ciudati este
plina de peripetii, ca 'pe unde treceau, parjol
faceau'.
Harap-Alb le este tovaras 'si la
paguba si la castig' si se poarta prietenos cu
fiecare, intrucat simtea ca va avea nevoie de ei la curtea
imparatului Ros, despre
care aflase ca 'era un om
paclisit (negru la suflet) si rautacios la culme'. De
aceea, flacaul considera ca 'la unul fara
suflet', cum era imparatul, era nevoie de
'unul fara
de lege', sperand ca, 'din cinci nespalati'
cati erau, i-o veni 'vreunul de hac', conform proverbului:
'Lumea asta e pe dos,/ Toate merg cu capu-n jos/
Putini suie,
multi coboara,/ Unul macina la moara.' intr-un tarziu,
ajung cu totii la imparatie - episodul de la curtea
imparatului Rosu fiind introdus de formula
mediana'Dumnezeu
sa ne tie, ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este'
- unde imparatul Ros ii supune la probe fabuloasesi foarte
periculoase, care se
constituie in secvente narative. Mai intai ii
cazeaza intr-o casa de arama, careia i se da foc pe
dedesubt, dar Gerila sufla de trei ori, 'cu buzisoarele
sale cele
iscusite' si casa ramane 'nici fierbinte, nici
rece', tocmai buna de dormit intr-insa. Urmatoarea
probaeste un ospat cu foarte multe bucate si
bautura, pe care
Flamanzila si Setila le fac
sa dispara intr-o clipa, apoi incep sa strige in gura mare,
unul ca 'moare de foame' si celalalt 'ca
crapa de sete', spre disperarea
imparatului, care nu-si
putea crede ochilor. Cerand inca o data fata, Harap-Alb este supus
unei alte probe. El primeste zece banite de
'samanta de mac,
amestecata cu una de nasip
maruntel' si porunca de a alege pana
dimineata macul de nisip. Atunci Harap-Alb isi aminteste de
craiasa furnicilor, da foc
https://www.qdidactic.com/didactica-scoala/literatura/povestea-lui-harapalb-semnificatia-titlului-expoziti365.php 2/8
8/25/22, 2:18 PM Povestea lui Harap-Alb: Semnificatia titlului, expozitiunea, intriga, actiunea, punctul culminant si personajele basmului
aripioarei si intr-o clipa o
droaie de furnici, 'cata frunza si iarba' au ales
'nasipul de o parte si macul de arta parte', fiind si
aceasta o secventa fabuloasaspecifica
basmelor.
Imparatul refuza din nou sa le dea fata si-i supune altei
probe, anume sa o pazeasca toata noaptea pe fata, iar 'daca
maine dimineata s-ar afla tot
acolo, atunci poate sa ti-o
dau', altfel 'v-ati dus pe copca'. Cei sase
prieteni s-au asezat de paza de la usa fetei pana la poarta
imparatiei, dar fata imparatului,
avand puteri
supranaturale, se preface intr-o pasarica si zboara
nevazuta prin cinci straji'. Ochila si
Pasarila se tin dupa ea si abia izbutesc s-o
prinda si s-o duca
inapoi in odaia ei. Plin de ciuda,
imparatul le spune ca el mai are o fata luata de suflet,
dar care seamana perfect cu fiica sa.Daca Harap-Alb va
depasi aceasta
probasi le va deosebi, 'ferice de
tine va fi', dar daca nu va reusi vor pleca imediat de la curtea
imparateasca, deoarece 'nu va mai pot suferi'.
Harap-Alb da foc
aripioarei de albina, care -l ajuta sa o
identifice pe fata imparatului. Trecand si aceasta proba cu
bine, Harap-Alb cere fata, iar imparatul, 'ovilit (ofilit) si
sarbad
(palid) de suparare si rusine', ii ureaza
sa fie vrednic s-o stapaneasca, pentru ca i-o da din
toata inima. Fata vrea si ea sa-1 supuna la o proba.
Trimite calul lui
Harap-Alb impreuna cu turturica ei sa aduca
'trei smicele (nuiele, crengute) de mar dulce si apa
vie si apa moarta' dintr-un loc numai de ea stiut,
acolo 'unde
se bat muntii in capete'. Calul se intoarce primul
si fata imparatului Ros porneste cu ei la drum spre palatul
imparatului Verde, 'Dumnezeu sa ne tie, ca
cuvantul
din poveste, inainte mult mai este'. Lui Harap-Alb i se tulbura
mintile privind fata care era tanara, frumoasa
'si plina de vina-ncoace' si nu ar vrea s-o
duca spanului, 'fiind nebun de dragostea ei'.

Punctul culminant: Intre timp, turturica ajunsese cu vestea la

imparatul Verde si acesta se apucase sa faca pregatiri
pentru primirea fetei imparatului Ros.
Vazand cat este de
frumoasa fata, spanul se repede sa o ia in brate, dar ea il
imbranceste si-i spune ca a venit acolo pentru Harap-Alb,
caci 'el este adevaratul
nepot al imparatului Verde'.
Turbat de furie ca a fost dat in vileag, spanul se repede la Harap-Alb
'si-i zboara capul dintr-o singura lovitura de
palos', strigand ca
asa trebuie sa pateasca
cel ce-si incalca juramantul. Atunci calul lui Harap-Alb se repede
la span, il insfaca de cap, 'zboara cu dansul in inaltul
ceriului' de unde
ii da drumul si acesta se face 'praf
si pulbere'. Fata imparatului Ros, ca personaj fabulos, are
puteri supranaturale si-l poate reinvia, prin leacuri nuraculoase, pe
Harap-Alb. Ea pune capul lui Harap-Alb la loc si prin ritualuri
stravechi cu 'cele trei smicele de mar dulce' si cu
apa moarta ii lipeste capul de corp. Harap-Alb se
trezeste ca
dintr-un somn adanc, fata il saruta cu drag, apoi ingenuncheaza
amandoi in fata imparatului Verde ca sa primeasca
binecuvantarea, jurandu-si
credinta unul altuia.

Deznodamantul:Basmului consta totdeauna in triumful valorilor

pozitive asupra celor negative, victoria adevarului, asa ca
nunta incepe 's-apoi da, Doamne,
bine!'. S-a strans lumea
sa priveasca, ba chiar 'soarele si luna din ceriu
radea'. Au fost poftiti la nunta imparateasca, pe
langa craiasa furnicilor, craiasa albinelor
si craiasa
zanelor, crai si imparati, oameni importanti
'S-un pacat de povestariu (povestitor)/ Fara bani in buzunariu'.
S-au bucurat si au petrecut cu totii:
'Veselie mare intre
toti era,/ Chiar si saracimea ospata si
bea!'. Finalul este fericit si deschis, deoarece veselia a tinut
'ani intregi si acum mai tine inca'.
Compozitional, basmul contine formule specifice finale, prezente
si in creatia lui Creanga. Ca la orice nunta
imparateasca din basme, veselia a tinut ani intregi,
'si acum mai tine inca. Cine se duce acolo bea si
mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca,
iara cine nu, se uita Si rabda'.

 Caracterizarea personajelor: Ca orice basm, 'Povestea lui

Harap-Aib' ilustreaza o alta lume decat cea reala,
personajele fiind imparati si crai, Sfanta Duminica,
animale si gaze fermecate, eroi cu trasaturi fabuloase, alaturi
de personaje realisteaduse de Ion Creanga din Humulestiul natal, ceea
ce-i confera acestei creatii
originalitate inconfundabila.
Basmul cultiva inalte principii morale ca adevarul, dreptatea,
cinstea, prietenia, rabdarea, ospitalitatea, generozitatea, curajul,
vitejia prin personajele pozitive si condamna nedreptatea,
rautatea, minciuna intruchipate de zmei, balauri sau spani Personajele
sunt reale si fabuloase,
acestea din urma avand puteri
supranaturalesi putandu-se metamorfoza in animale, plante, insecte sau
obiecte ori pot sa reinvie, prin leacuri miraculoase, pe
cei care sunt
omorati.

Harap-Alb, fecior de crai, este un Fat-Frumos din basmele populare,

destoinic si curajos, dar ramane in zona umanului, fiind prietenos,
cuminte si ascultator, ca
un flacau din Humulesti. El
este un personaj pozitiv si intruchipeaza inaltele principii
moralecultivate de orice basm, ca adevarul, dreptatea, cinstea, prietenia,
ospitalitatea, curajul, vitejia, trasaturi ce reies indirectdin
intamplari, fapte, din propriile vorbe si ganduri si directdin ceea
ce alte personaje spun despre el.
Calatoria pe care o face pentru a
ajunge imparat este o initiere a flacaului in vederea
formariilui pentru a deveni conducatorul unei familii, pe care
urmeaza sa
si-o intemeieze. El parcurge o perioada de a
deprinde si alte lucruri decat cele obisnuite, de a invata
si alte aspecte ale unei lumi necunoscute pana atunci,
experienta necesara viitorului adult. Semnificatia numelui:
Rreiese din scenain care spanul il pacaleste pe fiul craiului
sa intre in fantana: 'Fiul craiului, boboc in
felul sau
latrebi de aieste, se potriveste Spanului si se baga in
fantana, fara sa-l trasneasca prin minte ce i se
poate intampla'. Naiv, lipsit de experienta si
excesiv de
credul, fiul craiului isi schimba statutul din nepot al
imparatului Verde in acela de sluga a Spanului, numele lui poate fi
un oximoron, Harap-Alb
putand insemna 'negru alb', deoarece
'harap' inseamna 'negru, rob'. Faptele eroului
raman si ele in limita umanului, probelecare depasesc sfera
realului Fiind
trecute cu ajutorul celorlalte personaje, inzestrate cu puteri
supranaturale. Codrul in care se rataceste simbolizeaza
lumea necunoscuta flacaului, care greseste
pentru
prima oara, netinand cont de sfatul tatalui sau, de a se
feri de omul span. Desi cuminte si ascultator de felul sau,
nesocotirea acestei restrictii
declanseaza asupra
flacaului un sir nesfarsit de intamplari
neplacute si periculoase, care-i pun deseori viata in primejdie.
Lipsit de experienta, 'boboc in felul
sau la trebi de
aieste.', mezinul craiului devine sluga spanului, isi asuma
si numele de Harap-Alb, dovedind in acelasi timp loialitate si
credinta fata de stapanul
sau, intrucat jurase pe
palos, isi respecta cuvantul dat, rod al unei solide
educatii capatate in copilarie, de a fi integru si
demn, capabil sa-si asume vinovatia, cu
toate urmarile
ce decurg din faptul ca nu urmase sfatul tatalui. Cinstit din fire,
Harap-Alb nu-1 tradeaza niciodata pe span, desi un
stapan tiran ca acesta ar fi
meritat. De pilda, atunci cand se
intoarce spre imparatie cu pielea si capul cerbului
fabulos, 'piatra cea mare din capul cerbului stralucea' atat de
tare, incat
multi crai si imparati il rugara sa-i
'deie banaret cat a cere el, altul sa-i deie fata si
jumatate din imparatie, altul sa-i deie fata si
imparatia intreaga', dar Harap-
Alb si-a urmat
calea fara sa clipeasca, ducand bogatia
intreaga stapanului. O singura data a sovait
voinicul, atunci cand, indragostindu-se de fata imparatului
Ros,
'mai nu-i venea s-o duca' spanului. Probele: La care il supune
spanul sunt menite a-1 deprinde pe flacau cu greutatile
vietii, cu faptul ca omul trebuie sa
invinga toate
piedicile ivite in viata sa, pregatindu-1 pentru viitor, cand va
trebui sa-si conduca propria gospodarie, propria familie.
Ca si in viata reala, flacaul
este ajutat de cei mai
buni prieteni, calul fabulos si de Sfanta Duminica. Harap-Alb este
umanizat, el se teme, se plange de soarta, cere numai ajutorul acelora
in
care avea incredere, semn ca invatase ceva din experienta
cu spanul. Depasind cu bine toate probele, flacaul
demonstreaza ca e 'soi bun' (G.Calinescu) prin
valorile morale care compun codul comportamentului taranesc:
inteligenta, bunatatea, perseverenta, rabdarea, capacitatea
de adaptare Ia diverse situatii ale
vietii. De asemenea, altruismul,
sufletul lui bun, dragostea pentru albine si furnici il fac sa le
ocroteasca si sa le ajute atunci cand Ie intalneste in
drumul sau,
chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin
apa ori sa zaboveasca pentru a le construi un adapost.
Sigur ca binele pe care Harap-Alb il face se intoarce atunci
cand el
insusi se afla in impas, craiasa furnicilor si cea a
albinelor salvandu-i, de asemenea, viata. O experienta
determinanta pentru maturizarea lui o
constituie intalnirea cu omul ros,
care este un alt pericol de care ar fi trebuit sa se fereasca,
asa cum il sfatuise tatal. Episodul calatorieispre
curtea imparatului
Ros este un necontenit prilej de initierea
flacaului (calatoria este un mijloc de cunoastere),
deprinzand acum invatatura ca orice om, cat de neinsemnat
ori de
ciudat ar parea, poate fi de folos, tanarul deprinzand
experienta mai ales in cunoasterea speciei umane. Harap-Alb are
capacitatea de a-si face prieteni
adevarati, loiali, care
sa-1 ajute in orice imprejurare dificila a vietii sale,
acestia folosindu-si tocmai trasaturile dominante, devenite
- la nevoie - adevarate
talente: 'tot omul are un dar si un
amar, si unde prisoseste darul, nu se mai baga in sama
amarul'. In aceasta perioada a initierii, Harap-Alb
cunoaste dragostea
aprinsa pentru o fata de imparat, care
vine, asadar, din aceeasi lume cu el, pregatindu-l pentru
casatorie, unul dintre reperele finale ale devenirii sale.
Probelede
la imparatia fetei trimit spre ritualurile
taranesti ale petitului, intre care insotirea
mirelui de un alai de tineri, trecerea lor prin foc, alegerea motivata
a
miresei, ospatul oferit de gazda sunt tot atatea incercari
la care il supune viitorul socru si carora mirele trebuie sa le
faca fata. Ultima proba la care il supune
fata este, de
data' aceasta, o demonstrare a calitatilor viitoarei sotii,
care va sti sa aiba grija de barbatul ei, sa-i
stea aproape la bine si Ia rau, acest fapt fiind
ilustrat atunci cand
ea ii salveaza viata, trezindu-l din morti. Aceasta
intamplare simbolizeaza ideea ca acum Harap-Alb redevine el
insusi, fiul craiului, scapand
de povara juramantului facut
spanului, acela ca ii va fi sluga 'pana cand va muri
si iar va invia'. Ca si Nica, Harap-Alb parcurge o
perioada de formare a
personalitatii, care, desi inzestrat
cu importante calitati, are slabiciuni omenesti, momente de
tristete si disperare, de satisfactii ale invingatorului,
toate
conducand la desavarsirea lor ca oameni. Craiul, tatal lui
Harap-Alb este un personaj de basm prin motivul imparatului aflat in
impas. Ion Creanga scoate insa
in evidenta, prin
caracterizare indirecta, trasaturile umane ale
taranului-tata, in ipostaza lui pedagogica. Pentru a
verifica daca fiii lui au depasit varsta
infantilismului, el se
deghizeaza intr-o piele de urs, se ascunde pentru a-i observa, iar
limbajul sau este tipic humulestean, cu pilde si proverbe
populare: 'lac
de-ar fi, broaste sunt destule', 'fiecare
pentru sine, croitor de pane' etc. Ironia amara a tatalui
dezamagit de fiii lui este tot de natura taraneasca,
umana: 'Sa
umblati numai asa de frunza
frasinelului toata viata voastra si sa va
laudati ca sunteti feciori de crai, asta nu miroasa a
nas de om'. Om trecut prin viata, cu o
experienta
solida, el nu-si pune in pericol fiii, pana nu se convinge ca
sunt in stare sa invinga piedicile iminente unei calatorii
in necunoscut. Ca orice tata
responsabil si preocupat de soarta
fiilor, le verifica nu numai curajul, cutezanta, ci si
istetimea de a face fata intamplarilor. Sfatul pe care-1
da mezinului, acela
https://www.qdidactic.com/didactica-scoala/literatura/povestea-lui-harapalb-semnificatia-titlului-expoziti365.php 3/8
8/25/22, 2:18 PM Povestea lui Harap-Alb: Semnificatia titlului, expozitiunea, intriga, actiunea, punctul culminant si personajele basmului
de a se feri de omul span si de omul ros, se
dovedeste esential pentru maturizarea flacaului, care
trebuia totusi sa treaca personal prin aceasta
experienta de
viata. imparatul Verde, fratele craiului
si unchiul lui Harap-Alb, strabatuse in tinerete acelasi
drum initiatic pana la statutul actual de conducator recunoscut,
energic, care isi castigase dreptul de a sedea la ospete,
inconjurat de oameni de vaza, de a colectiona pietre pretioase
scumpe, de a organiza mese luxoase, cu
fast. Trasaturile morale reies
indirect, din faptele si vorbele personajului. Mandru de
imparatia sa vestita in toata lumea, isi educase
fetele in respectul cuvenit
parintilor, chiar daca acestea aveau
alte opinii, ele nu indrazneau sa incalce poruncile tatalui.
Pastrator al traditiilor strabune, imparatul Verde
apeleaza la
fratele lui pentru a-i trimite un fiu care sa-i urmeze la
tron, intrucat el avusese numai fete. Ospitalier si increzator in
oameni, el primeste cu cinste pe nepotul
sau, pe fata
imparatului Ros si se comporta necrutator cu
minciuna, atunci cand este demascat spanul.

Sfanta Duminica este un personaj secundar si fabulos prin

aparitiile ei ciudate, o data ca cersetoare, apoi locuind pe o
insula misterioasa, in ipostaza Sfintei
Duminici. Ea este menita
a face sa invinga binele, ajutand pe cei care merita, care au
calitatile necesare sa razbata in viata. Ea
este in acelasi timp femeia
inteleapta a satului, la sfaturile
careia apeleaza taranii atunci cand se afla la
ananghie, trasaturi ce reies indirect din faptele si vorbele ei.
La inceput, Harap-Alb
este neincrezator, 'Ia lasa-ma-ncolo,
matusa, nu ma supara', desi ea ii da un
sfat, devenit adevar universal-valabil, 'nu te iuti asa de
tare, ca nu stii de unde-ti
poate veni ajutor'. Sub
infatisarea unei babe garbovite, 'care umbla dupa
milostenie', Creanga sugereaza umilinta inteleptului
care vazuse destule in viata Iui si
sub care se ascunde harul
prorocirii, dezvaluindu-i lui Harap-Alb destinul si secretul reusitei,
prin reconsiderarea si valorificarea traditiilor stramosesti,
pe care
tinerii ie ignora, sfatuindu-l sa ia armele si
hainele tatalui sau de cand acesta fusese ginere. Fata
imparatului Ros, personaj fabulos, este la fel de faimoasa ca
si
tatal ei, se spunea despre ea ca e
'farmazoana' (vrajitoare, sireata). ca stia
sa poarte 'lumea pe degete', dar din toate aceste vorbe, nu se
dovedise care 'este
cea adevarata' (caracterizare
indirecta). Ea pare 'o zgatie de fata'(ca
Smarandita din 'Amintiri') sau 'un drac
bucatica rupta tata-sau in picioare, ba inca
si mai si',
dar atunci cand se convinge de vrednicia lui
Harap-Alb, dovedeste demnitate si onoare: 'trebuie sa merg
cu Harap-Alb si pace buna!'. Indragostindu-se de ea
ca un
nebun, Harap-Alb o caracterizeaza direct: 'un boboc de trandafir din
luna lui mai, scaldat in roua diminetii, dezmerdat de cele intai
raze ale soarelui,
leganat de adierea vantului si neatins de ochii
fluturilor', portret fizicasemanator cu cel al Ilenei Cosanzene
din basmele populare. Ion Creanga transpune idila
pastorala in basm,
evidentiind ideea ca Harap-Alb, ca un flacau din
Humulesti, o vede ca pe o fata de la tara,
'frumoasa de mama focului: la soare te puteai
uita, iar la dansa
ba' si 'o prapadea din ochi de draga ce-i
era'. Fata il indrageste si ea pe voinic, ghiceste
adevarul despre Harap-Alb si-l dezvaluie imparatului
Verde,
apoi, pentru ca fusese prevazatoare, adusese cu ea cele
trebuincioase (smicelele, apa moarta si apa vie), reuseste
sa-si salveze barbatul, atunci cand
spanul il ataca pe
neasteptate.

Spanul intruchipeaza forta raului in basm, un fel de

Zmeul-Zmeilor care seamana in lume teroare, rautate si
violenta. El este personaj negativ specific basmului
si
intruchipeaza nedreptatea, rautatea, minciuna - trasaturi
condamnate in orice basm popular sau cult. Omul span este prin nastere un
om rau, 'vita de boz
tot ragoz', viclean peste
masura, nu se da in laturi sa
pacaleasca un 'boboc' (nepriceput, lipsit de
experienta) cum era mezinul craiului si-l atrage in capcana din
fantana prin minciuni si tentatii ce dovedesc o buna
cunoastere de oameni. Trasaturile lui morale reies in mod
indirectdin faptele sale si din relatiile cu
celelalte personaje.
Impostor si grosolan, se comporta ca un stapan tiran,
considerand ca slugile seamana cu animalele, 'ca
si intre oameni, cea mai mare parte
sunt dobitoace care trebuiesc
tinuti din frau, daca ti-i voia sa faci treaba cu
dansii'. Din proprie experienta, stie ca
'Sa te fereasca Dumnezeu, cand prinde
mamaliga coaja',
deoarece el, obraznic si prost crescut, cum vede ca 'i s-au
prins minciunile de bune' si ca este primit cu toate onorurile de
catre imparatul
Verde, devine amenintator cu sluga, ii
da o palma, cu scopul 'sa faca pe Harap-Alb ca
sa-i ieie si mai mult frica'. Vazandu-se ajuns urmas
la tronul imparatesc,
spanul devine arogant si
laudaros, insusindu-si toate meritele lui Harap-Alb, ba mai
mult, falindu-se ca stie sa fie stapan adevarat
si sa-si struneasca slugile: 'Nu
stiti
dumneavoastra ce poama-a dracului e Harap-Alb aista. [] Alt stapan
in locul meu nu mai face branza cu Harap-Alb cat ii lumea si
pamantul'. Insolent si
infatuat, spanul nu se sfieste
sa-i spuna imparatului Verde ca daca o vrea Dumnezeu
'sa ma randuiesti mai degraba in locul dumitale'
o sa schimbe regulile
acestuia care, 'prea intri in voia
supusilor', iar imparatia nu va mai arata atat de
pasnica, 'n-or mai sedea lucrurile tot asa moarte, cum
sunt', pentru ca 'omul
sfinteste locul'.

Ca orice basm, 'Povestea lui Harap-Alb' de Ion Creanga este o

specie epica de mare intindere, o naratiune cu intamplarile
reale si fantastice, a caror imbinare
compune principalul mijloc
artistical acestei creatii epice, fabulosul. Personajele basmelor sunt
fiinte imaginare, inzestrate cu puteri supranaturale, ce
intruchipeaza binele si raul, din a caror confruntare iese
invingator, intotdeauna, binele. Cadrul de desfasurare a
actiunii este fantastic, alcatuit, de regula, din
lumea
reala si 'taramul celalalt', spatiul
mitologic fiind ilustrat prin cifre simbolice si obiecte cu puteri magice.

Limbajul artistic al basmului 'Povestea lui Harap-Alb' este

presarat cu zicatori, proverbe si fraze rimate, personajul
vorbind limba moldoveneasca autentica,
presarata cu
regionalismesi cuvinte (expresii) populare: 'sa-1 vad cand
mi-oi vedea ceafa', 'Poftim, punga, Ia masa, / Daca
ti-ai adus de-acasa'; 'Poate ca acesta-
i vestitul
Ochila, frate cu Orbila, var primare cu Chiorila, nepot de
sora lui Pandila, din sat de la Chitila, peste drum de
Nimerila, ori din targ de Ia Sa-l-cati,
megies cu
Cautati si de urma nu-i mai dati'. Ion
Creanga a ilustrat in opera sa propria experienta de
viata, pe care a povestit-o 'sub forma de memorial; a
invaluit-o in mit si a sugrumat-o intr-o experienta
fantastica, valabila pentru om in genere; si el a luptat cu
spanii, cu primejdiile si nevoile, si el s-a facut frate
cu
dracul, ca sa treaca puntile vietii, iar nemurirea
si-a dobandit-o din apa vie si apa moarta a creatiei lui
artistice'. (Pompiliu Constantinescu)

Elemente folclorice preluate din basmul popular.Motivul probelor este

specific nu numai basmului popular, ci si basmului cult, spanul
supunandu-l pe Harap-
AIb la incercari primejdioase, cu speranta
ca va scapa de el: sa-i aduca 'salati din
gradina ursului'; capul si pielea pline de nestemate ale unui
cerb fabulos ori sa
o aduca pe fata imparatului Ros, ca
sa se insoare cu ea. Ajutat de Sf.Duminica, de furnici si de
albine, de prieteni si povatuit permanent de calul sau,
Harap-Alb
reuseste sa invinga toate probele.

* Cei cinci prieteni fabulosi: Ochila ('care vede

toate si pe toti altfel de cum vede lumea cealalta: numai pe
sine nu se vede cat e de frumosel.'), Setila ('fiul
Secetei, nascut in zodia ratelor si impodobit cu darul
suptului'), Gerila ('o dihanie de om care se perpelea pe
langa foc'), Flamanzila ('foametea sac
fara fund
sau cine mai stie ce pricopseala a fi, de nu-I
mai poate satura nici Pamantul') si Pasari-Lati-Lungila
('fiul sagetatorului si nepotul arcasului') il
ajuta sa invinga
piedicile ivite in incercarea de a o aduce pe
fiica imparatului Ros la curtea Iui Verde-Imparat. Aici sunt
intampinati cu toate onorurile, dar fata imparatului Ros il
respinge pe span si dezvaluie celor de fata taina ca
Harap-Alb este adevaratul nepot al lui Verde-imparat.

* Motivul razbunarii malefice. Dat in vileag, spanul se repede ca

un 'cane turbat si reteaza capul lui Harap-Alb, dar fata il
inconjoara 'cu cele trei smicele de
mar dulce', il
stropeste cu apa vie si-l invie, acesta trezindu-se ca dupa
un somn greu. Atunci, calul fermecat il apuca pe span si 'mi
ti-l azvarle in inaltul cerului',
de unde cade pe pamant si
moare.

*Invingerea binelui. Verde-imparat ii casatoreste pe

Harap-Alb cu fata lui Rosu-imparat, iar la nunta lor au fost
poftiti toti prietenii care 1-au ajutat in
peripetiile sale
sa treaca probele si a fost veselie mare, 'chiar si
saracimea ospata si bea!' * Finalul basmului este
hiperbolizat, fiindca veselia a tinut ani intregi
si mai
tine si acum, iar 'cine se duce acolo, be si
mananca, iar cine nu, se uita si rabda'.

* Formulele specifice basmului popular:

 -formule tipice initiale (de inceput): 'Amu cica era
odata intr-o tara un crai care avea trei feciori.';
'Si apoi pe vremile acele, mai toate tarile erau bantuite
de
razboaie grozave, drumurile pe ape si pe uscat erau putin
cunoscute si foarte incurcate, si de aceea nu se putea
calatori asa de usor si fara primejdii ca in
ziua
de astazi. Si cine apuca a se duce pe atunci intr-o parte a
lumii, adeseori dus ramanea pana la moarte';
-formule tipice mediane (de mijloc): 'Si merg ei, si merg cale
lunga sa le-ajunga, trecand peste noua mari, peste
noua tari si peste noua ne mari, si intr-o tarzie
vreme ajung ia imparatie'; 'porneste spre
imparatie Dumnezeu sa ne tie, ca cuvantul din poveste,
inainte mult mai este'; -formule tipice finale: 'Dupa aceasta
se
incepe nunta, s-apoi da, Doamne, bine! Lumea de pe lume s-a strans de
privea,/ Soarele si luna din ceriu radea.'; 'S-apoi fost-au
poftiti la nunta: Craiasa
furnicilor,/ Craiasa albinelor/
Si craiasa zanelor,/ Minunea minunilor/ Din ostrovul florilor!';
'Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine
inca. Cine se duce
acolo bea si mananca. Iar pe la noi, cine are
bani bea si mananca, iara cine nu, se uita si
rabda'.

*Basmul cult 'Povestea lui Harap-AIb' de Ion Creanga are ca sursa

de inspiratie basmul popular, de la care autorul pastreaza
motivele (calatoria, incercarea
https://www.qdidactic.com/didactica-scoala/literatura/povestea-lui-harapalb-semnificatia-titlului-expoziti365.php 4/8
8/25/22, 2:18 PM Povestea lui Harap-Alb: Semnificatia titlului, expozitiunea, intriga, actiunea, punctul culminant si personajele basmului
puterii, petitul, probele),
personajele fabuloase, ajutoarele venite in sprijinul binelui, formulele tipice
si inoveaza pentru basmul cult umanizarea fantasticului
(fabulosului)
prin comportamentul, gestica, psihologia si limbajul personajelor.

Document online: Artificial life (sau

A-life) si organismele vii
Lucrare: Analizatorul vestibulo-
cochlear - urechea externa,
mijlocie si interna

in
aceasta perioada a initierii, Harap-Alb cunoaste dragostea aprinsa pentru o
fata de imparat, care vine, asadar, din aceeasi lume cu el,
pregatindu-1
pentru
casatorie_ care A este unul. din repereje, finale,
ale devenirii
sale. Probele de la imparatia fetei trimit spre ritualurile
taranesti ale petitului, intre care insotirea
mirelui de
un alai de tineri, trecerea lor prin foc, alegerea motivata a miresei,
ospatul oferit de gazda sunt tot atatea incercari la care
il supune viitorul socru si
carora mirele trebuie sa le
faca fata.
Ultima proba la care il supune fata este, de data aceasta, o demonstrare a
calitatilor viitoarei sotii, care va sti sa aiba
grija
de barbatul ei, sa-i stea aproape la bine si la
rau, acest fapt fiind ilustrat atunci cand ea ii salveaza viata,
trezindu-1 din morti.

Aceasta
intamplare simbolizeaza ideea ca acum Harap-Alb redevine el
insusi, fiul craiului, viitorul imparat care isi poate asuma raspunderea
inchegarii unei
familii si conducerii unei gospodarii, intrucat experienta
capatata ii confera statutul de adult pregatit pentru
viata.

Ca
si Nica, Harap-Alb parcurge o perioada de formare a personalitatii,
care, desi inzestrat cu importante calitati, are
slabiciuni omenesti, momente de tristete
si disperare, de
satisfactii ale invingatorului, toate conducand la
desavarsirea lor ca oameni.
https://www.qdidactic.com/didactica-scoala/literatura/povestea-lui-harapalb-semnificatia-titlului-expoziti365.php 5/8
8/25/22, 2:18 PM Povestea lui Harap-Alb: Semnificatia titlului, expozitiunea, intriga, actiunea, punctul culminant si personajele basmului

Craiul,
tatal lui Harap-Alb este un personaj de basm prin motivul
imparatului aflat in impas. Ion Creanga scoate insa in
evidenta trasaturile taranului-tata, in
ipostaza lui
pedagogica. Pentru a verifica daca fiii lui au depasit varsta
infantilismului, el se deghizeaza intr-o piele de urs, se ascunde
pentru a-i observa, iar
limbajul sau este tipic humulestean, cu
pilde si proverbe populare: 'lac de-ar fi, broaste sunt destule!',
'fiecare pentru sine, croitor de pane' etc. Ironia amara
a
tatalui dezamagit de fiii lui este tot de natura
taraneasca, umana: ' rusinea unde o puneti? Din trei
feciori cati are tata, nici unul sa nu fie bun de nimica? Apoi
drept sa
va spun, ca atunci degeaba mai stricati mancarea, dragii mei Sa
umblati numai asa de frunza frasinelului toata viata
voastra si sa va laudati ca sunteti
feciori de
crai, asta nu miroasa a nas de om'. Om trecut prin
viata, cu o experienta solida, el nu-si
pune in pericol fiii, pana <t nu se convinge ca
sunt in stare sa
invinga piedicile iminente unei calatorii in necunoscut, fce
verifica nu numai curajul, cutezanta, ci si istetimea de a
face
fata intamplarilor. Sfatul pe care-1 da
mezinului, acela de
a se feri de omul span si de omul ros,  
se dovedeste esential pentru maturizarea flacaului,
care trebuia totusi sa treaca personal prin
aceasta
experienta.

Imparatul
Verde, fratele craiului si unchiul lui Harap-Alb, strabatuse in
tinerete acelasi drum initiatic pana la statutul actual de conducator
recunoscut,
energic, care isi castigase dreptul de a sedea
la ospete,
inconjurat de oameni de vaza, de a colectiona pietre pretioase scumpe, de a organiza
mese luxoase, cu
fast. Mandru de imparatia sa vestita in
toata lilniea* Tsi educase fetele in respectul cuvenit
parintilor, chiar daca acestea aveau alte opinii, ele nu indrazneau sa
incalce poruncile

Contact |- ia legatura cu noi -|

Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Literatura

Carti
Gramatica
Poezii

Referate pe aceeasi tema

Ion Luca Caragiale - fantasticul

Intriga - componenta a subiectului unei
opere literare ca amplificare a
conflictului
Incipit - purtator de „relevanta lirica“
Proiect pentru Masterul de Traducerea
Textului literar - coerenta dialogului in
traducerea comediei Avarul de Molière
Continut si forma - concepte estetico-
literare desemnand unitatea
indisolubila a operei de arta
Gellu Naum
Poezie - toate definitiile Poeziei –
trecute, prezente si viitoare
Comedia o scrisoare pierduta de i.l.
caragiale - argumentarea apartenetei

https://www.qdidactic.com/didactica-scoala/literatura/povestea-lui-harapalb-semnificatia-titlului-expoziti365.php 6/8
8/25/22, 2:18 PM Povestea lui Harap-Alb: Semnificatia titlului, expozitiunea, intriga, actiunea, punctul culminant si personajele basmului
la specie
LACUSTRA de George Bacovia -
comentariu literar referat: Tema
poeziei, ideea, semnificatia titlului si
analiza pe strofe
Conditia femeii reflectata in Ion

Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate,
lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!

Adauga online proiectul sau referatul tau.

SINONIMUL ZILEI
25-Aug, 2022

Stii care este sinonimul corect

pentru cuvantul canto ?

desicator

cant

cantare

prezidare

AFLA RASPUNSUL CORECT!

https://www.qdidactic.com/didactica-scoala/literatura/povestea-lui-harapalb-semnificatia-titlului-expoziti365.php 7/8
8/25/22, 2:18 PM Povestea lui Harap-Alb: Semnificatia titlului, expozitiunea, intriga, actiunea, punctul culminant si personajele basmului

https://www.qdidactic.com/didactica-scoala/literatura/povestea-lui-harapalb-semnificatia-titlului-expoziti365.php 8/8