In epoca sovietica , femeilor li se garanta egalitatea cu barbatii in

conformitate cu legea. Printre alte drepturi, legea asigura femeilor, pe

baza unui sistem proportional, locuri de munca, inclusiv in cadrul
organismelor conducatoare ale republicii. Insa , Republica Moldova, de
la obtinerea in august 1991, a pornit pe calea lunga si dificila a
transformarilor. Odata cu independenta nationala a fost adoptata o
legislatie suplimentara - cum ar fi legile referitoare la “egalitatea”,
“drepturile de munca si protectia muncii”, “familie” si “protectie mamei
, copilului si tineretului” din 1994 – promovind pe mai departe
egalitatea femeilor in societatea moldoveneasca. Noua Constitutie
nationala garanteaza in acelasi timp ca aceasta legislatie va fi
respectata. Adevarata situatie a femeilor din RM , asa cum poate fi ea
demonstrata cu date statistice, este departe de egalitatea proclamata
in mod constitutional. In viata de zi cu zi se tot vorbeste de o
emancipare a femeii, de o eliminare a discriminarii femeii, de o
egalitate in drepturi intre femeie si barbat, dar realitatea e cu totul alta.
Nu numai ca nu s-a produs aceasta egalitate, mai mult in unele situatii
femeia nu e respectata nici ca om pentru ca inainte de orice
diferentiere de gen toti suntem oameni, finite cu drepturi si
sentimente. In societatea noastra majoritatea oamenilor inca traiesc in
sisteme de putere patriarhala care privelegiaza barbatii fata de femei.
Tocmai din acest punct de vedere am decis sa alegem tocmai aceasta
tema (”Situatia femeii din Republica Moldova”) pentru cercetarea
sociologica, prin intermediul careia vom incerca sa aflam de ce exista
aceasta situatie de inferioritate si de discriminare a femeilor in RM. Cu
toate acestea, din nefericire aceasta situatie nu este unica in Moldova;
mai degraba ea este o prblema globala cu care se confrunta femeile din
majoritatea tarilor cel mai putin dezvoltate. Drepturile femeii fac parte
integrantã din drepturile fundamentale ale omului. Constitutia
Republicii Moldova prevede în mod explicit protectia individului în
conformitate cu drepturile omului; prin art.24, alin.1, garanteazã
dreptul la viatã, precum si dreptul la integritatea fizicã si psihicã a
persoanei; alin.2 prevede faptul cã nimeni nu poate fi supus torturii si
nici altui fel de pedeapsã sau de tratament crud, inuman ori degradant.
Aceste prevederi constitutionale, cele incluse în Codul penal si cel de
procedurã penalã, precum si în alte legi speciale, consfintesc drepturile
la protectie 2 contra oricãror forme de violentã, inclusiv contra celor
comise în familie. Din pãcate, cu toate eforturile depuse, factorul de la
urmã devine alarmant prin proportii, rãspândire geograficã si
cuprindere socialã. Fenomenul de violentã în familie se manifestã în
continuare, fiind agravat de problemele socio-economice cu care se
confruntã cetãtenii, la care se adaugã si cauze individuale constând în
consumul de alcool, tulburãri mintale, stres, frustrare, nivel scãzut de
culturã si educatie. Toate aceste aspecte (mai sus mentionate) ne-au si
determinat sa alegem tema data de cercetare sociologica. Intr-o mare
masura situatia femeilor in societate influenteaza direct procesul de
educare a tinerii generatii, proces care este legat nu doar de formarea
acestora ca personalitati umane cu capaciati intelectuale si morale
dezvoltate, dar si mai include in sine si un sir intreg de aspecte ce tin de
recunoastere a rolului important pe care îl joacã femeile în procesul
dezvoltãrii umane si a intregii societati.