Clasa a XI - a

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA

SEMESTRUL I

I.

Citete cu atenie textul:

Fost-a acest tefan Vod om nu mare de stat, mnios si de grab a vrsa snge nevinovat; de
multe ori la ospee omora fara jude. Aminterlea era om ntreg la fire, neneles si lucrul sau tia a-l
acoperi; si unde nu gndeai acolo l aflai. La lucruri de rzboaie meter, unde era nevoe nsui se
varaia, ca vzndu-l ai si sa nu sa indarapteze; si pentru aceea rar rzboi de nu biruia; si unde-l
biruia alii nu pierdea ndejdea, ca tiindu-sa czut jos sa rdica deasupra biruitoriior.
(Grigore Ureche Letopiseul Tarii Moldovei)
1. (2p) Transcrie prima fraza a textului de mai sus in limbajul uzual, innd seama de normele
limbii actuale.
2. (2p) Transcrie din text doua arhaisme fonetice si doua arhaisme lexicale.
3. (2p) Gsete cate un sinonim contextual pentru fiecare din adjectivele cu rol de epitet (om)
ntreg la fire; (om) nu mare de stat
4. (4p) Explica rolul repetrii verbului a birui.
5. (4p) Releva elementele prin care autorul ncearc sa dea obiectivitate portretului.
6. (4p) Portretul este realizat pe baza unei antiteze, precizeaz mrcile acesteia.
7. (4p) Explica folosirea modului gerunziu in partea a doua a textului (vzndu-l si tiindu-sa).
8. (4p) Argumenteaz folosirea imperfectului in prima parte a textului.
9. (4p) Gsete doua argumente prin care sa motivezi perenitatea portretului lui tefan.
II. Scrie un eseu de 2 3 pagini despre ideologia promovat de revista Dacia literara, aa cum se reflect
aceasta ntr-o oper literar studiat. n elaborarea eseului, vei avea n vedere urmtoarele repere:
- descrierea contextului istoric n care a aprut revista Dacia literar;
- prezentarea a patru trsturi ale ideologiei literare promovate n studiul Introducie;
- stabilirea unei relaii ntre ideile identificate n programul revistei i o oper literar studiat (text narativ sau
text poetic);
- exprimarea unei opinii argumentate despre importana ideologiei promovate de revista Dacia literar,
pentru literatura romn a secolului al XIX-lea.
Not! Ordinea integrrii reperelor n cuprinsul lucrrii este la alegere.
Pentru coninutul eseului vei primi 32 puncte (cte 8 puncte pentru fiecare cerin/ reper); pentru redactarea
eseului vei primi 28 puncte (organizarea ideilor n scris 6 puncte; utilizarea limbii literare 6 puncte; abiliti
de analiz i argumentare 6 puncte; ortografia 4 puncte; punctuaia 4 puncte; aezarea n pagin,
lizibilitatea 2 puncte).
n vederea acordrii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini

Clasa a XI - a

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA SEMESTRUL I

Citete cu atenie textul:
Raiul e grdina desftat, /ntr ceriu i-ntre pmnt sdit, /D trup pmntesc neapropiat,/D minteomeneasc negcit, /Care, dup vrednicii, s-mparte/ Sufletelor drepte dup moarte.
......................................................................................................
Dealurile i coastele toate / Sunt d ca, d brnz, d slnin, /Iar' munii i stnce gurguiate, /Tot d zahr,
stafide, smochine!... /De pe ramurile d copaci, /Spnzur covrigi, turte, colaci.
Gardurile-acolo-s mpletite /Tot cu fripi crnciori lungi, aioi, /Cu plcinte calde streinite,
Iar' n loc d pari tot crtaboi; /Dar spetele, dragile mele, /Sunt la garduri n loc de proptele.
1. Acesta-i adevrat raiul iganilor - C. Criticos
1. (2p) Precizeaz tipul urmtoarelor arhaisme / regionalisme fonetice ( fonetice, lexicale,
semantice, morfologice): negcita, gurguiate, cartagoi, spete
2. (2p) Identifica un element al subiectivitii textului;
3. (2p) Numele integral al operei este iganiada sau Tabra iganilor - poemation eroicomico-satiric... Ilustreaz conceptul operaional de comic, plecnd de la textul dat;
4. (4p) Transcrie din text patru sintagme prin care eroul caracterizeaz raiul;
5. (4p) Motiveaz folosirea timpurilor verbale;
6. (4p) Transcrie din text un epitet si o enumeraie;
7. (4p) Alctuiete doua enunuri prin care sa demonstrezi omonimia cuvntului drepte:
8. (4p) Explica semnificaia adverbului tot din strofa a doua si a treia;
9. (4p) Argumenteaz in cel mult patru enunuri ca textul dat est o descriere.
II. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre trasaturi ale romantismului reflectate ntr-un text poetic studiat/ n
texte poetice studiate din opera lui Mihai Eminescu, pornind de la ideea exprimata n urmatoarea afirmatie critica:
Este, n fine, i un mit al poeziei care se manifesta sub doua nfatisari:prima e directa, explicita (poezia
ca tema de reflectie n poem; poetul care pune <<haine de imagini pe cadravrul trist i gol>>), iar a
doua i aceasta este esentiala este indirecta, ca expresie a unei muzicalitati interioare profunde,
[] o muzica inconfundabila, care devine semnul de identitate al eminescianismului; ideile, starile de
suflet, un mod de a fi n lume, viziunile, miturile de care am vorbit
pna acum*, toate vin i se pierd ntr-un discurs esentialmente muzical. (Eugen Simion, Prefata, la
volumul M. Eminescu, Opere, I) * celelalte apte mituri identificate de Eugen Simion n poezia eminesciana sunt
mitul nasterii i mortii universului, mitul istoriei, mitul dascalului (nteleptul, magul), mitul erotic, mitul oniric,
mitul ntoarcerii la elemente,
bazat pe ideea <<recosmicizarii>> omului i mitul creatorului (,,pozitia i rostul creatorului n raport cu
celelalte
experiente ale sufletului)

Nota! n elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constnd n formularea
tezei/ a punctului de vedere cu privire la tema, argumentatia (cu minimum 4 argumente/ rationamente
logice/exemple concrete etc.) i concluzia/ sinteza. Pentru continutul eseului vei primi puncte; pentru
redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor n scris 3 puncte; utilizarea limbii literare 3
puncte; abilitati de analiza i de argumentare 3 puncte; ortografia puncte; punctuatia 2 puncte;
asezare n pagina, lizibilitatea 1 punct).
n vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.

Clasa a XI - a

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA

SEMESTRUL I
Citete cu atenie textul:
I.
Citete cu atenie textul urmtor si rspunde ia ntrebrile de mai jos:
Fost-a acest tefan Vod om nu mare de stat, mnios si de grab a vrsa snge nevinovat; de multe ori la
ospee omora fr jude. Aminterlea era om ntreg la fire, nelene si lucrul sau tia a-l acoperi; si unde nu
gndeai acolo l aflai. La lucruri de rzboaie meter, unde era nevoi nsui se varaia, ca vzndu-l ai si sa nu
s ndrpteze; si pentru aceea rar rzboi de nu biruia; si unde-l biruia alii nu pierdea ndejdea, ca tiindu-sa
czut jos sa rdica deasupra biruitorilor.
Mai apoi dup moartea lui si ficiorul sau, Bogdan vod, urma lui luas, de lucruri vitejeti, cum s tmpl
din pom bun, road buna iese.
lar pre tefan vod i-au ngropat tara cu mult jale i pIngere in mnstire in Putna care, era zidit
de dnsul. Atta jale era, de pIngea toi ca dup un printe al su, c cunotiia toi c s-au scpatu de mult
bine i de mult aparatura. Ce dup moartea lui, pana astzi n zicu sveti tefan vod, nu pentru sufletul, ce
este in mana lui Dumnezeu, ca el nc au fostu om cu pcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeti, carile nimenea
din domni, nici mai nainte, nici dup aceia I-au ajunsu. Fost-au mai nainte de moartea lui tefan vod intracelai anu iarna grea i geroas, ctu n-au fostu aa nici odinioar, i decii preste vara au fostu ploi grele i
povoaie de ape i mult necare de apa s-au fcut.
Au domnitu tefan vod 47 de ani i 2 luni si trei sptmni i au fcut 44 de mnstiri i nsui iitoriu
preste toat tara. (Grigore Ureche, Letopiseul Tarii Moldovei)
1.
2.
3.
4.
5.

II.

Comenteaz, In 3-5 rnduri, prezenta unei singure nsuirile fizice in portretul lui tefan cei Mare.(10p)
Transcrie sintagmele in care se poate observa concepia feudala fata de domnii autocrai.(5p)
Motiveaz diferena realizata de cronicar intre domnul tefan i omul tefan.(5p)
Argumenteaz in 6 10 rnduri utilizarea perspectivei narative in textul dat (25p)
Comenteaz fragmentul: Fost-au mai nainte de moartea lui tefan vod ntr-acelai anu iarn grea i
geroas, catu n-au fostu aa nici odinioar, i decii preste vara au fostu ploi grele i povoaie de ape i
multa necare de apa s-au fcut. (15p)

a) Numete doua trsturi ale iluminismului romanesc.(10p)

b} Identific una dintre caracteristicile iluminismului prezent n textul urmtor, motiveaz-i
alegerea:
Acum au sosit acel timp bine primit ca romnii, smulgndu-se din grosul ntuneric al uratei netiine,
s se detepte a-i Imuri limba sa cea romana i, lucrnd cu bunul sau talent, s se procopseasc ntru
tiine, din care se nate ntregirea naiei i tot felul de fapte bune.(Petru Maior. Disertaie pentru nceputul
limbei romanesti )(20p)

Clasa a XI - a

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA SEMESTRUL I

Citete cu atenie textul:
Dorul imitaiei s-au fcut la noi o manie primejdioas, pentru ca omoar in noi duhul Naional. Aceasta
manie este mai ales covritoare in literatura. Mai in toate zilele ies de sub teasc cri in limba romneasca.
Dar ce folos! Ca sunt mimai traducii din alte limbi, i nc i acelea de ar fi bune. Traduciile nu fac o
literatura. Noi vom prigoni cat vom pute aceasta manie ucigtoare a gustului original, nsuirea cea mai
preioasa a unei literaturi, Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre teri sunt destul de
mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti si de poetice pentru ca sa putem gsi si noi sujeturi de scris,
fara sa avem pentru aceasta nevoie sa ne mprumutam de la al te naii. Foaia noastr va priimi cat se poate
mai rar traduceri din alte limbi, compuneri originale ii vor umple mai toate coloanele.
M. Koglniceanu, Introducie ia Dacia literara, an 1,1840, tom. I ianuarie - februarie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

(2p) Indica doua neologisme si doua arhaisme din textul dat si argumenteaz prezenta lor in acelai text;
(2p) Precizeaz ce generaie / micare ideologica romneasca a fost influenata de ideile prezente in text;
(2p) Explica antinomia dintre sintagmele dorul imitaiei si compuneri originale in contextul textului.
(4p) Precizeaz doua modaliti de exprimare a subiectivitii autorului in textul dat.
(4p) Indica scopul pe care-l vizeaz criticul) prin denunarea fenomenului imitaiei.
(4p) Indica doua argumente pe care autorul ie aduce in sprijinul ideilor enunate.
(4p) Arata ce timpuri ale verbelor sunt folosite cu preponderenta in textul dat si explica rolul acestora in
context.
8. (4p) Precizeaz ipoteza si concluzia argumentrii din textul dat. Explica in ce msura se suprapun sau se
deosebesc cele doua pari ale argumentrii.
9. (4p) Enuna, prin propriile cuvinte, ideea centrala a textului dat.
SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte) - Varianta 083
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini n care sa prezinti tema i viziunea despre lume, reflectate ntr-un text poetic
eminescian, pornind de la ideile exprimate n urmatoarea afirmatie critica: Un fapt izbitor: obisnuit, n centrul
poeziilor lui Eminescu, sta un simbol reprezentnd o tipica valoare ideala. (D.Caracostea, Simbolurile lui
Eminescu)
Nota! n elaborarea textului, vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza, constnd n formularea tezei/
a punctului de vedere cu privire la tema, argumentatia (cu minimum 4 argumente/rationamente logice/ exemple
concrete etc.) i concluzia/ sinteza. Pentru continutul eseului vei primi 30 puncte, iar pentru redactarea lucrarii vei
primi 20 puncte (organizarea ideilor n scris 5 puncte; utilizarea limbii literare 5 puncte; abilitati de analiza
i de argumentare 5puncte; ortografia 2 puncte; punctuatia 2 puncte; asezarea n pagina, lizibilitatea 1
punct).
n vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.

Clasa a XI - a

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA SEMESTRUL I

Citete cu atenie textul:
Monarhia-i cea mai bun-n ar.
De-aristocraie n-am ce zice,
C tiu cum c nime dintru voi
n adins va voi s rdice
O stpnie de trei sau de doi,
Sau doar i mai de muli mpreun,
Cci ar fi pofta cea mai nebun.
Acel pe care-ursita neblnd
L-au predetinat ca s slujasc,
Au n-are el mai mult dobnd
Cnd unui a erbi s voiasc
Dect la mai muli? Pentru ce dar
S voim noi mai muli domni n ar?
Tiganiada Ion Budai Deleanu

1. Scrie cte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor in adins, dobanda. 2 puncte
2. Explic utilizarea cratimei n structura n-am. 2 puncte
3. Alctuiete doua enunuri n care verbul a avea sa fie intr-o locuiune sau expresie. 2 puncte
4. Explica utilizarea semnelor de intrebare din ultima strofa. 4 puncte
5. Menioneaz dou teme/ motive literare, prezente n textul dat. 4 puncte
6. Explic semnificaia unei figuri de stil identificate n primul vers. 4 puncte
7. Comenteaz, n 6-10 rnduri, versurile 6 - 11, prin evidenierea relaiei dintre ideea poetic i mijloacele artistice.
4 puncte
8. Prezint semnificaia titlului, n relaie cu textul dat. 4 puncte
9. Ilustreaz una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,
reflexivitate), prezent n textul dat. 4 puncte
SUBIECTUL al II - lea (50 de puncte) - 085
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini n care sa prezinti tema i viziunea despre lume, reflectate ntr-un text poetic
preferat, studiat n anii de liceu. n elaborarea eseului, vei avea n vedere urmatoarele repere:
- evidentierea trasaturilor care fac posibila ncadrarea textului poetic ntr-o tipologie, ntr-un curent cultural/ literar, ntr-o
perioada sau ntr-o orientare tematica;
- prezentarea temei, reflectata n textul poetic ales, prin referire la doua imagini/ idei poetice;
- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de
exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie i de simetrie, elemente de recurenta, simbol
central, figuri semantice tropii, elemente de prozodie etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul n care tema i viziunea despre lume suntreflectate n textul poetic
ales.
Nota! Ordinea integrarii reperelor n cuprinsul lucrarii este la alegere.
Pentru continutul eseului vei primi 32 puncte (cte 8 puncte pentru fiecare cerinta/ reper); pentru redactarea eseului
vei primi 18 puncte (organizarea ideilor n scris 4 puncte; utilizarea limbii literare 4 puncte; abilitati de
analiza i argumentare 3 puncte; ortografia 2 puncte; punctuatia 2 puncte;asezarea n pagina, lizibilitatea
1 punct).
n vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA SEMESTRUL I

I. Raspundeti la urmatoarele intrebari:
1. (5 p) Ce este umanismul?
2. (5 p) Care sunt reprezentaii umanismului romanesc?
3. (5p)Cronicarii atribuie istoriei o nalta valoare educativa. Fiecare cronicar a scris despre istoria Moldovei ",,.ca sa nu sa
nece anii trecui". Comentati in 6 -10 randuri aceasta afirmatie
4.(5 p) Comentati in 6 10 randuri urmtoarea afirmatie a lui Ion Neculce: O sam de cuvinte ce suntu audzite din
om n om de oameni vechi i btrni, i n letopiseu nu sunt scrise, ce s-au scris aice, dup domnia lui tefni-vod,
naintea domniii Dabijii-vod.. Deci cine va ceti i le va crede, bine va fi, iar cine nu le va crede, iar va fi bine; cine
precum i va fi voia, aa va face.
5. Grigore Ureche este primul biograf ai lui tefan cel Mare, Argumentai, cu exemple din Letopiseul Tarii Moldovei. ideea ca
tefan cel Mare este prototipul gloriei vechi a Moldovei.
II. Comparai urmtoarele doua texte argumentnd faptul ca, att pentru Mihai Eminescu, cat si pentru Miron Costin,
lumea constituie o iluzie
Pentru coninutul eseului vei primi 32 puncte (cte 8 puncte pentru fiecare cerin/ reper); pentru redactarea eseului
vei primi 28 puncte (organizarea ideilor n scris 6 puncte; utilizarea limbii literare 6 puncte; abiliti de analiz i
argumentare 6 puncte; ortografia 4 puncte; punctuaia 4 puncte; aezarea n pagin, lizibilitatea 2 puncte).
n vederea acordrii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini
"Iar in Iumea asta mare, noi copii ai lumii mici,
Facem pe pamantul nostru muuroaie de furnici;
Microscopice popoare, regi, osteni si invatati
Ne succedem generaii si ne credem minunai;
Musti de-o zi pe-o lume mica de se msura cu cotul
In acea nemarginire ne-nvartim uitand cu totul
Cum ca lumea asta-ntreaga e o clipa suspendata,
Ca-ndaratu-i si-nainte-i inuneric se arata....]
Avern clipa, avem raza, care tot mai tine inca...
Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbra-n inuneric,
Caci e vis a! nefiintei universal eel himeric... [...]
Vezi pe-un rege ce-mpanzeste giobu-n planuri pe un
veac,
Cand la ziua cea de maine abia cuget-un sarac...
Desi trepte osebite le-au iesit din urna sortii
Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii."

(Mihai Eminescu, Scrisoarea I)

"Trec zilele ca umbra, ca umbra de vara;

Cele ce trec nu mai vin, nici sa-ntorcu iara.
Trece veacu desfranatu, trec anii cu roata.
Fug vremile ca umbra si nici o poarta
A le opri nu poate.[...}
Fum si umbra santu toate, visuri si parere.
Ce nu petrece Iumea si in ce nu-i cadere ?
[...] Ce in lume sa nu aiba nume muritoriu ?
Zice David prorocul: Viata iaste floare,
Nu traiaste, ce indata iaste trecatoare.
Vierme santu eu si nu om [...]
Moartea .vrajmasa ,intr-un chip calca toate casa,
Domnesti si-mparatasti, pre nimeni nu lasa,
Pre bogati si saraci, cei frumosi si tare.
O.,vrajmasa, prietin, ea pre nimeni n-are."
(Miron Costin, Viata lumii )