TRADIȚII ȘI OBICEIURI

DE IARNĂ
 Iarna, anotimpul atât de îndrăgit de către toți copiii,
ne aduce multe bucurii: jocurile de iarnă, zăpada,
sărbătorile cu obiceiurile specifice, cadourile și surprizele.
Prima sărbătoare a iernii este
1 Decembrie, Ziua Națională a
României.
 Moș Nicolae vine în noaptea de 5 spre 6 decembrie
și trece pe la toate casele pentru a lăsa câte ceva în ghete:
cadouri pentru cei care au fost cuminți sau câte o nuielușă
pentru cei neascultători.
 În Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, sărbătorim Naşterea
Domnului Isus. Grupuri de colindători pornesc din casă în casă
pentru a le ura gazdelor fericire, sănătate şi prosperitate.
Colindătorii vestesc Naşterea Domnului, urează
gazdelor sănătate şi bucurii și primesc de la acestea
cozonac, prăjiturele, covrigi, nuci, mere și colăcei.
 Datina Bradului de Crăciun este o practică veche, pe care
unii o consideră chiar mai veche decât creştinismul şi care
simbolizează “pomul vieţii”.

În Ajunul Crăciunului, în fiecare casă se împodobeşte

câte un brad (cu beteală, globuri, figurine, ghirlande, bomboane,
artificii şi lumânări sau beculeţe). Noaptea, Moş Crăciun aduce
daruri, pe care le pune sub brad.
 "Steaua" este un colind care începe din prima seara a
Crăciunului.
Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copiii. Obiceiul are o
semnificaţie religioasă, fiind legată de steaua care s-a aratat celor
trei magi de la răsărit.
Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn, gătită cu
hârtie colorată şi crenguţe de brad.
 Aparţinând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu
sorcova e mai cu seama bucuria copiilor. Aceştia poartă o
crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată
dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie
colorată.
 Botezul Domnului
(Boboteaza) comemorează botezul lui
Iisus în râul Iordan.
 Sf Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare de iarnă.
Este ziua în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Isus în
râul Iordan.
Sărbători fericite!