Alexandru

Lapusnean
u
 Date biografice
Constantin (Costache) Negruzzi (1808 -1868) - Traducător,
scriitor, director de teatru și primar al orașului Iași. Și-a
petrecut mai mulți ani în Chișinău, unde, la 1821, face
cunostință și cu poetul A.S.Pușkin, aflat în exil. Poetul rus îi
trezește interesul devreme pentru literatura universală. Din
această perioadă datează și primele sale încercări literare:
“Zăbavele mele din Basarabia în anii 1821- 1822”.

Traduce versurile poeților ruși și a scriitorilor francezi. Se

manifestă ca unul dintre liderii mişcării culturale, alături de
Mihail Kogălniceanu, colaborând cu revistele „Dacia
literară” (1840) şi „Propăşirea” (1844).

Mai târziu preia conducerea Teatrului Naţional de la Iaşi,

împreună cu V. Alecsandri şi M. Kogălniceanu. Se remarcă
îndeosebi prin nuvela „Alexandru Lăpușneanul” și lucrarea
„Scrisorile”.

Devenit adeptul domniei, este explicabilă neparticiparea lui

la revoluţia din 1848 şi la Unirea Principatelor din 1859.
Cunoștea 6 limbi străine. În Chișinău îi poartă numele un
liceu și o stradă.
Opere scrise de Costache Negruzzi
Fragmente istorice
• ‘’Alexandru Lapuşneanu’’ (1840)
• ‘’Aprodul Purice’’ (1837)
• ‘’Sobieski şi românii’’ (1845)
• “Regele Poloniei și Domnul
Moldaviei” (1839)
• “Cântec vechi” (1843)
Poezii
• “Reverii” (1837)
• “Domnul P. Prunco” (1837)
• “Melancolie” (1838)
• “Gelozie” (1840)
• “La Maria” (1839)
• “Fabulă” (1839)
Impresii de lecctura
Pentru inceput, pot spune ca aceasta
carte m-a fascinata in modul ca este
bazata pe istorie, ceea ce mereu mi s-a
parut un subiect interesant. Un lucru
care inca mi-a placut a fost ca mi-a dat
informatii despre Alexandru Lapusneanu
si despre timpurile medievale. Cartea
ofera actiune, de aceea si in mare parte
este foarte interesanta si atrage foarte
multi cititori. Este o carte aparte care le-o
pot recomanda la adolescentii si maturii
care sunt interesati sa afle despre
trecutul omenirii noastre
 Semnificatia titlului
Titlul, din punct de vedere morfologic, este alcatuit
dintr-un substantiv propriu, care in sens denotativ
indica o personalitate istorica, domnitor al Moldovei
care a domnit de doua ori, fiind detronat prima oara
datorita tradarii boierilor si care s-a intors a doua oara
la tron, impunandu-se cu ajutor strain. In sens
conotativ, titlul surprinde personajul pricipal al operei,
tipul de domnitor crud, despot si tiran, caracterizat prin
disimulare si o buna cunoastere a psihologiei umane.
Dupa parerea mea titlul are o semnificatia ascunsa , la
prima vedere pare a fi unul banal , dar eu totusi
consider ca Constantin Negruzzi ascunde o specificatie
anumita . Ar fi putut liber sa numeasca nuvela Domn al
Moldovei sau in asa generic , dar acesta totusi alege ca
titlu Alexandru Lapusneanu, ca cititorul dupa lectura sa
intelega cu certitudine calitatile de domnitor
caracteristice a lui Alexandru Lapusneanu si sa nu
ramana intiparit in memoria cititorului ca un simplu
domnitor al Moldovei.
 Etapele naratiunii
Situatia initiala
• Situația inițială - Alexandru Lăpușneanu revine pe tronul Moldovei în 1564, în
fruntea unei oștiri turcești, și se ciocnește cu solia formată din cei patru boieri
trimiși de Tomșa
• Cauza acțiunii - Lăpușneanu are ambiția de a-și recăpăta tronul, precum și dorința
de răzbunare pe boierii trădători
• Desfăşurarea acțiunii - Șirul de evenimente declanșate de reluarea tronului de
către Alexandru Lăpușneanul: fuga lui Tomșa în Valahia, incendierea cetăților,
desființarea armatei teraneților, confiscarea averilor boierești, uciderea unora
dintre boieri, intervenția doamnei Ruxanda pe lângă domnitor pentru a opri
crimele și promisiunea pe care acesta i-a făcut-o.
 Situatia
• dificila
Situația dificilă - Alexandru Lăpușneanu
invită 47 de boieri la un ospăț la palatul său,
unde îi ucide pe toți, în afară de Spancioc și
Stroici, ce reușesc să fugă din țară. Acesta îl
cruță pe boierul Moțoc.
• Depășirea situației dificile- Poporul,
nemulțumit de crimele comise de Alexandru
Lăpușneanu, vin la palat și-i cer domnitorului
„capul lui Moțoc”, considerându-l cauza
tuturor relelor. Domnitorul îl aruncă pe
Moțoc în mulțime, unde acesta este omorât.
• Situația finală –Alexandru Lăpușneanu se
îmbolnăvește grav. Doamna Ruxandra, cu
ajutorul lui Spancioc și Stroici, îl otrăvește pe
domnitor, punând capăt domniei sale.
 Figuri de stilw
Personificare Antiteza

1. "Vântul sufla tǎios" 1. "Întuneric şi lumină”

2. "Luna îşi arunca razele ei argintii" 2. "Ricş şi sărăcie"

3. "Zorii zilei se iviră încet" 3. "Bine şi rău"

4. "Vremea era frumoasă şi caldă, 4. "Viaţă şi moarte"

păsările ciripeau vesele"
5. "Marea se zbătea în valuri mari" 5. "Frumusețe și urâţenie”

• "Vântul sufla în pânzele corăbiilor, făcându-le să zboare spre ţărm ca nişte păsări voioase" (metafora
"corăbiile zboară ca nişte păsări voioase")
• "Soarele îşi înălța razele-i arzătoare ca nişte suliţi de foc" (metafora "soarele îşi înalţă razele ca niște suliţi de
foc")
• "Vântul bătea cu furie, înfiorând inima pădurii" (metafora "vântul bate cu furie, înfiorând inima pădurii")
• "Luna se juca printre norii albi ca o fetiţă cu părul despletit" (metafora "Luna se joacă printre nori ca o fetiţă")
acterizarea personajului principal
• Astfel Violenta si cruzimea lui
Lapusneaul depasesc limitele
normalului, personajul devenind
chiar sadic si cinic. Acesta nu ezita
sa-i arate sotiei sale piramida facuta
din capetele boierilor ucisi pentru
a-i oferii un leac de frica.

• Lăpusneanu este un
caracter deosebit de
potrivit pentru o
nuvela istorică luând
in calcul toate
caracteristicile sale.
Similitudini cu alte opere
Din pacate sunt putine nuvele in literatura romana cu care am putea asocia
opera Alexandru Lapusneanu de Costache Negruzzi , dar totusi istoria tine
minte tot .Datorita culegatorilor de isotrii astazi putem citi ce si cum
gandeau oamneii cu sute de ani in urma . Astfel am gasit o similitudine dintre
nuvela lui Negruzzi si colectia ,, Nuvele Istorice ’’ a lui Gheroghe Asachi .
O similaritate la neivel fundamental dintre cele doua opere este cronotopul .
Desi in colectia lui Asachi sunt redate mai multe povestiri ,toate acestea
respecta perioada medievala anume aceea de formare si post formare a
Tarilor Romane. Orientativ si locul desfasurarilor in dependenta toate au loc
pe teritoriul carpato-danubiano-pontic. Putem adauga si prezenta domnitorilor
in specificul timpului , in lucrarea lui Negruzzi , Alexandru Lapusneanu , iar
in ce a a lui Asachi o varietate mai larga : Dragos 1, Stefan cel Mare ,
Dimitrie Cantemir , Negru Voda , Bogdan 1, Alexandru cel Bun etc.
 Ce intruneste intr o perioada de timp si spatiu mai multe similitudini.
Ar fi inadmisibil sa nu fi inclus si limbajul specific al acestor opere , ce se raporteaza
la timp . Arhaismele folosite in ambele opere
(Nu ne pedepsiți pre noi după fărădelegile naostre! Adă-ți aminte că ești pămîntean,
adă-ți aminte de zisa scripturei și iartă greșiților tăi! Cruță pre biata țară. Doamne!
sloboade oștile aceste de păgîni)
Ce nu denota decat altceva decat similaritatea dintre aceste opere .
Si nu in ultimul rand o analogie importanta este tipul si strucutra . Ambele
incadranduse in nuvele si specific caraora , la baza ambleor sta un amestec de mit ,
desi in proportii mai mici acesta este prezent , cum ar fi in culegerea lui Asachi unde
este mentionat mitul lui Dragos 1 , in care acesta gaseste teritorii nepopulate .
Totalizand cele mentionate , o buna concordanta intre aceste doua opere este
prezenta ,astfel cu ceritudine putem potrivi cele doua lucrari
Multumesc
pentru atentie!