TESTUL NR.

20
Subiectul I
Textul 1
Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,
si totusi
flori albe și roșii eu nu-ți pun pe frunte și-n plete,
căci lutul tǎu slab
mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet
ce-l port.
Dati-mi un trup,
voi muntilor,
mărilor,
dați-mi alt trup să-mi descarc nebunia
în plin!
Pământule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei năprasnice inimi,
prefă-te-n lăcașul furtunilor cari mă strivesc,
fii amfora eului meu îndărătnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea măreții mei pași
și-aş apare năvalnic și liber
cum sunt,
pământule sfânt.
Când as iubi,
mi-aș întinde spre cer toate mările
ca niște vânjoase, sălbatice brațe fierbinți,
spre cer,
să-l cuprind,
mijlocul să-i frâng,
să-i sărut sclipitoarele stele.
Când as urî,
aş zdrobi sub picioarele mele de stâncă
bieti sori
cǎlǎtori
și poate-aş zâmbi.
Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup.
Lucian Blaga - ,,Dați-mi un trup, voi munților!"

Textul 2
Amfora
Amfora este un vas mare, de lut ars, de formă ovoidală, sferică sau alungită, cu fundul adesea
ascuțit, cu două toarte simetrice, utilizat în antichitate, în care se păstrau și se transportau vin, ulei, diverse
cereale etc. În perioada romană, amforele din ceramică aveau o capacitate de circa 26 de litri.
Când se transporta pe corăbii, amfora era așezată în rastele, iar atunci când se depozita în pivnițe
era înfiptă în nisip. Gura amforelor se închidea cu un dop de lemn de plută, smolit, bine legat și apoi acoperit cu
argilă fină sau ipsos. Pe gâtul amforelor se făcea o inscripție cu vopsea, de regulă roșie sau castanie, care indica
numele negustorului, locul de producție și capacitatea amforei. Pentru că nu peste tot exista o suprafață plată,
grecii făceau amforele cu un picior ascuțit care putea fi înfipt aproape 10 cm în pământ, iar amfora stătea foarte
bine fără să se răstoarne. În plus, în partea de jos a piciorușului amforei se depuneau sedimentele vinului, astfel
că în momentul când se vărsa vinul din amforă, sedimentele rămâneau acolo și nu se amestecau cu restul
conținutului.
De regulă, amforele se refoloseau, însă cele care erau utilizate pentru păstrarea uleiului de măsline
nu puteau fi reciclate, deoarece erau prea impregnate cu ulei, lucru care le făcea extrem de lipicioase și
mirositoare, astfel că se aruncau. La periferia Romei, lângă Horrea Galbae, la mică distanță de malul estic al
râului Tibru, se află o movilă enormă, cu înălțimea de 35 m, denumită Monte Testaccio, formată în întregime
din amfore romane în care se stocase ulei de măsline. Se estimează că dealul, cu o circumferință de aproape un
kilometru la bază,conține resturile a 100 de milioane de amfore de ulei de măsline.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Amfor%C4%83
 A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.
1.Transcrie două figuri de stil diferite din poezia lui Lucian Blaga.

2. Poezia lui Lucian Blaga:

a) are o structură prozodică clasică, fiind alcătuită din strofe cu număr egal de versuri, cu rimă și
măsură fixǎ
b) evidențiază dorința eului liric de a trăi din plin, exuberant și plin de energie
c) prezintă un pastel al înserării
d) nu respectă prozodia clasică și evidențiază dorința eului liric de a trăi din plin, exuberant și plin
de energie

3. În perioada romană, amforele aveau o capacitate de:

a) 16 litri
b) 36 de litri
c) 62 de litri
d) 26 de litri

4. În poezia,,Dați-mi un trup, voi munților!", de Lucian Blaga, se evidențiază:

a) frumusețea naturii
b) iubirea și admirația ființei poetice fată de natură
c) frenezia, trăirea intensă și exuberantă a ființei poetice
d) dorința de călătorie a eului liric

5. Notează X în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte:
Poezia lui Lucian Blaga este o confesiune a trăirilor intense ale fiintei poetice.
Textul poetic nu contine figuri de stil, ci numai cuvinte cu sens propriu.
Sentimentele și emoțiile instanței lirice sunt transmise prin intermediul personajelor și al acțiunii.
Dorința de exteriorizare a sentimentelor este un aspect important al poeziei lui Lucian Blaga.
Amforele erau vase metalice, folosite cu rol decorativ.
Amforele folosite pentru ulei de măsline nu puteau fi refolosite.

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:
a),Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,
si totusi
flori albe și roșii eu nu-ți pun pe.frunte și-n plete,
căci lutul tǎu slab
mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet
ce-l port."
b) ,Amfora este un vas mare, de lut ars, de formă ovoidală, sferică sau alungită, cu fundul adesea
ascuțit, cu două toarte simetrice, utilizat în antichitate, în care se păstrau și se transportau vin, ulei, diverse
cereale etc."

7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între
，，Dați-mi un trup, voi munților!”， de Lucian Blaga, și textul 2 ,Amfora".

8.Crezi că exteriorizarea sentimentelor are un rol benefic în viața unui tânăr? Justifică-ți
răspunsul, în 50-80 de cuvinte, valorificând textul dat - poezia ,,Dați-mi un trup, voi munților!", de Lucian
Blaga.

9. Asociază fragmentul din ,Dați-mi un trup, voi munților!", de Lucian Blaga,cu un alt text literar
studiat sau citit ca lectură suplimentară, în 50-80 de cuvinte, prezentând o asemănare și o deosebire dintre ele.

B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Precizează numărul de litere și de sunete din următoarele cuvinte: atuncea, extrem.

2. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria:

a) năvalnic, măreții, sălbatici, inscripție
b) trecătorul, prefă, picioruș, depuneau
c) sedimente, momentul, conținutul, păstrarea
 d) lipicioase, mirositoare, întregime, amfore
3.Rescrie enunțul:,Gura amforelor se închidea cu un dop de lemn de plută, smolit, bine legat și
apoi acoperit cu argilă fină sau ipsos.”， înlocuind cuvântul, închidea” cu un sinonim și cuvântul ，acoperit" cu
un antonim.
4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei pronume personale aflate în cazuri diferite și cu funcții
sintactice diferite, pe care le vei preciza:
，Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,
si totusi
flori albe și roșii eu nu-ți pun pe frunte și-n plete,
cǎci lutul tǎu slab
mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet
ce-l port."

5. Transformă construcția reflexivă din următorul enunț într-o construcție pasivă: ,Pe gâtul
amforelor se făcea o inscripție cu vopsea, de regulă roșie sau castanie, care indica numele negustorului, locul de
producție și capacitatea amforei."

6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul ,munți” să aibă funcția sintactică de atribut
substantival prepozițional și un enunț exclamativ, în care adjectivul participial ,denumită” să devină verb al unei
construcții pasive, cu funcția de predicat verbal.

7.Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând aprecierea unui adolescent
pasionat de cultura antică, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. Grecia anticǎ （a fi, indicativ,
perfect compus) tărâmul fabulos al （ civilizație,genitiv, singular) umane, leagǎnul unde （ a crea,construcție
pasivă, indicativ, perfect compus, plural) minunile care stau până azi la baza lumii moderne!

Subiectul al Il-lea
Imaginează-ți că ai participat la un atelier de dezvoltare personală pe tema exteriorizării emoțiilor.
Redactează o scrisoare de minimum 150 de cuvinte, către prietenul/prietena tǎu/ta cel mai bun/cea mai bună, în
care să prezinți emoțiile tale din timpul acelui atelier. Scrisoarea va include o secvență descriptivă, una
explicativă și una narativă.