Model EN - CLASA A VIII-A

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de două ore.

SUBIECTUL I
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.

TEXTUL I
De ce îmi plăcea istoria? Fiindcă aveam sentimentul că trăiesc de atunci, de pe vremea egiptenilor și asirienilor. Aveam
cincisprezece ani, dar îmi simțeam gândirea milenară și îmi dădeam seama că la capătul viu al acestui fluviu care înainta spre necunoscut
eram eu.
Stăteam rezemat de bancă și mă uitam, în timpul orelor, la profesori fără să-i văd și adesea fără să-i aud, copleșit de acest
sentiment divin care ne face atât de bătrâni, fiind atât de tineri, și din care ni se formează pentru totdeauna idealurile și visurile. Totul e
posibil pentru noi. De ce nu? Și una din cele mai frumoase ore din cei patru ani de școală normală pe care i-am urmat nu se poate reda,
fiindcă relief au numai lucrurile negative, iar lumina din sufletul nostru, cu cât e mai puternică, cu atât mai mult subțiază toate contururile
din amintire și ne descurajează să le reconstituim. Profesorul nostru de istorie de la Cristur-Odorhei, unde fusesem transferat în urma
desființării Școlii Normale din Abrud, era un om mic de statură,chiar foarte mic, la limita dintre un pitic și un om normal, cu toate acestea
nu se întâmplă nimic rău între el și noi, reuși să ne impună respect fără să fie silit să ne determine să ne fie frică de puterea pe care o avea
ca orice profesor, de a ne da note pedepsitoare sau subiecte grele de teze. Pentru un om pândit de complexul staturii sale, desigur că asta
era o victorie pe care o apreciam doar cu instinctul, ținând la el în mod nejustificat, deși în privința notelor era la fel de sever ca orice
profesor care nu dorește să aibă în clasa lui corigenți. Nici măcar nu-mi amintesc să-mi fi dat seama că până la ora aceea ar fi știut atâta
istorie, încât să ne facă, la orele lui, să îl ascultăm cu răsuflarea tăiată.
Și într-o zi intră în clasă un necunoscut însoțit de directorul școlii, un domn ale cărui picioare păreau mai înalte decât profesorul
nostru întreg. Directorul s-a retras și acel necunoscut s-a urcat la catedră și a început să urmărească tăcut desfășurarea orei. Era,
desigur, un inspector. Micul nostru profesor începu să se plimbe liniștit printre bănci, deși de obicei se ferea, fruntea lui abia se zărea
dintre noi. Cu un glas al cărui timbru mă atinse ca o surpriză niciodată trăită de mine, îmi rosti, în tăcerea care se lăsase, numele. Glasul
său era aproape frățesc, părea să-mi spună: ”Uite, tot ce gândești și simți tu, eu știu de mult, dar te-am lăsat și nu ți-am dat note mari
fiindcă mi-am dat seama că, dacă te tulbur, poate că nu vei mai iubi atât de mult istoria, care e secretul lecturilor tale, dar acum am
nevoie de tine și trebuie să-mi spui ce știi.” M-am ridicat în picioare și în clipa aceea toate culorile pe care le îmbrăcau lucrurile și
chipurile colegilor parcă s-au intensificat brusc, lumea geamurilor înalte a devenit violentă, cotoarele albastre ale manualelor de pe bănci
au prins dungi roșii...
- Pe cine, a rostit micul nostru profesor punctântu-și întrebarea prin apăsări cu pumnul în podul palmei, a chemat
Ludovic al XIV-lea să redreseze finanțele și în ce moment al domniei sale?
Mi-am dat seama că nu trebuie să mă laud cu știința mea și răspunsul să nu fie o demonstrație, dar nici sec să nu fie.
Trebuia să arătăm că știm și nu că am învățat.
- Ludovic al XIV-lea, am început eu, a anunțat în consiliul de miniștri, în 1661, că are intenția să domnească de atunci
încolo prin el însuși și una dintre primele sale măsuri a fost să-l detituie de îndată pe Fouquet, care era un jefuitor, și să-l numească în
locul lui, la finanțe, pe Colbert.
- Cine era Colbert?
Cum să nu știu cine era acest om care, după ce făcuse atâtea pentru Franța și regele său, murise în dizgrație, fiindcă
încercase (de altfel zadarnic) să-l împiedice pe monarhul cheltuitor să nu ruineze regatul? Abilă manevră a profesorului, care, prin
răspunsurile mele, reîmprospăta memoria celorlalți și obținea de la ei ceea ce dorea și fără să insiste în mod deosebit, ca și când toată
clasa era pasionată de materia lui... După care a început să vorbească el însuși, intrând în materia lecției următoare, în timp ce, cu un
mormăit gros, de satisfacție nedefinită, omul cu picioare înalte de la catedră se ridica și o lua spre ieșire.
Niciun semn de complicitate nu s-a schițat între noi după plecarea lui, micul profesor și-a continuat lecția și la sfârșit
și-a luat catalogul prea mare pentru el, și-a pus pălăria pe cap și a ieșit în timp ce noi toți ne-am ridicat în picioare. Odată ușa închisă și
rămași singuri, ne-a apucat pe toți deodată o sminteală, am răcnit literalmente de entuziasm și am început să ne încăierăm azvârlind unii
în capetele altora cu ce ne venea în mână, manuale, caiete...
Câteva luni mai târziu, micul nostru profesor, deodată a lipsit. Și atunci am aflat cu tristețe că a fost chemat în concentrare.
Nu s-a mai întors la noi până la sfârșitul anului și nu știu nici azi dacă s-a mai întors vreodată undeva, din războiul care curând avea să
izbucnească...
(Viața ca o pradă, Marin Preda)
TEXTUL II
LUDOVIC AL XIV-LEA ȘI PALATUL DE LA VERSAILLES
Regele Soare. Ludovic al XIV-lea a fost rege al Franței între anii 1643-1715. În timpul acestei domnii îndelungate, Franța s-a
afirmat drept cea mai mare putere europeană. Monarh absolut, supranumit Regele Soare, Ludovic al XIV-lea și-a impus autoritatea
deplină asupra supușilor săi: o singură lege – cea a monarhului și o singură credință – religia catolică. Acestuia îi este atribuită expresia:
”Statul sunt eu!”, ce simbolizează puterea monarhului.
Cu sprijinul unor miniștri, capabili, precum Jean Baptiste Colbert, economia franceză s-a dezvoltat. Au fost înființate companii
comerciale, mai ateliere meșteșugărești ce fabricau produse de lux, șantiere navale. Totuși cheltuielile curții regale și cele prilejuite de
războaiele purtate au afectat, cu timpul, situația economică și financiară a Franței.
 Regele a luat măsuri împotriva locuitorilor de confesiune protestantă (cunoscuți cu numele de hughenoți), ale căror drepturi au
fost drastic limitate. Acest fapt a determinat plecarea din Franța a sute de mii de persoane, printre care s-au numărat mulți meșteșugari
pricepuți. În timpul lui Ludovic al XIV-lea, Franța și-a extins stăpânirea în afara Europei, îndeosebi în America de Nord și în Africa.
Pentru dezvoltarea comerțului cu teritoriile coloniale a fost înființată Compania franceză a Indiilor Orientale.
Palatul de la Versailles
Ludovic al XIV-lea a hotărât, în anul 1682, să stabilească sediul Curții regale în Palatul de la Versailles. Construcția acestuia a
durat peste două decenii. Palatul a fost ridicat și decorat după planurile unor arhitecți renumiți în epoca respectivă. Marea nobilime
franceză a fost adusă la palat, ca să trăiască în permanență în preajma regelui și să participe la toate momentele vieții de la curtea
regală.
(http://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VI-a/istorie/EDP/#p=52)
A.Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos, cu privire la textele date.
1. Numește două zone geografice unde Franța și-a extins stăpânirea în timpul lui Ludovic al XIV-lea.
2p

2. Personajul-narator este atras de istorie pentru că: 2p

a. simțea că are gândirea abstractă;
b. avea sentimentul că trăiește de pe vremea egiptenilor și asirienilor;
c. putea să evadeze din cotidian;
d. Îi admira pe profesorii lui în timpul orelor.
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect.

3. Profesorul de istorie reușea să impună respect elevilor săi prin: 2p

a. răbdarea pe care o avea;
b. notele mici pe care le dădea;
c. statura impozantă;
d. capacitatea de a-i face pe elevi să-l asculte cu răsuflarea tăiată.
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect.

4. Economia Franței a fost afectată în timpul lui Ludovic al XIV-lea de: 2p

a.șantierele navale;
b.religia catolică;
c. războaiele purtate;
d. marile ateliere meșteșugărești.
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect.

5. Notează ”X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile celor două texte. 6p

Enunțul Corect Incorect

Profesorul de istorie era la limita dintre un pitic și un om normal.

Directorul participă la ora de istorie alături de inspector.
Profesorul de istorie a fost chemat la concentrare.
Elevul răspunde corect la întrebările profesorului de istorie.
Ludovic al XV-lea afirmă ”Statul sunt eu!”
Sediul Curții regale se mută în palatul de la Versailles în 1682.

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual pentru fiecare dintre frazele de mai jos: 6p
a.”Odată ușa închisă și rămași singuri, ne-a apucat pe toți odată o sminteală, am răcnit literalmente de entuziasm și
am început să ne încăierăm, azvârlind unii în capetele altora cu ce ne venea în mână, manuale, caiete...”

b.”Profesorul nostru de istorie de la Cristur-Odorhei, unde fusesem transferat în urma desființării Școlii Normale
din Abrud, era un om mic de statură, chiar foarte mic, la limita dintre un pitic și un om normal...”
 7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între textele
date. 6p
8. Crezi că notele primite de un elev pot influența interesul acestuia pentru a învăța? Justifică-ți răspunsul, în
50-80 de cuvinte, valorificând textele date. 6p

9. Asociază textul 1 cu o altă operă literară studiată sau citită ca lectură suplimentară, în 50-80 de cuvinte,
prezentând o asemănare și o deosebire între ele. 6p

B.Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Încercuiește cuvintele monosilabice din următoarea serie de cuvinte: unor, precum, mulți, mie, nici. 2p
2. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria: 2p
a) drept, mare, cap;
b) cap, rege, arhitect;
c) credință, mare, drept;
d) putere, plan, monarh.

Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect.

3. Scrie un enunț cu omonimul cuvântului ”războaiele”, folosit în al doilea text. 4p
4. Transcrie, din propozițiile de mai jos, două pronume reflexive, precizând funcția lor sintactică:
Franța și-a extins stăpânirea înafara Europei. Nici măcar nu-mi amintesc. 6
5. Transformă construcția reflexivă din enunțul ”Ludovic al XIV-lea și-a impus autoritatea deplină asupra
supușilor săi” într-o construcție activă. 6
6. Construiește un enunț interogativ în care să existe două propoziții aflate în raport de coordonare
disjunctivă și un enunț imperativ în care să existe două propoziții aflate în raport de coordonare copulativă. 6p
7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând sfaturile unui profesor pentru un elev care
realizează un proiect, cu forma corectă, aflată între paranteze. 6p
.............................(a fi, imperativ, formă afirmativă) mereu preocupat să te documentezi din mai multe
lucrări de specialitate și .................................(a face, imperativ, formă negativă) greșeala de a nu cita sursele de
informare ..............................(a fi, imperativ, formă negativă) adeptul unui punct de vedere decât dacă îl poți susține
prin argumente solide.

SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte

Redactează un text de minim 150 de cuvinte, în care să realizezi caracterizarea profesorului de istorie,
personajul din fragmentul selectat din romanul ”Viața ca o pradă” de Marin Preda.
În elaborarea compunerii, vei avea în vedere:
- Un aspect referitor la rolul/ identitatea personajului în textul dat;
- Două mijloace de caracterizare relevante pentru portretul fizic sau moral al personajului;
- Două trăsături ale personajului, exemplificându-le prin raportarea la secvențe/ replici/ relații cu alte
personaje semnificative pentru mesajul textului;
- O asemănare cu un alt personaj literar cunoscut din experiența ta de cititor.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

- Conținutul compunerii-12 puncte
- Redactarea compunerii- 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor-1p, coerența textului-1p, proprietatea
termenilor folosiți-1p, corectitudine gramaticală-1p, claritatea exprimării ideilor-1p, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație-1p, lizibilitate-1p) Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care
compunerea are maximum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.