Sunteți pe pagina 1din 49

LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ

PENTRU OBȚINEREA GRADULUI


DIDACTIC I -2018
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECTOR UNIV.DR. IOAN STAN

CANDIDAT: EDUCATOARE,
TRONCIU ( ROȘU) VASILICA
LICEUL TEHNOLOGIC COȚUȘCA ,
GRĂDINIȚA NR.6 “ MIHAIL
KOGĂLNICEANU”
UTILIZAREA METODEI
OBSERVĂRII
LA CUNOAȘTEREA MEDIULUI
ÎN GRĂDINIȚĂ
PLANUL LUCRARII
 CAPITOLUL I-METODA OBSERVĂRII LA CUNOAȘTEREA
MEDIULUI
 CAPITOLUL II-OBSERVAREA LA CUNOAŞTEREA MEDIULUI ÎN
GRADINIȚĂ
 CAPITOLUL III-ABORDAREA PROBLEMATICII OBSERVĂRII ÎN
GRĂDINIȚĂ ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE
 CAPITOLUL IV-PROFILUL PSIHOLOGIC AL PREŞCOLARULUI
PRIN PRISMA PROBLEMATICII OBSERVĂRILOR
 CAPITOLUL V-MODALITĂŢI CONCRETE DE REALIZARE A
OBSERVĂRII LA CUNOAŞTEREA MEDIULUI. IN GRADINITA
 CONCLUZII
 ANEXE
 BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Desfășurându-mi activitatea într-o grădiniță din mediul rural, am
observat, și înțeles în același timp că majoritatea copiilor din acest
mediu au mai multă nevoie să fie ajutați , ghidați în integrarea în
mediul social și natural, în mediul transformat de om.
Chiar dacă sunt mici , ei sunt atașați de casa părintească, ulița
satului, dar și de munca de la câmp, de îngrijirea animalelor, de unele
obiceiuri și tradiții care în mediul rural sunt mai vii , mai prezente în
viața de zi cu zi.
În acest sens , dezvoltând tema „ Utilizarea metodei observării la
cunoașterea mediului în grădiniță”, am considerat că voi contribui la o
educare socială modernă și eficientă a preșcolarilor.
Am ales această metodă , considerând că observarea constituie
tipul de activitate de comunicare de noi cunoștințe și de îmbogățire a
vocabularului. Observarea , fiind o activitate de cunoaștere pe cale
intuitivă, care dezvoltă în mod sistematic capacitatea copiilor de a
percepe și asigură însușirea unor cunoștințe elementare despre mediul
ambiant, viața socială și natură.
Prin tema propusă pentru cercetare am încercat să redau
importanța acestei metode în dezvoltarea personalității , a capacității
intelectuale, morale, și a creativității copilului preșcolar.
CAPITOLUL I-METODA OBSERVĂRII LA
CUNOAȘTEREA MEDIULUI ÎN GRĂDINIȚĂ
 I.1. Metode didactice folosite în activitățile de
cunoaștere a mediului
În activitățile de cunoaștere a mediului
principalele metode utilizate sunt :
 -Metode de comunicare
 -Metode de explorare a realității
 -Metode de acțiune
I.2. METODA OBSERVĂRII LA CUNOAȘTEREA MEDIULUI

 Observarea este o metodă prin care copiii percep direct, activ și


sistematic obiectele și fenomele lumii înconjurătoare în scopul
cunoașterii unor trăsături esențiale ale acestora , descriu și
explică datele esențiale sesizate prin raportarea la noțiunile
cunoscute, integrează cunoștințele celor deja asimilate ajutați de
educatoare.
 Metoda observării ( libere sau dirijate)completează
cunoștințele preșcolarilor prin intuirea directă a obiectelor,
fenomenelor , ființelor sau proceselor naturale . Copilul poate
ajunge pe această cale la generalizări , abstractizări, relații cauză-
efect prin confruntarea ideilor cu realitatea vie, prin îmbinarea
informației cu intuirea caracteristicilor lumii reale. Pentru o
percepere clară este foarte importantă asocierea intuirii cu
explicațiile educatoarei, exersarea simțurilor și a orientării spre
esențial.
 1) METODE DE COMUNICARE:
 -Metode expozitive:descrierea, explicația, expunerea,
povestirea, informarea.
 Explicația este o metodă de comunicare orală folosită
pentru înțelegerea de către copii a unor noțiuni ,
caracteristice ale lumii înconjurătoare , fapte ,
argumentarea unor idei , descoperirea cauzelor unor
fenomene. Această metodă îmbracă forme variate de la
demonstrație, caracterizare, descriere.
 Observarea ca metodă presupune astfel, stabilirea unei relații directe între
copil și realitatea care face , la un moment dat obiectul cunoașteriil.
 Utilizarea acestei metode se întemeiază pe funcția pe care o deține în plan
psihologic-observația ca percepție, organizată sistematică orientată către
atingerea unui scop bine precizat.
 Implicarea ei în activitățile din cadrul grădiniței este dublu motivată:
 -prin provocarea ei de către educatoare ( observație dirijată)
 -în formarea observărilor independente pe care le face copilul în funcție de
provocările mediului din care este integrat
 -utilizând metoda observației se poate obține dezvoltarea la copil a unor
capacități :
 a) de a investiga un obiect sau un fenomen;
 b) de a urmări un plan pe care , pentru început îol stabiliește educatorul;
 c) de a analiza , sintetiza, generaliza unele aspecte are realității immediate;
 d)de dezvoltarea spiritului de observație ;
 e) de stimulare și afirmare a curiozității epistemice( de cunoastere) a copilului;
 f) de dezvoltare a unei atitudini active în raporturile copilului cu mediul
înconjurător;
2) METODE DE EXPLORARE A REALITĂȚII:
 -Metode explorare directă;
 -Metoda observării libere sau dirijate,
experimentul, studiul de caz.
3) METODE DE ACȚIUNE:
- Exercițiul este o acțiune care se repetă pentru a se
perfecționa deprinderi și acțiuni în scopul formării
unor deprinderi intelectuale.
Alte metode bazate pe acțiune reală sunt : activități
creative, lucrările practice.
Metode bazate pe acțiune fictivă sau stimulată sunt :
jocuri didactice, jocuri de rol,învățarea
dramatizată.
CAPITOLUL II
OBSERVAREA ÎN GRĂDINIȚĂ LA CUNOAȘTEREA
MEDIULUI-(probleme teoretice)
 II.1)Definirea şi caracterizarea observării
 II.2. Rolul observărilor în activitatea instructiv-
educativă
 II.3. Clasificarea activităţilor de observare
 II.4. Pregătirea activităţilor de observare
 II.5. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de
observare
DEFINIREA SI CARACTERIZAREA OBSERVARII
 Observare la cunoasterea mediulu este o activitate specifică
de percepere activa şi sistematică a obiectelor şi
fenomenelor lumii înconjurătoare. Această activitate se
realizează în prezenţa adultului care stimulează percepţia
preşcolarilor.si indruma.
 Activitatea de observare are şi sensul de:
 -mijloc de realizare a contactului direct al copilului
cu obiectele care trebuie cunoscute;
 -formă de organizare a activităţii de cunoaştere
nemijlocită a realităţii de către adult;
 -activitate desfăşurată cu întreaga grupă de
preşcolari, una din formele clasice ale lecţiei de comunicare
de cunoştinţe cunoscută în practică sub denumirea de :
lecţie de intuiţie, exerciţii de observare etc.
Rolul observărilor în activitatea instructiv-
educativă
Observările practicate în grădiniţă au un rol dublu :cognitiv şi
formativ.
 Din punct de vedere cognitiv observarea este mijlocul
principal de transmitere a cunoştinţelor noi.
 Din punct de vedere formativ observările formeaza
dezvoltarea gândirii, a atenţiei şi a memoriei copiilor, dar si la
educarea lor pe plan estetic şi moral.
 Observarea este sursa principală de reprezentări şi impresii
care vor fi preluata în alte activităţi( jocuri, povestiri, desen,
convorbiri etc.) sau folosite în jocurile creatoare ale preşcolarilor.
 Aşadar, putem spune că observările influenţeaza
dezvoltărea preşcolarilor. Ele ajuta la îmbogăţirea cunoştinţelor
copiilor, la dezvoltara tuturor proceselor psihice şi în primul rând
a gândirii şi a limbajului lor, contribuie la educaţia morală şi
estetică a preşcolarilor.
CAPITOLUL III
ABORDAREA PROBLEMATICII OBSERVARII IN GRADINITA DE
CATRE LITERATURA DE SPECIALITATE
 În activitatea de observare majoritatea pedagogilor și psihologilor
consideră că un rol deosebit îl au mecanismele verbale deoarece prin
intermediul lor se realizează scopul observației și planul desfășurării
acestora.
 În opinia Mariei Eliza Dulama „ observarea nu se rezumă numai la o
simplă privire a unor fenomene sau unor procese, la strângerea de
impresii ci presupune urmărirea atentă și sistematică a unor fapte cu
scopul de a sesiza aspectele relevante , suprinse cât mai exact”. Maria
Eliza Dulama, 1996, Didactica Aplicată, Ed. Clusium, Cluj –Napoca.
 I.P. M. Ionescu consideră că observarea se prelungește “într-un act de
clasificare, de încadrare a informațiilor în anumite categorii sau
concepte și de anticipare a unor relații”I.P. Radu, M.Ionescu, 1987,
Experienta Didactică și Creativitate, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, pag.129-
130.
CAPITOLUL IV
PROFILUL PSIHOLOGIC AL PRESCOLARULUI PRIN
PRISMA PROBLEMATICII OBSERVARILOR

 IV. 1. Caracteristicile dezvoltării psihofizice ale


preşcolarului
 IV.2. Substadiile preşcolarităţii
 IV.3. Rolul senzaţiilor şi percepţiilor si dezvoltarea lor
în observarea mediului
Perioadă preşcolară este dominată de o puternică trebuinţă
de joc. Aceasta devine activitate fundamentală. Jocul
antrenează activitatea mentală, strategiile ei, rezervele,
asociaţiile cele mai fanteziste posibile, fapt ce duce la
formarea de situaţii complexe ce se cer a fi rezolvate ca şi
când ar fi reale.
 Perioada preşcolară se caracterizează prin dezvoltarea
de noi trăsături şi caracteristici, ce se formează ca:
abilităţi, îndemânări, aptitudini, creativitate, interese,
trăsături de caracter şi comportament. Prin insusirea
acestora se formează bazele personalităţii, structura ei
principală. Se formeaza mai pregnant imaginea şi
conştiinţa de sine a copilului şi mai ales conştiinţa lui
morală. Copilul devine deschis la însuşirea unor
norme comportamentale , reguli, si mai receptiv faţă
de regulile din familie sau din grădiniţă, ceea ce duce la
disciplinarea lor.
 În perioada preşcolară se realizează progrese importante în
experienţa logicii relaţiilor spaţiale. Ca rezultat, copilul va putea
evalua ceva mai precis mărimea, forma obiectelor, volumul. La 3
ani copilul apreciază aproximativ lungimea, grosimea, scurtimea,
subţirimea. Pus în situaţia să observe tulpinile crizantemelor va
fi capabil să sorteze după grosime, lungime. La 4 ani distanţele
pe verticală ( sus, jos) , la 5 ani se manifestă progrese în
perceperea distanţei şi diferenţierii mai fine cu privire la
identificarea ( perceperea) formei. Copilul preşcolar începe să
cunoască interiorul şi exteriorul grădiniţei, al locuinţei,
magazinelor din apropiere, strada cu particularităţile ei.
Preşcolarul interiorizează şi succesiunea în timp a
evenimentelor, durata. Percepţia duratei se formează din
materialul evenimentelor, regimului şi ritmului vieţii.
Împrejurările îl fac pe copil să înţeleagă şi să folosească tot mai
corect (după 5 ani) cuvinte ce se referă la analiza şi percepţia
timpului, a duratei, a succesiunii evenimentelor. Cu cât copilul
înaintează în vârstă percepţia capătă o mai mare pondere. Astfel
„ percepţiile şi senzaţiile furnizează materia primă externă de
importanţă pentru planul mintal şi al acţiunilor desfăşurate în
mediul înconjurător şi cultural”, U. Şchiopu, E. Verza,
CAPITOLUL V
MODALITĂȚI CONCRETE DE REALIZARE A OBSERVĂRII LA
CUNOAȘTEREA MEDIULUI ÎN GRADINIȚĂ-CERCETARE-

 Pentru a dezbate tema lucrarii propusa am observat


impreuna cu copiii fiecare anotimp cu fenomenele
caracteristice ce au loc in viata plantelor, omului ,
animalelor .
 Fiecare anotimp are fenomene si caracteristici care se
desfasoara in anumite perioade de timp, iar prescolarul
trebuie sa inteleaga si sa cunoasca rolul pe care il are
fiecare planta, animal in aceasta viata.
Toamna
 Toamna este primul anotimp  In anotimpul toamna prin
prin care copiii încep să lectia – vizita “In gradina
cunoască natura. Ei este bunicii” copiii au participat la
anotimpul când se redeschid activitatile de observare ,
porţile grădiniţelor. Toamna conversatie si joc. Observarea
este anotimpul de trecere de organizata in gradina de
la vara cea călduroasă la iarna legume a constituit un mijloc
cea friguroasă pentru a recunoaste
legumele, dupa fruze sau
parte comestibila. Si au fixat
cunostintele dobandite in
mod direct ,nemijlocit cu
privire la aspectul gradinii ,
prin comparatie cu celui a
unui camp.
 După experienţa căpătată în grădina bunicii şi după contactul direct
cu lumea reală, preşcolarii vor continua să studieze despre roadele
toamnei şi în sala de grupă. Prin intermediul activităţilor de
cunoaştere a mediului, a activităţilor de educare a limbajului, de
activitate plastică şi practică, educaţie pentru societate, a jocurilor
din cadrul ALA , s-au realizat următoarele: „Dovleacul’-observare „
Mărul”- observare, „Morcovul” – observare, „ Crizantema” –
observare, „ Povestea mărului buclucaş” – poveste, „ Toamna în
grădina de legume” – lectură după imagini, „Toamna” – poezii,
„Toamnă, toamnă harnică şi de daruri darnică” – ( convorbire, lectură
după imagini), „Spune ce ai gustat” – joc senzorial, „De-a
gospodinele” - joc de rol, „ Ce ascunde coşul toamnei?” – joc
didactic, preşcolarii sintetizează cunoştinţele dobândite în natură..
În urma acestei plimbări „ În grădina bunicii” am planificat
observarea cu tema „ Mărul” exemplu grupa mică, în scopul
perceperii organizate a unor însuşiri vizibile : culoarea sa roşie,
galbenă sau verde, forma rotundă, mirosul specific, gustul dulce –
acrişor, precum şi părţile componente: coajă, miez, sâmburi, codiţă:
Iarna
 Un fenoment pe care l-am observat in anotimpul iarna
cu copiii a fost zapada. Apariţia primilor fulgi de
zăpadă stârneşte curiozitate şi interes pentru
cunoaşterea fenomenului respectiv. Bucuria pe care o
dă ninsoarea poate fi punctul de plecare în observarea
cu tema „ Prima zăpadă” unde preşcolarii pot fi
îndrumaţi în investigare şi explorare prin întrebări ca
Ce este zăpada?
 -De unde vine ea?
 Tot in anotimpul iarna am desfasutat activitatea de
observare cu tema „ Vieţuitoarele în timpul iernii”. Am
discutat despre copacii din păduri care sunt goi, cu
excepţia brazilor care îşi păstrează frunzele verzi în
toate anotimpurile. Apoi am vorbit despre animalele
sălbatice ca vulpea bursucul, ariciul, ursul, veveriţa
care din cauza frigului se adăpostesc şi intră în
hibernare. Pentru însuşirea cunoştinţelor despre viaţa
animalelor în pădure am desfăşurat observări ca : „
Ursul”, „ Vulpea”, „ Iepurele”, „ Lupul”, dar şi povestiri „
De ce doarme”,” Bârlogul ursoaicei.
Primavara
 La grupa am evaluat anotimpurile prin comparatie.
Iarna este mai rece decat primavara
 Iarna copacii sunt goi fara frunze, iar primavara
inmuguresc, infrunzesc si infloresc.
 Iarna soarele nu straluceste asa puternic, iar primavara
soarele straluceste cu mai multa putere. Prin lecţia
plimbare „ Primăvara a venit”, preşcolarii au observat
cu atenţie mugurii copacilor, i-au desfăcut pentru a
afla ce se află în interiorul lor. Ei au observat că
mugurii au în interiorul lor frunzişoare mici şi verzi.
 După observarea căpătată în curtea gradiniteii sii după
contactul direct cu lumea reală, preşcolarii vor continua să
studieze despre aspectele primaverii şi în sala de grupă.
Prin intermediul activităţilor de cunoaştere a mediului, a
activităţilor de educare a limbajului, de activitate plastică şi
practică, educaţie pentru societate, a jocurilor din cadrul
ALA , s-au realizat următoarele: „Ghiocelul’-observare
 „Laleaua”- observare, „Narcisa” – observare, „ Papadia” –
observare, „ Puisorul” – observare „ „Primavara în grădina
de legume a bunicii” observare – , „Puisorul ” – poezie,
„Primavara in gradina bunicii” – ( convorbire, lectură după
imagini), „Spune ce ai gustat” – joc senzorial, „De-a
gospodinele” - joc de rol, „ Ce ne-aduce Zana primaverii?” –
joc didactic, preşcolarii sintetizează cunoştinţele dobândite
în natură.
 Daca toamna copiii au vazut in gradina bunicii prin
lectia vizita roadele toamnei, in anotimpul primavara
ei au observat legumele timpurii ( ridichea,
salata,ceapa). In solarul bunicii, au observat rasadurile
de rosii, ardei , vinete . Asa au aflat ca din seminte
semanate au crescut aceste plantute care apoi vor fi
rasadite in gradina.
 Tot in anotimpul primavara am observat ciclul de viata
a pasarilor de curte , dar si animalele care traiesc pe
langa casa omului.
VARA
Un alt anotimp cercetat cu preşcolarii mei a fost anotimpul
vara. Vara cresc fructele, câmpurile devin colorate şi apar
primele semne ale recoltelor, zilele sunt foarte călduroase şi
foarte lungi în comparaţie cu nopţile. Pentru a şti
caracteristicile anotimpului vara de către preşcolari am
folosit mai multe mijloace şi metode de realizare: observări
spontane, convorbiri, poveşti, vizite, plimbări, poezii, care
contribuie la însuşirea de cunoştinţe. Daca toamna, copiii
au observat livada cu pomi fructifieri, vara au observat
pomi fructiferi cum ar fi visnii si ciresii. Daca in anotimpul
primavara ciresul si visinul era plin de flori, acum in luna
iunie copiii au observat ca ei s-au incarcat cu fructe rosii.
Caldura foarte mare din timpul verii are rol hotarator in
coacerea visinilor, capsunilor, ciresilor.
 În anotimpul vara se pot observa fenomene ale naturii
ca: furtuna, ploaia, grindina, trăsnetul, fulgerul,
tunetul.
 Având ca activitate de observare „ apa” am reuşit să
explic copiilor fenomenul ploaia,să-i conving pe
preşcolari că ploaia cade din nori şi că ploaia este
folositoare pentru flori, plante, animale şi tot ploaia
spală praful de pe străzi şi răcoreşte aerul.
 Totodada copiii au observat ca datorita caldurii apa din
balta s-a evaporat( balta a secat).
 Prin toate aceste activitati am urmarit doua obiective:
 -dezvoltarea capacitatii de cunostere si intelegere a
mediului inconjurator si stimularea curiozitatii pentru
investigarea acestuia
 -formarea si exersare unor deprinderi de ingrijire si ocrotire
a mediului inconjurator in vederea educarii unei atitudini
pozitive fata de acesta.
 Pot afirma ca intelegerea succesiunii, evolutiei,
anotimpurilor, plantelor si animalelor si fenomenelor
naturii depinde de modul in care educatoarea reuseste sa le
stimuleze curiozitatea copiilor, sa ii puna in situatia de a
descoperi singuri cai de cunoastere a realitatii mediului
inconjurator.
V. 2. Metode tradiţionale şi moderne în cadrul
activităţilor de observare – aplicaţii practice.

 Observarea
 Conversatia
 Comparatia
 Demonstratia
 Exercitiul
 Jocul didactic
 Modelarea
 Tehnica mozaicului
 Jocul de rol
 Metoda cubului
 Observaţia este o metodă prin care copiii percep direct,
activ şi sistematic obiectele şi fenomenele lumii
înconjurătoare în scopul cunoaşterii unor trăsături
esenţiale ale acestora; Prin contactul direct cu natura, cu
frumuseţile şi transformările ei, copiii au posibilitatea să
vadă totul de aproape.
 Desfăşurând în decursul întregului an şcolar mai multe
lecţii-plimbări, am constatat că acestea contribuie la
realizarea într-un mod eficient a obiectivelor lucrării, ale
noii programe, lasă loc pentru concesiune inversă, acordă
importanţă funcţiilor de feedback.
 În cadrul procesului de dobândire de cunoştinţe, am căutat
să folosesc toate variantele conversaţiei: euristică, de
clasificare, aprofundare, de fixare, consolidare şi
sistematizare, de verificare şi apreciere.
 Practica mi-a demonstrat că forma euristică a conversaţiei.
modalitatea de învăţare prin descoperire contribuie în cea
mai mare măsură la realizarea obiectivelor formative ale
instruirii şi educării. Ea constă într-o succesiune de
întrebări care urmăresc stimularea gândirii copiilor în
descoperirea caracteristicilor unui grup de vieţuitoare.
 De exemplu, în cazul animalelor de pădure am urmărit
descoperirea trăsăturilor lor comune dar şi specifice.
Comparatia
 În folosirea comparaţiei, ca procedeu didactic am
ţinut seama de faptul că la acea vârstă, copiii sesizează
mai greu asemănările dintre obiecte şi fenomene şi
deprind cu mai multă uşurinţă deosebirile, de aceea,
am căutat situaţii de învăţare care să le dezvolte
capacitatea de a stabili asemănările dintre plantele şi
animalele studiate.
 DEMONSTRAȚIA
 În timpul demonstrării, copilul trebuie stimulat
să urmărească obiectele şi fenomenele nu numai cu
simţurile ci şi cu mintea, să gândească, să interpreteze,
să încadreze în sisteme. Scopul fundamental pe care l-
am urmărit, folosind metoda demonstraţiei, a fost
formarea unui bagaj de cunoştinţe cât mai bogat, în
imagini şi reprezentări corecte, ştiinţifice, în vederea
prelucrării şi elaborării generalizărilor, familiarizarea
preşcolarilor cu efectuarea şi împlinirea corectă a
acţiunilor motorii.
EXERCIȚIUL
 Alături de marea varietate de metode şi procedee
didactice, la realizarea observării, contribuie şi
exerciţiul, prin care copiii sunt puşi în situaţia de a
acţiona direct, de a efectua unele activităţi sistematice.
În funcţie de scopul urmărit, de conţinutul temei,
de particularităţile şi nivelul dezvoltării intelectuale al
preşcolarilor, exerciţiul poate fi organizat frontal, pe
grupe sau individual.Aceste activităţi presupun
răbdare, precizie, multă dorinţă de execuţie corectă
JOCUL DIDACTIC
 Alături de celelalte metode şi procedee didactice
folosite în activitatea de observare a mediului înconjurător,
un loc important îl ocupă jocul didactic care se
caracterizează printr-o îmbinare specifică a unei sarcini
instructive cu elemente de joc.
 Astfel, la grupa mare, după ce copiii au observat „Mărul"
sau alte teme propuse, au primit sarcina să realizeze
modele din plastilină sau să le reprezinte prin pictură sau
desen.
 Construirea, mânuirea şi interpretarea unui model
aruncă o rază explicativă asupra originalului, dă
posibilitatea gândirii să avanseze în direcţia rezolvării unor
probleme de cunoaştere şi acţiune.
 TEHNICA „MOZAICULUI”
 Are ca scop învăţarea prin cooperare într-un grup mic de copii a
unui conţinut mai dificil. În procesul instructiv-educativ din grădiniţă,
am aplicat această metodă în cadrul activităţii de cunoaşterea
mediului, folosind ca mijloc de realizare observarea. Astfel, în
activitatea de observare cu tema „Puiul”, am respectat etapele impuse
de tehnică.
 JOCUL DE ROL
 Jocul de rol este cea mai folosită şi eficientă tehnică utilizată în
învăţământul preşcolar.
 Am utilizat jocul de rol ca metodă în cadrul unei activităţi de
cunoaşterea mediului cu tema “ De vorbă cu Zâna Primavara” şi ca
mijloc de realizare în cadrul activităţii liber-creative cu tema “ In lumea
florilor”. În urma folosirii acestei metode am constatat că am realizat o
stimulare a dialogului dintre copii şi o bună interacţiune a acestora.
Copiii au dat dovadă de spirit de echipă, au emis idei personale fără
reţineri, au folosit limbajul verbal, nonverbal, paraverbal în contextul
interrelaţionării copil-copil, copil-educatoare, valorificând fondul
imaginativ şi creativ al copiilor.
 METODA CUBULUI
 ”Metoda cubului” este o strategie de predare-
învăţare ce urmăreşte un algoritm ce vizează
descrierea, comparaţia,asocierea, analizarea,
aplicarea, argumentarea atunci când se doreşte
explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru
a fi îmbogăţit cu noi cunoştinţe sau a unei situaţii
private din mai multe perspective.
CONCLUZII
 Obiectivele urmărite au fost realizate în timpul
activităților desfășurate la grupă, dar și prin plimbări,
vizite și drumeții.
 În întreaga mea activitate , am constat că
folosirea celor mai eficiente metode tradiționale,
îmbinarea tradiționalului cu modernul, folosirea
mijloacelor audio-video, activiează întrega grupă de
copii, spre a-și însuși în mode temenic cunoștințele.
Cu ocazia activităților de observare desfășurate , am
constat că rezultatele didactice sunt pozitive. Menționez
câteva dintre acestea :
 -metodele și procedeele folosite dezvoltă spiritul
de inițiativă, felexibilitatea intelectului cât și formarea unor
deprinderi practice;
 -utilizarea metodelor didactice moderne , duce la
îmbunătățirea asimilării cunoștințelor de către preșcolari;
 -folosirea unor modalități practice de lucru fac ca
preșcolarul să devină un element activ, învățând șă-si
organizeze munca;
Prin activitățile desfășurate le-am format copiilor ideea
că omul poate cunoaște lumea prin observare, prin căutare,
prin studiul personal, muncă , el rămânând în centrul
naturii. Apreciez că prin activitățile desfășurate preșcolarii
s-au însușit prin efort propriu cunoștinte , priceperi și
deprinderi, au reușit să i-a decizii , să exprime opinii
personale, să organizeze, să caute soluții , să coopereze,
dobândit astfel, deprinderi esențiale pentru viață.
VA MULTUMESC!