Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ROMÂNIEI”
Alecu Russo
Prezentarea operei ,,Cântarea României”:
Structurat în 4 compartimente: Lumea cuvântului, Lumea textului, Lumea c ăr ților și Dincolo de c ăr ți,
studiul fragmentelor începe cu referințe la titlul ,,Cântarea României”, insistându-se pe no țiunea de
cântare, și cu ,,explicarea și comentarea titlului din mai multe perspective posibile”.Una dintre acestea,
paralelă cu Cântarea cântărilor (cântarea semnificând, în plan religios, un cântec de laud ă),permite
punerea în evidență a unor idei interesante. În primul rând, segmentarea textului în versete, amintind
de prozodia psalmilor, ardoarea și solemnitatea cu cere e construit discursul , spiritul profetic al multor
fragmente, imaginile apocaliptice sunt indici ale afinităților dintre textul biblic și cel al lui Alecu Russo.
Incontestabil, textul poemului comportă un caracter incantatoriu, poten țiat printr-o varietate de
mijloace, în care observăm: reluarea versetelor, inversiunile verbale, utilizarea propozi șiilor interogative,
segmentarea frazelor, frecvența suspensiilor. Aspectul melodic al frazei, armonia interioar ă sunt
obținute și prin intermediul organizării sintactice a discursului. Șirul de propozi ții coordonatoare
juxtapuse, ce constituie prima frază din versetul 4, denotă o fluen ță remarcabil ă „Verzi sunt dealurile
tale, frumoase pădurile şi dumbrăvile spânzurate pe coastele dealurilor, limpede şi senin ceriul t ău;
munţii se înalţă trufaşi în văzduh; râurile, ca brâie pestriţe, ocolesc câmpurile; nop ţile tale încânt ă auzul,
ziua farmecă văzutul…”.
Idei sugestive apreciate:
Dunărea
bătrână, biruită
Imagini Simbol
de părinții tăi,
uri
Soare Mesajul operei este
ținuturile de
unde soarele Sânge valorificarea patriei, lupta și
răsare.
greutățile îndurate de către
strămoși. În ,,Cântarea
Popoarele își Vultur
ridică capul României” avem de-a face
Durere cu tema patriei, privită din
perspectiva gândirii și
Pieptul de
oțel, mâna Apusul sentimentalității române.
cea tare Aceste imagini și simboluri
Răsăritul ne transmit îndurerările
suportate, eșuările și lupta
Bătrânii, pentru bine, pentru un
luptă viitor prosper.
Genul literar:
1) ,,...Puţin cunoscut de generaţia care a urmat, abia azi numele lui începe a
pătrunde... După ce a rămas definitiv stabilit, că lui i se datoreşte vestita „Cântare
a României””. M.Sadoveanu
2) ,,Distingându-se printr-o înaltă ţinută artistică, unită cu o rară bogăţie de idei,
opera lui A. Russo înfruntă vremile, rămînînd mereu tînără şi plină de vigoare.”
I.Vasilenco
3) ,,Russo are marele merit de a fi încercat să scoată anumite legi despre dezvoltarea
literaturii, despre rolul ei social educativ şi cognitiv”... V. Coroban
4) ,,Russo a fost o inteligenţă critică, reprezentativă, utilă... un polemist viguros,
admirabil prin justeţea şi înlănţuirea argumentelor”... Ş. Cioculescu
5) ,,Lung şi anevoios a fost drumul pe care a trebuit să-l parcurgă opera modestului şi
discretului Alecu Russo până se poate impune ca una dintre cele mai semnificative
şi reprezentative ale literaturii noastre paşoptiste, până ce scriitorul să-şi ocupe
locul meritat astăzi aproape necontestat 6 de nimeni, alături de personalităţi ale
generaţiei lui de talia unui Mihail Kogălniceanu sau unui N. Bălcescu.” E. Boldan
Dacia-Literară
Alecu Russo a făcut parte din curentul naţional, care-şi avea la baz ă programul revistei „Dacia literar ă‖.
Cărturarii acestei direcţii susţineau că numai în folclor se con ţin veritabilele argumente întru ap ărarea bazei
populare a limbii române literare. De aceea, pentru Alecu Russo gândurile acestea au devenit temeiul decisiv
în lupta sa împotriva tendinţelor reformatoare, în general, şi împotriva latinismului, în special. Reprezentan ţii
acestui curent istorico-literar au avut la baza doctrinei lor ideea constituirii unei limbi române literare care s ă-
şi aibă izvoarele în graiul viu şi în expresia lui poetic ă din crea ţia popular ă, singurele care puteau conferi
exprimării literare calitatea de limbă naţională. În opinia mea, ideile din programul estetic al Daciei Literare
sunt unele din cele mai raționale întreprinse și evoluate în acea perioad ă. Aprecierea acestora este important ă,
deoarece cărturarii acestei direcții apărau și introduceau baza popular ă a limbii române literare. Cunoscând
situația politică/economică/socială a acelei perioade, putem constata c ă ini țierea limbii culte, literare, era unul
din cei mai importanți factori contribuabili la dezvoltarea societ ății. În aceast ă epoc ă de avânt al culturii, limba
română a cunoscut o dezvoltare deosebită prin contribu ția unor scriitori p ătrun și de idealul eliber ării și unit ății
naționale, care au prețuit frumusețile patriei și folcorul, satirizând totodat ă viciile orânduirii feudale și
participând activ la lupta social ă, la evenimentele politice ale vremii. În operele lor au împletit romantismul
cu clasicismul, în spiritul marilor valori ale literaturii universale. Perioada Pa șoptist ă a fost reprezentat ă în
literatură de scriitori aparținând celor 3 provincii române ști: Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu
Russo în Moldova, Ion Heliade Rădulescu, etc. ,,Dacia Literar ă” este a șadar prima revist ă literar ă, în jurul c ăreia
s-a manifestat un curent național-popular, și prin care s-au afirmat primii no ștri scriitori moderni.
Textul cultivă un profund sentiment patriotic şi un vădit mesaj Concluzie: Alecu Russo prin această
pe linia programului Daciei literare. A vorbi de România, într- melancolică lucrare a transmis valorile
un moment când ea nu exista, însemna a da glas şi expresie adevărate, a evidențiat adevărata
idealurilor generaţiei de la 1848, adică dobândirea comoară a neamului. Acesta a reușit
independenţei şi unităţii naţionale.
să ne readucă într-o stare nostalgică,
Textul se pare că a fost tradus în limba română de Nicolae aducând la realitate istorisirile uitate,
Bălcescu, de aceea a fost atribuit de unii cercetărori acestuia. trecutul ce a reușit să triumfeze, cei ce
Contribuţia lui Bălcescu însă este a unui traducător, şi nu de ne-au condus și au format prezentul
autor.
nostru prosper. Patriotismul dovedit
Imaginile par a fi o meditaţie pe tema fortuna labilis şi aduc de autor la fel, ne relatează vibranta
aminte de „deşertăciunea deşertăciunilor“ din Ecleziastul: „şi imagine a istoriei naționale în
oase peste oase de morţi acoperă pământul...”. De aici metafore, personificări, metonimii,
imaginile, ce vor fi reluate de Nichita St ănescu şi Marin
Sorescu, sugerându-se imensa năvală de popoare asupra simboluri și alegorii.
neamului nostru: „pe fiecare din acele morminte era un semn
deosebit... pe una, o cruce roşie plecată, pe alta un turban
însângerat cu semiluna înfiptă pe dânsul... mai departe o
suliţă tătărască sfărâmată... şi acolo stau mormane grămădite,
după seminţii şi lege, oasele neamurilor care se
întâmpinaseră pe acest câmp de bătaie“. Mesajul patriotic
este rostit de doi supravieţuitori simbolici: „Fală şi mândrie
ţie, ţara noastră, binecuvântată şi cuvântâtoare de
Dumnezeu... feciorii hunilor s-au încumătat s ă te supuie... şi
tu ai fost peştera ciolanelor lor... potopul Asiei a vrut să
înghită lumea... şi tu ai fost stavila lumei.“