I. S. J.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BACĂU
STR. OITUZ, NR. 24 BACĂU
TEL 0234/511899, FAX 0234/571038
COMPARTIMENT CURRICULUM- LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

„GEORGE CĂLINESCU”
Clasa a IX- a
BACĂU, ETAPA LOCALĂ – 12 decembrie 2009

Citeşte cu atenţie următoarele fragmente care cuprind o descriere în proză: (30 de minute)

Într-o zi, pe înserat Cu care te-am învăţat.

Ce să vezi? Ne’am apucat, Nu mă osândi, vai mie!
Doi părinţi şi doi copii, C-am căzut în sărăcie.
Din “Cartea cu jucării”
Să minţim, să povestim E nevoie să-ţi explic:
Ce’am ştiut şi ce nu ştim, Eşti prea mare. Fă-te mic.
Pentru alţi copii mai mici, Uită regula o dată
Nici chiar mici de tot, dar nici Şi, cu cartea dezvăţată,
Mari, ca de însurătoare, Mergi niţel de-a buşile.
Şi făcurăm şi-o prinsoare,
Cine poate scri mai iute Poţi închide uşile,
Stihuri vreo câteva sute, De ţi-e teamă şi ruşine
Şi ne-am aşternut pe scris. Să te faci de râs ca mine.
Ochii ni s-au cam închis, Ieşi din dogmă şi, tiptil,
Mâna ne-a cam amorţit Fă-te la citit copil.
Şi-a ieşit ce a ieşit. Asta, Domnule Confrate,
Am citit în adunare Dă alean şi sănătate.
Ce scrisese fiecare, Eu, cum vezi, încet, încet,
Şi din toate, vrea nu vrea, M-am făcut analfabet.
S-a ales povestea mea. (Tudor Arghezi, Prefaţă)
Rămaşagul fu: “Se poate
Scri şi pe nerăsuflate?”
Plouă soare peste mine
Vorba e c-am câştigat Şi mă udă cu lumină
Şi-n sfârşit, am răsuflat. Eu în joc stropesc cu soare
Partea mea, într-adevăr, Coala zărilor, velină.
Am avut un sfert de măr,
Împărţind un măr creţesc; Ce-am făcut?! Cum o s-ascund
Nu cumva ca să jignesc Pata galbenă, arsura
Pe tovarăşii de coate, Peste tenta de lumină,
Mâncând sferturile toate. Peste zări mă dau de-a dura.

Domnule, care citeşti Nu se duce. Ce să fac?

Multe altele poveşti, Sufletu-l mototolesc
Mai frumoase şi mai scrise, Şi-l fac cârpă ca să şterg
N-o să-ţi placă, pară-mi-se. Soarele copilăresc.
Te-ai deprins cu stih bogat,
Cârpa sufletului însă Şi-ar putea ghici oricine.
Toată-i îmbibată-n soare,
Şterg mereu şi-n zări lumina Ei, şi dacă ar rămâne
E din ce în ce mai mare. Încă-un soare, ce ar fi?
N-o să plângă – nu-i aşa? –
Zarea aş putea s-o-nghit Nimeni dintre noi, copii.
Şi ar fi ascunsă bine (Ana Blandiana, Gluma)
Dar mi-ar lumina tot trupul

Alege una dintre variantele de subiect propuse mai jos și răspunde corect tuturor cerințelor
formulate în sarcinile de lucru. (150 de minute)
Atenție! Nu ai voie să rezolvi ambele subiecte. Trebuie să optezi pentru cel care îți place mai mult.

VARIANTA I

a. Lectura – 80 de puncte
I. Intelegerea textului (16 puncte)
1. Precizează trei caracteristici comune ale celor doua texte propuse. (6 p.)
2. Explică, în cel mult 10 randuri, semnificaţia titlului poeziei Prefaţă de Tudor Arghezi.
Argumentează cu textul poetic. (10 p.)
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Intr-o compunere de 15-20 de rânduri prezintă particularitaţile creaţiei lirice în versuri,
utilizând, pentru exemplificare, secvenţe din ambele texte propuse.
III. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul celor două poezii date, alcătuieşte un eseu, de cel puţin 25 de rânduri,
în care să prezinţi comparativ tema jocului în viziunea poetică a lui Tudor Arghezi şi a Anei
Blandiana.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv;
- respectarea relaţiei dintre titlu si conţinutul eseului
- valorificarea celor doua texte poetice date pentru a vă sustţine ideile
- identificarea, decodificarea si valorificarea expresivităţii principalelor figuri de stil
aparţinând celor două texte
- particularităţi ale lexicului utilizat de Tudor Arghezi şi Ana Blandiana
- originalitatea eseului tău
REDACTARE (pentru ambele compuneri – II si III: 14 puncte)
- respectarea regulilor de ortografie si punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea
unui stil adecvat tipului de compunere indicat

b. Practica raţională şi functională a limbii – 10 puncte

1. Formulează doua enunturi în care să foloseşti expresiile a se face de râs, a se da de-a dura.
(4 p.)
2. Extrage din poezia Anei Blandiana câte un vers în care să apară cuvântul joc si copil. (6 p.)
c. Elemente de construcţie a comunicării – 20 de puncte
1. Gasiţi sinonime contextuale ale următoarelor cuvinte: tenta, zare, dogma, prinsoare, pe
nerăsuflate, de-a buşile. (6 p.)
2. Selectează din ambele poezii câte două predicate nominale, reproducând propoziţiile în care
apar. (6 p.)
 3. Identifică în poezia Anei Blandiana două propoziţii în care subiectul să fie exprimat printr-
un pronume nehotărât şi un pronume negativ. (8 p.)

10 puncte se acorda din oficiu

Total – 120 de puncte SUCCES!

VARIANTA a II-a

a. Lectura – 80 de puncte
I. Inţelegerea textului (16 puncte)
1. Selectează şi comentează din ambele poezii câte două metafore pe care le consideri
semnificative pentru transmiterea mesajului poetic. (6 p.)
2. Explică în cel mult 10 rânduri semnificaţia titlului poeziei Gluma (II) de Ana Blandiana.
Argumentează cu textul poetic (10 p.)
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Într-o compunere de 15-20 de rânduri prezintă particularităţile creaţiei lirice în versuri,
utilizând, pentru exemplificare, secvenţe din ambele texte propuse.
III. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul celor două poezii date, alcătuieşte un eseu, de cel puţin 25 de rânduri,
în care să prezinţi comparativ tema jocului în viziunea poetică a lui Tudor Arghezi şi a Anei
Blandiana.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv;
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul eseului
- valorificarea celor două texte poetice date pentru a vă susţine ideile
- identificarea, decodificarea şi valorificarea expresivităţii principalelor figuri de stil
aparţinând celor două texte
- particularităţi ale lexicului utilizat de Tudor Arghezi şi Ana Blandiana
- originalitatea eseului tău
REDACTARE (pentru ambele compuneri – II si III: 14 puncte)
- respectarea regulilor de ortografie si punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea
unui stil adecvat tipului de compunere indicat

b. Practica rationala si functionala a limbii – 10 puncte

1. Formulează două enunţuri în care să foloseşti expresiile a cădea în sărăcie, ar putea ghici
oricine. (4 p.)
2. Extrage din poezia Anei Blandiana câte un vers în care să apară cuvântul joc si copil. (6p.)
c. Elemente de construcţie a comunicării – 20 de puncte
1. Găseşte antonime contextuale ale următoarelor cuvinte: velină, imbibată, mototolesc,
analfabet, rămăşag, tiptil. (6 p.)
2. Selectează din ambele poezii câte două predicate nominale, reproducând propoziţiile în care
apar. (6 p.)
3. Identifică în poezia lui Tudor Arghezi două propoziţii în care subiectul să fie exprimat prin
pronume relativ. (8 p.)

10 puncte se acorda din oficiu

Total – 120 de puncte SUCCES!