NUME : ________________________________ DATA_____________________

LUCRARE SEMESTRIALĂ SCRISĂ

LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL al II-lea, CLASA a VII-a
Se dă textul:
Bătrânul Dan trăieşte ca şoimul singuratic
În peştera de stâncă, pe-un munte păduratic,
Privind cu veselie cum soarele răsare,
Dând viaţă luminoasă cu-o caldă sărutare,
Privind cu jale lungă cum soarele apune...
Aşa şi el apus-a din zile mari şi bune!
Vechi pustnic, rămas singur din timpul său afară,
Ca pe un gol de munte o stâncă solitară,
Dincolo din morminte el trist acum priveşte
O tainică fantasmă ce-n zare s-adânceşte,
Fantasma drăgălaşă a verdei tinereţi
Ce fuge de răsuflul geroasei bătrâneţi,
Şi zice: "Timpul rece apasă-umărul meu
Şi cât m-afund în zile, tot simt că e mai greu!
O! lege-a nimicirii, o! lege nemiloasă!
Când, când s-a toci oare a vremii lungă coasă!"
Apoi el pleacă fruntea şi cade în visare,
Iar munţii, albi ca dânsul, se-nclină-n depărtare.
(Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri)
1. Dă sinonime pentru cuvintele: stâncă, veselie, fantasmă, nemiloasă. (1p)
2. Precizează modul de formare al cuvintelor: păduratic, luminoasă, dincolo, său. (1p)
3. Extrage din text un diftong și un hiat. (0,5p)
4. Motivează folosirea cratimei din versul: O tainică fantasmă ce-n zare s-adânceşte. (0,5p)
5. Precizează rima și măsura textului de mai sus. (0,5p)
6. Extrage din text un epitet și o comparație. (0,5p)
7. Indică funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text. (1p)
8. Extrage din text un adverb de mod, o prepoziție simplă, o interjecție simplă și un verb predicativ. (1p)
9. Alcătuiește în minimum 10 rânduri o descriere a unui peisaj de vară în care să utilizezi următoarele
cuvinte: șoimul, stâncă, păduratic și solitar. Dă un titlu potrivit compunerii tale. (1p)
10. Demonstrează în 8-12 rânduri că textul de mai sus se află în genul liric. În compunerea ta trebuie să
ai precizate cel puțin 4 trăsături ale genului liric, să exemplifici două dintre aceste trăsături valorificând textul
dat, să te încadrezi în numărul de rânduri și să respecți normele de ortografie, exprimare și de punctuație. (2p)

Notă: aveți timp de lucru 50 de minute!

1 punct din oficiu!
 NUME : ________________________________ DATA_____________________

LUCRARE SEMESTRIALĂ SCRISĂ

LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL al II-lea, CLASA a VI-a
Se dă textul:
Era odată, la marginea unui drum umblat, o fântână, și lângă fântână ședea jos o babă, ghemuită pe
niște zdrențe de cergă, și morfolea-n gingii un crâmpei de covrig muiat într-o năstrapă cu apă rece. Când
vedea drumeț, or pe jos, or călare, or cu carul, lăsa baba covrigul din gură, întindea dreapta și se milogea
tânguios numai din vârful limbii: "Faceți-vă milă și pomană, măiculiță, de o biată păcătoasă fără putere!"
Dacă-i da cineva ceva, zicea baba: "Bogdaproste, măiculiță! Dumnezeu drăguțul să primească!... de unde dai
să sporească și să izvorească!" Rar se-ntâmplă creștin drumeț să treacă pe lângă așa bătrână nevoiașă și să nu
se-ndure măcar cu ce, după potriva lui; dacă nu o lescaie, măcar o fărâmă de pâine; dacă nici atâta, barem o
vorbă bună. Când îi zicea vreunul: "Crede, bătrânico, altădată!" ea răspundea: "Crez, măiculiță, crez... să ne
crează Dumnezeu pe toți, drăguțul!" Pe urmă își muia covrigu-n năstrapă și s-apuca iar de morfolit.
Într-o zi, fiind târg devale, a-nceput dis-de-dimineață să se care într-acolo lume după lume de la deal.
La dus, i-au mai zis babei câte unii "crede"; da spre seară, la-ntors, i-au dat care ce l-a lăsat inima... Păcum e
obiceiul la târg: târguiește omul ce târguiește, cumpără, vinde; apoi, mai cu rachiu, mai cu vin, mai cu vorbă,
se-nveselește, și pe urmă își mai aduce aminte și de sufletul răposaților și le dă pomană după putere. Și așa, a
rămas baba pe ziua aceea mulțumită destul cu traista plină.
(Calul dracului, de Ion Luca Caragiale)
1. Dă sinonime pentru cuvintele: drumeț, vedea, târg, plină. (1p)
2. Precizează modul de formare al cuvintelor: ghemuită, drumeț, tânguios, Dumnezeu. (1p)
3. Extrage din text 4 diftongi. (1p)
4. Motivează folosirea ghilimelelor în textul dat. (0,5p)
5. Extrage din text două moduri de expunere diferite. (0,5p)
6. Exemplifică două trăsături diferite ale genului epic aflate în textul de mai sus, numindu-le. (1p)
7. Indică partea de vorbire a cuvintelor subliniate. (1p)
8. Extrage din ultima propoziție două substantive aflate la cazul nominativ și cazul acuzativ. Precizează
funcția lor sintactică. (1p)
9. Imaginează în minimum 10 rânduri o continuare a textului de mai sus. În textul tău trebuie să
integrezi cel puțin două moduri de expunere diferite și o structură care să prezinte o modalitate de caracterizare
a personajului. Trebuie ca să respecți numărul de rânduri și normele de ortografie, de exprimare și de
punctuație. (2p)

Notă: aveți timp de lucru 50 de minute!

1 punct din oficiu!
 LUCRARE SEMESTRIALĂ SCRISĂ
LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL al II-lea, CLASA a VIII-a

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citește următorul text:

ACTUL I
(Interiorul unei cârciume, clădire cu grinzi de lemn. În fund, la mijloc, ușa de intrare; la stânga, fereastră mare de
prăvălie cu oblon; lângă fereastră, taraba. La stânga, planul întâi și al doilea, două uși cari dau în două odăi. La dreapta,
planul întâi, ușa beciului și o ușă care dă în hol. La stânga, în față,o masă de lemn și scaune rustice. Lavițe pe lângă
pereți.):
SCENA I
DRAGOMIR, GHEORGHE și ANCA (Toți trei stau împrejurul mesei pe care arde o lampă mică cu petrol.
Gheorghe ține o gazetă în mână. Anca lucrează la o cămașă.)
GHEORGHE: ... E greu să scape, firește... dar se-ntâmplă... Așa fac mai toți câți scapă: dintru-întâi s-arată pocăiți,
se prefac proști, se dau tot cu binișorul, și odată, când le vine bine, p-aici ți-e drumul...
DRAGOMIR: Adică și ăsta era șiret... se prefăcea... (zâmbind.) Am înțeles!
GHEORGHE: Știu eu?
DRAGOMIR: Fugi, mă, d-acolo!
GHEORGHE: De ce să nu crezi că s-a prefăcut?
ANCA: Asta e! Nouă ani de zile!... Cine se preface atâta vreme așa, și să nu fi fost nebun, tot acolo ajunge... până
la urmă tot nebunește.
DRAGOMIR: Dac-a fost ticălos, prostul! L-a găsit cu cămașa plină de sânge, a văzut la el luleaua, tutunul și
amnarul mortului... Dacă s-a bucurat să fure niște nimicuri de la un mort pe care l-a găsit în pădure, eu stric?... Era
tâmpit... când i-a citit osânda, râdea...
ANCA (cu mult interes): Cum?... De unde ai văzut tu când i-a citit osânda?
DRAGOMIR: Am fost la judecată.
GHEORGHE: Ai fost?
ANCA (din ce în ce mai interesată): La care judecată?
DRAGOMIR (contrariat): La jurați, când l-a osândit.
ANCA: Ai fost tu la jurați!... și mie atâția ani de zile să nu-mi spui!
DRAGOMIR: Ți-am spus...
ANCA: Ba nu.
DRAGOMIR (supărat): Ei! Așa e, nu, firește. La ce?... Să-ncepi iar să-mi bocești pe răposatul?
(Năpasta, de Ion Luca Caragiale)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: șiret, s-a bucurat. 4 puncte
2. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin
derivare din fragmentul subliniat al textului dat. 4 puncte
3. Transcrie diftongii din cuvintele: fereastră, mortului. 4 puncte
4. Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: Dac-a fost ticălos, prostul! 4 puncte
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, subiectul discuției dintre Anca și Dragomir. 4 puncte
 B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la
genul dramatic a textului Năpasta. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale genului dramatic;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului dramatic, valorificând fragmentul dat;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citește următorul text:

Hanul Manuc (sau Hanul lui Manuc), este unul dintre cele mai importante obiective turistice din București,
monument istoric, loc de petrecere a timpului liber, în restaurantele, cafenelele și magazinele pe care le găzduiește în
zilele noastre. Prin eforturile moștenitorilor săi, în următorii ani, Hanul lui Manuc își va recăpăta și rolul pe care l-a
avut la înființarea sa (loc de găzduire) prin reintrarea în circuitul turistic și hotelier cu cele 32 de camere ale sale.
Întemeietorul său, Manuc Bei (Manuc Mârzaian), s-a născut în 1769 la Rusciuc. În vremea sultanului Mustafa al
IV-lea obține demnitățile de dragoman și bei. În anul 1808 este numit Bei al Moldovei.
Hanul Manuc este locul unde a fost semnat Tratatul de la București din 1812 în urma căruia a rezultat ocuparea
teritoriului Principatului Moldovei dintre Prut și Nistru de către Imperiul Rus.
Hanul a găzduit pe demnitarii care au purtat negocierile de pace ce aveau să pună capăt războiului ruso-
turc (1806-1812), precum și convorbirile preliminare. Sala Dacia a găzduit, în anii de dinaintea primului război mondial,
întâlnirile politicienilor care doreau intrarea în război și unirea României cu Transilvania și Bucovina (Take
Ionescu, Octavian Goga, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Nicolae Filipescu ș.a.)
Cădirea a fost supusă unor restaurări importante în anii: 1848, 1863, 1966-1970, 1991–1992 și 2009.
(www.wikipedia.ro/hanul_manuc)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerin6ele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– un eveniment istoric important petrecut la han în secolul al XIX-lea;
– demnitățile întemeietorului hanului. 4 puncte
2. Scrie numele a două personalități care au vizitat hanul. 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Cădirea a fost supusă unor restaurări importante în anii: 1848, 1863, 1966-1970, 1991–1992 și 2009 . 4 puncte
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Hanul Manuc este
locul unde a fost semnat Tratatul de la București din 1812 în urma căruia a rezultat ocuparea teritoriului Principatului
Moldovei dintre Prut și Nistru de către Imperiul Rus.4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată de cauză. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută la un han. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 p.; coerența textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuația – 3 p.; așezarea
corectă a textului în pagină – 1 p., lizibilitatea – 1 p.).