𝓒𝓻𝓪𝓬𝓲𝓾𝓷𝓾𝓵

Tradiții și obiceiuri

Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos) este o

sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie (stil nou) sau pe 7 ianuarie (stil vechi).
Înainte de Crăciun, se ține un post de 6 săptămâni, între 28 noiembrie-6 ianuarie (cei
care sărbătoresc pe stil vechi) și între 15 noiembrie-24 decembrie(cei care sărbătoresc pe
stil nou). Ajunul Crăciunului este ultima zi de post. Pe masa de Crăciun sunt nelipsite
cozonacul, sarmalele, piftia (răcitura), cârnații de porc, caltaboșul și vinul roșu. Există și
obiceiul de a se mânca mămăligă de Crăciun, obicei cu conotații magice. 

Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul. În

mod tradițional, obiceiul colindatului în Moldova este practicat numai
de către băieți, flăcăi, care colindă în ziua de Crăciun. Prin obiceiul
copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua, se vestește Nașterea
Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu
icoana”un fel de colindat care se face de către preoții satului cu
icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele, gospodăriile și
creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate
Crăciunului și Anului Nou.
 Pe lângă împodobirea bradului, în unele gospodării se păstrează un
obicei străvechi - decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi
bumbişor, purtător de noroc. Bucatele tradiţionale din carne de porc, tobă,
caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu sunt preparate de seară.
Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o
strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

Cei mici îl așteaptă an de an pe Moș Crăciun cu plete dalbe, care vine cu

tolba încărcată de cadouri pentru copiii cuminți, iar cu câteva zile înainte de
Crăciun se împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau verde.
Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că
Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, venerați de păgâni. În cădere,
stejarii au distrus toți copacii din prajmă, mai puțin bradul, care a devenit de
atunci un simbol al acestei sărbători și este împodobit în seara de Ajun.

ss