Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Varianta I
A.
1. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. (6p)
2. Stabileşte funcţia sintactică şi cazul pentru cuvintele: un miros, omului, de nisip. (6p)
3. Alcătuieşte enunţuri în care un să fie numeral şi articol nehotărât. (6p)
4. Numeşte tema textului şi motivele literare ce-o alcătuiesc. (6p)
5. Explică, în câteva rânduri, enunţurile: ,, Soarele e sus. Tot cerul e de-un albastru strălucitor.”(6p)
B.
Scrie o compunere, de minimum 15 rânduri, în care să argumentezi că textul suport face parte dintr-o
operă epică. (12p)
În compunere trebuie:
-să identifici caracteristicile operei epice în textul suport;
-să ilustrezi prin exemple fiecare caracteristică;
-să ai un conţinut adecvat cerinţei;
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.
Încă din antichitate, oamenii au fost atât de fascinaţi de narcisă – această podoabă a naturii –
încât i-au găsit geneza în mitologie. Legenda spune că Narcissus, fiul regelui grec Cophisus şi al
nimfei Liriope, era un tânăr foarte încrezut de frumuseţea lui, care, deşi iubit de multe fete tinere şi
de nimfe ( Echo, Daphne etc.), dispreţuia dragostea. Drept pedeapsă, zeiţa Nemesis ( una din
divinităţile infernului), l-a făcut să se uite o dată într-o fântână şi, văzând în oglinda apei un chip
foarte frumos, dar neştiind că este al lui ( zeiţa îi luase o parte din minţi), s-a îndrăgostit de acesta.
Cucerit de imaginea frumosului tânăr, pe care-l vedea zilnic în apa fântânii, dar pe care nu-l putea
ajunge, Narcissus s-a stins în cele din urmă de durere. Pe locul unde a murit nefericitul tânăr, a
răsărit o floare albă şi mirositoare – narcisa – pentru ca numele şi fapta acestuia să devină
nemuritoare. ( Ion D. Mănoiu, Poienile cu narcise, în România Pitorească )
A.
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:
(4p)
-autorul;
-titlul articolului din care a fost selectat fragmentul
2. Menţionează care a fost pedeapsa pe care a primit-o Narcissus. (4p)
3. Precizează funcţia sintactică şi cazul pentru cuvintele subliniate în text. (4p)
4. Menţionează partea de vorbire prin care sunt exprimate cuvintele: -l, ca, i-, durere. (4p)
5. Realizează enunţuri în care substantivul narcisă să fie: NP. / G.; c.i. /D.(4p)
6. Alcătuieşte enunţuri, în care cuvântul le să fie pronume personal şi aticol hotărât.(4p)
B.
Realizează o compunere, de minimum 15 rânduri, având ca expoziţiune enunţul:
,, Soarele cel de mătase aşterne blând peste câmpuri mii de pete luminoase...” (12p)
În compunere trebuie:
-să utilizezi descrierea ca mod de expunere; (4p)
-să alegi un titlu expresiv; (4p)
-să ai un conţinut adecvat cerinţei; (2p)
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.(2p)
Pornim. Malurile drepte şi uscate fug îndărăt. O pulbere măruntă de aur pluteşte sub
cerul albastru în zariştea-necată de soare. Departe, la răsărit, dealurile goale, rumene ale
Măcinului par aprinse. Un val de pământ, aşternut de-a curmeziş înaintea noastră,
ascunde vederea Galaţilor. Din stânga, despicând malul plecat şi gol, intră liniştit bogatul
Siret, mănunchiul puternic în care se-mpreună toate apele curgătoare ale Moldovii.
Niciunul din râurile cari străbat ţara noastră nu soarbe atâţia afluenţi în undele lui. Privit
pe hartă, Siretul pare-un copac uriaş, culcat de-a lungul Moldovii, cu rădăcina-n Dunăre
şi cu crengile răşchirate, înfipte prin crăpăturile munţilor. Cărăuş neobosit, el aduce
corăbiilor catarguri şi umple schelele Dunării de avuţiile codrilor depărtaţi. Zi şi noapte
răsună vara frumoasele-i văi de doinele plutaşilor.
Acum ni s-a deschis întreagă strălucitoarea privelişte a Galaţilor. Lunecăm încet pe
dinaintea cazărmilor. În port stau sute de vase. Ne credem într-un oraş pe apă.
Pe tot brâul cheiului e îmbulzeală, fierbere, amestec de limbi.
Ciudată impresie îmi dau primii paşi peu scat după atâta plutire. Mi se pare că
pământul se mişcă, se leagănă cu mine.
Alexandru Vlahuţă – România pitorească – Pe Dunăre / Galaţii
A.
1. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. (6p)
2. Stabileşte funcţia sintactică şi cazul pentru cuvintele: ni, cu mine, de pământ . (6p)
3. Alcătuieşte enunţuri în care lui să fie pronume personal şi articol hotărât. (6p)
4. Numeşte tema textului şi motivele literare ce-o alcătuiesc. (6p)
5. Explică, în câteva rânduri, enunţul: ,,O pulbere măruntă de aur pluteşte sub cerul albastru în
zariştea-necată de soare.” (6p)
B.
Scrie o compunere, de minimum 15 rânduri, în care să argumentezi că textul suport face parte dintr-o
operă epică. (12p)
În compunere trebuie:
-să identifici caracteristicile operei epice în textul suport;
-să ilustrezi prin exemple fiecare caracteristică;
-să ai un conţinut adecvat cerinţei;
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.
Încă din antichitate, oamenii au fost atât de fascinaţi de narcisă – această podoabă a naturii –
încât i-au găsit geneza în mitologie. Legenda spune că Narcissus, fiul regelui grec Cophisus şi al
nimfei Liriope, era un tânăr foarte încrezut de frumuseţea lui, care, deşi iubit de multe fete tinere şi
de nimfe ( Echo, Daphne etc.), dispreţuia dragostea. Drept pedeapsă, zeiţa Nemesis ( una din
divinităţile infernului), l-a făcut să se uite o dată într-o fântână şi, văzând în oglinda apei un chip
foarte frumos, dar neştiind că este al lui ( zeiţa îi luase o parte din minţi), s-a îndrăgostit de acesta.
Cucerit de imaginea frumosului tânăr, pe care-l vedea zilnic în apa fântânii, dar pe care nu-l putea
ajunge, Narcissus s-a stins în cele din urmă de durere. Pe locul unde a murit nefericitul tânăr, a
răsărit o floare albă şi mirositoare – narcisa – pentru ca numele şi fapta acestuia să devină
nemuritoare. ( Ion D. Mănoiu, Poienile cu narcise, în România Pitorească )
A.
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:
(4p)
-autorul;
-titlul articolului din care a fost selectat fragmentul
2. Menţionează care a fost pedeapsa pe care a primit-o Narcissus. (4p)
3. Precizează funcţia sintactică şi cazul pentru cuvintele subliniate în text. (4p)
4. Menţionează partea de vorbire prin care sunt exprimate cuvintele: al, din, i-, chip. (4p)
5. Realizează enunţuri în care substantivul fiu să fie: at.prep /Ac..; at.subst./ G.(4p)
6. Alcătuieşte enunţuri, în care cuvântul i să fie pronume personal şi aticol hotărât.(4p)
B.
Realizează o compunere, de minimum 15 rânduri, având ca expoziţiune enunţurile:
,, Soarele se pierde-n orizont. Apare luna palidă...” (12p)
În compunere trebuie:
-să utilizezi descrierea ca mod de expunere; (4p)
-să alegi un titlu expresiv; (4p)
-să ai un conţinut adecvat cerinţei; (2p)
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.(2p)