Sunteți pe pagina 1din 4

Limba și literatura română – clasa a VI-a

Fișă de recapitulare
pentru lucrarea scrisă semestrială
Amintește-ți!

Instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje


Autorul unui text literar reprezintă persoana reală, care imaginează și scrie opera literară, naratorul,
în schimb, este o „voce” ficțională căreia autorul îi încredințează misiunea de a relata acțiunile perso-
najelor. Naratorul poate povesti întâmplările, asemenea unui observator, în acest caz, narațiunea este
la persoana a III-a. Însă, naratorul poate fi și un personaj care participă la acțiune, în această situație
narațiunea fiind la persoana I.

Dialogul în textul literar


Dialogul reprezintă schimbul de replici dintre două sau mai multe persoane/personaje. În textul scris,
începutul unei replici este marcat prin linie de dialog. Într-un text literar, dialogul este utilizat pentru
a dinamiza acțiunea sau pentru a evidenția trăsăturile personajelor.

Substantivul
Substantivele colective denumesc o colectivitate, mai precis, o mulțime sau un grup de obiecte sau
de ființe de același fel: clasă, echipă, mulțime, grup etc.
Substantivele defective nu au forme pentru ambele numere. De exemplu, unele substantive pot
avea numai forma de singular, ele fiind defective de plural: miere, cinste, curaj, fotbal, baschet, aur, fier
etc. Substantivele defective de singular pot avea numai forma de plural: tăiței, șale, ochelari, aplauze.
Substantivul este o parte de vorbire care își modifică forma în funcție de gen, număr și caz.
În limba română sunt cinci cazuri: nominativ, acuzativ, dativ, genitiv și vocativ.
În cazul nominativ, substantivul are funcție de subiect (Copilul scrie.) sau de nume predicativ (El este
un copil.).
Substantivul în cazul acuzativ are funcția de complement (Îl văd pe Andrei. Îi dau o carte colegului.)
sau de atribut (Cartea de la Andrei este frumoasă.), fiind însoțit, de obicei, de prepoziții.
Substantivul care are funcția sintactică de complement (determinând un verb) și care răspunde la
întrebarea cui? este în cazul dativ (Îi dau o carte colegului.)
Substantivul care are funcția sintactică de atribut (determinând un substantiv) și care răspunde la
întrebările: al, a, ai, ale cui? este în cazul genitiv. Substantivul în cazul genitiv poate fi însoțit de arti-
colul genitival. (Prezentarea colegei este interesantă; Prezentarea cea interesantă a colegei mi-a plăcut.)
Substantivul în cazul vocativ exprimă o chemare adresată cuiva pentru a-i atrage atenția. (Ioana,
vino!) Substantivul în cazul vocativ nu are funcție sintactică.

Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda


Limba și literatura română – clasa a VI-a

Test 1
– Unde ducem cufărul, boierule? întrebă unul din hamali.
– Căutați o birjă; vin și eu numaidecât! porunci călătorul ciudat. Apoi, se apropie de locomotivă, aruncă
asupra ei un ochi cercetător și, ridicând capul, îi zâmbi mecanicului într-un chip care arăta că nu-s la primul lor
schimb de priviri.
– Ei, mulțumit de călătorie, domnule? îl întrebă mecanicul, de sus.
– De la Barboși încoace ai lăsat-o mai domol, răspunse Anton Lupan, căruia să-i spunem pe numele lui,
odată ce i l-am aflat. [...]
După ce mai schimbă câteva cuvinte cu omul de pe locomotivă, călătorul nostru își luă rămas-bun de la
el și se îndreptă spre ieșire, nu înainte de a arunca o privire asupra construcțiilor din jur. Era vădit că înnoirile
acestea îl interesau cum nu se poate mai mult. Aceeași dorință de a vedea totul, de a afla, de a nu scăpa nimic
din ochi îl făcuse să coboare prin gări, în timpul opririlor mai lungi, să cerceteze șinele, traversele, macazurile,
semafoarele, să intre în vorbă cu mecanicul, ca și când ar fi fost inspector la drumul de fier. În spatele gării,
hamalii încărcau anevoie cufărul într-o birjă micuță, cu un singur cal.
– Dumneata suie-te colea, pe capră, boierule, că-n spate nu mai ai loc! zise birjarul, uitându-se amărât,
când la cufăr, când la calul slăbuț.
– N-avea grijă de mine, răspunse stăpânul cufărului. Eu am să merg pe jos.
– Încotro o luăm?
– Mână în port!
Birjarul ridică sprâncenele, mirat:
– În port? D-apoi acu’ nu-i niciun vapor!
– Dumneata mână, și-om vedea acolo ce-o fi.
Zicând acestea, călătorul porni la deal, spre oraș, cu pelerina și cu șapca la subsuoară, cu micul geamantan
în mână, lăsându-l pe birjar singur, ca și cum nu i-ar mai fi păsat de el; de bună seamă, sau era un om cu capul
în nori, sau avea o încredere desăvârșită în semenii săi și, mai cu seamă, în birjari.
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus)

Subiectul I 50 p
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 6p
2. Explică rolul liniei de dialog din textul dat. 6p
3. Construiește două enunțuri prin care să demonstrezi polisemia cuvântului slab. 6 p
4. Transcrie două substantive în cazul acuzativ din primele două replici din text. 6p
5. Precizează cazul substantivelor subliniate: Ei, mulțumit de călătorie, domnule? îl întrebă mecanicul, de sus. 6p
6. Construiește câte un enunț în care substantivul călător să fie, pe rând, în cazul dativ și în cazul genitiv. 10 p
7. Menționează două trăsături ale personajului Anton Lupan, valorificând textul dat. 10 p
Subiectul al II-lea 24 p + 16 p Redactare, vezi Notă subsol
Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare neobișnuită care a avut
loc în timpul unei călătorii.
În compunerea ta, trebuie:
–  să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; 6p
–  să aibă o secvență descriptivă și una dialogată; 6p
–  să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6p
–  să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat. 6p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.


Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul
de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –
3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda


Limba și literatura română – clasa a VI-a

Test 2
Regatul Carpia se afla într-o margine a continentului, ferit de drumurile năvălitorilor de tot felul, care
în anii de secetă cumplită se rostogoleau dinspre stepele Răsăritului, valuri, valuri, ca roiurile de lăcuste, călare
pe caii lor mici și iuți, cu tot avutul în spinare, atrași de bogățiile marilor regate apusene pe care nu știu cum
le adulmecă. Unii sunt aruncați înapoi în sălbăticia lor și nu se mai întorc, alții sunt făcuți una cu pământul
în lupte crâncene, alții ies învingători și se înstăpânesc peste bogății, până sosește un alt val de năvălitori ca-
re-i dă și pe ei peste cap, alții se opresc la marginea orașelor și se adaptează unei vieți care nu e a lor și, după
o vreme, de-abia de-i mai recunoști ca foștii barbari. [...]
De toate astea noi auzim de la călătorii mânați de varii interese și pe meleagurile noastre, ne minunăm
și ne bucurăm că Dumnezeu ne-a aruncat într-o margine de lume la care nu râvnește nimeni. Așa că ne du-
cem traiul cum am învățat de la moșii noștri, mai adăugând cu fiecare generație câte ceva nou. De când
mă știu, regatul e condus de o familie care domnește cu înțelepciune pentru toți, încât și cel mai umil e mândru
că trăiește aici, coroana e moștenită din tată în fiu, sau din tată în fiica, și nu țin minte să fi fost revolte, răzmerițe,
nemulțumiri prea mari care să răstoarne ordinea lucrurilor. [...]
Sunt șesuri, dealuri, ape, munți, iar în munți e hotarul Ungriei, care se întinde ca în oglindă cu regatul nostru,
cu munți, dealuri, ape și șesuri. [...]
Despre dragoni, am găsit o informație în cea mai veche cronică a regatului, păstrată doar în fragmente,
câteva file. Însă peste vreo sută de ani a apărut o cronică a regatului făcută cu tot dichisul, scrisă și ea pe per-
gament, dar cu înflorituri colorate, cu date și amănunte uimitoare, în care se relatează despre o nouă venire a
dragonului. Apoi tăcere în toate narările ulterioare pentru altă sută de ani și iar apare dragonul. Nu mi se pare
deloc o întâmplare. [...] Prin urmare dragonii au fost.
(Stelian Țurlea, Foc și Gheață: Cronica Dragonilor)

Subiectul I 50 p
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvntelor subliniate. 6p
2. Menționează tipul de narator din textul dat. 6p
3. Identifică un indice temporal și unul spațial în textul dat. 6 p
4. T ranscrie substantivul colectiv din enunțul: Așa că ne ducem traiul cum am învățat de la moșii noștri,
mai adăugând cu fiecare generație câte ceva nou. 6 p
5. Precizează cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din enunțul: Însă peste vreo sută de ani
a apărut o cronică a regatului făcută cu tot dichisul... 6 p
6. Construiește câte un enunț în care substantivul dragon să fie, pe rând, în cazul nominativ,
cu funcția sintactică de nume predicativ și în cazul acuzativ, cu funcția sintactică de complement. 10 p
7. S ubliniază varianta corectă, motivând alegerea prin valorificarea informațiilor din text.
Dragonii au existat/nu au existat în Carpia, având în vedere că... 10 p

Subiectul al II-lea 24 p + 16 p Redactare, vezi Notă subsol


Redactează un text narativ de 150–200 de cuvinte, care să reprezinte continuarea fragmentului din Foc și Gheață:
Cronica Dragonilor de Stelian Țurlea.
În compunerea ta, trebuie:
–  să respecți succesiunea logică a evenimentelor; 6p
–  să precizezi două elemente ale contextului spațial și temporal; 6p
–  să ai un conținut adecvat cerinței; 6 p
–  să respecți limita de spațiu indicată. 6 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie


Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul
de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –
3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda


Limba și literatura română – clasa a VI-a

Test 3

Mileniul în care trăim este în mod evident o eră a informației, iar prezența computerului și a tehnologiei în
viața noastră este deja un lucru firesc. Astăzi, oricine are un PC mai mult sau mai puțin performant, iar intere-
sul pentru tehnologia informației crește constant, odată cu dezvoltarea (exponențială) a acesteia. Deoarece
cantitatea de informații care trebuie acumulată a crescut semnificativ în ultimii ani (și este în creștere), elevii
și profesorii din ziua de azi se orientează către utilizarea computerului ca un mijloc de informare și de asistare
în procesul de învățare. Surse de informare precum internetul și programele educaționale sunt din ce în ce
mai folositoare, numărul de utilizatori ai internetului și solicitările pentru soft educațional aflându-se în ascen­
siune. Este de remarcat că internetul a devenit una dintre principalele surse de informare folosite în activitatea
didactică. Chiar dacă majoritatea declară că preferă metodele „clasice” de predare, calculatorul a devenit o
necesitate atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
Așadar, utilizarea computerului fie el văzut ca un instrument ajutător sau ca o sursă de informare este im-
portantă într-o eră dominată de descoperiri și de progrese tehnologice, dar mai ales de nevoia de cunoaștere
și de informare continuă în toate domeniile.
(Mariana Tănasă, Christian Constantinescu,
Cât de necesar este computerul în școala de astăzi?, www.elearning.ro, text adaptat)

Subiectul I 50 p
1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 6p
2. Menționează două surse de informare folosite de elevi și de profesori. 6p
3. Construiește două enunțuri prin care să demonstrezi polisemia cuvântului program. 6p
4. T ranscrie substantivul defectiv din enunțul: Surse de informație precum internetul și programele
educaționale sunt din ce în ce mai folositoare... 6 p
5. P
 recizează cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din enunțul: Mileniul în care trăim este
în mod evident o eră a informației, iar prezența computerului și a tehnologie în viața noastră este deja
un lucru firesc. 6 p
6. C  onstruiește câte un enunț în care substantivul elev să fie, pe rând, în cazul acuzativ, cu funcția
sintactică de atribut și în cazul vocativ, fără funcție sintactică. 10 p
7. C  ompletează enunțul, valorificând informații din textul dat: Calculatorul a devenit o necesitate atât
pentru elevi, cât și pentru profesori, deoarece... 10 p

Subiectul al II-lea 24 p + 16 p Redactare, vezi Notă subsol


Redactează un dialog de 15-20 de replici între tine și un elev pasionat de tehnologie.
În compunerea ta, trebuie:
– să-ți prezinți opinia în legătură cu utilitatea tehnologiei în domeniul educațional. 6 p
– să folosești două substantive defective și două substantive colective, pe care le vei sublinia, folosind
culori diferite. 6p
–  să ai un conținut adecvat cerinței; 6 p
–  să respecți limita de spațiu indicată. 6 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie


Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul
de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –
3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda