Traditii si obiceiuri

de Craciun
Proiect realizat de Serbanescu Sara- clasa a IX- a F
Postul Craciunului
Pentru ca majoritatea romanilor apartin cultului ortodox, inainte
de venirea Craciunului, acestia tin post cu o durata de 40 de
zile. Acesta aminteste atat de postul patriarhilor din Vechiul
Testament, cat si de asteptarea lui Moise pe muntele Sinai,
inainte ca acesta sa primeasca tabletele cu Decalogul.
In perioada postului, credinciosii nu au voie sa consume carne,
branza si oua. In schimb, exista diferite zile in care se da
dezlegare, stabilite de biserica. Astfel, daca in zilele de luni,
miercuri si vineri este o sarbatoare cu cruce neagra in
calendarul ortodox, credinciosii pot bea un pahar de vin, iar
daca este o sarbatoare cu cruce rosie, acestia pot consuma si
peste.
Colindele de Craciun
In Ajunul Craciunului, grupuri de colindatori merg la
casele oamenilor sa vesteasca venirea lui Hristos prin
colinde. In functie de zona, colindatorii sunt imbracati
in port popular, cu broderie specifica locului.
Persoanele care sunt colindate ofera nuci, covrigi, mere
si, mai ales in zonele urbane, bani.
Un alt obicei de colindat este mersul cu Steaua. Acesta
are loc in prima zi de Craciun si evoca momentul din
Biblie in care magii au urmat steaua pentru a ajunge la
staulul in care s-a nascut Hristos.
 
Bradul de Craciun
Bradul de Craciun se orneaza in Ajunul Craciunului si
simbolizeaza viata infinita, deoarece este un copac
vesnic verde. Acesta are mereu in varf o stea care
aminteste de cea care i-a calauzit pe magi spre
Hristos.
Daca la inceput era impodobit cu hartie colorata si
biscuiti, acum decoratiunile pot fi beteala, globuri,
dulciuri si instalatii luminoase. Se crede ca traditia
impodobirii bradului a pornit de la popoarele
germanice.
 
 Mancarea de Craciun
Dupa un post lung, urmeaza o masa imbelsugata, iar ingredientul principal este
porcul sacrificat cu cateva zile inainte de Craciun. Stii cu siguranta care sunt
felurile de mancare principale: sarmalele, piftia, toba, chisca si caltabosii. Nu
lipseste nici traditionalul desert, cozonacul.
Ce nu stiai, poate, este ca unele zone din tara au mancaruri specifice de
sarbatori. Spre exemplu, in Dobrogea se prepara saramura de crap, peste la
protap sau stiuca umpluta. In zone cu populatie preponderent aromana se
prepara cherdele, placinte cu branza si verdeata.
Un alt fel de mancare specific este torosul de Craciun, care se prepara in zona
Bihorului. Acesta este usor de preparat la ceaun si contine carne proaspata de
porc si varza calita in mai multe straturi, stropite cu vin alb.
In zilele noastre au inceput sa fie reinventate preparatele traditionale. Spre
exemplu, obisnuitele sarmalute pot fi facute si in stilul raw-vegan: foile de
varza murata sunt umplute cu nuci, seminte de floarea-soarelui, morcov, ceapa,
hrisca si sos de rosii.
Darurile de Craciun
Copiii de astazi stiu ca vor primi cadouri de la Mos Craciun. In
trecut insa, obiceiul amintea mai mult de traditia crestina.
Astfel, in familie se ofereau cadouri similare celor care au
fost aduse de magi lui Hristos: aur, smirna si tamaie.
Azi, impartirea cadourilor este un obicei mult mai raspandit,
oamenii nu isi mai ofera daruri doar in familie, ci si intre
prieteni si chiar la munca. Darurile sunt foarte diverse, pot fi
utile (un blender sau un aparat de cafea) sau decorative (un
tablou sau un set de perne brodate). Important este ca aceste
cadouri sa fie cumparate din placere, cu intentia de a-i face
fericiti pe cei care le primesc.
 Bibliografie
●
https://limarom.ro/traditii-si-obiceiuri-inedite-d
e-craciun-cele-mai-populare-credinte-si-superst
itii-romanesti/