07.12.2020 INTERCULTURALITATE.

Traditii de Craciun

Tradițiile și obiceiurile fac parte din cultura unui popor sau din cultura unor comunități
mai restrânse.
Acestea se transmit din generație în generație, de la o regiune la alta, uneori de la o cultură la
alta, fiind reconsiderate și îmbogățite permanent.
Sărbătorile de iarnă sunt petrecute diferit, în funcție de tradițiile și obiceiurile fiecărei
comunități, dar există și aspecte comune, care pot crea punți de comunicare între oameni care
aparțin unor culturi diferite.
Cuvântul colindă, cu varianta colind, are origine slavă (kolenda, însemnând „prima zi a
anului“). La rândul său, termenul slavon provine din latinescul calendae (pronunțat calende),
unde avea alt sens: „primele zile ale fiecărei luni“ în calendarul roman. Uzul actual se referă la
un vechi cântec popular românesc cântat de copii, de flăcăi sau de adulți cu prilejul sărbătorilor
de iarnă. Ca răsplată, gazda le oferă colindătorilor daruri precum colăcei, numiți în unele regiuni
ale țării colindeți sau bolindeți, făcuți din grâu curat, proaspăt măcinat.
Colindatul este un obicei străvechi , care se transmite din generație în generație. Steaua
sus răsare; Trei magi de la Răsărit; O, ce veste minunată; O, brad frumos; Florile dalbe; Leru-i
ler; Domn-Domn să-nălțăm sunt doar câteva dintre colindele care se cântă de Crăciun
 Crăciunul este o perioadă în care oamenii încearcă să fie mai buni și mai înțelegători cu toți
ceilalți. Urarea „Crăciun fericit“ îi apropie pe oameni, oricât de diferiți ar fi ei. Lucrați în perechi
și asociați urarea „Crăciun fericit“ cu limba în care este tradusă.

Urări de Crăciun :

Limba bulgară Vesela Koleda!

Limba engleză Merry Christmas!
Limba franceză Joyeux Noël!
Limba germană Frohe Weihnachten!
Limba spaniolă Feliz Navidad!
Limba maghiară Boldog Karácsonyt!
În țara noastră, sărbătorile de iarnă încep, în mod tradițional, odată cu postul
Crăciunului și țin până la Sfântul Ioan.

Reperele cele mai importante ale sărbătorilor de iarnă sunt: postul Crăciunului
(15 noiembrie – 24 decembrie), Moș Nicolae (6 decembrie), ignatul (20 decembrie), ajunul
Crăciunului (24 decembrie), Crăciunul (25 decembrie), Anul Nou (1 ianuarie), Boboteaza
(6 ianuarie) și Sfântul Ioan (7 ianuarie).

Repetițiile pentru colindat se fac de la începutul postului până la Sfântul Nicolae sau chiar cu
câteva zile înainte de Crăciun. Copiii folosesc clopoței, bețe și bice, iar zgomotul făcut de tot
acest arsenal este menit să alunge forțele malefice. Același rol îl au și jocurile cu măști: capra,
ursul sau căluții. Copiii merg cu steaua până pe 24 decembrie, obicei întâlnit la toate popoarele
creștine, amintind de steaua care a vestit nașterea lui Iisus și care i-a călăuzit pe cei trei magi spre
Betleem. Uneori, copiii colindă cu vicleimul, teatru popular care prezintă scene de la nașterea lui
Iisus. Astăzi, colinda are funcție de urare și de vestire a nașterii lui Iisus.
Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun este una dintre cele mai frumoase tradiții. La sfârșitul
secolului al XIX-lea, pomul de Crăciun era împodobit mai cu seamă la oraș. Abia după Primul
Război Mondial acest obicei se generalizează. În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun
a devenit una dintre cele mai iubite datini atât în mediul rural, cât și în cel urban.. În mod
tradițional, bradul se împodobește în ajunul Crăciunului și se păstrează în casă până la
Bobotează.