Teză la limba și literatura română

semestrul al II-lea
clasa a VIII-a A, 2018-2019

Subiectul I (40 de puncte)

Se dă textul:

ACTUL I
(O anticameră bine mobilată. Ușă în fund cu două ferestre mari de laturi. La dreapta, în planul
din fund o ușă, la stânga altă ușă, în planul din față. În stânga, planul întâi, canapea și un fotoliu)
Scena I
TIPĂTESCU, puțin agitat, se plimbă cu „Răcnetul Carpaților" în mână; e în haine de odaie;
PRISTANDA în picioare, mai spre ușă, stă rezemat în sabie.
TIPĂTESCU (terminând de citit o frază din jurnal) : „...Rușine pentru orașul nostru să tremure în
fața unui om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale
României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!
PRISTANDA (asemenea) : Curat caraghioz!... Pardon, să iertați, coane Fănică, că întreb:
bambir... ce-i aia, bampir?
TIPĂTESCU: Unul... unul care suge sângele poporului... Eu sug sângele poporului!...
PRISTANDA: Dumneata sugi sângele poporului!... Aoleu!
TIPĂTESCU: Mișel!
PRISTANDA: Curat mișel!
TIPĂTESCU: Murdar!
PRISTANDA: Curat murdar!
TIPĂTESCU: Ei! nu s-alege!
PRISTANDA: Nu s-alege!
TIPĂTESCU: Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui...
degeaba! să-mi rază mie mustățile!
PRISTANDA: Și mie!
TIPĂTESCU: Dar în sfârșit, las-o asta! lasă-l să urle ca un câine!
PRISTANDA: Curat ca un câine!
TIPĂTESCU: Începuseși să-mi spui istoria de aseară. (șade)
PRISTANDA: Cum vă spuneam, coane Fănică (se apropie), aseară, ațipisem nițel după-masă,
precum e misia noastră... că acuma dumneavoastră știți că bietul polițai n-are și el ceas de
mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot creștinul...
TIPĂTESCU: Firește...
(„O scisoare peirdută“ de I. L. Caragiale)
A. 1. Dați câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: să tremure, agitat, mișel 4p
2. Explicați folosirea semnului exclamării și a punctelor de suspensie din enunțul: „Dumneata
sugi sângele poporului!... “ 4p

3. Explicați folosirea cratimei din structura „ nu s-alege“. 4p

4. Precizați două trăsături ale genului dramatic din textul citat 4p
5. Precizați și exemplificați o sursă a comicului din fragmentul dat 4p
6. Preecizați câte o trăsătură de caracter pentru Tipătescu și Pristanda, exemplificați și
specificați mijlocul lor de caracterizare. 4p

B. Redactați o compunere de 150 de cuvinte prin care să motivați apartenența fragmentului citat
la genul dramatic.
În compunerea ta trebuie:
 să precizați cel puțin două dintre caracteristicile genului dramatic;
 să ilustrați caracteristicile genului dramatic cu exemple din text;
 să aveți o structură adecvată cerinței dormulate;
 să respectați precizarea privind numărul minim de cuvinte;

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citiți cu atenție următorul text:

Cheile Nerei din Caraș-Severin

Parcul Național, cel mai mare depozit compact de calcare din România, trasee și istorie, acestea

sunt Cheile Nerei. Un loc sălbatic, cu lacuri carstice, peșteri, avene și cascade. Traseele turistice
sunt pitorești, iar cei care nu se mulțumesc cu simplele drumeții pot opta pentru o doză de
adrenalină: mountainbike, cățărare, parapantă sau coborâri pe râu cu barca pneumatică. Cheile
Nerei din Caraș-Severin, ocrotite prin lege și declarate parc național, au un specific aparte: aici
se găsește cel mai mare depozit compact de calcare din România. 18 km de calcare, de-a lungul
cărora apar toate fenomenele carstice posibile: peșteri, doline, văi, lapiezuri, izbucuri etc.

Rezervații naturale

Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița ocupă zona sudică a Munților Aninei și partea
nordică a Munțulor Locvei și include, în fapt, șase rezervații naturale: Cheile Nerei- Beușnița,
Valea Ciclovei-Ilidia, Cheile Șișarei, Bigăr, Lisovacea și Dugin. La intrarea în chei se află Lacul
Dracului, pe partea stângă a Nerei, la gura peșterii cu același nume, lac adânc de aproximativ
nouă metri. Este un lac format prin prăbușirea bolții peșterii și este alimentat de apele Nerei, care
circulă prin fisurile calcaroase. Un alt obiectiv spectaculos îl reprezintă Cascadele Beușniței,
aflate într-o zonă complet îmnpădurită și formate pe tuf calcaros. Alături de cascade, un alt punct
de interes, lacul calcaros Ochiul Beu.
 (https://www.jurnaluleuropean.info, ziar al comunității românești din UK)

A. Scrieți răspunsurile pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Cum se numește Parcul Național descris și unde există acesta? 4p

Ce au specific Cheile Nerei din Caraș-Severin? 4p

2. Precizați tipul articolului citat (literar sau nonliterar) și motivați printr-un argument
alegerea.4p

3. Menționați modul, timpul, diateza și conjugarea verbelor subliniate în text: sunt, se află 4p

4. Precizați funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: „Parcul Național, cel mai mare depozit compact de calcare din România, trasee și
istorie, acestea sunt Cheile Nerei“. 4p

5. Transcrieți două propoziții subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora:

„Ş-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi şi cu pumnii în cap şi să tropăie din
picioare, făcând aşa un tărăboi, încât a trebuit bancherul să ceară ajutorul forţei publice ca să
scape de d. Lefter…“ 4p
6. Construiți o frază alcătuită din două propoziții, în care să existe o propoziție subordonată
concesivă, introdusă printr-o locuțiune conjuncțională. 4p

B. Redactați o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să relatați o ntâmplare (rerală sau
imaginară) petrecută în vacanța de primăvară. 12p
În compunerea voastră trebuie:
 să prezentați pe scurt întâmplarea la care ați participat
 să vă explrimați opinia despre cele întâmplate;
 să aveți o structură adecvată cerinței formulare;
 să respectați numărul minim de cuvinte indicat;

Notă! Veți primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări și 10 puncte din oficiu.
 Teză la limba și literatura română
semestrul al II-lea
clasa a VII-a A, 2018-2019

I. Se dă textul:

Pe vodă-l zăreşte călare trecând roată

Prin şiruri, cu fulgeru-n mână.
În lături s-azvârle mulţimea păgână.
Căci vodă o-mparte, cărare făcând,
Şi-n urmă-i se-ndeasă, cu vuiet
curgând,
Oştirea română.
Şi intră-n urdie ca lupu-ntre oi,
Şi-o frânge degrabă şi-o bate-napoi
Şi-o vântură toată.
Hassan, de mirare, e negru-
pământ;

Cu tropote roibii de spaimă pe mal

Rup frâiele-n zbucium şi saltă;
Turcimea-nvrăjbită se rupe deolaltă
Şi cade-n mocirlă, un val după val,
Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,
Se-nchină prin baltă.
Hassan de sub poala pădurii acum
Lui Mihnea-i trimite-o poruncă:
În spatele-oştirii muntene s-aruncă
Urlând ianicerii, prin flinte şi fum,-
Dar paşa rămâne alături de drum
Departe pe luncă.
Mihai îi zăreşte şi-alege vro doi,
Se-ntoarce şi pleacă spre gloată,
Ca volbura toamnei se-nvârte el
Nu ştie de-i vis, ori aieve-i.
El vede cum zboară flăcăii Sucevei,
El vede ghiaurul că-i suflet de vânt
Şi-n faţă-i puterile turcilor sunt
Tăriile plevei.
Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai;
Aleargă năvală nebună.
Împrăştie singur pe câţi îi adună,
Cutreieră câmpul, tăind de pe cai -
El vine spre paşă: e groază şi vai,
Că vine furtună.
- "Stai, paşă, o vorbă de-aproape
să-ţi spun
Că nu te-am găsit nicăierea" -
Dar paşa-şi pierduse şi capul şi
firea!

Cu frâul pe coamă el fuge nebun,

Că-n gheară de fiară şi-n gură de
tun
Mai dulce-i pierirea.

(G. Coșbuc, “Pașa Hassan)

 1. Precizați câte un sinonim șI câte un antonim pentru cuvintele din text:
s-azvârle, urlând 6p
2. Explicați rolul cratimei în structura: Lui Mihnea-i. 6p
3. Explicați folosirea semnului exclamării în structura: Dar iată-l! 6p
4. Transcrieți două figuri de stil diferite, numindu-le. 6p
5. Scrie, în 40-50 de cuvinte, semnificația versurilor din ultima strofă. 6p
6. Explicați, în 30-50 de rânduri, în ce constă antiteza dintre Pașa
Hassan și Mihai Viteazul.
6p
7. Stabiliți două argumente prin care să încadrați textul dat în genul epic.
6p
8. Menționați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor
subliniate în text: “Pe vodă-l; vro doi, ca volbura toamnei”. 6p
9. Precizați genul și cazul cuvintelor din text: mulțimea, păgână, o-
mparte. 6p
10. Precizați măsura versurilor din prima strofă. 6p.

II. Redactați o compunere de minimum 15 rânduri, în care să descrieți un

tărâm fabulos sau o planetă pe care ți-ar plăcea să o vizitezi. 30 p

În compunerea ta trebuie:

-să prezinți patru detalii ale tărâmului descris;

-să folosești un limbaj expresiv;

-să respecți structura specific tipului de text și cerinței formulate;

să respecți numărul minim de rânduri indicate

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Prof. Simionescu Elena

 Teză la limba și literatura română
semestrul al II-lea
clasa a V-a , 2018-2019
I. Se dă textul:
„Gainareasa, cum vazu pe fiul de împarat, își arunca ochii asupra-i cu o cautatura așa de
mangaioasa și așa de plina de dragoste, dara cu smerenie, încat feciorul de împarat se fastaci
oarecum, dara își ținu firea. Simți ca obrajii îi arde, o sudoare rece îl trecu, și inima începu sa-i
tacaiasca, de parea ca o sa-i sparga pieptul. El însuși nu-și putea da seama ca ce poate sa fie
istoria asta. Pleca ochii în jos, nu zise nici carc, și se întoarse acasa.
Toata curtea împarateasca lua în nume de bine pe aceasta gainareasa, pentru vrednicia și
curațenia ei. Ea se purta cu toate slugile cu bunacuviința, și nimeni nu cuteza sa-i zica nici da-te
mai încolo, pentru ca ea nu le da prilej de gluma.
Într-acestea un fiu al unui împarat vecin, însurandu-se, a fost poftit la nunta și pe acest împarat
cu toata curtea lui. Împaratul plin de bucurie merse la acea nunta și lua cu dansul și pe
împarateasa și pe fiul sau.
În ziua aceea, cand era cununia fiului de împarat, la nunta caruia merse acest împarat cu
feciorul sau, gainareasa se ceru și ea de la vataf sa o lase și pe dansa sa se duca la preumblare.
Vataful, cam razand, îi zise:”Ce-i trebuie chelului? Tichie de margaritar”. Apoi o lasa. Iara ea,
înghițind înfruntarea, nu zise nimic și pleca“.
( Zâna Munților, basm cules de Petre Ispirescu)
1. Formulează o idee principală și una secundară din text. 6p
2. Desparte în silabe cuvintele: găinăreasa, ochii, tichie. 6p
3. Precizează un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: căutătură, să-i tâcâiască.
6p
4. Explică folosirea semnului întrebării din enunțul: :”Ce-i trebuie chelului?“6p
5. Explică folosirea cratimei din structura: nu-și (putea). 6p
6. Corectează enunțul: Fiule a venit vremea săți ei rămas bun de la tatăl tău și să cauți căpcăunu
și săi tai capu. Așa am să fac tată. 10p
7. Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text.
6p
8. Analizează morfo-sintactic un substantiv și apoi un adjectiv din text. 6p
9. Trece adjectivul rece la gradul de comparație superlativ relativ de superioritate într-un enunț.
6p
10. Alcătuiește un enunț în care cuvântul frumos să aibă funcția sintactică de atribut adjectival.
6p
II. Redactează o compunere narativă de 100-150 de cuvinte în care să prezinți o întâmplare
reală sau imaginară petrecută într-o pădure. 16p
În compunerea ta trebuie:
 să prezentați pe scurt întâmplarea la care ați participat
 să vă explrimați opinia despre cele întâmplate;
 să aveți o structură adecvată cerinței formulare;
 să respectați limita de spațiu indicată;

Notă: Se acordă 10 puncte pentru redactare și 10 puncte din oficiu.

 Teză la limba și literatura română
semestrul al II-lea
clasa a VI-a , 2018-2019
I. Se dă textul:

În fund, pe cer albastru, in zarea depărtată,

La răsărit sub soare, un negru punt s-arată!
E cocostârcul tainic în lume calator,
Al primăverii dulce iubit prevestitor.

El vine, se inalță, în cercuri line zboară

Și, răpide ca gândul, la cuibu-i se coboară;
Iar copilașii veseli, cu peptul dezgolit,
Aleargă, sar în cale-i și-i zic: Bine-ai sosit! "

În aer ciocârlia, pe casă rândunele,

Pe crengile pădurii un roi de păsărele,
Cu-o lungă ciripire la soare se-ncălzesc
Și pe deasupra bălții nagâții se-nvârtesc.

Ah! iată primăvara cu sânu-i de verdeată!

În lume-i veselie, amor, sperare, viață,
Și cerul și pământul preschimbă sărutări
Prin roze aurite și vesele cântări!
(Oaspeții primăverii de Vasile Alecsandri)

1. Transcrie un epitet și o comparație din text. 5p

2. Transcrie două imagini artistice diferite și precizează felul lor. 5p.
3. Precizează două argumente prin care să încadrezi poezia în specia de pastel. 5p
5. Comentează semnificația versurilor din a treia strofă. 5p
6. Identifică rima și măsura versurilor din poezie. 5p
7. Menționează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: dezgolit, veselie, cântări.
5p
8. Precisează funcția sintactică și partea de vorbire pentru cuvintele subliniate din text.
5p
9. Analizează morfo-sintactic un substantiv și un pronume din poezie.
5p
10. Rescrie enunțurile, corectând greșelile: Zmeul începu iar din nou să se ia la luptă cu fat-
frumos și îi zise. Făt-frumos Făt-frumos ești chipeș și curajos. Dar o să te înving eu că sunt mai
viclean decât tine 10p

II. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să povestești o întâmplare imaginară

petrecută cu Zâna Apă de Cocos în Împărăția Cifrelor. 25
p.
 să prezentați pe scurt întâmplarea la care ați participat
 să vă explrimați opinia despre cele întâmplate;
 să aveți o structură adecvată cerinței formulare;
 să respectați limita de spațiu indicată;
Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu și 10 puncte la redactare.