EDUCAȚIA MORALĂ

LUCA PAULA ROXANA

 INTRODUCERE
“Educatia morala este acea dimensiune interna a activitatii de formare-
dezvoltare a personalitatii care vizeaza ceea ce este mai profund si mai
accentuat subiectiv in fiinta umana” (Hubert, Rene).

• Specificul educaţiei morale este determinat, pe de o parte, de particularităţile

moralei, ca fenomen social, prin care i se conferă conţinutul, iar pe de altă
parte, de condiţiile psihosociale implicate în realizarea ei.

• Morala ca fenomen social, reflectă relaţiile e se stabilesc între oameni, ca

subiecţi reali, într-un context social delimitat în spaţiu şi timp.Ea este o formă
a conştiinţei sociale care include într-un tot unitar idealul moral, valorile,
normele şi regulile morale, prin care se reglementează raporturile omului cu
ceilalţi oameni, cu societatea şi cu sine însuşi.
• Definitie – componentă a educatiei care se ocupă de
formarea profilului moral al individului, de formarea şi
dezvoltarea personalitătii morale.

• Continut - ideal moral, valori, norme, reguli morale.

• Scop - interiorizarea componentelor moralei sociale în

structura personalitătii individului.

• Metode şi procedee - exemplul, povestirea, povata şi

exercitiul moral, aprobarea şi dezaprobarea, explicatia,
convorbirea şi prelegerea morală, dezbaterea, analiza de
caz etc.
 Obiectivele educatiei morale
• Formarea morala a personalitalii trebuie
privita din punctul de vedere al unitatii dintre
constiinta si conduita elevului.
• In esenta, educatia morala urmareste realizarea
urmatoarelor obiective fundamentale:
1. formarea constiintei
2. formarea conduitei morale
• 1.Formarea constiintei morale

• Din punct de vedere psihologic, formarea constiintei morale include doua

componente: cognitiva si afectiva.
• Dimensiunea cognitiva a constiintei se refera la informarea elevului cu
continutul si cerintele valorilor, normelor si regulilor morale.
• Cunoasterea de catre elevi a sensului normelor si regulilor morale, a
aspectelor concrete pe care le incumba acestea se concretizeaza in:

-    formarea reprezentarilor morale;

-     insusirea notiunilor morale;
-    formarea convingerilor morale;
-    structurarea judecatilor morale
2.Formarea conduitei morale

Personalitatea umana se exprima mai ales prin comportare. Conduita morala este
obiectivarea constiintei morale in fapte si actiuni cu valoare de rasunsuri pentru
situatiile concrete in care este pusa persoana umana si care imbraca , forma
de deprinderi si obisnuinte morale.

Deprinderile sunt componente automatizate ale conduitei ce se formeaza ca raspuns

la anumite cerinte care se repeta in conditii relativ identice.Scoala are obligatia de a
forma la elevi un numar de deprinderi morale: venirea la timp la scoala, pregatirea
constiincioasa a lectiilor. Tot atat de necesara este si formarea unor, obisnuinte
morale. Obisnuintele se formeza ca si deprinderile, in urma repetarii unei dar ele
implica trebuinta de a efectua acea actiune in anumite conditii.

Deprinderile si obisnuintele se formeaza in cadrul activitatii. Primele deprinderi

insusite de copil se datoresc imitarii persoanelor din jur; mai tarziu imitatiei se
adauga treptat si stimuli verbali: ordine, interdictii, sfaturi, rugaminti in legatura cu
efectuarea unei activitati si cu rezolvarea ei. Indrumarile date de parinti, cadrele
didactice, asociate cu controlul si aprecierea, contribuie la
consolidarea  deprinderilor.
• Formarea obisnuintelor morale conduce mai
departe la formarea unor trasaturi de vointa si
caracter. Trasaturile de vointa ca perseverenta,
stapanirea de sine, rabdarea, spiritul de
independenta nu se formeaza de la sine, in mod
spontan, ci presupun o indelungata munca
educativa.
• Prin caracter, ca obiectiv al educatiei morale, se
intelege consecventa vointei,perseverenta
vointei, unitatea ei;
 
STADIILE DEZVOLTARII MORALE

Dezvoltarea morala, aflata in raport de

dependenta fata de dezvoltarea psihica, are
un caracter stadial. Cercetarile lui J. Piaget
continuate de cele ale lui L. Kohlberg
evidentiaza aceste stadii.
 Stadiul motric este caracteristic copilului intre 2-3 ani
pentru care regula nu este coercitiva intrucat nu o identifica;
el se comporta in functie de propriile dorinte si de
deprinderile deja asimilate.

Stadiul realismului moral sau al moralei constrangerii,

heteronome este corespunzator varstei 4-6/7 ani. Copilul
percepe regulile, normele, ca fiind sacre, absolute, o
emanatie a autoritatii adultului. Relatia dintre adult si copil
este unilaterala: adultul impune regula iar copilul o respecta
prin ascultare si supunere care se bazeaza pe afectiune si pe
teama. Afectiunea este expresia recunoasterii autoritatii
adultului iar teama, reactia fata de aceasta autoritate.
 Stadiul cooperarii si a respectului reciproc se
desfasoara intre 6/7 -10 ani. Apare preocuparea
pentru controlul mutual si pentru unificarea
regulilor. Regula morala este vazuta ca o obligatie
de comportament iar relatia cu adultul este
reciproca. Copilul se preocupa de ceilalti oameni si
de sentimentele lor, este loial, respecta asteptarile
celorlalti. 'A fi bun' inseamna pentru el a avea relatii
mutuale, a pastra increderea, repectul si
recunostinta celorlalti. Motivele conduitei morale
sunt nevoia de a fi bun in ochii proprii si in ochii
celorlalti, nevoia de a te ingriji de altii.
 Stadiul codificarii sau al sistemului
social, al ordinii si datoriei cuprinde varsta
11-15 ani. Legea trebuie respectata pentru ca
este necesara ordinii sociale; exceptie fac
cazurile in care legea intra in conflict cu alte
obligatii si drepturi sociale. Este drept sa-ti
aduci contributia la ordinea societatii, la
linistea grupului din care faci parte. Motivele
conduitei morale sunt nevoia de a fi membru
al grupului, respectul de sine, constiinta
indeplinirii obligatiilor sociale.
Stadiul drepturilor prioritare si al utilitatii sau al
contractului social se caracterizeaza prin respectarea
drepturilor fundamentale si a contractelor legale ale
societatii chiar si atunci cand ele intra in conflict cu legile si
regulile concrete ale grupului din care faci parte. 'Este drept'
sa fii constient ca oamenii au o diversitate de valori si
opinii, dintre care unele relative, care trebuie respectate
pentru ca fac parte din contractul social si este necesara
impartialitatea. O parte din valori -viata, libertatea, trebuie
respectate indiferent de opiniile majoritatii. Motivele
conduitei morale devin apartenenta la grup, contractul
social, nevoia de a proteja propriile drepturi si drepturile
celorlalti.
Stadiul principiilor etice universale presupune indrumarea prin principii
pe care toti oamenii trebuie le urmeze (egalitatea drepturilor omului,
respectul pentru demnitatea flintei umane, etc). Legile particulare si
intelegerile sociale devin valabile in masura in care respecta principiile
morale univerale. Motivele conduitei morale sunt intelegerea valabilitatii
principiilor si intelegerea obligativitatii noastre de a le respecta.

Ultimele doua stadii cuprind adolescenta, tineretea, varsta adulta, desi

unele persoane, nici la varsta adulta nu ajung ca dezvoltarea morala sa
atinga ultimul stadiu.

Trecerea de la un stadiu la altul presupune reorganizare cognitiva, salturi

ireversibile. Educatia morala asigura continutul si cadrul dezvoltarii
umane, transformarea cerintelor externe, obiective, in cerinte interne,
subiective.
 BIBLIOGRAFIE
• Papalia,D., Wendkos Olds,S., Feldman,R. Dezvoltarea umana, Editura
Trei, Bucuresti 2010
• Schaffer,R., Introducere in psihologia copilului, Editura ASCR, Cluj-
Napoca 2010
• http://mini-apps.ro/pasii-copilariei/dezvoltarea-morala/
• Bunescu, Gh., Scoala si valorile morale, Editura Didactica si pedagogica,
Bucuresti 1998
• Cucos Constantin, Pedagogia, Editura Didactca si pedagogica
• https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/EDUCATIA-MOR
ALA66.php

• http://www.asociatia-profesorilor.ro/educatia-morala.html
• https://www.academia.edu/11077736/CAPITOLUL_I_OBIECTUL_DE_S
TUDIU_AL_PEDAGOGIEI_%C5%9EI_DOMENIILE_EI_DE_ACTIVIT
ATE
• https://edict.ro/educatia-morala-garantia-tuturor-implinirilor/