Sunteți pe pagina 1din 55

Rolul literaturii in perioada pasoptista

In prima jumatate a secolului XIX,civilizatia si cultura din tarile romane incep sa se orienteze spre Occident.Redirectionarea are doua cauze importante :pe dse o parte criza Imperiului Otoman si p de alta parte,intr-un context mai larg european ,trezirea constiintei natinonale. Independenta politica si libertatea nationala devin coordonate fundamentale ale acestei perioade.Epoca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noastre moderne ,iar prin opera scriitorilor se instaureaza un nou climat literar si o noua stare de spirit.

Functia literaturii nu mai ramane doar aceea de a raspandi cultura de alumina.Conceptul de literatura include acum noi valente:transmiterea emotiilor estetice ,trezirea sentimentului national,educatia morala. Din punct de vedere cronologic , epoca pasoptista se situeaza intre anii 1830 - 1860. Debutul perioadei este legat de iesirea tarilor romane de sub dominatia otomana , de inceputul unei energizari economice si ale dobandirii libertatilor politice. Cea dintai trasatura este autohtonismul si faptul ca nu trebuie sa surprinda, aflandu-se intr-o fireasca legatura de circulatie a ideilor cu umanismul si iluminismul,care au pornit si ele de la aceleasi elemente de identificare a spiritualitatii romanesti.

Cel dintai reper al acestei trasaturi este motivul etno-genezei,pe care vechii carturari il afirmasera pentru trezirea constiintei nationale,iar coriferii Scolii Ardelene ca argument al marilor revendicari romanesti din Transilvania. Orgoliul latinitatii si mitul intoarcerii la originile de mult uitate impregneaza ideologia si literatura pasoptista,uneori in exces,ceea ce il face pe Kogalniceanu sa denunte romano-maniaunora. Si interesul pentru istoria nationala este tot caracteristica a autohtonismului,pentru ca,la romani,aceasta tema are o specificatie mai aprte:Pentru noi-scria patetic Gheorghe Baritiu-fara istoria nationala nu e mantuita,iar Kogalniceanu adauga dintr-o alta perspectiva:ea ne leaga de vecie,ne arata ce-am fost,de unde venim,ce suntem si,ca regula de trei,ne descopera si numarul necunoscut:ce avem sa fim!. Temele inspirate din istoria poporului roman sunt atat de frecvente,incat au dat literaturii de la 1848 un relief deosebit,specificacitatea de care avea atata nevoie in certificarea originalitatii ei. Valorificarea subiectelor istorice a dus si la primele izbanzi artistice din epoca:Alexandru Lapusneanul,de Negruzzi,Legendele istorice de Bolintineanu,etc

Cel dintai care a schitat un program teoretic avand ca scop modernizarea literaturii romane a fost Ion Heliade-Radulescu. Marea influenta pe care el a avut-o asupra sciitorilor epocii s-a exercitat mai ales prin articolele teoretice publicate in ziarul "Curierul romanesc", incepand cu anul 1829 , prin care autorul indemna in primul rand la scris & mai putin la spirit critic. Rolul de indrumator al lui MIhail Kogalniceanu. DACIA LITERARA Constituirea deplina a romantismului pasoptist a fost marcata de programul teroretic al articololui "Introductie", redactat de Mihail Kogalniceanu, care a aprut in revista ieseana "Dacia literara" (1840). Asezat in fruntea primului numar al revistei , "Introductie" sisntetizeaza o noua faza a pasoptismului care s-ar putea numi "etapa critica". Revista isi propune sa publice scrieri originale , din oricare parte a proviciilor romanesti, pentru a fi un repertoriu general al literaturii romanesti.

Prelungirea spiritului Daciei literare: Arhiva romaneasca si Propasirea


Revista Dacia literara, in care si-au publicat cele dintai scrieri Costache Negrutzzi si Vasile Alecsandri, nu au putut sa apara decat o scurta perioada, pentru ca a fost interzisa de cenzura. Ideea romantica a inspiratiei din trecutul istoric va razbate insa foarte curand intr-un articol-program care deschide revista Arhiva romaneasca editata de acelasi indrumator literar Mihail Kogalniceanu: Istoria roamaneasca mai ales sa ne fie cartea de capetenie, sa ne fie paladiul nationalitatii nosatre. Intr-insa vom invata ce am facut si ce avem sa mai facem; pintr-insa vom prevede viitorul, printr-insa vom fi romani. Caci istoria este masura sau metrul prin care se poate sti daca un popor propaseste, sau daca se inapoiaza.Intrebati dar istoria si veti stii ce suntem, de unde venim si unde mergem. De unde venim si unde mergem, trecutul si viitorul, iata toata fiinta neastra, iata mijlocul de a ne cusoaste (Arhiva roamneasca, nr. 1, 1840)

Spiritul Daciei literare se regaseste integral in revista Propasirea, editata in anul 1844 de un grup de scriitori moldoveni avand ca principal animator de Mihail Kogalniceanu. Inca din primul numar se exprima dezacordul fata de gazetele timpului care apareau toate cu greseala capitala ca prea se indeletniceau cu cele din afara si prea putin cu cele din launtru: Lipsa dar a unei foi care, lasand deoparte toate noutatile dinafara si discutiile politicei de zi, precum si toate acele traductii de articule usoare si de anecdote frantuzesti si nemtesti, s-ar ingriji numai cu adevaratele interesuri materiale si intelectuale a romanilor, lispsa unei asemine foi publice, zic, este obsteste simtita. Aceasta lipsa, intr-atat incat impregiuraruile dinafara o vor ierta, se va sili a o implini Propasirea. Lepadand din coleanele sale tot ce se intalege subt stransul cuvant de politica, neocupandu-se nicidecum cu discutiile si noutatile politice dinafra si dinauntru, precum si cu intamplarile zilii, izgonind orice traduceri din screri straine, care neavand niciun interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot imbogati literatura, foaia noastra nu va cuprinde decat compuneri originale romanesti (Propasirea, nr.1, 1844)

Rolul de indrumator cultural si literar pe care l-au avut Ion HeliadeRadulescu, in Muntenia, si Mihail Kogalniceanu, in Moldova, a avut o importanta majora in modernizarea literaturii noastre in perioada pasoptista. In domeniul prozei, isi scriu acum operele fundamentale autori precum Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Russo si Nicolae Balcescu. Unii, in spiritul impus de revista Dacia literara, vor cultiva filonul istoric: nuvela Alexandu Lapusneanu de Costache Negruzzi, Romanii supt Mihaivoievod Vitezul de Nicolae Balcescu, Cantarea Romaniei de Alecu Russo etc. Altii vor merge pe linia memorialisticii, a faptului trait (Costache Negruzzi, Negru pe alb) ori pe cea a insemnarilor de calatorie, precum Vasile Alecsandri in O plimbare la munti, Calatorie in Africa sau Grigore Alexandrescu in Memorial de calatorie. Exista insa si o alta zona a prozei, critica, ironica, acida, plina de luciditate, intalnita de Vasile Alecsandri, scriitorul cel mai complex al epocii. Acesta suprinde multe dintre deficientele unei societati in plina transformare in Balta-Alba, Borsec, dar mai ales in Istoria unui galban, gen de proza in care situatiile si personajele, la limita caricaturii, starnesc rasul.

Tematica se largeste enorm fata de epoca premoderna. Dupa anul 1830, melancolia adanca, organica, va invalui versurile tuturor poetilor. Se cultiva meditatia pe teme romantice (ruine,morminte, netatornicia soartei), evocarea trecutului glorios, descrierile de natura, se face apel la folclor. Speciile clasice (epistola, satira, fabula) coexista ce cele romantice (meditatia, elegia). Turnarea in tiparele secolului precedent a noutatilor de natura romantica se explica prin faptul ca literatura noastra nu a avut un clasicism profun si individualizat. Pe de alta parte, majoritatea romanticilor pasoptisti au primito educatie clasica. Atmosfera poeziei noi este prezenta intr-o serie de creatii precum cele ale lui Grigore Alexandrescu (Anul 1840, Meditatie, Umbra lui Mircea. La Cozia), Ion HeliadeRadulescu (Zburatorul), Vasile Alecsandri (Doine), Dimitrie Bolintineanu (Legende istorice) etc. Fara aceasta etapa, ar fi fost mai greu de imaginat aparitia lui Mihai Eminescu. Constiturirea deplina a romantismului pasoptist a fost marcata de programul teoretic al articolului Itroductie redactat de Mihail Kogalniceanu si publicat in primul numar al revistei iesene, Dacia literara.

Ca redactor al revistei Dacia literara, Kogalniceanu isi fixeaza ca obiectiv literatura fara sa paraseasca idealurile politice ale inaintasilor. La inceputul articolului el recunoaste maritele predecesorilor sai in a fi pus bazele unei literaturi romane. Astfel el mentioneaza pe Ion Heliade Radulescu redactorul Curierului romanesc (Muntenia), Gheorghe Asachi redactorul Albinei romanesti (Moldova) si George Baritiu redactor la Foaia inimii (Ardeal), apreciind contributiile lor la intemeierea literaturii, insa le reproseaza ca sunt excesiv de provinciali si orientati mai mult asupra aspectelor politice ale societatii. In acest context Dacia literara vrea sa publice in paginile sale creatii din toate zonele tarii si sa se concentreze mai ales asupra literaturii. Autorul subliniaza in continuare restul criticii care se va practica in continuare in paginile reviste sale, afirmand pentru prima data la noi criteriul obiectivitatii in aprecierea operei literare Vom critica cartea, iar nu persoana .

Kogalniceanu se declara impotriva tipului de literatura din epoca bazat mai ales pe traduceri si imitatii dupa modele straine, mai ales franceze. El considera ca tinerii scriitori trebuie sa-si valorifice propriul potential creeator, promovand originalitatea. In acest sens traseaza directiile in care ar trebui sa se dezvolte o literatura romana originala, sustinand ca posibile resurse de ispirate : isoria nationala, natura patriei, obiceiurile si traditiile. In rolul de indrumator cultural si literar atat al lui Mihail Kogalniceanu, cat si al lui I.H. Radulescu, a avut o importanta majora in modernizarea literaturii noastre in perioada pasoptista.

Personalitati ale perioadei pasoptiste


Andrei Mureseanu Mihail Kogalniceanu Ion Heliade Radulescu Vasile Alecsandri Costache Negruzzi Alecu Russo Nicolae Balcescu Grigore Alxandrescu Dimitrie Bolintineanu

*S-a nascut pe data de 16 noiembrie 1816 *A fost un poet si revolutionar roman din Transilvania *In toiul revolutiei scrie Foaie pentru minte,inima si literaturasi imnul care il va face cunoscut Un rasunet,devenind apoi marsul revolutinarilor romani si dupa 1989 imnul de stat al Romaniei .

A fost prozator, memoralist,indrumator cultural si literar. Este cel dintai care aduna cronicile moldovenesti(Letopisetele Tarii Moldovei)si le tipareste. In anul 1940 scoate revista Dacia literaraal carui program este decisiv pentru orientarea literaturii timpului.

Mihail Kogalniceanu a fost prozator,memorialist ,indrumator cultural si literal ,om politic ,istoric ,scriitor ,ziarist si orator. Studiile le-a inceput in casa parinteasca, cu un profesor de origine franceza, un emigrant, apoi cu calugarul maramuresan Gherman Vida, avindu-l coleg pe Vasile Alecsandri. Isi continua apoi instructia, mereu impreuna cu Vasile Alecsandri, in pensionul lui Victor Cuenim si in Institutul de la Miroslava, pina in 1834. in acelasi an a fost trimis la studii in Franta, la colegiul din Luneville, si de aici, dupa un an de studii, la Berlin, unde urmeaza cursurile universitare de istorie si drept. Rezultatul muncii sale din anii de studentie in Germania il constituie mai multe lucrari pe care le publica in aceasta epoca, intre care se remarca: Limba si. literatura romana sau valaha (1837), Studiaza in particular in pensioanele franceze din capitala Moldovei, apoi in Franta si Germania. La varsta de 20 de ani, cand se reintoarce de la studii, este numit aghiotant domnesc si incepe o intensa activitate cultural-literara cu finalitate politica.Profesor la Academia Mihaileana din Iasi, tine memorabilul Cuvant pentru deschiderea cursului de istorie nationala(1843). Este cel dintai care aduna cronicile moldovenesti Letopisetele Tarii Moldovei si le tipareste

Articol din revista Arhiva roameasaca (1840)

Primele sale lucrari aveau sa-i consacre in lumea stiintifica a Europei contemporane, si sa-i situeze printre spiritele cele mai nobile, cele mai viguroase si mai inaintate ale poporului roman. In 1838 se intoarce in Moldova cu o solida pregatire intelectuala, hotarit sa-si puna toata puterea de munca in slujba patriei, inca de la intoarcerea la Iasi, redacteaza, o vreme, cu Gheorghe Asachi, Alauta romaneasca. intemeiaza, in 1840, revista Dacia literara, al carei titlu insusi era un simbol si un program, atragind colaboratori de pe intreg teritoriul romanesc. Cu mult efort si mari cheltuieli, Mihail Kogalniceanu isi asuma sarcina de a da la lumina izvoarele istoriei neamului romanesc (cronici, hrisoave, zapise), publicind cea dintii revista istorica la noi - Arhiva romaneasca (1841) - si pregatind, inca din anul 1840, colectia de cronici ale Moldovei. Mihail Kogalniceanu a editat revista de orientare patriotica si democratica Propasirea, foaie stiintifica si literara (1844), unde a colaborat si N. Balcescu, precum si ziarul Steaua Dunarii (1855-1860), care a arat nn rol important in lupta pentru Unirea Principatelor, in preajma marilor framintari care au precedat anul revolutionar 1848, Mihail Kogalniceanu nu s-a limitat numai la activitatea pe tarimul istoriei. Istoricul de larg orizont, cu o serioasa cultura, l-a dublat pe omul politic.

Pentru activitatea sa indreptata impotriva regimului autoritar al lui Mihail Sturdza, a fost surghiunit, in 1844, la manastirea Risca. Perioada care incepe cu anul revolutionar 1848 reprezinta pentru Mihail Kogalniceanu o etapa noua in care, prin activitatea sa politica, ce este precumpanitoare, se straduieste sa aplice practic principiile democratice ce le afirmase cu atita vigoare si stralucire in perioada anterioara. Celebrele sale Dorinte ale partidei nationale In Moldova, din 1848, reprezinta unul din cele mai complete programe ale revolutiei romanesti. Adevarata masura a capacitatii sale, a patriotismului si a pasiunii sale de luptator, M. Kogalniceanu a implinit-oin imprejurarile glorioase in care s-a infaptuit statul nostru national. S-a aflat in fruntea miscarii unioniste, fiind organizatorul acesteia, principalul ei conducator si purtatorul ei de cuvint. A ocupat un rol important in Comitetul Central al Unirii, a condus propaganda pentru Unire in paginile Stelei Dunarii, a indrumat indeaproape activitatea Adunarii ad-hoc a Moldovei si, in cadrul acesteia, a expus motiunea in favoarea adopta-rii programul ui unionist; a orientat Adunarea in ampla dezbatere in jurul problemelor de organizare interna.

In anul 1840 scoate revista Dacia literara, al carei program este decisiv pentru orientarea literaturii timpului. In 1848 oarticipa la miscarea revolutionara de la Iasi.Dupa inceperea razboiului Crimeei simtind momentul favorabil ,tipareste ziarul Steaua Dunarii. Deputat in Divanul Adhoc(1857) domina adunarea prin energia, cultura si stralucitul talent creatoric In ultima parte a vietii este ambasador plenipotentiar la Paris, si presedinte al Academiei Romane

Ca ministru de externe, a afirmat, cu demnitate si prestigiu, interesele Romaniei, dorinta acesteia de a-si legitima drepturile la o viata libera si independenta. Mihail Kogalniceanu a avut o insemnata contributie la orientarea vietii culturale si stiintifice romanesti, in literatura a abordat divers e genuri: corespondenta, insemnarile de calatorie, schita de moravuri, nuvela, pamfletul, romanul (fragmentar), teatrul. A tiparit operele a o serie intreaga de scriitori ai epocii, intre care Grigore Alexandrescu, N. Balcescu, Al. Donici, C. Stamati, V. Alecsandri, C. Caragiale s.a. impreuna cu V. Alecsandri si C Negruzzi,. a fost numit, in 1840, la conducerea Teatrului National din Iasi, unde rolul lui de organizator raminede prim ordin in ceea ce priveste fixarea repertoriului ce trebuia jucat in limba romana, constituirea trupelor de actori, costumele, decorurile etc. Mihail Kogalniceanu a acordat o deosebita importanta invatamintului. A avut o contributie importanta la infiintarea Universitatii din Iasi (1860), a Scolii de pictura, a Conservatorului de muzica, a Scolii de comert, a Facultatii de medicina din Iasi s.a. Mihail Kogalniceanu, personalitate puternica, orn de litere si animator al vietii culturale nationale, a carui opera este patrunsa de o puternica dragoste fata de popor, fata de ideile dreptatii sociale si ale libertatii nationale, s-a stins din viata la Paris, la 20 iunie/2 iulie 1891.

*A fost un scriitor, filolog i om politic romn, membru fondator al Academiei Romne i primul su preedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romn prepaoptist. *A fost ntemeietor al presei din ara Romneasc: Curierul Romnesc (1829) i Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic.

ION HELIADE RDULESCU (PERSONALITATE ARTISTIC)


Ion Heliade Rdulescu (1802-1872) se nscrie n rndul spiritelor totale ale culturii romneti, fiind o personalitate important a momentului paoptist din literatura romn. Este un deschiztor de drumuri n variate domenii ale culturii, limbii i literaturii romne. nfiineaz prima coal superioar de muzic, literatur i declamaie n Muntenia. Este ntemeietor al presei n ara Romneasc (Gazeta romneasc). n domeniul limbii scrie Gramatica Romneasc(1828), a doua dup cea a reprezentanilor colii ardelene.n literatur, alturi de Koglniceanu, ndeamn scriitorii s scrie cum pot i ct pot, ncurajnd creaiile originale. Este un deschiztor de drumuri n opera cruia se deschide ntreaga ideologie a romantismului. O trstur specific este mpletirea elementelor clasice (simul simetriei i al perfeciunii formale, admiraia fa de arta antic greco-latin) cu cele romantice (valorificarea i cultivarea miturilor, folosirea procedeelor artistice, descoperirea folclorului, cultivarea trecutului istoric).

ION HELIADE RDULESCU: SBURTORUL


Sburtorul (1844, Curierul romnesc) este prima balad cult, care valorific mitul folcloric al zburtorului, mitul erotic. Mitul zburtorului explic, n viziune popular apariia primilor fiori ai dragostei n sufletul fetelor de la ar. Zburtorul este un flcu tnr i frumos care vine noaptea n iatacul fetei, tulburndu-i linitea sufleteasc i deteptnd dorul dragostei. Sburtorul este o balad romantic care urmeaz structura clasic a oricrei balade: decor, eveniment, personaj. Scriitorul nu respect aceast ordine: balada ncepe cu prima parte a evenimentului care descrie confesiunea Florici fcute mamei sale despre strile fizice i sufleteti ciudate pe care nu i le poate explica. Decorul (cadrul natural) n care are loc confesiunea Florici i a doua parte a evenimentului: descrierea fenomenului zburtorului vzut i comentat de dou stence.

1. Prima parte a evenimentului: confesiunea Florici. Discursul epic insist asupra suferinelor fizice ale Florici realizate pe principiul romantic al antitezei. Stri sufleteti contradictorii: Un foc s-aprinde-n mine, rcori m iau la spate, mi ard buzele, mam, obraji-mi se plesc!, i cald, i rece, uite, c-mi furnic prin vine; n brae n-am nimica i parc am ceva:. Netiind s-i explice aceste stri, se face trimitere la neleptciunea strmoeasc, la bunica:Oar ce s fie asta? ntreab pe bunica: O ti vrun leac ea doar... o fi vrun zburtor! Or aide l-alde baba Comana ori Sorica, Or du-te la mo popa, or mergi la vrjitor. Se anticipeaz ideea c aceste tulburri ar fi provocate de un zburtor, precum i credina popular n vrji i n descntece. Deasemenea, Florica i descrie i suferina sufleteasc: Un dor nespus m-apuc i plng, micu, plng., Atunci inima-mi bate i sai ca din visare, (...) Ce chin nesuferit!. Tnguirea erotic (motiv cultivat n lirica iubirii de mai trziu) necesit i mijloace adecvate de exprimare; aa se explic mulimea exclamaiilor, a interogaiilor retorice i a verbelor la indicativ prezent. n acest context, repetiia i plng, micu, plng condenseaz aceast tnguire. Aceast mrturisire a Florici are loc ntr-un decor tipic romantic: un peisaj nocturn care constituie locul de inserie a elementului fantastic. Decorul pregtete cadrul potrivit pentru apariia zburtorului.

2. Decorul, plasat ntre cele dou pri ale evenimentului este amplasat pe dou aspecte fundamentale ale satului, n momentul amurgului
DINAMIC
- verbele de micare (mereu sosise, ntins pea, trgea n bttur) dinamizeaz peisajul. - imaginile vizuale (soarele sfinise), auditive (ipnd, parc chema, vitele muginde, gemete de mum) i motorii caracterizeaz un univers rustic aparent obinuit; impresia covritoare provine ns din densitatea materiei telurice, din fora pe care o degaj elementarul.

STATIC
- pe msur ce se las noaptea satul se linitete, tensiune dramatic crete, se instaleaz o stare de mister care cuprinde ntreaga fire: ncep a luc-i stele rnd una cte una, Tcere pretutindeni acuma stpnete, Destins coprinde lumea, ce-n braele somniei, Nici frunza nu se mic, nici vntul nu suspin, i apele dorm duse, i morile au stat. - epitetul noapte nalt, nalt prelungete noaptea n spaiul cosmic. - ntreaga naturse cufund n noapte, imagine sugerat de metafora vemntul su cel negru, de stele semna. - motivul visului este domeniul prin care romanticul ptrunde n tainele universului: Viseaz cte-aievea deteapt n-a visat. -tcerea cuprinde ntregul sat ntr-o gradaie artistic realizat prin personificri.

3. A doua parte a evenimentului: discuia dintre dou stence despre apariia zburtorului. Intenia zburtorului a fost aceea de-a relua viziunea asupra acestui fenomen din punct de vedere al omului simplu, de la ar. Astfel, zburtorul este vzut ca o fiin supranatural, zmeu sau balaur de lumin cu coada-nflcrat care se metamorfozeaz ntr-un tnr frumos care apare n visul fetei, trezindu-i primii fiori ai dragostei. Pndete, bat-l crucea! i-n somn calea mi-i vine Ca brad un flciandru i tras ca prin inel, Blai cu prul d-aur! Dar slabele lui vine N-au nici un pic de snge... Alctuit la modul folcloric, cu ajutorul exclamaiilor, al interogaiilor i al expresiilor populare, schia de portret a zburtorului cuprinde i o not de grotesc (-un nas ca vai de el!) Cele dou surate i exprim compasiunea fa de Florica, avansnd ideea c iubirea este o boal fr leac, care nu se poate vindeca. n final se face trimitere din nou la neleptciunea bunicii: i s-a plit copila! ce bine a zis bunica: S fug fata mare de focul de iubit. C-ncepe de viseaz, i visu-n lipitur ncepe-a se preface, i lipitura-n zmeu, i ce-i mai faci pe urm? c nici descnttur, Nici rugi nu te mai scap. Fereasc Dumnezeu!

Versurile baladei sunt ample, cu msura de 14 silabe, iar rima este ncruciat. Existena satului arhaic este pus n valoare n dou aspecte fundamentale: realitatea existenial a satului, sugerat prin: prezena celor dou stence, prezena turmelor de vite, cmpianul i argeana. aspecte mitice, puse n valoare prin credine, superstiii, obiceiuri: credina n zburtor, credina n vrji, descntece, neleptciunea btrneasc la care se apeleaz mereu, destinul omului scris n zodii i stele, iubirea: boal fr leac. n concluzie, balada Sburtorul este prima creaie cult din literatura romn care valorific cu o miestrie artistic deosebit, mitul folcloric al zburtorului.

Ion Heliade Radulescu (Curierul romanesc)


Articolele programatice ale unui curent sau ale unei miscari literare au avut intotdeauna o importanta majora,pentru ca au cristalizat si au dat coerenta tendintelor fundamentale ale epocii. Cel dintai care a schitat un program teoretic avand ca scop modernizarea literaturi romane a fost Ion Heliade Radulescu.Marea influenta pe care el a avut-o asupra scriitorilor epocii s-a exercitat mai ales prin articolel teoretice publicate in ziaru Curierul romanesc , incepand cu anul 1829, prin care autoru indeamna in primul rand la scris si mai putin la spirit critic. Este faza entuziasta si oarecum naivaa romantismului pasoptist, cand distinctia intre opera originala si prelucrarea unui model strain aproape ca nu se facea. Datorita insa atmosferei create de indemnurile lui Heliade-Radulescu a fost posibil debutul intre 1830si 1840, a unei intregi generatii din care sau remarcat Vasile Carlova, Grigore Alexandru , Dimitrie Bolintineanu , Cezar Bolliac.

Folosul Gazetei este de obste si deopotriva pentru toata treapta de oameni : intr-insa politicul isi pironeste ascutitele si prevazatoarele sale cautaturi si sa adanceaza in gandirile si combinarile sale ; aici, linistitul literar si filozof aduna si pune in cumpana fapte si intamplarile lumii, indraznetul si neastamparatul razboinic se desavarseste intr-insa povatuidu-se din norocirile sau gresalele altor razboini; bagatorul de seama negutatoru dintr-insa isi indreptezamai cu indrazneala spiculatiile sale , pana cand in sfarsit si asudatorul plugar, si el poate afla aceea ce inlesneste ostenelile sale si face sale si face sa umple campurile de imbilsugatoarele sale roduri. Nu este nicio treapta;nu este nicio varsta care sa nu afle placere si folos intr-aceasta aflare vrednica si cuviincioasa cuvantarii omului,adica in GAZETA.

*A fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn A fost creator al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n Romnia, personalitate marcant a Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntregului secol al XIX-lea.

Cronologic 1821 Iulie 21 S-a nascut, conform opiniei majoritatii cercetatorilor, cel deal doilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei, nascut Cozoni, n orasul Bacu. Curnd familia viitorului scriitor se mut la Iasi.(Conform altor surse, Alecsandri s-ar fi nscut n 1819 sau chiar n 1818.) 1827 Vasile Alecsandri ia primele lectii de la dasclul maramuresean Gherman Vida, profesor la Seminarul de la Socola. 1828-1834 Viitorul scriitor si continu nvttura n pensionul lui Victor Cuenim, deschis n 1828 la Iasi. Verile si le petrece la Mircesti, unde tatl su cumprase mosia. 1834-1839 mpreun cu alti fii de boieri, Vasile Alecsandri si face studiile la Paris. Dup trecerea bacalaureatului literar se pregteste s intre la medicin, dar abandoneaz. Urmeaz cursurile facultatii de drept, ns dup cteva luni renunt. Tatal su l-ar fi vrut inginer, dar i lipsea bacalaureatul n stiinte, pe care nu-l poate obtine. Se dedic literaturii, scriind primele versuri n limba francez, ntre care poemul Zunarilla. 1839 n drum spre Patrie, Vasile Alecsandri ntreprinde o lung cltorie prin Italia. Viziteaz Florenta, Roma, Padova, Venetia, Triest. Din aceast cltorie culege impresii necesare scrierii primelor opere n limba romn Buchetiera de la Florenta si Muntele de Foc.

1840 n revista "Dacia literar" (nr. 3, mai-iunie) este publicat nuvela Buchetiera de la Florenta. Este numit, mpreun cu C. Negruzzi si M. Koglniceanu, director al teatrului din Iasi. Pentru nevoile scenei scrie vodevilul Farmazonul din Hrlu, care se joac la 18 noiembrie. 1841 Pe scena teatrului iesean se joac piesa lui Vasile Alecsandri Modista si cinovnicul. 1842 V. Alecsandri cltoreste prin muntii Moldovei, fapt care i-a prilejuit "descoperirea tezaurului poeziei populare". Sub influenta acesteia Vasile Alecsandri scrie primele sale poezii romnesti - Doinele. 1843-1844 Vasile Alecsandri ntreprinde lungi excursii prin muntii si prin satele Moldovei, culegnd folclor. Din aceast perioad dateaz nuvela O primblare la munti. 1844 La 18 ianuarie are loc premiera piesei Iorgu de la Sadagura, primit de public cu deosebit cldur. mpreun cu Mihail Koglniceanu si Ion Ghica, scriitorul se afl n fruntea revistei "Propsirea". Aici sunt publicate o parte a doinelor sale, nuvelele O primblare la munti si Istoria unui galben. Aflat pentru cur la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. D la iveal "fiziologia" Iasii n 1844.

1845 Face cunostint cu Nicolae Balcescu si cu alti tineri munteni la mosia Mnjina a lui Costache Negri. Tot acum viziteaz Bucurestii. Este epoca n care creste afectiunea sa pentru Elena Negri, careia i dedic o seam de poeme. 1846-1847 Vasile Alecsandri o nsoteste pe Elena Negri n strintate, pentru ngrijirea snttii. Italia, Austria, Germania, Franta, apoi din nou Italia i prilejuiesc impresii profunde. Ins boala Elenei se agraveaz, iubita poetului stingnduse pe vapor la ntoarcere n Patrie. n var se afl la odihn la Balta Alb. Impresiile din aceast localitate si-au gsit expresia n nuvela Balta Alb

1847 Scrie piesa Piatra din cas. 1848 Martie ncepe miscarea revolutionar din capitala Moldovei. Alecsandri scrie Desteptarea Romniei si redacteaz mpreun cu alti patrioti petitia cuprinznd revendicrile ce trebuiau aduse la cunostinta domnitorului Mihail Sturza. Dup nbusirea miscarii se refugiaz n munti, apoi trece la Brasov. Evocarea acestor ntmplri o face n fragmentul de proz Un episod din anul 1848. 1849 Vasile Alecsandri redacteaz studiul Romnii si poezia lor, sub forma unei scrisori ctre A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat n revista "Bucovina". 1850 Aprilie 9 Are loc reprezentatia piesei Chirita n Iasi sau Dou fete s-o neneac. 1851 La ntoarcerea din Paris si Londra, cu vaporul pe Dunre, vasul e pe punctul de a se scufunda. ntmplarea e povestit n episodul necarea vaporului Seceni pe Dunre, destinat s apar n primul numr al proiectatei reviste "Romnia literar". Episodul este mai trziu ncadrat n naratiunea dramatizat Un salon din Iasi. August 5 Se reprezint cu mare succes Chirita n Iasi

1852 Aprilie Apare la Iasi prima fascicul din colectia de opere folclorice: Poezii poporale. Balade (cntece btrnesti) adunate si ndreptate de V. Alecsandri. Octombrie Vasile Alecsandri scoate prima culegere din teatrul su, Repertoriu dramatic. Se reprezint piesa Chirita n provincie. 1853 La Paris, unde se gsea nc din toamna precedenta, Vasile Alecsandri public primul volum de poezii originale, Doine si lcrimioare, dispuse n trei cicluri: Doine, Lcrimioare, Suvenire. La Iasi i apare cea de-a doua fascicul a Poeziilor poporale. Vasile Alecsandri ntreprinde o lung cltorie n sudul Frantei, n Spania si n nordul Africii. Relatarea partial a acestei cltorii se cuprinde n "ziarul de cltorie" Cltorie n Africa. Scriitorul intercaleaz n cursul relatarii diverse episoade narative, ca Cel nti pas n lume (publicat initial n 1841 n "Albina romneasc" sub titlul Pierderea iluziilor) si Suvenire din Italia. Monte di Fo, publicat tot acolo, n 1843. 1854 Moare tatal scriitorului. Prelundu-si mostenirea, Alecsandri elibereaz tiganii robi de pe mosiile sale 1855 Apare, sub conducerea poetului, revista "Romnia literar", n care se public poezia Anul 1855. Tot aici apar fragmente din Cltorie n Africa si nuvela Balta Alb.

1856 Are loc congresul de pace de la Paris, decisiv pentru viitorul politic al Principatelor, care aspirau la unire. Alecsandri se dedic integral cauzei luptei pentru Unire. n "Steaua Dunrii", ziar condus de Mihail Koglniceanu, apare la 9 iunie Hora Unirii. 1857 Vede lumina tiparului culegerea de proz Salba literar, continnd povestiri, impresii de cltorie si cteva scrieri dramatice. In ziarul "Concordia" din Bucuresti apare poezia Moldova n 1857.

Vasile Alecsandri i Ion Ghica la Istambul n 1855

1859 Dup alegerea ca domnitor a lui Cuza, scriitorul pleac ntr-o lung misiune diplomatic la Paris, Londra si Torino, pentru a obtine recunoas-terea dublei alegeri a lui Cuza. La Paris i viziteaz pe Lamartine si pe Merimee si caut s cstige bunvointa ambasadorului Rusiei, contele Kisseleff, fostul guvernator al Principatelor ntre 1829 si 1834. 1860 Abandoneaz activitatea politic si se retrage la Mircesti, n mijlocul familiei, unde se dedic scrisului, compunnd piese de teatru, printre care Rusaliile si cteva cntecele comice. 1861 ndeplineste o nou misiune diplomatic, ncredintat de Cuza. n vederea recunoasterii Unirii de ctre puterile europene, Alecsandri viziteaz Parisul, Torino, Milano, iar un timp gireaz afacerile agentiei diplomatice de la Paris, n locul fratelui su. Rentors la Mircesti, scrie piese si cntecele comice

1863 La Iasi apare editia a doua a volumului Doine si lcrimioare cu ciclul Mrgritrele. Apare partea a doua a Repertoriului dramatic, cuprinznd ultimele piese ale scriitorului 1866 Apare ntr-un volum ntreaga colectie a Poeziilor poporale. E numit membru al Societatii literare romne pentru cultura limbii, care n 1879 avea s devin Academia Romn. 1868 Public, n "Convorbiri literare", primele pasteluri: Sfrsit de toamn, Iarna, Gerul etc. 1871 si d demisia din Societatea literar romn, dup ce aceasta hotrse s adopte principiul etimologic n scriere si s publice dictionarul lui Laurian si Massim. 1872 Apare studiul Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi, mai nti n "Convorbiri", apoi ca prefat la volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec. Scrie Dumbrava Rosie, pe care o citeste la o sedint a "Junimii". 1874 Apare piesa Boieri si ciocoi, fiind reprezentat pe scena teatrului iesean. 1875 Apar la Socec primele patru volume din seria Operelor complete, cu o prefat a autorului. Ele cuprind creatia dramatic. n acelasi an apar urmtoarele trei volume, cuprinznd creatia poetic. 1876 Apare volumul al optulea al Operelor complete: Proza.

1877 Mai 9 Proclamarea independentei trii n parlament. La aflarea vestii Alecsandri scrie poezia Balcanul si Carpatul, cu care inaugureaz ciclul Ostasii nostri. 1878 Apare volumul Ostasii nostri. 1878-1879 Se dedic lucrului la drama istoric Despot-Vod. n mai 1879 citeste piesa la o sedint a "Junimii" bucurestene. Are loc reprezentatia piesei la Teatrul National din Bucuresti. Este invitat s-si reia locul la Academie si s participe la lucrrile anuale, fiind ales n comisia pentru modificarea ortografiei. 1880 Apare cel de al noulea volum din seria Operelor complete, cuprinznd Legende nou si Ostasii nostri. Apare nuvela Vasile Porojan, sub forma unei scrisori ctre Ion Ghica. Scrie feeria Snziana si Pepelea. n "Albumul macedoromn" al lui V. A. Urechi apare "istorioara de nceput de amor" Margrita, scris cu zece ani mai nainte, dar relatnd un episod de tinerete, localizat n timp prin 1850-1852. 1881 I se decerneaz Marele premiu "Nsturel-Herascu" al Academiei Romne pentru drama Despot-Vod si poeziile din ultimul volum de Opere complete 1883 ntr-o sedint a "Junimii" si la Academie Alecsandri citeste noua sa pies Fntna Blanduziei. 1884 Fntna Blanduziei este reprezentat, cu mare succes, la Teatrul National. Scrie piesa Ovidiu

1886 Realizeaz o nou versiune a piesei Ovidiu 1885 Este numit ministru plenipotentiar al Romniei la Paris, post pe care l detine pn la moarte 1888 Scrie Plugul blestemat. Se ivesc primele semne ale bolii care avea s-l rpun. 1890 August 22 Vasile Alecsandri se stinge din viat la Mircesti. Este nmormntat la 26 august n grdina casei, daruit n 1914 Academiei, de ctre sotia poetului. Deasupra mormntului a fost ridicat un mausoleu din initiativa Academiei, n 1928. ntreg ansamblul a devenit muzeu memorial

A fost un om politic i scriitor romn din perioada paoptist. Nu ia parte la micarea din 1848 i mult timp rmne retras din afacerile statului, reintrnd numai mai trziu ca judector, ca membru n Divanul domnesc (1857) i apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanelor si ca deputat .

A fost poet, prozator, eseist, memorialist i critic literar romn (originar din Basarabia), ideolog al generaiei de la 1848. Este autorul volumului Cntarea Romniei, tiprit anonim. Fr a revendica vreodat explicit aceast oper, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literar din istoria literaturii romne.

Nicolae Blcescu (n. 29 iunie 1819 d. 29 noiembrie 1852) a fost un istoric, scriitor i revoluionar romn. Infiineaz mpreun cu Ion Ghica i Christian Tell o organizaie secret denumit Fria, cltorete prin toata Romania, precum i prin Frana i Italia i studiaz istoria, fiind editor, alturi de Augus Treboniu Laurian, la o revist istoric numit Magazin istoric pentru Dacia.

Grigore Alexandrescu a fost un poet i fabulist romn. S-a nscut la Trgovite si rmne orfan i srac, insa de mic e detept, avand memorie extraordinar.

Dimitrie Bolintineanu a fost un poet romn, om politic, participant la Revoluia de la 1848 i diplomat. Era macedonean aromn de origine.Ramane orfn de mic asemeni lui Grigore Alexandrescu si este crescut de rude inavutite care il ajuta sa davina un om important.

Cronologie 1825, februarie Se nate, n satul Bolintinul din Vale (judeul Ilfov), Dimitrie Bolintineanu, fiul macedoneanului Ienache Cosmad. Prinii lui nu sunt nici vechi moldoveni, nici vechi munteni, nici vechi ardeleni, ci dintr-o familie venit din Balcani, se pare, aezat de curnd n ar, un fel de moieri de clasa a treia, sau mai curnd din clasa arendailor (Nicolae Iorga). Stabilindu-se peste civa ani n Bucureti, viitorul poet urmeaz cursurile Colegiului Sfntul Sava, avnd colegi pe la 1833 pe Alexandru Zanne i pe Al. Creulescu, iar ca profesor de istorie pe Florian Aaron. 1842, 15 mai Debuteaz n literatur cu poezia O fat tnr pe patul morii, publicat de I.H. Rdulescu poezia este scris n spiritul epocii, evocnd moartea timpurie a iubitei, cu multe accente melodramatice. 1845 Pleac la studii n strintate, la Paris, avnd o burs oferit de Societatea literar. 1847 Apare, la Bucureti, primul volum de versuri, Colecie din poeziile domnului D. Bolintineanu, cuprinznd elegii, balade istorice i balada fantastic Mihnea i baba.

1848 Editeaz revista Poporul suveran, gazet politic i literar, la care colaboreaz Nicolae Blcescu i Cezar Bolliac; articolele publicate aici pregtesc atmosfera revoluionar a momentului. ntruct revoluia burghezo-democratic a fost nfrnt, Bolintineanu este silit s prseasc ara mpreun cu ali conductori ai micrii i se stabilete la Paris, unde va participa la activitile politice i culturale ale exilului. 1851 Poetul prsete Parisul ndreptndu-se spre cas, dar nu i se permite intrarea n ar; cltorete prin Bulgaria, prin Constantinopol, Palestina, Egipt i Macedonia, scriind mai trziu un memorial de cltorie de inut romantic. 1855 16 iulie/16 octombrie n Romnia literar a lui Alecsandri apare Manoil. Roman naional. Apare, sub ngrijirea lui G. Sion i cu prefaa lui Radu Ionescu, volumul Poesii vechi i nou, sctructurat pe urmtoarele cicluri: Elegii Balade Florile Bosforului Epistole Cntece Poeme 1858 Public volumul Legende sau Basme naionale n versuri; apar Melodii romne i proza memorialistic i de voiaj Cltorii pe Dunre i n Bulgaria.

1861 Apare volumul de satire Nemesis. Se public volumul Legende noui; apare romanul Elena. Roman original de datine politic i filosofic 1863 Pentru a se ntreine, ncepe s publice seria de viei romanate ale unor personaliti istorice: Viaa lui Vlad epe i Mircea Vod cel Btrn Viaa lui tefan Vod cel Mare Viaa lui Mihai Viteazul Public volumul Cltorii la romnii din Macedonia. 1864 Apare n Dmbovia un fragment din epopeea Traianida (neterminat). 1865 Se tiprete n dou volume ntreaga producie poetic a lui D. Bolintineanu sub titlul Poesii de D. Bolintineanu att cunoscute ct i inedite. Primul volum cuprinde ciclurile Florile Bosforului, Legende istorice, Basme, iar al doilea ciclurile Macedonele, Reverii, Diverse.

1866

1868 Public amplul poem de factur byronian: Conrad: Adevrat cntec de lebd naintea cderii premature a nopii, poemul Conrad regrupeaz obsesiile i aprehensiunile autorului, ns decantate, trecute prin filtrul unei lucidi amare, de om obosit, pentru care viaa s-a despuiat de iluzii (...) Destinul lui Conrad st sub semnul nenorocului: e un exilat fr speran, un bolnav incurabil, un ndrgostit rpus nainte de a-i mplini pasiunea, un poet lipsit de satisfacia operei ... (Paul Cornea). 1869 An fecund, poetul public multe brouri de popularizare a istoriei, cu note ceteneti i politice. 1870 Apare volumul Menadele, care conine satire sociale i politice. 20 august 1872 Moare, la Bucureti, Dimitrie Bolintineanu.

n traducerea autorului, apare la Paris volumul antologic Brises d'Orient. toamna Public o nou culegere de satire intitulat Eumenidele sau Satire politice.

1.

2.

3.

4.

Rolul de indrumator cultural Literar pe care l-au avut Ion HeliadeRadulescu , in Muntenia , si Mihail Kogalniceanu , in Moldova, a avut o importanta majora in modernizarea literaturii noastre in perioada pasoptista. In domeniul poeziei , isi scriu acum operele fundamentale, autori precum Vasile Alecsandri , Costache Negruzzi, Alecu Russo & Nicolae Balcescu. Unii , in spiritul impus de revista "Dacia literara" , vor cultiva filonul istoric : nuvela "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi, "Romanii supt Mihailvoievod Viteazul" de NIcolae Balcescu, "Cantarea Romaniei"de Alecu Russo etc. Poezia pasoptista pune bazele liricii moderne romanesti. Tematica se largeste enorm fata de epoca premoderna. Dupa anul 1830, melancolia adanca , organica, va invalui versurile tuturor poetilor. Se cultiva meditatia pe teme romantice (ruine, morminte, nestatornicia soartei), evocarea trecutului glorios , descrierile de natura , se face apel la folclor. Admosfera poeziei "noi" este prezenta intr-o serie de creatii precum cele ale lui Grigore Alexantrescu ( Anul 1840, Meditatie, Umbra lui Mircea. La Cozia), Ion Heliade-Radulescu(Zburatorul), Vasile Alecsandri (Doine), Dimitrie Bolintineanu (Legende istorice)etc. Fara aceasta etapa , ar fi fost mai greu de imaginat aparitia lui Mihai Eminescu.