LEGE nr.

182 din 12 aprilie 2002

privind protecția informațiilor clasificate

Capitolul I Dispoziții generale

Secţiunea 1 Principii

Articolul 1

Scopul prezentei legi este protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigura acest tip
de informații. Protejarea acestor informații se face prin instituirea sistemului național de protecție a
informațiilor.

Articolul 2

(1) Dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege.

(2) Accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea
procedurilor prevăzute de lege.

Articolul 3

Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de
interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a
celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații.

Articolul 4

Principalele obiective ale protecției informațiilor clasificate sunt:

a) protejarea informațiilor clasificate împotriva acțiunilor de spionaj, compromitere sau acces

neautorizat, alterării sau modificării conținutului acestora, precum și împotriva sabotajelor ori
distrugerilor neautorizate;

b) realizarea securității sistemelor informatice și de transmitere a informațiilor clasificate.

Articolul 5

Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:

a) să prevină accesul neautorizat la informațiile clasificate;

b) să identifice împrejurările, precum și persoanele care, prin acțiunile lor, pot pune în pericol
securitatea informațiilor clasificate;
c) să garanteze ca informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite, potrivit legii,
să le cunoască;

d) să asigure protecția fizica a informațiilor, precum și a personalului necesar protecției informațiilor

clasificate.

Articolul 6

(1) Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate sunt obligatorii și se stabilesc de către
Serviciul Român de Informații numai cu acordul Autorității Naționale de Securitate.

(2) Standardele la care se referă alin. (1) vor fi în concordanta cu interesul național, precum și cu
criteriile și recomandările NATO.

(3) În cazul unui conflict între normele interne privind protecția informațiilor clasificate și normele
NATO, în aceasta materie vor avea prioritate normele NATO.

Articolul 7

(1) Persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu
privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații.

(2) Pentru candidații la funcții publice ce implica lucrul cu asemenea informații, precum și competenta
de a autoriza accesul la astfel de informații, verificarea este anterioară numirii în acele funcții și se
solicita obligatoriu de autoritatea de investire.

(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul Autorității
Naționale de Securitate, care gestionează informații NATO, potrivit echivalențelor nivelurilor de
secretizare prevăzute prin prezenta lege.

(4) Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art.
15 lit. d) și e), este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului, pentru
următoarele categorii de persoane:

a) Președintele României;

b) prim-ministru;

c) miniștri;

d) deputați;

e) senatori;

f) judecători;

g) procurori;
h) magistrați-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, în concordanță cu atribuțiile specifice,
sunt îndreptățiți să aibă acces la informațiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin.
(1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituțiilor din care aceștia fac parte,
avizate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoștință de
responsabilitățile ce le revin privind protecția informațiilor clasificate și au semnat angajamentul scris de
păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).

(la 01-02-2014, Alin. (4) al art. 7 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

(5) Pentru judecători, procurori și magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, procedura
internă prevăzută la alin. (4) se stabilește prin regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii
și avizat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

(la 01-02-2014, Alin. (5) al art. 7 a fost introdus de pct. 2 al art. 51 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 8

Personalul anume desemnat pentru realizarea protecției informațiilor clasificate se include într-un
sistem permanent de pregătire și perfecționare, la intervale regulate, potrivit standardelor naționale de
protecție.

Articolul 9

Protecția informațiilor clasificate vizează:

a) protecția juridică;

b) protecția prin măsuri procedurale;

c) protecția fizica;

d) protecția personalului care are acces la informațiile clasificate ori este desemnat să asigure
securitatea acestora;

e) protecția surselor generatoare de informații.

Articolul 10

(1) Instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor tine un registru de evidenta a
autorizațiilor acordate personalului, sub semnătura.

(2) Fiecare autorizație se reverifică ori de câte ori este necesar să se garanteze că este conformă
standardelor aplicabile funcției pe care respectivele persoane o ocupa.
(3) Reverificarea autorizației este obligatorie și constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii că
menținerea acesteia nu mai este compatibilă cu interesele de securitate.

Articolul 11

Accesul în clădirile și infrastructurile informatice în care se desfășoară activități cu informații clasificate

ori sunt păstrate sau stocate informații cu acest caracter este permis numai în cazuri autorizate.

Articolul 12

Standardele de protecție a informațiilor clasificate, încredințate persoanelor ori organizațiilor din afară
structurilor guvernamentale, vor fi necondiționat compatibile cu cele stabilite pentru aceste structuri.

Articolul 13

Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției

informațiilor clasificate este obligatorie.

Articolul 14

Consiliul Suprem de Apărare a Tarii asigura coordonarea la nivel național a tuturor programelor de
protecție a informațiilor clasificate.

Secţiunea a 2-a Definiții

Articolul 15

În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

a) informații - orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, forma, mod de
exprimare sau de punere în circulație;

b) informații clasificate - informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care,
datorită nivelurilor de importanta și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau
diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;

c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat și secrete de serviciu;

d) informații secrete de stat - informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot
prejudicia siguranța națională și apărarea tarii;

e) informații secrete de serviciu - informațiile a căror divulgare este de natura să determine prejudicii
unei persoane juridice de drept public sau privat;

f) nivelurile de secretizare se atribuie informațiilor clasificate din clasa secrete de stat și sunt:

– strict secret de importanta deosebita - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să
producă daune de o gravitate excepțională securității naționale;
– strict secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune grave
securității naționale;

– secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune securității
naționale;

g) protecție juridică - ansamblul normelor constituționale și al celorlalte dispoziții legale în vigoare, care
reglementează protejarea informațiilor clasificate;

h) protecție prin măsuri procedurale - ansamblul reglementărilor prin care emitenții și deținătorii de
informații clasificate stabilesc măsurile interne de lucru și de ordine interioară destinate realizării
protecției informațiilor;

i) protecție fizica - ansamblul activităților de paza, securitate și apărare, prin măsuri și dispozitive de
control fizic și prin mijloace tehnice, a informațiilor clasificate;

j) protecția personalului - ansamblul verificărilor și măsurilor destinate persoanelor cu atribuții de

serviciu în legătura cu informațiile clasificate, spre a preveni și înlătura riscurile de securitate pentru
protecția informațiilor clasificate;

k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea și acreditarea persoanei de a deține, de

a avea acces și de a lucra cu informații clasificate.

l) produse geospațiale - produsele analogice sau digitale obținute prin prelucrarea informațiilor
geospațiale, de tipul reprezentărilor cartografice constând în planuri topografice, cadastrale și tematice,
hărți topografice, cadastrale și tematice și/sau înregistrări aerofotogrammetrice, imagini ortorectificate,
ortofotoplanuri și ortofotohărți;

(la 03-07-2015, Lit. l) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie 2015,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015. )

m) înregistrare aerofotogrammetrică - înregistrarea analogică sau digitală realizată cu senzori

aeropurtați activi și/sau pasivi în spectrul electromagnetic;

(la 03-07-2015, Lit. m) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie 2015,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015. )

n) senzori aeropurtați de orice tip - echipamentul analogic sau digital, instalat pe o platformă
aeropurtată ce detectează, indică și/sau înregistrează obiecte sau fenomene prin intermediul energiei
sau particulelor emise, reflectate sau modificate de diverse obiecte.

(la 03-07-2015, Lit. n) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie 2015,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015. )

Capitolul II Informații secrete de stat

Articolul 16
Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le emit, le
gestionează sau care intra în posesia acestora.

Articolul 17

În categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile care reprezintă sau care se referă la:

a) sistemul de apărare a tarii și elementele de baza ale acestuia, operațiile militare, tehnologiile de
fabricație, caracteristicile armamentului și tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul elementelor
sistemului național de apărare;

b) planurile, precum și dispozitivele militare, efectivele și misiunile forțelor angajate;

c) cifrul de stat și alte elemente criptologice stabilite de autoritățile publice competente, precum și
activitățile în legătura cu realizarea și folosirea acestora;

d) organizarea sistemelor de protecție și apărare a obiectivelor, sectoarelor și la rețelele de calculatoare

speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

e) datele, schemele și programele referitoare la sistemele de comunicații și la rețelele de calculatoare

speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

f) activitatea de informații desfășurată de autoritățile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii și
siguranța națională;

g) mijloacele, metodele, tehnica și echipamentul de lucru, precum și sursele de informații specifice,

folosite de autoritățile publice care desfășoară activitate de informații;

h) produsele geospațiale, cu excepția înregistrărilor aerofotogrammetrice, pe care sunt reprezentate

elemente de conținut cu relevanță în domeniul securității naționale;

(la 03-07-2015, Lit. h) a art. 17 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie 2015,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015. )

h^1) înregistrările aerofotogrammetrice obținute cu senzori aeropurtați de orice tip care operează în
spectrul electromagnetic, cu rezoluția spațială mai mică de 15 cm, și înregistrările aerofotogrammetrice
obținute cu senzori aeropurtați activi de tip digital care conțin mai mult de 9 puncte/m², pe care sunt
reprezentate elemente de conținut cu relevanță în domeniul securității naționale;

(la 03-07-2015, Lit. h^1) a art. 17 a fost introdusă de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015. )

i) studiile, prospecțiunile geologice și determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe

kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naționale de metale și minereuri rare, prețioase,
disperse și radioactive, precum și datele și informațiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în
competenta Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele și planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa și alți agenți necesari
funcționarii obiectivelor clasificate secrete de stat;

k) activitățile științifice, tehnologice sau economice și investițiile care au legătura cu siguranța națională
ori cu apărarea națională sau prezintă importanta deosebita pentru interesele economice și tehnico-
științifice ale României;

l) cercetările științifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afară celor fundamentale, precum și

programele pentru protecția și securitatea materialelor și a instalațiilor nucleare;

m) emiterea, imprimarea bancnotelor și baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare

ale Băncii Naționale a României și elementele de siguranța ale însemnelor monetare pentru depistarea
falsurilor, nedestinate publicității, precum și imprimarea și tipărirea hârtiilor de valoare de natura
titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur și a obligațiunilor de stat;

n) relațiile și activitățile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicității,
precum și informațiile altor state sau organizații internaționale, față de care, prin tratate ori înțelegeri
internaționale, statul român și-a asumat obligația de protecție.

Articolul 18

(1) Informațiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, în funcție de importanta valorilor
protejate.

(2) Nivelurile de secretizare atribuite informațiilor din clasa secrete de stat sunt:

a) strict secret de importanta deosebita;

b) strict secret;

c) secret.

Articolul 19

Sunt împuterniciți să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informațiilor cu prilejul elaborării lor:

a) pentru informațiile strict secrete de importanta deosebita:

1. Președintele României;

2. președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților;

3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;

4. primul-ministru;

5. membrii Guvernului și secretarul general al Guvernului;

6. guvernatorul Băncii Naționale a României;

7. directorii serviciilor naționale de informații;

8. directorul Serviciului de Protecție și Paza;

9. directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale;

10. secretarul general al Senatului și secretarul general al Camerei Deputaților;

11. președintele Institutului Național de Statistica;

12. directorul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;

13. alte autorități împuternicite de Președintele României sau de primul-ministru;

b) pentru informațiile strict secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a), precum și funcționarii cu rang de
secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;

c) pentru informațiile secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a) și b), precum și funcționarii superiori cu
rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale
acestora.

Articolul 20

Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat
informația respectiva, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate,
precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestația va fi
soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.

Articolul 21

(1) În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

(2) Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat organizează evidenta listelor și a
informațiilor din aceasta categorie și a termenelor de menținere în nivelurile de clasificare, a
personalului verificat și avizat pentru lucrul cu informațiile secrete de stat, a registrelor de autorizări
menționate la art. 10.

Articolul 22

(1) Autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în
domeniile lor de activitate.

(2) Listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de
autoritățile ori de instituțiile publice, se aproba și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat se comunica
Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și, după caz, celorlalte structuri
informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de protecție.

Articolul 23

(1) Instituțiile deținătoare de informații secrete de stat poarta răspunderea elaborării și aplicării
măsurilor procedurale de protecție fizica și protecție a personalului care are acces la informațiile din
aceasta categorie.

(2) Măsurile menționate la alin. (1) vor fi conforme standardelor naționale de protecție a informațiilor
clasificate.

Articolul 24

(1) Documentele cuprinzând informații secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare,
precum și mențiunea "personal", când sunt destinate unor persoane determinate.

(2) Prin hotărâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare și marcare, inscripționările și
mențiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcție de nivelurile de secretizare, cerințele
de evidenta a numerelor de exemplare și a destinatarilor, termenele și regimul de păstrare, interdicțiile
de reproducere și circulație.

(3) Încadrarea informațiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f), precum și
normele privind măsurile minime de protecție în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.

(4) Informațiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la
solicitarea motivată a emitentului.

(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul
ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public,
restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.

(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informațiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare
științifică fundamentală care nu are o legătura justificată cu securitatea națională.

(7) Autoritățile publice care elaborează ori lucrează cu informații secrete vor întocmi un ghid pe baza
căruia se va realiza o clasificare corecta și uniforma a informațiilor secrete de stat, în stricta conformitate
cu legea.

(8) Ghidul se aproba personal și în scris de funcționarul superior autorizat să clasifice informațiile secrete
de stat.

(9) Persoanele autorizate care copiază, extrag sau reproduc în rezumat conținutul unor documente
secrete vor aplica pe noul document rezultat mențiunile aflate pe documentul original.
(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau
autoritățile publice competente să aprobe clasificarea și nivelul de secretizare a informațiilor respective.

Articolul 25

(1) Coordonarea generală a activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete
de stat se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informații.

(2) Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de
Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza și Serviciul de Telecomunicații
Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate și responsabilitate, structuri și măsuri proprii
privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete de stat, potrivit
legii.

(3) Coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat
pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și Administrația Națională a Rezervelor de Stat
se realizează de structura specializată a Ministerului Apărării Naționale.

(4) Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul și Consiliul Suprem de Apărare a Tarii stabilesc
măsuri proprii privind protecția informațiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Român de Informații
asigura acestor instituții asistență de specialitate.

(5) Protecția informațiilor nedestinate publicității, transmise României de alte state sau de organizații
internaționale, precum și accesul la informațiile acestora se realizează în condițiile stabilite prin tratatele
internaționale sau înțelegerile la care România este parte.

Articolul 26

(1) Pentru reprezentantele României în străinătate coordonarea activității și controlul măsurilor

privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informații Externe în
condițiile prezentei legi.

(2) Coordonarea și controlul măsurilor referitoare la protecția informațiilor secrete de stat privind
activitatea specifica a atașaților militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României și a
reprezentanților militari pe lângă organismele internaționale se realizează de către structura specializată
a Ministerului Apărării Naționale.

Articolul 27

Autoritatea Națională de Securitate exercita atribuții de reglementare, autorizare și control privind

protecția informațiilor clasificate NATO, în condițiile stabilite prin lege.

Articolul 28
(1) Accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de
conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul
Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

(2) Autorizația se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în urma verificărilor
efectuate cu acordul scris al persoanei în cauza asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepția celor
prevăzute la art. 25 alin. (2) și (3), notifica Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat
eliberarea autorizației de acces.

(3) Accesul la informațiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea Națională de
Securitate a autorizațiilor și certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de
către instituțiile abilitate.

(4) Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani; în aceasta perioada verificările pot fi
reluate oricând.

(5) Neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determina de drept interdicția de acces
la informații secrete de stat.

Articolul 29

Conducătorii agenților economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum și persoanele
fizice cărora le-au fost încredințate informații secrete de stat, în cadrul raporturilor de colaborare, au
obligația să respecte prevederile legale privind protecția acestora.

Articolul 30

Accesul cetățenilor străini, al cetățenilor români care au și cetățenia altui stat, precum și al persoanelor
apatride la informațiile secrete de stat și în locurile în care se desfășoară activități și se expun obiecte
sau se executa lucrări din aceasta categorie este permis numai în situațiile și în condițiile stabilite prin
tratatele internaționale la care România este parte sau prin hotărâre a Guvernului.

Capitolul III Informații secrete de serviciu

Articolul 31

(1) Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor
prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagina și mențiunea "personal", când sunt
destinate strict unor persoane anume determinate.

(3) Dispozițiile art. 28 se aplica în mod corespunzător în domeniul informațiilor secrete de serviciu.

(4) Neglijența în păstrarea informațiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea
persoanelor vinovate.
Articolul 32

Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau parțial de
stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligați să stabilească informațiile care
constituie secrete de serviciu și regulile de protecție a acestora, să coordoneze activitatea și să
controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competentelor, în
conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 33

Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt
destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru
favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției.

Capitolul IV Atribuțiile Serviciului Român de Informații

Articolul 34

În vederea coordonării activității și exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecția

informațiilor clasificate din sfera sa de competenta, Serviciul Român de Informații are următoarele
atribuții principale:

a) elaborează, în colaborare cu autoritățile publice, standardele naționale pentru informațiile clasificate

și obiectivele de implementare a acestora;

b) supraveghează acțiunile întreprinse de autoritățile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei

legi;

c) acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informații clasificate,

întocmite de autoritățile și instituțiile publice, regiile autonome și societățile comerciale deținătoare de
asemenea informații;

d) verifica modul în care sunt respectate și aplicate normele legale privind protecția informațiilor
clasificate de către autoritățile și instituțiile publice;

e) realizează la față locului verificări și revizuiri de programe care vizează protecția informațiilor
clasificate;

f) conlucrează cu Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și cu Autoritatea Națională

de Securitate în toate problemele privind aplicarea prezentei legi;

g) acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor și a locurilor care prezintă importanta deosebita pentru
protecția informațiilor clasificate, la cererea conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, a
agenților economici și a persoanelor juridice de drept privat, și supune spre aprobare Guvernului
evidenta centralizata a acestora;
h) organizează și răspunde, potrivit dispozițiilor legale, de colectarea, transportul și distribuirea în țara a
corespondentei cu caracter secret de stat și a corespondentei oficiale cu caracter secret de serviciu;

i) analizează și stabilește măsurile în legătura cu reclamațiile sau cu sugestiile legate de modul în care
sunt aplicate programele de protecție a informațiilor clasificate;

j) constata nerespectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate și aplica sancțiunile

contravenționale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracțiuni, sesizează organele de
urmărire penală.

Articolul 35

Serviciul Român de Informații este obligat să informeze Parlamentul și Consiliul Suprem de Apărare a
Tarii, anual și ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorități, în legătura cu constatările și
concluziile rezultate din activitatea desfășurată pentru protecția informațiilor clasificate din sfera sa de
competenta.

Capitolul V Obligații, răspunderi și sancțiuni

Articolul 36

(1) Persoanele fizice cărora le-au fost încredințate informații clasificate sunt obligate să asigure protecția
acestora, potrivit legii, și să respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informații
clasificate.

(2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) se mențin și după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau
profesionale, pe întreaga perioada a menținerii clasificării informației.

(3) Persoana care urmează să desfășoare o activitate sau să fie încadrată într-un loc de muncă ce
presupune accesul la informații clasificate va prezenta conducătorului unității un angajament scris de
păstrare a secretului.

Articolul 37

(1) Autoritățile publice, precum și celelalte persoane juridice care dețin sau cărora le-au fost încredințate
informații secrete de stat sau informații secrete de serviciu vor asigura fondurile necesare în vederea
îndeplinirii obligațiilor care le revin, precum și luării măsurilor necesare privitoare la protecția acestor
informații.

(2) Răspunderea privind protecția informațiilor clasificate revine conducătorului autorității sau instituției
publice ori altei persoane juridice deținătoare de informații, după caz.

Articolul 38

(1) Informațiile secrete de stat se transmit, se transporta și se stochează în condițiile stabilite de lege.
(2) Este interzisă transmiterea informațiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fără a se folosi mijloace
specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autoritățile publice competente.

Articolul 39

(1) Încălcarea normelor privind protecția informațiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară,
contravențională, civilă sau penală, după caz.

(2) Persoanele încadrate în serviciile de informații și siguranța sau ale armatei, aflate în serviciul relațiilor
externe, precum și cele special însărcinate cu protecția informațiilor secrete de stat, vinovate de
deconspirări voluntare ori de acte de neglijența care au favorizat divulgarea ori scurgerea informațiilor
secrete, își pierd irevocabil calitatea.

Articolul 40

(1) Contravențiile la normele privind protecția informațiilor clasificate se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.

(2) Sancțiunile contravenționale pot fi aplicate și persoanelor juridice.

Capitolul VI Dispoziții finale

Articolul 41

(1) În cadrul autorităților, instituțiilor publice și al agenților economici care dețin informații clasificate se
organizează compartimente speciale pentru evidenta, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea
și multiplicarea acestora, în condiții de siguranța.

(2) Compartimentele speciale prevăzute la alin. (1) se subordonează conducătorului autorității sau
instituției publice ori al agentului economic.

Articolul 42

În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I,
Guvernul va stabili prin hotărâre:

a) clasificările informațiilor secrete de stat și normele privind măsurile minime de protecție în cadrul
fiecărei clase;

b) regulile generale privind evidenta, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea,

transportul, transmiterea și distrugerea informațiilor secrete de stat;

c) obiectivele, sectoarele și locurile care prezintă importanta deosebita pentru protecția informațiilor
secrete de stat;

d) obligațiile și răspunderile autorităților și instituțiilor publice și ale agenților economici, ale altor
persoane juridice, pentru protecția informațiilor secrete de stat;
e) normele privind accesul la informațiile clasificate, precum și procedura verificărilor de securitate;

f) condițiile de fotografiere, filmare, cartografiere și executare a unor lucrări de arte plastice în obiective
sau locuri care prezintă importanta deosebita pentru protecția informațiilor secrete de stat;

g) regulile privitoare la accesul străinilor la informațiile secrete de stat;

h) alte norme necesare aplicării prezentei legi.

Articolul 43

Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României,
Partea I.

ORDONANȚA nr. 121 din 28 august 1998

privind răspunderea materială a militarilor

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 328 din 29 august 1998

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României, precum și ale art. 1 pct. 7 lit. f)
din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României emite următoarea ordonanța:

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

Militarii sunt obligați să apere patrimoniul forțelor armate ale României.

Articolul 2

Răspunderea materială este angajată, în condițiile prezentei ordonanțe, pentru pagubele în legătura cu
formarea, administrarea și gestionarea resurselor financiare și materiale, provocate de militari din vina
acestora și în legătura cu îndeplinirea serviciului militar sau a atribuțiilor de serviciu în cadrul
Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de
Protecție și Paza, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului
Justiției.

Articolul 3

Militarii răspund material, indiferent dacă, după producerea pagubei, mai au sau nu calitatea de militar.

Articolul 4

Răspunderea materială este angajată atât pentru militarii care au fost însărcinați legal cu atribuții privind
formarea, administrarea și gestionarea resurselor financiare și materiale, cât și pentru cei care le-au
îndeplinit numai în fapt.

Articolul 5

Militarii răspund material pentru pagubele produse, din vina lor și în legătura cu îndeplinirea serviciului
militar, terțelor persoane fizice sau juridice, la a căror reparare a fost obligată instituția publică de care
aceștia aparțin.

Articolul 6

(1) Militarii nu răspund material:

a) pentru pierderile inerente produse în executarea misiunilor ori în procesul pregătirii pentru lupta, în
activitățile de producție și gospodărești, care se încadrează în limitele prevăzute de dispozițiile legale în
vigoare;

b) pentru pagubele produse din cauze care nu puteau fi prevăzute și înlăturate;

c) pentru pagubele generate de riscul normal al serviciului sau de forță majoră;

d) pentru pagubele produse în executarea ordinului comandantului sau șefului unității, caz în care
răspunderea materială revine acestuia.

(2) Se exceptează de la prevederile lit. d) militarii care, având posibilitatea de a înlătura parțial sau total
urmările păgubitoare ale ordinului primit, nu au raportat în scris, în termen de 24 de ore de la înapoierea
din misiune și nu au luat, din neglijența sau rea-credința, măsuri pentru evitarea pagubei, cazuri în care
răspund împreună cu comandanții sau cu șefii unităților.

Articolul 7

Prin termenul militari, în sensul prezentei ordonanțe, se înțelege: militari în termen, militari cu termen
redus, rezerviști concentrați sau mobilizați, elevi și studenți ai instituțiilor militare de învățământ, militari
angajați pe baza de contract și cadre militare.

Articolul 8

(1) Prin pregătire de lupta în cadrul Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului
de Protecție și Paza, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și
Ministerului Justiției, în sensul prezentei ordonanțe, se înțelege și activitățile de serviciu operative.

(2) Conducătorii instituțiilor publice prevăzute la alin. (1) vor stabili prin ordin misiunile și atribuțiile de
serviciu care sunt considerate operative.

Articolul 9

Prevederile prezentei ordonanțe se aplica și militarilor aflați în misiune în afară granițelor tarii, precum și
salariaților civili din structura instituțiilor publice prevăzute la art. 2.

Articolul 10

Valorile pentru care se stabilește răspunderea potrivit prezentei ordonanțe sunt cele aflate în
proprietatea, administrarea, folosința sau deținerea, chiar temporară, a instituțiilor publice prevăzute la
art. 2.

Capitolul II Răspunderea materială

Articolul 11
(1) În stabilirea răspunderii materiale conform prezentei ordonanțe, prejudiciul ce trebuie reparat nu
cuprinde foloasele nerealizate de instituția publică păgubită.

(2) Pentru paguba produsă printr-o fapta ce constituie infracțiune, răspunderea se stabilește de
instanțele judecătorești, potrivit legii penale.

Articolul 12

Răspunderea materială a militarilor este angajată în cazul producerii unor pagube, după cum urmează:

A. În sarcina gestionarilor, pentru pagubele produse de aceștia în propria gestiune, sau:

a) când, potrivit dispozițiilor legale, atribuțiile au fost exercitate de un delegat al lor sau de o comisie și
se constata o paguba, dacă nu se face dovada că aceasta s-a produs în absenta gestionarului;

b) când au primit bunuri în cantități mai mici decât cele înscrise în documentele însoțitoare sau cu vicii
aparente, fără să fi întocmit proces-verbal de constatare;

c) când nu au solicitat, în scris, asistență tehnica de specialitate la primirea bunurilor, deși aceasta era
necesară.

B. În sarcina militarilor, pentru pagubele produse atunci când primesc, transporta, păstrează și
eliberează bunuri materiale și valori, fără a avea calitatea de gestionari în înțelesul legii.

C. În sarcina comandanților sau șefilor unităților, când:

a) nu au asigurat gestionarilor, la solicitarea în scris a acestora, în cazurile prevăzute de lege, asistență

tehnica de specialitate la primirea, transportul, depozitarea, inventarierea și distribuirea bunurilor
materiale și a altor valori;

b) nu au luat măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor sesizate în scris de către gestionari;

c) s-au substituit gestionarilor în exercitarea atribuțiilor acestora;

d) au dat gestionarilor sau altor militari care răspund de bunuri materiale ordine ilegale sau greșite care
au condus la producerea de pagube;

e) au rezultat pagube, ca urmare a nevalorificării drepturilor la despăgubiri pentru cauzarea de

prejudicii;

f) pagubele au rezultat din neurmărirea unor sume cuvenite din orice cauza și pentru care exista titlu
executoriu;

g) nu au luat măsuri de siguranța necesare pentru păstrarea în bune condiții a bunurilor materiale și a
altor valori.

D. În sarcina autorului faptei, când pagubele sunt produse în alte situații decât cele prevăzute la art. 6
alin. (1).
E. În sarcina persoanei vinovate, dacă fapta prin care paguba a fost pricinuită constituie infracțiune.

Articolul 13

(1) Pentru pagubele produse unității militare în procesul pregătirii pentru lupta, militarii răspund
material, în limita a trei solde lunare nete, calculate la data constatării pagubei.

(2) Partea din paguba care depășește cuantumul imputabil prevăzut la alin. (1) se scade din evidenta
contabila a unității militare păgubite.

Articolul 14

(1) Membrii formațiunilor de protecție civilă, precum și comandanții formațiunilor de pregătire

premilitară a tineretului pentru apărare răspund material, în limita a trei salarii medii pe economie,
pentru pagubele produse asupra materialelor aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale, date
în folosința pentru instruire și pentru îndeplinirea misiunilor ordonate.

(2) Salariul mediu pe economie ce se va lua în calcul la stabilirea răspunderii materiale este cel realizat în
luna în care s-a constatat paguba.

(3) Partea din paguba care depășește cuantumul imputabil prevăzut la alin. (1) se scade din evidenta
contabila a unității militare.

Articolul 15

(1) Dacă paguba a fost cauzată de mai mulți militari, răspunderea materială a fiecăruia se stabilește
ținându-se seama de măsura în care a contribuit la producerea ei.

(2) Când nu se poate determina în ce măsura a contribuit fiecare la producerea pagubei, răspunderea
materială a militarilor implicați se stabilește proporțional cu solda netă de la data constatării pagubei.

(3) În gestiunile în care manipularea bunurilor se face în colectiv sau în schimburi succesive, fără
predarea gestiunii între schimburi, răspunderea materială se stabilește proporțional cu timpul lucrat de
fiecare gestionar de la ultima inventariere a bunurilor.

Articolul 16

Pagubele produse de militarii în termen, militarii cu termen redus, elevii și studenții instituțiilor militare
de învățământ și de elevii liceelor militare, prin pierderea și degradarea bunurilor, ca urmare a folosirii
lor în procesul pregătirii pentru lupta sau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pot fi date la scădere din
evidenta contabila de comandantul sau șeful eșalonului superior al unității păgubite, dacă acesta
apreciază, după o temeinică cercetare, că nu este cazul să se stabilească răspunderea materială. În
aceasta situație dispune sau, după caz, propune să fie scăzute din evidenta contabila a unității.

Articolul 17
În situația în care cheltuielile de cercetare, de stabilire a răspunderii materiale și de recuperare a
pagubelor produse de persoanele prevăzute la art. 16 depășesc cuantumul pagubei efective, aceasta se
scade din evidenta contabila a unității.

Articolul 18

Competenta pentru aprobarea scăderii din evidenta contabila a pagubelor produse în condițiile art. 6
alin. (1) lit. a), b) și c), ale art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (3), art. 16 și ale 17 se stabilesc prin instrucțiuni
aprobate de conducătorii instituțiilor publice prevăzute la art. 2.

Articolul 19

În cazul constatării insolvabilității autorului direct al prejudiciului, răspund, în limita valorii pagubei de
recuperat, militarii vinovați de:

a) nerespectarea prevederilor legale privind angajarea sau numirea în funcția de gestionar, precum și de
neconstituire a garanțiilor de către gestionari;

b) neluarea măsurilor de înlocuire a gestionarilor sau a persoanelor care gestionează bunuri materiale,
fără a fi gestionari în înțelesul legii, deși li s-a adus la cunoștința, în scris și motivat, că nu își îndeplinesc
atribuțiile în mod corespunzător;

c) neefectuarea inventarierilor la termenele și în condițiile legii, dacă prin aceasta s-ar fi putut evita
producerea pagubei;

d) neluarea sau luarea cu întârziere a măsurilor de recuperare a pagubelor, prin constituirea ca parte
civilă, neemiterea deciziei de imputare sau a altor măsuri asiguratorii;

e) nerespectarea oricărei atribuții de serviciu, dacă, fără încălcarea acesteia, paguba nu s-ar fi produs.

Articolul 20

(1) Militarii care au încasat sume nedatorate sunt obligați să le restituie; dacă au primit bunuri care nu li
se datorau și care nu mai pot fi restituite în natura sau le-au fost prestate servicii la care nu erau
îndreptățiți, sunt obligați să plătească contravaloarea lor, calculată în condițiile legii.

(2) Contravaloarea bunurilor distribuite peste drepturile legale militarilor în termen, elevilor liceelor
militare, elevilor și studenților militari, precum și minorilor din centrele de reeducare, arestaților
preventiv și condamnaților se recuperează de la cei din vina cărora s-a produs paguba.

Articolul 21

(1) Instituțiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate să îi despăgubească pe militarii care au suferit din
culpa unității un prejudiciu material în timpul îndeplinirii obligațiilor militare și în legătura cu acestea.

(2) În cazul decesului militarului căruia i se cuvin despăgubiri, acestea vor fi acordate urmașilor legali.
(3) Sumele plătite ca despăgubiri se vor recupera de la persoanele vinovate de producerea pagubei, în
condițiile prezentei ordonanțe.

Capitolul III Stabilirea și recuperarea pagubelor

Articolul 22

(1) Comandantul sau șeful unității care a constatat sau a luat cunoștința de producerea unei pagube
dispune, în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative.

(2) Cercetarea prevăzută la alin. (1) se face de către comisia de cercetare administrativă din unitatea în
care s-a produs paguba sau de la eșaloanele superioare ori de organele de control specializate.

Articolul 23

(1) Termenul pentru efectuarea cercetării administrative și înregistrarea actului de cercetare este de cel
mult 60 de zile de la data când comandantul sau șeful unității a constatat sau a luat cunoștința de
producerea pagubei.

(2) Pentru motive temeinic justificate, la cerere, comandantul sau șeful eșalonului superior poate
prelungi acest termen cu cel mult 60 de zile, prin ordin scris.

(3) În toate situațiile, cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba se face cu chemarea și
ascultarea celor în cauza, pentru explicații scrise și prezentarea de probe în apărare.

Articolul 24

(1) Răspunderea materială a militarilor pentru pagubele produse instituțiilor publice prevăzute la art. 2
poate fi stabilită numai în cazul în care acestea au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii
lor.

(2) Obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori serviciilor
nedatorate, se poate face numai în cazurile în care paguba a fost constatată în cel mult un an de la data
primirii sumelor sau bunurilor ori de când au beneficiat de serviciile nedatorate. În cazul constatării
pagubei după un an de la data primirii sumelor sau bunurilor ori a beneficierii de serviciile nedatorate,
dar nu mai târziu de 3 ani de la aceasta data, răspunderea materială se va stabili în sarcina celor din vina
cărora s-a produs paguba.

(3) Când persoanele prevăzute la art. 20 alin. (1) sunt cadre militare, militari angajați pe baza de contract
sau salariați civili și nu au fost de buna-credința, ele vor fi obligate la restituirea sumelor sau la plata
contravalorii bunurilor ori a serviciilor nedatorate, dacă paguba a fost constatată în cel mult 3 ani de la
data primirii sumelor, bunurilor ori a prestării serviciilor nedatorate.

(4) Termenele prevăzute de prezentul articol sunt termene de decădere.

Articolul 25
(1) Obligarea la plata despăgubirilor pentru pagubele produse sau a contravalorii bunurilor și serviciilor
nedatorate, precum și obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept se face prin decizie de
imputare.

(2) Decizia de imputare se emite de către comandantul sau șeful unității a carei comisie a efectuat
cercetarea administrativă și constituie titlu executoriu.

(3) În situațiile prevăzute la alin. (1), când în cauza este comandantul sau șeful unității, singur sau
împreună cu alte persoane, decizia de imputare se emite de comandantul sau șeful eșalonului superior.

(4) Decizia de imputare se emite în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării procesului-verbal
de cercetare administrativă la organul competent s-o emită și se comunica în termen de cel mult 15 zile
celui obligat la plata.

(5) Decizia de imputare va fi temeinic motivată și va cuprinde obligatoriu termenul în care poate fi
contestată și organul competent în soluționarea contestației.

(6) Proba temeiniciei și legalității deciziei de imputare trebuie efectuată de unitatea al carei comandant
sau șef a emis-o.

Articolul 26

Acoperirea pagubelor, precum și restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi
restituite în natura ori a serviciilor nedatorate, recunoscute, se fac prin angajament de plata, în scris, al
celui în cauza. În acest caz angajamentul de plata constituie titlu executoriu de la data semnării acestuia.

Articolul 27

(1) Sumele stabilite pentru acoperirea pagubelor produse instituțiilor publice prevăzute la art. 2 se rețin
în rate lunare din solda sau salariu ori din alte drepturi bănești ale celor în cauza, în condițiile legii,
începând cu prima solda sau salariu al acestora, de la data comunicării titlului executoriu.

(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din solda lunară netă sau din salariul net, fără a se putea depăși,
împreună cu celelalte rețineri, jumătate din aceste drepturi, cu excepția cazurilor în care prin lege se
stabilește altfel.

(3) Până la rămânerea definitiva a titlurilor executorii, sumele reținute în baza acestora se depun de
către organul financiar al unității militare păgubite într-un cont separat, la banca sau la Casa de Economii
și Consemnațiuni, la alegerea persoanei obligate la plata.

Articolul 28

Acoperirea pagubelor stabilite în condițiile prezentei ordonanțe se poate face și prin depunerea în
natura a bunurilor ori de câte ori paguba nu este urmarea unei infracțiuni, în următoarele condiții:

a) bunurile să fie identice și să corespundă calitativ;

b) să fie procurate cu acte legale;

c) să fie predate unității la care s-a constatat paguba.

Articolul 29

Comandantul sau șeful unității care a emis decizia de imputare ori al carei organ financiar a primit
angajamentul de plata, precum și comandantul sau șeful eșalonului superior, atunci când constata că
imputația este total sau parțial neîntemeiată ori nelegală, poate să o anuleze sau să o reducă, în termen
de cel mult 3 ani, printr-o alta decizie, dacă între timp nu s-a pronunțat o hotărâre asupra contestației
făcute împotriva deciziei de imputare sau angajamentului de plata.

Capitolul IV Căile de atac

Articolul 30

(1) Persoana care considera că imputarea sau reținerea a fost făcută fără temei sau cu încălcarea legii,
precum și cea care, după ce a semnat un angajament de plata, constata că în realitate nu datorează,
parțial sau total, suma pretinsa de unitate poate face contestație, în cel mult 30 de zile de la data
comunicării sub semnătura a deciziei de imputare sau de la data semnării angajamentului de plata.

(2) Contestațiile se depun la unitatea care are în evidenta debitul și se soluționează de comandantul sau
șeful care a emis decizia de imputare sau a carei comisie a efectuat cercetarea administrativă privind
paguba pentru care s-a semnat angajamentul de plata.

(3) Verificarea temeiniciei contestației poate fi făcută de persoana prevăzută la alin. (2) sau de o comisie
de soluționare a contestației, numita de aceasta, nefiind obligatoriu ca membrii comisiei să fi participat
la efectuarea cercetării administrative.

(4) Hotărârea asupra contestației se pronunța în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării
acesteia și se comunica în scris, în termen de cel mult 15 zile de la pronunțare, unității care are în
evidenta debitul, precum și celui în cauza.

Articolul 31

(1) Împotriva hotărârii pronunțate asupra contestației cel nemulțumit poate face plângere în cel mult 15
zile de la data comunicării hotărârii.

(2) Plângerea se depune la unitatea care are în evidenta debitul, iar aceasta este obligată să o înainteze
comisiei de jurisdicție a imputațiilor în cel mult 5 zile de la înregistrare.

(3) Comisia de jurisdicție a imputațiilor soluționează plângerea în cel mult 60 de zile de la data
înregistrării acesteia la comisie.

(4) Hotărârea comisiei de jurisdicție a imputațiilor se considera definitiva și se comunica unității care are
în evidenta debitul, precum și celor în cauza, în cel mult 15 zile de la pronunțare.
Articolul 32

(1) Comisiile de jurisdicție a imputațiilor se înființează, se organizează și funcționează pe baza ordinului

conducătorilor instituțiilor publice prevăzute la art. 2, fiind formate de 3-7 membri.

(2) Aceste comisii funcționează în complete compuse din 3 membri, din care unul va fi în mod
obligatoriu ofițer de justiție sau licențiat în științe juridice.

Articolul 33

(1) Atunci când, din motive temeinice, nu s-a efectuat cercetarea administrativă sau nu s-a emis decizia
de imputare în termenele prevăzute la art. 23 alin. (1), (2) și la art. 25 alin. (4), precum și în cazul în care
decizia de imputare s-a emis împotriva altei persoane decât cea care a produs paguba ori pentru o
paguba mai mica decât cea reală, comandantul sau șeful unității competent poate cere comisiei de
jurisdicție a imputațiilor repunerea în termen. Cererea se face în cel mult 15 zile de la încetarea cauzei
care a împiedicat efectuarea cercetării administrative sau emiterea deciziei de imputare ori de la data
când comandantul sau șeful unității competent a luat cunoștința că decizia de imputare s-a emis
împotriva altei persoane decât cea care a produs paguba sau pentru o paguba mai mica decât cea reală.

(2) Comisia de jurisdicție a imputațiilor, judecând cererea de repunere în termen, o admite sau o
respinge prin hotărâre, care este definitiva. Hotărârea se comunica în cel mult 15 zile de la pronunțare
comandantului sau șefului unității care a solicitat repunerea în termen.

(3) Când s-a admis cererea de repunere în termen, termenele prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) și la art.
25 alin. (4) curg de la data înregistrării hotărârii la unitatea în cauza.

Articolul 34

După expirarea termenelor prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) și la art. 25 alin. (4), paguba se imputa celor
vinovați de neefectuarea cercetării administrative sau de neemiterea deciziei de imputare, cu excepția
situațiilor în care s-a dispus repunerea în termen.

Articolul 35

(1) Hotărârile definitive pot fi revizuite de organul care le-a pronunțat, la cererea militarilor interesați, a
comandanților sau șefilor unităților ori a șefilor organelor de control financiar de gestiune, când au fost
descoperite fapte ori acte noi care nu au putut fi prezentate până la data soluționării cauzei, precum și
în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) Cererea de revizuire se face în cel mult 30 de zile de la data când persoanele interesate au luat
cunoștința de actele sau faptele care constituie motivul revizuirii și se depune la unitatea care are în
evidenta debitul. Unitatea este obligată să înainteze cererea de revizuire la organul competent să o
soluționeze în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(3) Hotărârea asupra cererii de revizuire se pronunța în cel mult 30 de zile de la data înregistrării
acesteia la organul competent să o soluționeze și se comunica în cel mult 15 zile unității care are în
evidenta debitul și celor în cauza.

Articolul 36

Dacă pentru paguba produsă s-au stabilit răspunderi materiale în sarcina mai multor persoane, de
cererea introdusă de una dintre ele în exercitarea căilor de atac vor beneficia, potrivit cu ceea ce va
rezulta privitor la situația fiecăreia, și persoanele care nu au făcut cerere.

Articolul 37

La soluționarea contestațiilor și a cererilor de revizuire de către comandanți sau șefi de unitate ori de
către comisiile de soluționare a contestațiilor, persoanele obligate la plata pot fi citate când ele solicita
aceasta în mod expres, precum și în cazurile complexe.

Articolul 38

(1) La soluționarea cauzelor de către comisia de jurisdicție a imputațiilor, persoanele obligate la plata vor
fi citate.

(2) Soluționarea cauzelor se poate face atât la sediul comisiei de jurisdicție a imputațiilor, cât și la sediul
unității păgubite.

(3) După deschiderea ședinței, președintele comisiei de jurisdicție a imputațiilor constata dacă sunt ori
nu motive de recuzare cu privire la membrii completului, după care dispune citarea sau prezentarea
rezumativă a documentelor din dosar și da cuvântul persoanelor în cauza prezente. Declarațiile acestora
se consemnează separat, sub semnătura. Pentru stabilirea adevărului, comisia de jurisdicție a
imputațiilor va folosi toate mijloacele de proba admise de lege.

(4) Când persoanele citate nu se pot prezenta din motive temeinic justificate ori procedura nu a fost
îndeplinită pentru termenul de judecata fixat sau din alte motive obiective, comisia de jurisdicție a
imputațiilor amâna cauza pentru un nou termen, întocmind de fiecare data o încheiere în care va preciza
motivul amânării.

Articolul 39

(1) Comandanții sau șefii unităților, comisiile de soluționare a contestațiilor, comisia de jurisdicție a
imputațiilor, pronunțându-se asupra cauzelor, hotărăsc admiterea parțială sau totală, respingerea
contestației, a plângerii sau a cererii de revizuire, după caz.

(2) Comisia de jurisdicție a imputațiilor, cu ocazia soluționării cauzelor, are dreptul să propună darea la
scădere din evidenta contabila a pagubelor pentru care nu se stabilește răspunderea materială potrivit
prezentei ordonanțe.

Articolul 40
Comandanții sau șefii unităților ori comisiile de soluționare a contestațiilor, plângerilor și cererilor de
revizuire, la cererea celor în cauza și pentru motive întemeiate, pot hotărî suspendarea executării
deciziei de imputare sau a angajamentului de plata, până la soluționarea cauzei.

Articolul 41

Persoanele citate ca urmare a exercitării unei cai de atac prevăzute de prezenta ordonanța au dreptul la
restituirea cheltuielilor de cazare și transport pe care le-au suportat pentru deplasarea lor în fața
comandantului sau șefului unității ori a comisiei competente, în cazul în care au fost exonerate total sau
parțial de plata sumei imputate. Restituirea cheltuielilor se face de către unitatea din care face parte
persoana respectiva, pe baza dispoziției date de comandantul sau șeful acesteia ori de comisia care a
soluționat cauza.

Articolul 42

(1) Persoanele interesate care, din motive întemeiate, nu au făcut uz de căile de atac prevăzute la art.
30, 31 și 35 pot cere repunerea în termen în cel mult 15 zile de la încetarea cauzei care le-a împiedicat să
uzeze de acele cai de atac.

(2) Cererea de repunere în termen se soluționează de comandantul sau șeful unității ori de comisia care
nu a fost sesizată în termen.

Articolul 43

În situația în care, după epuizarea acestor cai de atac, persoanele obligate la repararea prejudiciului în
condițiile prezentei ordonanțe considera că au fost lezate într-un drept legitim se pot adresa instanței
judecătorești competente, potrivit legii.*)

Notă

Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 34 din 9 februarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
286 din 15 aprilie 2016, s-a admis excepția de neconstituționalitate a sintagmei „după epuizarea acestor
căi de atac" din cuprinsul art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială
a militarilor, constatându-se că este neconstituțională.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31
octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente,
constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei
Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord
prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile
constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, în intervalul 15 aprilie 2016 - 29 mai 2016, sintagma „după epuizarea acestor căi de atac"
din cuprinsul art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor
au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 30 mai 2016, întrucât
legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

Capitolul V Dispoziții speciale

Articolul 44

Dacă paguba produsă de persoanele prevăzute la art. 7, 9 și 14 este urmarea unei infracțiuni, dosarul
cercetării administrative se trimite parchetului militar competent pentru a lua măsurile legale.

Articolul 45

Când acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare sau deși a fost pusă în mișcare nu mai poate fi
exercitată, iar parchetul militar a dispus clasarea cauzei, scoaterea de sub urmărire sau încetarea
urmăririi penale, actul de soluționare se comunica unității militare de la care s-a primit sesizarea, în
vederea luării măsurilor ce se impun.

Articolul 46

(1) Dacă instanța de judecata pronunța achitarea pentru motivul că fapta nu este prevăzută de legea
penală, încetarea procesului penal pentru lipsa plângerii prealabile, autorizării sau sesizării organului
competent ori a altei condiții prevăzute de lege, precum și în cazul când exista autoritate de lucru
judecat, unitatea militară stabilește răspunderea materială în sarcina celor vinovați, potrivit prevederilor
prezentei ordonanțe.

(2) În celelalte cazuri de achitare ori de încetare a procesului-penal, instanța judecătorească se pronunța
și asupra acțiunii civile.

(3) În cazul în care achitarea s-a pronunțat pentru motivul că fapta imputată nu exista ori nu a fost
săvârșită de cel în cauza, nu pot fi acordate despăgubiri civile și nu vor fi stabilite răspunderi materiale.

Articolul 47

Când militarii sunt trecuți în rezerva sau în retragere, când contractul militarilor angajați încetează ori
când personalul civil nu mai este încadrat în unități militare, unitățile militare care au în evidenta debite
din imputații definitive, indiferent de valoarea lor, le transmit spre executare organelor financiare în raza
cărora domiciliază debitorii. Confirmarea de către aceste organe a primirii titlului executoriu constituie
actul pe baza căruia creanța se scade din evidenta contabila a unității care a transmis titlul executoriu.

Articolul 48

(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, conducătorii instituțiilor
publice prevăzute la art. 2 emit instrucțiuni pe baza și în executarea acesteia.
(2) Conducătorii instituțiilor publice prevăzute la art. 2, în termenul menționat la alineatul precedent, cu
avizul Ministerului Finanțelor, elaborează instrucțiuni care stabilesc regulile de scădere a bunurilor
materiale consumate sau uzate în procesul pregătirii pentru lupta sau în alte activități, declasarea și
casarea materialelor, scăderea pierderilor din rebuturi, precum și scăzămintele procentuale pentru
pierderile determinate de perisabilități, transport, depozitare, conservare, manipulare, transformare și
modul în care se aplica aceste scăzăminte.

Capitolul VI Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 49

Pentru pagubele produse înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, stabilirea răspunderii
materiale a persoanelor vinovate, precum și recuperarea sumelor încasate fără drept, a contravalorii
bunurilor și serviciilor nedatorate se fac potrivit prevederilor legale în vigoare la data producerii pagubei.

Articolul 50

Evaluarea pagubelor se face, potrivit dispozițiilor legale, la data constatării acestora.

Articolul 51

În situațiile neprevăzute de prezenta ordonanța se vor aplica dispozițiile legislației muncii și legislației
civile.

Articolul 52

(1) Prevederile prezentei ordonanțe intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial
al României.

(2) Pe aceeași data Decretul nr. 207/1976 privind răspunderea materială a militarilor, publicat în
Buletinul Oficial nr. 63 din 5 iulie 1976, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare
se abroga.
NORME METODOLOGICE din 25 septembrie 2012

OMAI nr 231/2012 privind organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului în unitățile

Ministerului Administrației și Internelor

Notă

Aprobate prin ORDINUL nr. 231 din 25 septembrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 28
septembrie 2012

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

(1) Conducătorilor unităților Ministerului Administrației și Internelor, denumite în continuare unități, le

revine obligația organizării inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
cu respectarea prevederilor Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de
natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.
2.861/2009 și a prezentelor norme metodologice.

(2) Conducătorii unităților, conducătorii compartimentelor financiar-contabile și logistice din unități au

următoarele obligații:

a) să asigure folosirea bunurilor materiale în conformitate cu prevederile regulamentelor și normativelor

tehnice în vigoare;

b) să ia toate măsurile pentru organizarea rațională a circuitului bunurilor materiale, a transportului,

depozitării, conservării și manipulării, astfel încât să se prevină degradarea, distrugerea sau sustragerea
acestora;

c) să dispună efectuarea întreținerii, reviziilor și reparațiilor la bunurile materiale, potrivit normativelor

tehnice în vigoare;

d) să urmărească ținerea corectă a evidenței tehnic-operative și contabile cantitativ-valorice a bunurilor

materiale;

e) să efectueze controale privind depozitarea, conservarea, întreținerea, evidența și folosirea rațională a

bunurilor materiale.

(3) În înțelesul prezentelor norme metodologice, conducători ai compartimentelor logistice din unități
sunt considerați inclusiv conducătorii compartimentelor de comunicații și informatică.

Articolul 2

Inventarierea reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată existența tuturor elementelor
patrimoniale, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează.
Articolul 3

Inventarierea are drept scop stabilirea situației reale a tuturor elementelor patrimoniale de natura
activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, precum și a bunurilor materiale aparținând altor unități,
persoane juridice sau fizice și care temporar se află în păstrarea unității în custodie, comodat, închiriate,
pentru reparare și prelucrare ori sub orice altă formă prevăzută de lege.

Capitolul II Organizarea inventarierii bunurilor materiale

Articolul 4

(1) Unitățile au obligația să efectueze inventarierea generală a patrimoniului la începutul activității, cel
puțin o dată pe an pe parcursul funcționării acestora, de regulă cu ocazia încheierii exercițiului financiar,
precum și în cazul fuzionării sau încetării activității, potrivit legii.

(2) Inventarierea patrimoniului poate fi efectuată și în următoarele situații:

a) cu prilejul reorganizării gestiunilor;

b) ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu pot fi stabilite cert decât prin
inventariere;

c) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului sau a altor organe prevăzute de lege;

d) după incendii, inundații sau alte calamități naturale ori evenimente neprevăzute, în urma cărora s-au
produs pagube, precum și în caz de furturi, delapidări, degradări de bunuri;

e) ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;

f) cu ocazia reorganizării unităților în baza unor acte normative;

g) în alte cazuri prevăzute de lege.

(3) Inventarierile menționate la alin. (2) lit. a), b) și e)-f) se execută integral, iar cele de la alin. (2) lit. c) și
d) se execută integral sau parțial, după cum stabilesc organele care au dispus inventarierea.

(4) În anumite situații, altele decât cele prevăzute la alin. (1)-(3), bunurile materiale se verifică și prin
sondaj, procentul de verificare urmând a se stabili de conducătorul unității sau organul de control care a
dispus efectuarea inventarierii.

Articolul 5

(1) Inventarierea anuală a elementelor patrimoniale face parte din ansamblul lucrărilor de încheiere a
exercițiului financiar și se execută în perioada 1 octombrie-31 decembrie.

(2) În cazul în care în cursul anului s-a efectuat inventarierea tuturor elementelor patrimoniale dintr-o
gestiune, operațiunea de inventariere poate fi asimilată inventarierii anuale, cu aprobarea ordonatorului
de credite, iar în registrul-inventar se înscrie valoarea stocurilor faptice inventariate și înscrise în listele
de inventariere, actualizată cu valoarea intrărilor și ieșirilor de bunuri din perioada cuprinsă între data
inventarierii și data încheierii exercițiului financiar.

(3) Termenele de efectuare a inventarierii patrimoniului în unități sunt prezentate în anexă.

(4) Perioadele efectuării lucrărilor de inventariere se stabilesc astfel încât să fie posibilă înregistrarea și
reflectarea rezultatelor inventarierii în situațiile financiare anuale.

Articolul 6

(1) Pentru executarea acțiunii de inventariere, conducătorii unităților numesc comisii de inventariere la
propunerea contabilului-șef/conducătorului compartimentului financiar-contabil și a adjunctului
conducătorului pentru logistică/similari prin dispoziție/ordin de zi pe unitate, în care se menționează
componența comisiei, numele președintelui fiecărei comisii, modul de efectuare a inventarierii, metoda
de inventariere utilizată, gestiunile supuse inventarierii, data de începere și terminare a operațiunii,
precum și dacă inventarierea este integrală sau parțială. De asemenea, în dispoziție/ordin de zi pe
unitate se menționează obligativitatea instruirii comisiilor de inventariere cu privire la:

a) cunoașterea actelor normative care reglementează inventarierea;

b) modul de lucru al comisiei de inventariere;

c) documentele care se întocmesc și modul de valorificare a rezultatelor inventarierii.

(2) Instructajul comisiilor de inventariere se efectuează de către contabilul-șef/conducătorul

compartimentului financiar-contabil împreună cu adjunctul conducătorului pentru logistică/similari și se
consemnează într-un proces-verbal semnat de toți membrii comisiilor, contabilul-șef/conducătorul
compartimentului financiar-contabil și adjunctul conducătorului pentru logistică/similari. Instructajul
conține în mod obligatoriu precizări referitoare la modul de evaluare a elementelor de natura activelor,
datoriilor și capitalurilor proprii, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.

(3) Pentru inventarierea patrimoniului aflat în administrarea ordonatorului principal de credite, comisia
centrală de inventariere se numește prin dispoziție a secretarului general al ministerului, la propunerea
directorilor generali ai Direcției generale financiare și Direcției generale logistică, iar subcomisiile de
inventariere se numesc prin dispoziții ale conducătorilor direcțiilor centrale de resortul cărora sunt
elementele patrimoniale supuse inventarierii.

(4) Instructajul subcomisiilor de inventariere prevăzute la alin. (3) se efectuează de către comisia
centrală de inventariere.

(5) În cazul unităților care nu dispun de structuri logistice, comisia și, după caz, subcomisiile de
inventariere se numesc prin ordin/dispoziție zilnică al/a conducătorilor acestora. Subcomisiile de
inventariere se compun din personal al unității și persoane desemnate de unitatea care asigură suportul
logistic. Instructajul comisiilor/subcomisiilor de inventariere se efectuează de către contabilul-
șef/conducătorul compartimentului financiar-contabil al unității, împreună cu adjunctul conducătorului
pentru logistică/similar din cadrul unității care asigură suportul logistic.

(6) În cazul schimbării unui membru al unei comisii de inventariere din motive bine justificate, acesta se
înlocuiește cu altă persoană având aceeași specialitate sau similară, prin dispoziție/ordin de zi pe
unitate. Comisiile de inventariere se constituie pe compartimente/profiluri de activitate sau pe unitate
când gestiunile mai multor compartimente sunt ținute de o singură persoană ori volumul materialelor ce
fac obiectul inventarierii este redus.

(7) În cazul în care volumul materialelor din unitate sau dintr-un compartiment este mare, se pot
constitui comisii de inventariere pe gestiuni.

(8) În cazul gestiunilor dispersate teritorial, unde, din cauza numărului insuficient de persoane care își
desfășoară activitatea, nu se pot numi comisii de inventariere din rândul personalului propriu, din
comisiile de inventariere pot face parte și persoane din cadrul altor structuri ale Ministerului
Administrației și Internelor, numite prin dispoziție a conducătorilor acestor structuri, la solicitarea
conducătorului structurii din al cărei patrimoniu fac parte gestiunile în cauză.

Articolul 7

(1) Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde ordonatorul de credite hotărăște că este
cazul, de către o comisie centrală numită prin aceeași/același dispoziție/ordin de zi pe unitate, formată
din contabilul-șef/conducătorul compartimentului financiar-contabil, adjunctul conducătorului pentru
logistică/similari și alți șefi de compartimente din unitate. Comisia centrală de inventariere are ca sarcină
să organizeze, să îndrume, să supravegheze, să controleze modul de efectuare a operațiunilor de
inventariere și să centralizeze rezultatele inventarierii într-un proces-verbal care să asigure, alături de
listele de inventariere, consemnarea rezultatelor inventarierii în registrul-inventar.

(2) Constituirea comisiei centrale de inventariere este obligatorie în cazul în care există gestiuni
dispersate teritorial.

(3) Instructajul comisiilor de inventariere se asigură de comisia centrală de inventariere, pe bază de

proces-verbal, semnat atât de membrii comisiei centrale, cât și de toți membrii comisiilor de
inventariere.

Articolul 8

(1) Comisiile de inventariere se compun din cel puțin două persoane, din care una îndeplinește funcția
de președinte al comisiei. De regulă, în comisii se numesc persoane cu pregătire de specialitate tehnică
și economică, în funcție de specificul bunurilor materiale supuse inventarierii.

(2) Gestionarii sau înlocuitorii lor legali nu pot fi numiți în comisiile de inventariere. Ei sunt obligați să
participe la efectuarea operațiunilor de inventariere, pentru a prezenta bunurile materiale și a da
explicațiile necesare. Contabilul care ține evidența gestiunii nu poate face parte din comisia de
inventariere a gestiunii respective, dar poate participa la efectuarea operațiunilor de inventariere.
(3) Pentru inventarierea lucrărilor de investiții neterminate, în componența comisiei este numit în mod
obligatoriu și dirigintele de șantier.

Articolul 9

În cazul când gestionarul lipsește, comisia de inventariere sigilează încăperea/încăperile în care se

păstrează bunurile materiale și informează conducătorul unității, care are obligația să informeze de
îndată, în scris, pe gestionar despre inventarierea ce trebuie să se efectueze, indicând locul, ziua și ora
fixată pentru începerea operațiunii de inventariere. Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se
pot prezenta la locul, data și ora fixată, comisia execută inventarierea în prezența unei persoane numite
prin dispoziția zilnică/ordinul conducătorului unității, care să îl reprezinte pe gestionar ori să preia
gestiunea acestuia.

Articolul 10

Membrii comisiilor de inventariere au următoarele obligații:

a) să cunoască și să aplice întocmai prevederile prezentelor norme metodologice, dispozițiile tehnice

emise de unitățile centrale cu atribuții logistice referitoare la activitatea de inventariere, precum și
dispozițiile legale referitoare la efectuarea cercetării administrative;

b) să își desfășoare activitatea în plen și să verifice existența bunurilor materiale aflate în folosință și a
celor din depozite prin numărare, cântărire, măsurare și alte metode, în vederea determinării exacte a
cantităților;

c) să stabilească dacă bunurile materiale îndeplinesc condițiile legale pentru a fi scoase din funcțiune,
declasate și casate;

d) să folosească aparate și instrumente de măsurat și cântărit verificate de către organele specializate de

metrologie;

e) să întocmească documentele de inventariere în mod corect și la timp și să le prezinte conducătorului

unității pentru aprobare;

f) să aplice coeficienții de perisabilitate la bunurile materiale la care s-au înregistrat minusuri;

g) să efectueze reevaluarea activelor fixe inventariate atunci când valoarea justă a acestora diferă
semnificativ de valoarea contabilă și să propună ajustări pentru depreciere în cazul activelor fixe
corporale, activelor fixe necorporale, stocurilor și creanțelor inventariate, atunci când este cazul.

Capitolul III Executarea inventarierii patrimoniului

Articolul 11

(1) Pentru buna desfășurare a operațiunilor de inventariere, ordonatorilor de credite, șefilor de

compartimente și gestionarilor le revine obligația să asigure condiții corespunzătoare de lucru comisiei
de inventariere, prin:
a) organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe surse de finanțare, sorto-tipodimensiuni,
codificarea acestora și întocmirea etichetelor de raft;

b) ținerea la zi a evidenței tehnic-operative la gestiunile de valori materiale și a celei contabile cantitativ-

valorice și efectuarea lunară a confruntării datelor din aceste evidențe;

c) asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariază;

d) asigurarea dotării comisiilor de inventariere cu formulare și rechizite, precum și punerea la dispoziția

acestora a instrumentelor de măsură și control pentru efectuarea măsurătorilor și determinărilor
calitative necesare;

e) asigurarea comisiei de inventariere cu tehnică de calcul și cu un sigiliu;

f) asigurarea protecției membrilor comisiei de inventariere în conformitate cu normele de protecție a

muncii;

g) asigurarea securității ușilor, ferestrelor, porților și a altor mijloace de acces de la magazii, depozite,
gestiuni etc.

(2) După primirea dispoziției/ordinului de zi pe unitate, președintele comisiei de inventariere preia

listele de inventariere de la contabilul-șef/conducătorul compartimentului financiar-contabil semnate de
către acesta spre neschimbare, după care comisia se prezintă la sediul gestiunii în vederea efectuării
inventarierii faptice.

Articolul 12

(1) Comisia de inventariere execută lucrările în plen.

(2) Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt
următoarele:

a) înainte de începerea operațiunii de inventariere, ia declarația scrisă de la gestionar, din care să rezulte
dacă:

(i) gestionează bunuri și în alte locuri de depozitare;

(ii) în afara bunurilor entității respective are în gestiune și alte bunuri aparținând terților, primite cu sau
fără documente;

(iii) are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre a căror cantitate ori valoare are cunoștință;

(iv) are bunuri nerecepționate sau care trebuie expediate, pentru care s-au întocmit documentele
aferente;

(v) a primit sau a eliberat bunuri fără documente legale;

(vi) deține numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în gestiunea sa;
(vii) are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidența gestiunii sau care nu au fost
predate la contabilitate; gestionarul menționează în declarația scrisă felul, numărul și data ultimului
document de intrare/ieșire a bunurilor în/din gestiune;

b) identifică toate locurile în care există valori materiale sau bănești ce urmează a fi inventariate;

c) asigură închiderea și sigilarea spațiilor de depozitare în prezența gestionarului, ori de câte ori se
întrerupe acțiunea de inventariere și se părăsește gestiunea;

d) barează și semnează, după ultima operațiune, fișele de magazie sau fișele de evidență tehnic-
operativă în cazul inventarierii bunurilor aflate în folosință, menționând data la care s-a efectuat
inventarierea;

e) vizează documentele care privesc intrări și ieșiri de valori materiale aferente perioadei supuse
inventarierii, neînregistrate și dispune înregistrarea acestora în fișele de magazie și predarea lor la
contabilitate;

f) solicită conducătorului unității și gestionarului sistarea pe cât posibil a operațiunilor de primire-

eliberare a valorilor materiale și bănești gestionate;

g) verifică numerarul din casierie/aflat asupra casierilor mandatari și stabilește suma încasărilor din ziua
curentă, solicitând, dacă este cazul, depunerea numerarului la casieria entității.

(3) Declarația prevăzută la alin. (2) lit. a) se datează și se semnează de către gestionarul răspunzător de
gestiunea bunurilor și de către comisia de inventariere. Semnarea declarației de către gestionar se face
în fața comisiei de inventariere.

(4) Dacă în timpul inventarierii au loc intrări și ieșiri de bunuri în/din gestiune, aceste operațiuni se
efectuează numai în prezența comisiei de inventariere, iar pe documentele de intrare-ieșire se înscrie
mențiunea "primit/eliberat în timpul inventarierii".

Articolul 13

(1) Dacă valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de o singură persoană, sunt depozitate în
locuri diferite sau când gestiunea are mai multe căi de acces, membrii comisiei care efectuează
inventarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri și căile de acces.

(2) La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact, în caz contrar întocmindu-se un proces-
verbal de constatare, care se semnează de comisia de inventariere și de către gestionar, luându-se
măsurile corespunzătoare.

(3) Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate, în fișete,
casete, dulapuri, încuiate și sigilate. Sigiliul se păstrează, pe durata inventarierii, de către președintele
comisiei.

(4) Pe toată durata inventarierii, programul și perioada acesteia se afișează la loc vizibil.
Articolul 14

(1) Inventarierea anuală a disponibilităților în lei și în valută din casieria unității se efectuează în ultima zi
lucrătoare a exercițiului financiar, după înregistrarea tuturor operațiunilor de încasări și plăți,
confruntându-se soldurile din registrul de casă cu cele din contabilitate.

(2) Plusul de casă constatat cu ocazia inventarierii casieriei se virează la bugetul de stat.

(3) Disponibilitățile aflate în conturi la trezorerie sau la bănci se inventariază prin confruntarea soldurilor
din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitate. În acest scop, se solicită unităților
bancare și de trezorerie să aplice ștampila oficială pe ultimele extrase de cont cu care se închide
exercițiul financiar la 31 decembrie.

(4) Formularele cu regim special se înscriu în listele de inventariere în ordinea seriilor și numerotării,
pentru a se putea stabili cu ușurință integritatea acestora.

(5) Mărcile poștale, timbrele fiscale, tichetele de călătorie și altele asemenea se înscriu în listele de
inventariere la valoarea nominală.

(6) Bonurile valorice de carburant auto se înscriu în listele de inventariere la valoarea nominală,
corespunzător numărului carnetelor, seriilor și numerelor acestora.

(7) Odată cu inventarierea anuală a patrimoniului se inventariază și creanțele potențiale înregistrate în

afara bilanțului, existente sub forma scrisorilor de garanție bancară, contractelor de asigurare tip casco
și altora asemenea, bunurile materiale aparținând terților și bunurile din camera de corpuri delicte,
întocmindu-se liste de inventariere separate.

Articolul 15

(1) Creanțele și obligațiile față de terți se verifică și se confirmă pe baza extraselor de cont (cod 14-6-3)
ale soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor de debitori, clienți, furnizori și creditori care dețin
ponderea în totalul soldurilor acestor conturi sau punctajelor reciproce.

(2) Atât pentru creanțele neîncasate la termen, datoriile restante, cât și pentru celelalte elemente
patrimoniale de activ și de pasiv aflate la terți sau în relație cu aceștia, cu ocazia inventarierii se verifică
realitatea soldurilor conturilor respective întocmindu-se cereri de confirmare care se atașează la listele
respective, după primirea confirmării. Neprimirea răspunsului în termen de 5 zile de la data solicitării se
consideră confirmare.

(3) Pentru creanțele și obligațiile incerte ori în litigiu se întocmesc situații analitice distincte.

Articolul 16

(1) Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz. Fac
excepție munițiile și alte bunuri aflate în ambalaje originale, intacte, sigilate de producător, ale căror
cantități se determină pe baza datelor înscrise pe ambalaje.
(2) Pentru inventarierea faptică se utilizează listele de inventariere cod 14-3-12, întocmite distinct pe
activitatea curentă și cea de mobilizare, pe surse de finanțare, iar în cadrul acestora, pe gestiuni,
responsabili, locuri de folosință, grupe de bunuri și conturi aferente. Listele se întocmesc într-un singur
exemplar și se completează în prealabil de către compartimentul financiar-contabil cu informațiile
privind gestiunea, denumirea bunurilor/codul/numărul de inventar, cantitățile scriptice și
prețul/valoarea contabilă.

(3) Comisia de inventariere stabilește stocurile faptice, determină diferențele cantitative și/sau valorice
și completează listele de inventariere cu datele rezultate în urma inventarierii.

Articolul 17

(1) Pentru lichidele păstrate în vase, recipienți cu forme neregulate, la care nu se pot stabili cantitățile
efective prin măsurare sau transvazare, acestea se determină în funcție de volum, densitate, compoziție,
temperatură ori de alte mărimi fizice. Atunci când situația impune, operațiunile de determinare a
volumului sau a cantităților se completează cu verificarea conținutului vaselor prin scoaterea de probe
care se constată organoleptic, prin măsurători, probe etalon sau analize de laborator.

(2) Materialele de masă precum cimentul, oțelul beton, produsele de carieră și balastieră, materialele și
produsele agricole ori alte produse, a căror inventariere prin cântărire și măsurare ar necesita cheltuieli
importante sau ar conduce la degradarea acestora, se pot inventaria pe bază de calcule tehnice.

(3) Bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariază cu prioritate, pentru a nu se întârzia

consumul imediat al acestora.

(4) Pentru bunurile materiale de la alin. (1) și (2) se menționează în listele de inventariere modul cum s-a
făcut inventarierea, precum și datele tehnice care au stat la baza calculelor.

Articolul 18

Bunurile materiale aflate asupra angajaților se inventariază și se trec în liste separate, iar persoanele
care răspund de păstrarea lor confirmă sub semnătură, pe fișa de evidență a obiectelor de inventar în
folosință, existența și integritatea bunurilor. Bunurile materiale în folosință se inventariază în liste și
situații desfășurătoare întocmite separat pe locuri de folosință, responsabili etc. Datele din situațiile
desfășurătoare se centralizează și apoi se preiau în listele de inventariere în vederea comparării cu
evidența tehnic-operativă, precum și cu evidența contabilă cantitativ-valorică.

Articolul 19

(1) Bunurile materiale aparținând altor unități, închiriate, achiziționate în leasing, luate în custodie,
comodat, primite spre prelucrare sau deținute/folosite sub alte forme, se inventariază și se înscriu în
liste separate. Listele de inventariere pentru aceste bunuri trebuie să conțină informații cu privire la
numărul și data actului de predare-primire și ale documentului de livrare.
(2) O copie a listelelor de inventariere cuprinzând valorile materiale aflate în custodie, primite pentru
reparat sau transformat, se trimite unității care le are în proprietate ori administrare în termen de cel
mult 15 zile lucrătoare de la terminarea inventarierii, urmând ca proprietarul/administratorul bunurilor
să comunice eventualele neconcordanțe în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea listelor de
inventariere. Neprimirea răspunsului privind soldurile conturilor respective nu reprezintă confirmare
tacită.

Articolul 20

(1) Se întocmesc liste de inventariere separate și pentru:

a) bunurile aflate la alte unități în custodie, închiriate, la reparat ori sub alte forme sau la diverși
deținători care execută misiuni în afara țării;

b) utilajele primite de la beneficiari pentru montaj și neîncorporate în lucrări;

c) bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fără mișcare, comenzile pentru executare de lucrări
în curs, abandonate ori sistate;

d) animale de serviciu;

e) bunurile reprezentând patrimoniul public al statului;

f) lucrările de investiții și reparații capitale, dezvoltări și modernizări aflate în curs de execuție, precum și
cele sistate, arătându-se actul de aprobare, cauzele sistării și măsurile ce se propun în legătură cu aceste
lucrări;

g) lucrările de proiectare, expertizare și cercetare științifică neterminate;

h) stocul de mobilizare, produsele din rezerva de stat sau din rezervele proprii ale instituției;

i) investițiile puse în funcțiune total sau parțial, pentru care nu s-a efectuat recepția finală.

(2) Bunurile materiale aflate în curs de prelucrare, transformare, reparare, precum și cele păstrate pe
locuri de folosință sau pe persoane se inventariază similar gestiunilor, întocmindu-se situații
desfășurătoare pe responsabili, comenzi etc., după caz.

(3) Listele de inventariere întocmite pentru bunurile din domeniul public al statului se completează cu
următoarele date referitoare la bunurile inventariate:

a) codul de clasificare conform clasificării oficiale;

b) regimul juridic și titlul de deținere;

c) numărul de identificare atribuit de către Ministerul Finanțelor Publice.

(4) Bunurile materiale propuse pentru scoatere din funcțiune/declasare și casare se înscriu și în liste
întocmite distinct, după identificarea acestora prin inventariere faptică și constatarea de către comisia
de inventariere a îndeplinirii condițiilor care justifică scoaterea din funcțiune/declasarea și casarea.

Articolul 21

(1) Mijloacele fixe și obiectele de inventar, care sunt scoase în afara unității pe o perioadă îndelungată ce
se poate suprapune cu perioada inventarierii, se inventariază înaintea ieșirii din unitate, precum și anual,
prin confirmări scrise din partea utilizatorilor/deținătorilor.

(2) Inventarierea bunurilor materiale distribuite individual personalului pe timpul misiunilor

internaționale se realizează, în țară, de către unitatea care le deține în patrimoniu, la începerea și
terminarea misiunii.

(3) În cadrul inventarierilor periodice prevăzute de legislația națională, bunurile materiale distribuite
individual personalului pe timpul misiunilor internaționale se inventariază doar scriptic.

(4) Bunurile materiale aflate în folosința atașaților de afaceri interne/ofițerilor de legătură se

inventariază anual pe bază de confirmări scrise din partea acestora.

Articolul 22

Clădirile și terenurile se inventariază prin identificarea lor potrivit titlurilor de proprietate sau pe baza
documentelor care atestă luarea în administrare și a evidenței de cadastru, prin inspectarea și
compararea constatărilor cu datele prevăzute în documentele respective.

Articolul 23

(1) Bunurile materiale a căror evidență se ține și pe serii se inventariază nominal, pe fiecare serie în
parte, în cadrul grupelor, sistemelor și mărcilor respective.

(2) Bunurile materiale care se dau în consum în funcție de anul de fabricație sau termenul de valabilitate
(alimente, medicamente, muniții, stoc de mobilizare) se inventariază pe loturi și ani de fabricație,
respectiv pe termene de păstrare și valabilitate.

(3) Bunurile materiale la care evidența se ține pe complete se înscriu ca atare în documentele de
inventariere, făcându-se mențiunea că s-a verificat existența faptică integrală a componentelor constând
în piese, accesorii, truse și altele asemenea, conform inventarului completului.

Articolul 24

Inventarierea lucrărilor de investiții, reparații capitale, modernizări, dezvoltări, extinderi și altele

asemenea aflate în curs de execuție la clădiri, instalații, mașini, utilaje, mijloace de transport etc. se face
prin înscrierea în liste de inventariere distincte a denumirii acestora, menționarea valorii de deviz,
descrierea amănunțită a stadiului realizării și menționarea valorii lucrărilor realizate conform
documentațiilor întocmite în acest sens.
Articolul 25

(1) Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menționeze dacă toate valorile materiale
și bănești din gestiune au fost inventariate și consemnate în listele de inventariere în prezența sa și dacă
are obiecții. În acest caz, comisia de inventariere este obligată să analizeze obiecțiile, iar concluziile la
care a ajuns se menționează în procesul-verbal de inventariere.

(2) Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de către membrii comisiei de inventariere și de
către gestionar.

(3) În cazul gestiunilor colective, listele de inventariere se semnează de către toți gestionarii, iar în cazul
predării-primirii gestiunii, acestea se semnează atât de gestionarul predător, cât și de cel primitor.

Articolul 26

(1) Inventarierea faptică a patrimoniului unităților se consemnează în documentele de inventariere prin

înscrierea în acestea a bunurilor materiale inventariate, fără spații sau ștersături, prin înscriere cu
cerneală ori pix, sau cu ajutorul echipamentelor informatice. În urma verificării existenței faptice,
elementele patrimoniale de natura bunurilor materiale inventariate se înscriu în formularul "Lista de
inventariere" cod 14-3-12.

(2) Inventarierea elementelor patrimoniale, altele decât cele de natura bunurilor materiale, se face prin
înscrierea acestora în situații analitice distincte care se totalizează în vederea justificării soldurilor
conturilor sintetice în care acestea sunt reflectate și care se preiau în registrul-inventar cod 14-1-2.

Articolul 27

Inventarierea bunurilor din patrimoniul cultural național se face în condițiile și la termenele stabilite prin
norme emise de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, iar a documentelor specifice bibliotecilor,
în condițiile și la termenele stabilite prin legea bibliotecilor.

Articolul 28

(1) Mijloacele tehnice și celelalte bunuri materiale existente la stocul de mobilizare se inventariază
conform prevederilor prezentelor norme și reglementărilor de linie emise de Direcția generală
management operațional.

(2) Documentele din Fondul arhivistic național se inventariază numai cantitativ, conform reglementărilor
și procedurilor interne.

(3) Fondurile operative, bunurile achiziționate din aceste fonduri și bunurile din camera de corpuri
delicte se inventariază pe baza reglementărilor interne specifice.

Capitolul IV Stabilirea rezultatelor inventarierii

Articolul 29
(1) Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic și înscrise în listele de
inventariere cu cele din evidența tehnic-operativă.

(2) Înainte de efectuarea comparării se procedează la o analiză a stocurilor consemnate în documentele

de evidență tehnic-operativă, în scopul punerii de acord a acestora cu stocurile și soldurile aferente din
evidența contabilă analitică pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu această ocazie se
corectează operativ, după care se procedează la stabilirea rezultatelor inventarierii.

Articolul 30

(1) Pentru toate plusurile, lipsurile, deprecierile de bunuri, precum și pentru pagubele determinate de
expirarea termenelor de valabilitate a bunurilor sau de prescripție a creanțelor, comisia de inventariere
solicită explicații scrise de la persoanele care au răspunderea gestionării acestora.

(2) Plusurile și minusurile se înregistrează în evidența contabilă și tehnic-operativă, fără a se face alte
compensări decât cele conforme cu prevederile legale și cu aprobarea conducătorului unității. Bunurile
constatate lipsă la inventariere se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea contabilă.

Articolul 31

(1) Rezultatele inventarierii, consemnate în listele de inventariere și confirmate prin semnătură de

contabilitate pe baza stocurilor scriptice pe fiecare gestiune în parte, se preiau în procesul-verbal de
inventariere, care trebuie să conțină în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) perioada și gestiunile inventariate;

b) persoanele care au efectuat inventarierea, numărul și data actului de desemnare a acestora;

c) plusurile și minusurile constatate, cauzele producerii și persoanele vinovate;

d) propunerile de compensări și scăzămintele;

e) propunerile de scoatere din funcțiune, declasare și casare;

f) bunurile depreciate, atipice, cu mișcare lentă sau fără mișcare, și cele supranecesare;

g) creanțele și datoriile unității;

h) propunerile comisiei privind modul de valorificare a rezultatelor inventarierii;

i) constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea și asigurarea integrității bunurilor din

patrimoniu;

j) diferențele constatate între evidențele unității și inventarul bunurilor aparținând domeniului public al
statului în ceea ce privește valoarea înregistrată în evidența contabilă și descrierea tehnică a imobilelor
aflate în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Administrației și Internelor, precum și
propunerile de modificare a inventarului, acolo unde este cazul.
(2) Procesul-verbal de inventariere se întocmește în două exemplare, se semnează de membrii comisiei
și de gestionari, se avizează de adjunctul conducătorului pentru logistică/similari, contabilul-
șef/conducătorul compartimentului financiar-contabil și reprezentantul compartimentului juridic și se
prezintă, în termen de 7 zile lucrătoare de la data încheierii operațiunilor de inventariere,
conducătorului unității care are calitatea de ordonator de credite. Acesta aprobă procesul-verbal și
dispune asupra modului de soluționare a propunerilor făcute, potrivit reglementărilor legale.

(3) Procesul-verbal de inventariere aprobat și avizat conform alin. (2), împreună cu toate actele și
lucrările anexate, se predă la contabilitate pentru efectuarea înregistrărilor contabile aferente și ducerea
la îndeplinire a măsurilor ce cad în sarcina acestui compartiment.

(4) Exemplarul nr. 2 al procesului-verbal de inventariere, împreună cu copiile tuturor documentelor

anexate, se predă la compartimentul logistic și la compartimentul de comunicații și informatică, unde
este cazul, pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor constând în:

a) redistribuirea bunurilor disponibile la și între subunități;

b) transferarea bunurilor disponibile la alte unități sau valorificarea acestora la terți;

c) înlăturarea cauzelor care au provocat lipsuri, plusuri și alte abateri în gestionarea și conservarea
bunurilor;

d) întocmirea documentației cu propuneri de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe, de declasare și

casare a bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe.

(5) Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidența tehnico-operativă în termen de cel mult 7
zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către ordonatorul de credite.

(6) În cazul inventarierii patrimoniului aflat în administrarea ordonatorului principal de credite, procesul-
verbal de inventariere se aprobă de secretarul general al ministerului, după avizarea prealabilă a
acestuia de către directorul general al Direcției generale financiare, directorul general al Direcției
generale logistice, directorul general al Direcției generale pentru comunicații și tehnologia informației,
precum și de conducătorul compartimentului juridic din cadrul Direcției generale logistice.

Articolul 32

(1) Pentru lipsuri, sustrageri și orice alte fapte ce produc pagube și care constituie infracțiuni,
ordonatorul de credite este obligat să sesizeze organele de urmărire penală, în condițiile și la termenele
stabilite de lege.

(2) Urmărirea și recuperarea pagubelor constatate de comisia de inventariere se fac cu respectarea

prevederilor legale privind răspunderea materială a personalului.

Articolul 33
(1) La stabilirea valorii debitului se are în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele
plusuri constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) există riscul de confuzie între sorturile aceluiași bun material, din cauza asemănării în ce privește
aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj etc.;

b) diferențele în plus sau în minus privesc aceeași perioadă de gestiune și aceeași gestiune.

(2) Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la inventariere
provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective din vina persoanelor care răspund de
gestionarea acestora.

(3) Listele cu sorturile de bunuri și alte valori materiale care întrunesc condițiile de compensare datorită
riscului de confuzie se aprobă anual de către ordonatorii de credite, la propunerea organelor cu atribuții
logistice.

(4) Compensarea se face numai pentru cantități egale între plusurile și lipsurile constatate, astfel:

a) când plusurile sunt mai mari decât lipsurile pe sorturile admise la compensare, se procedează la
stabilirea egalității cantitative prin eliminarea diferenței în plus, începând cu sorturile care au prețurile
unitare cele mai scăzute, în ordine crescătoare;

b) când lipsurile sunt mai mari decât cantitățile sorturilor admise la compensare, se procedează la
stabilirea egalității cantitative, prin eliminarea cantității care depășește totalul cantitativ al plusurilor,
începând cu sorturile care au prețurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescătoare.

Articolul 34

Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scăzăminte, în cazul compensării lipsurilor cu plusurile
stabilite la inventariere, scăzămintele se calculează numai în situația în care cantitățile lipsă sunt mai
mari decât cantitățile constatate în plus. Diferența stabilită în minus în urma compensării și aplicării
tuturor cotelor de scăzăminte, reprezentând prejudiciu pentru unitate, se recuperează de la persoanele
vinovate. Normele de scăzăminte nu se aplică anticipat, ci numai după constatarea existenței efective a
lipsurilor și numai în limita acestora.

Articolul 35

Materialele înregistrate pe cheltuielile unității, constatate de comisia de inventariere ca existente în stoc

la ateliere, laboratoare, subunități sau în alte locuri de prelucrare/folosință, se înscriu în liste de
inventariere separate și se înregistrează în contabilitate și în evidența tehnic-operativă.

Articolul 36

Valorificarea rezultatelor inventarierii se face cu respectarea prevederilor legale și constă în:

a) acordarea compensărilor și scăzămintelor în vederea stabilirii corecte a plusurilor și minusurilor în

gestiune;
b) înregistrarea plusurilor în evidența tehnic-operativă și în contabilitate;

c) înregistrarea minusurilor în contabilitate și în evidența tehnic-operativă, precum și efectuarea

cercetării administrative în vederea stabilirii răspunderii materiale pentru aceste lipsuri, dacă este cazul,
de către o comisie de cercetare administrativă, conform reglementărilor interne pe această linie;

d) efectuarea propunerilor de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe care îndeplinesc condițiile
tehnice și legale prevăzute;

e) efectuarea propunerilor de declasare și casare a obiectelor de inventar uzate și a materialelor

degradate, atipice sau cu termen de valabilitate expirat;

f) efectuarea propunerilor de redistribuire, de transfer sau valorificare la terți a bunurilor materiale

declarate disponibile de compartimentele logistice de specialitate;

g) darea la scădere a pagubelor constatate cu ocazia inventarierii, dacă în urma cercetării administrative
s-a stabilit că sunt îndeplinite condițiile pentru aceasta;

h) alte operațiuni necesare și legale dispuse de ordonatorul de credite sau organul de control care a
dispus efectuarea inventarierii.

Capitolul V Finalizarea și raportarea rezultatelor inventarierii

Articolul 37

(1) Toate elementele de activ și de pasiv, inventariate și grupate după natura lor, conform posturilor din
bilanțul contabil, se înregistrează anual în registrul-inventar (cod 14-1-2), care, potrivit legii, este
document contabil obligatoriu.

(2) Registrul-inventar se completează la începutul activității, la sfârșitul exercițiului financiar sau cu

ocazia încetării activității, fără ștersături și fără spații libere, cu cerneală ori pix, pe baza datelor cuprinse
în listele de inventariere și în procesele-verbale de inventariere a elementelor patrimoniale, prin
gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi.

(3) Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărei poziții cuprinse în toate
conturile din bilanț. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în registrul-inventar se
înregistrează soldurile evidențiate în listele de inventariere actualizate cu valoarea intrărilor și ieșirilor
până la data închiderii exercițiului.

(4) În cazul încetării activității, registrul-inventar se completează cu valoarea elementelor patrimoniale

inventariate faptic la acea dată.

(5) Elementele inventariate se detaliază în registrul-inventar pe fiecare cont de activ și pasiv, pentru
conturile de valori materiale fiind posibilă și defalcarea pe gestiuni.

(6) Registrul-inventar se păstrează și se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu

documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
Articolul 38

Când operațiunea efectivă de predare-primire a unei gestiuni de bunuri materiale se încheie în perioada
de executare a inventarierilor, gestiunea respectivă nu se mai supune unei noi inventarieri.

Articolul 39

(1) Ordonatorii secundari de credite, precum și direcțiile centrale de specialitate solicită structurilor
subordonate, la nevoie și în funcție de atribuțiile specifice, documentele referitoare la modul de
desfășurare a activităților de inventariere a patrimoniului, de reevaluare a activelor fixe, concluziile sau
rezultatele acestora, precum și orice alte situații aferente acestor activități.

(2) În raportul de analiză pe bază de bilanț, întocmit cu ocazia prezentării situațiilor financiare anuale,
ordonatorii de credite includ o informare succintă privind modul de efectuare a inventarierii
patrimoniului și eventualele deficiențe semnificative constatate.

Articolul 40

(1) Cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului, în cazul constatării unor diferențe față de situația
existentă la data ultimei inventarieri în ceea ce privește bunurile din domeniul public, unitățile în cadrul
cărora se exercită calitatea de ordonator de credite inițiază și supun spre aprobare actele normative de
modificare a inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Actualizarea inventarului bunurilor din domeniul public al statului și administrarea Ministerului
Administrației și Internelor se efectuează de către Direcția generală logistică, cu respectarea
prevederilor Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările
ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale
Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea
și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

Capitolul VI Dispoziții finale

Articolul 41

Conducătorii unităților, contabilii-șefi/conducătorii compartimentelor financiar-contabile, conducătorii

compartimentelor logistice, președinții și membrii comisiilor de inventariere, precum și celelalte
persoane care participă la inventariere răspund disciplinar, administrativ, material, penal sau civil, după
caz, pentru nerespectarea atribuțiilor ce le revin pe linia organizării și executării inventarierii și a
valorificării rezultatelor sale.

Articolul 42

Anexa face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Anexa

la normele metodologice

PERIOADELE

la care se execută inventarierea bunurilor materiale,

pe compartimente logistice

I. Armament, geniu, chimic și mijloace specifice de ordine publică

Anual: în perioada 1 octombrie-30 noiembrie, la toate bunurile materiale de resort. Determinarea

stocurilor scriptice și faptice se face pentru data de 30 septembrie sau 31 octombrie, în funcție de data
începerii inventarierii.

II. Transporturi

Trimestrial: în primele 5 zile lucrătoare ale lunii următoare trimestrului încheiat, pentru carburanți și
lubrifianți, inclusiv pentru bonurile valorice, ulterior efectuării alimentărilor sau distribuțiilor, după caz.

Lunar: în ultima zi a lunii, la materiile prime și materialele aflate în evidența atelierelor de confecționat
plăci cu numere de înmatriculare și la plăcile cu numere de înmatriculare aflate în evidența serviciilor
publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.

Anual: în perioada 1 octombrie-30 noiembrie, la toate bunurile materiale de resort. Determinarea

stocurilor scriptice și faptice se face pentru data de 30 septembrie sau 31 octombrie, în funcție de data
începerii inventarierii.

III. Cazarmare

De două ori pe an: la 30 aprilie și 30 septembrie (la sfârșitul și începutul perioadei de încălzire), la
combustibilii de tot felul.

Anual: în perioada 1 octombrie-30 noiembrie, la clădiri și terenuri, precum și la toate celelalte bunuri
materiale de resort, inclusiv cele din depozitele centrale. Determinarea stocurilor scriptice și faptice se
face pentru data de 30 septembrie sau 31 octombrie, în funcție de data începerii inventarierii.

IV. Echipament

Semestrial: în primele 5 zile lucrătoare ale lunii următoare semestrului încheiat, la formularele cu regim
special. Determinarea stocurilor scriptice și faptice se face pentru ultima zi a semestrului încheiat.

Anual: în perioada 1 octombrie-30 noiembrie, la celelalte bunuri materiale de resort existente la unități
și depozitele centrale. Determinarea stocurilor scriptice și faptice se face pentru data de 30 septembrie
sau 31 octombrie, în funcție de data începerii inventarierii.

V. Alimente
Trimestrial: în primele 5 zile lucrătoare ale lunii următoare trimestrului încheiat, la alimente și furaje.
Determinarea stocurilor scriptice și faptice se face pentru ultima zi a trimestrului încheiat.

Anual: în perioada 1 octombrie-30 noiembrie, la toate bunurile materiale de resort, inclusiv cele din
depozitele centrale. Determinarea stocurilor scriptice și faptice se face la 30 septembrie sau 31
octombrie, în funcție de data începerii inventarierii.

VI. Mijloace de comunicații și informatică

Anual: între 1 octombrie-30 noiembrie, la toate bunurile materiale de resort. Determinarea stocurilor
scriptice și faptice se face pentru data de 30 septembrie sau 31 octombrie, în funcție de data începerii
inventarierii.

VII. Mijloace tehnice și materiale de prevenire și stingere a incendiilor

Anual: între 1 octombrie-30 noiembrie, la toate bunurile materiale de resort, inclusiv din depozitele
centrale și atelierele de reparații. Determinarea stocurilor scriptice și faptice se face pentru data de 30
septembrie sau 31 octombrie, în funcție de data începerii inventarierii.

VIII. Sanitar

Anual: între 1 octombrie-30 noiembrie, la toate bunurile materiale de resort, inclusiv cele din depozitele
centrale. Totodată, în aceeași perioadă se inventariază și animalele pentru experiențe. Determinarea
stocurilor scriptice și faptice se face pentru data de 30 septembrie sau 31 octombrie, în funcție de data
începerii inventarierii.

IX. Animale de serviciu

Anual: între 1 octombrie-30 noiembrie. Determinarea stocurilor scriptice și faptice se face pentru data
de 30 septembrie sau 31 octombrie, în funcție de data începerii inventarierii. Animalele de serviciu se
inventariază pe următoarele grupe:

Cabaline (pe sexe):

– mânji de la 3 săptămâni la 6 luni

– mânji de la 6 luni la 3 ani

– cai de munte

– cai de tracțiune

– cai de cavalerie

– cai de sport

Câini (pe sexe):

– căței de la 3 la 6 săptămâni

– căței de la 6 săptămâni la 4 luni

– căței de la 4 la 8 luni

– căței de la 8 la 18 luni

– câini nedresați în vârstă de peste 18 luni

– câini de pază

– câini de însoțire

– câini de urmărire, depistare de stupefiante, explozivi

– câini de reproducție.

NSTRUCŢIUNI nr. 167 din 30 iulie 2009 (*actualizate*)

privind scoaterea din funcţiune, valorificarea şi casarea bunurilor în unităţile Ministerului Administraţiei
şi Internelor

(actualizate la data de 10 februarie 2015*)

EMITENT

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

----------
Având în vedere prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active
corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului
nr. 841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând
instituţiilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cu
modificările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 909/1997, cu modificările şi completările
ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din
funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, ale Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, aflate în administrarea
instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 28/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică
şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr.
122/1998 privind acumularea, scoaterea şi împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forţelor
destinate apărării naţionale, aprobată prin Legea nr. 50/1999, cu modificările şi completările ulterioare,
ale Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare
la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziţie publică a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului
privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcţiune,
precum şi a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi
Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu
modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul administraţiei şi internelor, emite următoarele instrucţiuni:

Capitolul I Dispoziţii generale

Articolul 1

(1) Prezentele instrucţiuni reglementează în mod unitar organizarea şi desfăşurarea în unităţile şi

structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor a următoarelor activităţi:

a) disponibilizarea bunurilor;

b) scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe;

c) valorificarea bunurilor, altele decât clădiri şi terenuri;

d) casarea mijloacelor fixe;

e) declasarea şi casarea bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe.

(2) Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică pentru bunurile aflate în uzul curent şi pentru cele din
rezervele proprii, după efectuarea operaţiunii de trecere la uzul curent, în următoarele condiţii:

a) bunurile nu pot fi împrospătate sau păstrarea lor în depozite ar duce la deprecieri ori stări periculoase
de orice fel, stabilite prin analize şi încercări în laboratoare şi poligoane specializate, potrivit normelor de
specialitate;

b) bunurile nu mai sunt necesare, au devenit excedentare sau atipice, nu mai sunt prevăzute în
înzestrarea unităţilor, nu se mai fabrică sau din cauza uzurii fizice sau morale nu mai corespund
destinaţiei şi fac obiectul înlocuirii cu tehnică performantă.

Articolul 2

În sensul prezentelor instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) bunuri - produsele, echipamentele şi orice alte obiecte de orice fel şi cu orice fel de descriere, cu
excepţia clădirilor şi terenurilor;

b) bunuri materiale, altele decât mijloace fixe - categoria de bunuri care cuprinde: obiectele de inventar,
materialele, piesele de schimb şi alte bunuri care nu sunt considerate mijloace fixe şi care sunt stabilite
prin reglementările în vigoare;

c) mijloace fixe - obiecte singulare sau complexe de obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplinesc
cumulativ următoarele două condiţii:

1. au valoare mai mare decât limita stabilită de reglementările legale în vigoare; programele informatice
(produse software), indiferent de valoare, sunt asimilate mijloacelor fixe în ceea ce priveşte regimul
scoaterii din funcţiune;

2. au o durată normală de utilizare mai mare de un an;

d) bunuri aflate la uzul curent - mijloacele fixe şi bunurile materiale, altele decât mijloace fixe
reprezentând tehnica şi materialele asigurate potrivit prevederilor tabelelor de înzestrare în timp de
pace şi a altor norme de dotare şi consum, care se găsesc asupra structurilor şi se folosesc pentru
îndeplinirea misiunilor operative sau în cadrul procesului de pregătire a personalului;

e) bunuri din rezervele proprii- produsele greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de fabricaţie, care se
asigură din producţia internă sau din import, acestea incluzând:

1. stocurile de siguranţă: se constituie potrivit nivelurilor stabilite prin ordine şi instrucţiuni de

specialitate, pentru executarea unor întreţineri şi reparaţii neprevăzute în condiţii de exploatare
normale sau pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice;

2. rezervele de înlocuire: se constituie pentru diferite categorii de tehnică şi materiale la nivelul fiecărei
structuri, potrivit nivelurilor stabilite prin normele de înzestrare din timp de pace, în funcţie de misiunile
specifice;
3. rezervele de mobilizare: se realizează, din timp de pace, potrivit nomenclatorului şi nivelurilor maxime
stabilite, în condiţiile legii, de către fiecare unitate pentru dotarea structurilor subordonate care se
înfiinţează sau se completează, corespunzător sarcinilor de mobilizare prevăzute în cadrul organizatoric
de război;

4. rezerva operativă: se constituie prin ordin al ministrului şi se asigură de către direcţiile de specialitate,
potrivit domeniului de competenţă, precum şi de către inspectoratele generale, potrivit nivelurilor
aprobate, pentru dotarea unităţilor nou-înfiinţate, completarea consumurilor structurilor pe timpul
participării la operaţiuni în afara teritoriului naţional, la înlăturarea efectelor urmărilor unor situaţii de
urgenţă şi pe timpul acţiunilor specifice în timp de război, în limita unei perioade de timp stabilite;

f) bunuri scoase din funcţiune - mijloacele fixe scoase din funcţiune, mijloacele fixe atipice sau
excedentare, chiar dacă sunt în stare de funcţionare, precum şi alte bunuri, în starea în care se află,
declasate sau clasate;

g) bunuri atipice - mijloacele fixe care au fost aprobate pentru scoatere din înzestrarea unităţilor
Ministerului Administraţiei şi Internelor, de către Consiliul de Supraveghere a Înzestrării, piesele de
schimb aferente, precum şi alte bunuri care nu mai pot fi utilizate conform destinaţiei;

h) bunuri excedentare - mijloacele fixe şi alte bunuri materiale care depăşesc necesarul prevăzut în
tabelele de înzestrare sau nevoile unităţii deţinătoare;

i) scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe - scoaterea definitivă din utilizare a mijloacelor fixe care au
îndeplinit condiţiile stabilite prin prezentele instrucţiuni şi care se realizează prin întocmirea, avizarea şi
aprobarea documentelor prevăzute în acest scop;

j) declasarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe - trecerea bunurilor de la starea de
utilizare corespunzătoare destinaţiei acestora la starea de casare în cazurile când sunt îndeplinite
condiţiile stabilite prin prezentele instrucţiuni, operaţiunea realizându-se prin întocmirea, avizarea şi
aprobarea documentelor prevăzute în acest scop;

k) disponibilizare - activitatea de stabilire a bunurilor ce nu mai sunt necesare unităţii care le are în
administrare şi se propun spre a fi puse la dispoziţie, spre folosinţa altor unităţi din Ministerul
Administraţiei şi Internelor sau spre valorificare;

l) valorificare - activitatea de punere în vânzare prin proceduri de atribuire, conform reglementărilor în

vigoare, a bunurilor disponibilizate sau a componentelor acestora obţinute în urma dezmembrării;

m) casare - totalitatea operaţiunilor de dezmembrare, demolare, demontare, desfacere, tăiere, spargere

şi alte asemenea operaţiuni care se efectuează astfel încât bunurile în cauză să-şi piardă forma iniţială ca
obiect de sine stătător şi să nu mai poată fi folosite potrivit destinaţiei pentru care au fost create; pentru
animalele de serviciu şi reproducţie care au contactat boli incurabile ori tare fizice, se procedează
potrivit măsurilor stabilite de către personalul care îndeplineşte atribuţii de medic veterinar oficial în
unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia
animalelor;
n) tineret în creştere- tineret canin şi cabalin, cu vârste cuprinse până la 1 an şi 6 luni la câini şi până la 3
ani împliniţi la cai;

o) redistribuire - transferul între unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe bază de ordin de

distribuţie, al bunurilor care nu mai sunt necesare unităţii deţinătoare;

p) valoarea de înlocuire - costul de achiziţie a unui bun similar.

Capitolul II Disponibilizarea bunurilor

Articolul 3

(1) Mijloacele fixe aflate în stare de funcţionare, indiferent de durata de folosinţă, care nu mai sunt
necesare unităţilor în a căror administrare se află pot fi valorificate conform prevederilor art. 23, numai
dacă au devenit disponibile în urma procesului de redistribuire între unităţi din structura Ministerului
Administraţiei şi Internelor.

(2) Se disponibilizează şi bunurile materiale, altele decât mijloacele fixe, care nu mai sunt necesare
unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu excepţia celor care sunt rezultate din procesul de
reparaţii şi care fac obiectul valorificării direct ca deşeuri sau sunt reintroduse în utilizare după
efectuarea reparaţiilor.

(3) Animalele de serviciu pentru care, în urma evaluării calităţilor psiho-fizice şi de serviciu de către
comisia de specialitate din cadrul Centrului Chinologic "Dr. Aurel Greblea" Sibiu sau de către personalul
ce îndeplineşte atribuţii de medic veterinar pentru unităţile Ministerului Afacerilor Interne, se constată
că nu au calităţile necesare niciunei categorii de serviciu sau şi-au pierdut aptitudinile de serviciu se
propun direct pentru scoaterea din funcţiune, respectiv declasare, în vederea valorificării.

----------

Alin. (3) al art. 3 a fost introdus de pct. 1 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

Articolul 4

Rapoartele de disponibilizare se întocmesc conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1a şi 1b.

Articolul 5

(1) Consultarea structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea disponibilizării unor

mijloace fixe şi bunuri materiale, altele decât mijloace fixe de resortul Direcţiei logistică, Direcţiei
generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei sau Direcţiei medicale, aflate în administrare
proprie sau a structurilor subordonate, se realizează astfel:

a) ordonatorii terţiari de credite din subordinea ordonatorilor secundari de credite transmit acestora din
urmă propunerile de disponibilizare a mijloacelor fixe şi a celorlalte bunuri materiale; ordonatorii
secundari de credite supun consultării structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor ce ar putea fi
interesate de preluarea bunurilor propunerile de disponibilizare a bunurilor din aparatul propriu,
precum şi pentru cele aflate în administrarea ordonatorilor terţiari de credite din subordinea lor;

b) ordonatorii terţiari din finanţarea ordonatorului principal de credite transmit propunerile de

disponibilizare structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor ce ar putea fi interesate de preluarea
bunurilor respective;

c) transmiterea propunerilor de disponibilizare se poate face în scris şi prin e-mail, atunci când nivelul de
clasificare permite această formă de comunicare;

d) termenul în care structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor au obligaţia să răspundă

solicitărilor privind disponibilizările este de 15 zile.

(2) În situaţia existenţei unor opţiuni de preluare care necesită redistribuirea bunurilor între unităţile din
finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror conducători au calitatea de ordonatori
terţiari de credite, precum şi/sau unităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari de
credite, se solicită Direcţiei logistice, Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei sau
Direcţiei medicale, după caz, emiterea ordinelor de distribuţie aferente.

(3) Rapoartele de disponibilizare întocmite de către unităţile din finanţarea directă a ordonatorului
principal de credite ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite, vizate pentru
control financiar preventiv propriu de către compartimentele financiare proprii, se înaintează, după caz,
la Direcţia logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei sau Direcţia medicală,
împreună cu solicitările unităţilor interesate de preluarea bunurilor respective sau corespondenţa
aferentă consultării.

(4) Rapoartele de disponibilizare întocmite de unităţile subordonate ordonatorilor secundari de credite

ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite, vizate pentru control financiar
preventiv propriu de către compartimentele financiare proprii, se înaintează la structurile de specialitate
spre analiză. Structurile de specialitate le difuzează spre consultare unităţilor subordonate, precum şi
altor structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(5) Pentru tineretul canin şi cabalin până la vârsta de intrare în serviciu şi animalele de serviciu care,
potrivit constatărilor personalului ce îndeplineşte atribuţii de medic veterinar oficial pentru unităţile
Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu au sau şi-au pierdut aptitudinile de serviciu, rapoartele de
disponibilizare, întocmite de unităţile deţinătoare în condiţiile prevăzute la alin. (4), se înaintează la
Direcţia medicală, prin ordonatorul secundar de credite, pentru promovare spre consultarea altor unităţi
din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Articolul 6

(1) Direcţia Logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei şi Direcţia medicală
analizează cererile de redistribuire primite şi emit ordine de distribuţie în baza documentelor transmise
de către unităţile din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror conducători au
calitatea de ordonatori terţiari de credite şi de către ordonatorii secundari de credite.
(2) Direcţia logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei şi Direcţia medicală,
în funcţie de competenţe, promovează rapoartele de disponibilizare cu bunurile neredistribuite ale
unităţilor prevăzute la alin. (1), ca anexe la un raport explicativ privind disponibilizarea şi valorificarea
acestora, pentru a fi aprobate. Raportul explicativ prezentat ordonatorului principal de credite se vizează
pentru control financiar preventiv propriu de către persoana desemnată din cadrul Direcţiei generale
financiare şi se avizează pentru legalitate de către directorul Direcţiei juridice. Pe toate filele lucrării
prezentate se aplică ştampila ordonatorului principal de credite.

(3) După aprobarea lor de către ordonatorul principal de credite, rapoartele de disponibilizare cu
bunurile neredistribuite se restituie de către Direcţia logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi
tehnologia informaţiei, respectiv Direcţia medicală unităţilor emitente, în vederea valorificării.

(4) Pentru bunurile rămase neredistribuite structurile de specialitate cu atribuţii logistice/similari

promovează ordonatorilor secundari de credite rapoartele de disponibilizare cu bunurile unităţilor din
structură, ca anexe la un raport explicativ privind disponibilizarea şi valorificarea acestora, pentru a fi
aprobate.

(5) Ordonatorii secundari de credite analizează rapoartele de disponibilizare primite de la ordonatorii

terţiari de credite, le transmit spre consultare unităţilor subordonate şi emit ordine de distribuţie în baza
documentelor transmise de aceştia.

(6) Raportul explicativ prezentat ordonatorului secundar de credite se avizează pentru legalitate de către
compartimentul juridic propriu şi se vizează pentru control financiar preventiv propriu. Pe toate filele
lucrării prezentate se aplică ştampila ordonatorului secundar de credite.

Capitolul III Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe

Articolul 7

(1) Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe cu durata normală de utilizare îndeplinită sau înainte de
expirarea duratei normale de utilizare se aprobă astfel:

a) de către ordonatorul principal de credite pentru unităţile din finanţarea directă a acestuia şi ai căror
conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite, precum şi pentru unităţile ai căror conducători
au calitatea de ordonatori secundari de credite şi administrează nemijlocit bunuri;

b) de către ordonatorul secundar de credite pentru unităţile din subordine ai căror conducători au
calitatea de ordonatori terţiari de credite.

(2) Organul financiar al structurii care aprobă scoaterea din funcţiune acordă viza pentru control
financiar preventiv propriu.

Articolul 8

(1) Mijloacele fixe pot fi scoase din funcţiune dacă au durata normală de utilizare îndeplinită, cu excepţia
celor prevăzute la art. 11.
(2) Pentru scoaterea din funcţiune şi verificarea stării mijloacelor fixe, ordonatorul de credite care are în
evidenţă mijloace fixe stabileşte prin dispoziţie zilnică/ordin de zi pe unitate/document similar o comisie
tehnică formată din 2-3 specialişti în domeniu, care analizează fiecare mijloc fix în parte şi în funcţie de
starea constatată, înaintează propuneri de utilizare în continuare sau de scoatere din funcţiune.

(3) Utilizarea în continuare se aprobă de către ordonatorul de credite care are în evidenţă mijloacele
fixe, pe baza propunerilor formulate în scris, pentru fiecare mijloc fix, de către comisia tehnică de
verificare a acestora, cu excepţia celor care pot afecta protecţia vieţii, a sănătăţii şi a mediului, pentru
care sunt necesare şi documente emise de organismele abilitate în acest sens, care să certifice că starea
tehnică permite exploatarea în continuare în siguranţă.

(4) Mijloacele fixe pot fi scoase din funcţiune dacă, potrivit legii, au durata de utilizare îndeplinită şi
numai dacă îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) costul reparaţiei depăşeşte 60% din valoarea de înlocuire a mijloacelor fixe respective. Această
prevedere se aplică pentru mijloacele fixe a căror stare tehnică iniţială poate fi restabilită prin înlocuirea
componentelor uzate;

b) nu mai prezintă siguranţă în funcţionare întrucât şi-au îndeplinit normele de utilizare exprimate, după
caz, în mii kilometri, mii ore de funcţionare, număr de lovituri, prevăzute prin normativele tehnice în
vigoare sau instrucţiunile constructorului, iar prin reparare nu mai pot fi readuse la parametrii tehnici
impuşi de normativele sau instrucţiunile menţionate;

c) nu mai pot fi reparate din cauza lipsei pieselor de schimb necesare sau inexistenţei capacităţilor de
reparare a mijloacelor respective, precum şi în situaţiile când nu există materiale necesare întreţinerii şi
funcţionării acestora;

d) organele autorizate de organismele abilitate din stat şi cele de metrologie au interzis folosirea sau
exploatarea în continuare, ca urmare a modificării parametrilor funcţionali şi de siguranţă;

e) când mijloacele fixe au devenit inutilizabile datorită avariilor sau distrugerilor provocate de accidente,
incendii, calamităţi naturale ori alte întâmplări neprevăzute şi de neînlăturat, în situaţia în care costul
reparaţiei depăşeşte 60% din valoarea de înlocuire a mijloacelor fixe respective, cu respectarea
prevederilor art. 11 alin. (2);

f) nu mai pot fi utilizate bunurile scoase din înzestrare, aşa cum provin din construcţie, unităţile
nemaiavând acest drept;

g) au devenit excedentare ca urmare a depăşirii necesarului prevăzut în tabelele sau normele de

înzestrare sau nu mai sunt necesare unităţilor.

Articolul 9

Nu se propun pentru scoaterea din funcţiune mijloace fixe care, deşi au îndeplinit durata normală de
utilizare, se găsesc în una dintre următoarele situaţii:
a) starea tehnică permite exploatarea lor în continuare;

b) din raţiuni militare sau economice se justifică menţinerea acestora în funcţiune, chiar dacă costul
reparaţiei depăşeşte 60% din valoarea de înlocuire;

c) sunt strict necesare unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nu sunt posibilităţi de

înlocuire, iar prin reparaţii şi recondiţionări mai pot fi folosite o anumită perioadă.

Articolul 10

(1) Scoaterea din funcţiune a animalelor de serviciu se efectuează când îndeplinesc una dintre
următoarele condiţii:

a) pierderea aptitudinilor corespunzătoare unei categorii de serviciu, prin depăşirea limitei de vârstă ori
neîndeplinirea criteriilor zootehnice stabilite pentru animalele de serviciu sau tineretul în creştere;

b) contractarea unor boli incurabile sau existenţa unor tare dobândite, stabilite de către personalul care
îndeplineşte atribuţii de medic veterinar oficial în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(2) Animalele care au depăşit limita de vârstă pentru serviciu, dar îşi păstrează capacitatea de muncă şi
au o stare de sănătate bună pot fi menţinute în aceeaşi categorie de serviciu, până la limita posibilităţilor
normale de muncă.

(3) Animalele de reproducţie care nu mai îndeplinesc criteriile zootehnice pentru a fi menţinute în
această categorie întrucât nu mai dau randamentul stabilit prin norme se scot din funcţiune
concomitent cu propunerea de valorificare conform prevederilor art. 23.

(4) Scoaterea din funcţiune a animalelor de serviciu la nivelul unităţilor deţinătoare se face în baza
documentelor sanitar-veterinare emise de personalul care îndeplineşte atribuţii de medic veterinar
oficial în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar avizarea tehnică a listelor de scoatere din
funcţiune pentru toate animalele de serviciu din dotarea unităţilor ministerului se realizează de Direcţia
medicală.

Articolul 11

(1) Mijloacele fixe care au durata normală de utilizare neîndeplinită se propun pentru scoaterea din
funcţiune numai dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

a) când există aprobare pentru executarea unor obiective noi de investiţii sau pentru dezvoltarea
capacităţilor existente, al căror amplasament afectează unele clădiri, instalaţii sau alte mijloace;

b) când clădirea prezintă pericol evident de pierdere a stabilităţii, aspect constatat de inspectorul de
specialitate din cadrul serviciului de control al calităţii în construcţii şi consemnat în procesul-verbal de
inspecţie încheiat în acest sens;

c) când prin expertizarea construcţiei expertul tehnic fundamentează şi propune decizia de intervenţie
privind demolarea totală a clădirilor ce prezintă risc în exploatare sau risc seismic;
d) când mijloacele fixe au devenit inutilizabile înaintea expirării duratei normale de utilizare, ca urmare a
uzurii morale şi fizice avansate, precum şi în situaţiile când au fost avariate sau distruse, indiferent de
cauză;

e) nu mai sunt necesare unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor;

f) bunurile au fost scoase din înzestrare şi nu mai pot fi utilizate, unităţile nemaiavând acest drept;

g) când există hotărâre judecătorească privind restituirea terenului către persoane îndreptăţite, în
condiţiile legii, pentru clădirile situate pe aceste terenuri.

(2) Situaţia bunurilor avariate sau distruse menţionate în cuprinsul lit. d) face obiectul cercetării
administrative, potrivit reglementărilor legale în vigoare privind răspunderea materială în Ministerul
Administraţiei şi Internelor.

Articolul 12

Mijloacele fixe care provin din confiscări, au fost abandonate sau sunt intrate potrivit legii, în
proprietatea privată a statului, cu situaţia juridică clarificată, şi care nu fac obiectul introducerii în
dotarea unităţilor, al transferului fără plată către alte instituţii publice sau al valorificării, se propun
pentru declasare şi casare.

Articolul 13

(1) Listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune se întocmesc de către
compartimentele de resortul cărora sunt aceste mijloace, cu participarea nemijlocită a specialiştilor care
cunosc caracteristicile tehnico-funcţionale ale bunurilor respective. În cazul aparaturii medicale este
obligatoriu avizul organelor de specialitate din structura Direcţiei medicale.

(2) Propunerile pentru scoaterea din funcţiune a construcţiilor se fac în baza avizelor tehnice de
desfiinţare emise de Serviciul controlul calităţii în construcţii din cadrul Direcţiei logistice.

(3) Activele corporale de natura mijloacelor fixe care fac parte din domeniul public al statului se scot din
funcţiune numai după aprobarea hotărârii Guvernului de trecere a acestora din domeniul public în
domeniul privat al statului, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 112/2000 pentru
reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care
alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr.
246/2001, şi ale Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu
modificările şi completările ulterioare.

(4) Proiectele de acte normative sunt însoţite de lista prevăzută în anexa nr. 2b, avizată de structurile
abilitate, documentaţia justificativă prevăzută la art. 16, extrasul de carte funciară al imobilului,
documentul de deţinere, planul de situaţie şi planul de încadrare în zonă, vizate de oficiul judeţean de
cadastru şi publicitate imobiliară.
(5) După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului de trecere a
mijlocului fix în domeniul privat al statului, Direcţia logistică emite autorizaţia de desfiinţare pentru
construcţii şi instalaţii.

(6) Lucrările de desfiinţare a obiectivelor de construcţii amplasate în imobile reprezentând monumente

şi ansambluri istorice, arheologice, de arhitectură, artă şi cultură şi cele din zonele lor de protecţie se
autorizează potrivit prevederilor legale în vigoare privind protecţia bunurilor imobile cu valoare de
patrimoniu.

(7) Pentru scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se întocmesc liste separate, pe compartimente de
activitate, potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 2a, 2b şi 2c.

(8) Lista al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a se întocmeşte pentru scoaterea din funcţiune a
mijloacelor fixe şi casare directă enumerate la art. 20 lit. b.

(9) Lista prevăzută în anexa nr. 2b se întocmeşte pentru scoaterea din funcţiune a construcţiilor.

(10) Lista prevăzută în anexa nr. 2c se întocmeşte pentru scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe,
altele decât clădiri, aflate în stare de funcţionare, pentru care, conform reglementărilor în vigoare,
urmează a se aplica procedurile de valorificare.

Articolul 14

(1) Listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, întocmite potrivit prevederilor art.
13, se prezintă conducătorului unităţii care are calitatea de ordonator de credite şi are în subordine
gestiunile materiale de resortul cărora sunt mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune.

(2) La primirea listelor cu propuneri, conducătorul unităţii numeşte, prin ordin de zi pe unitate/dispoziţie
zilnică/document similar, o comisie de analiză compusă din 3-5 persoane din care, obligatoriu, fac parte:
şeful formaţiunii logistice/similar, şeful compartimentului de resortul căruia sunt bunurile respective,
precum şi alţi specialişti care cunosc caracteristicile şi regulile de folosire ale acestora.

(3) Gestionarii nu pot face parte din comisia de analiză, dar sunt obligaţi să prezinte bunurile şi să dea
relaţii şi explicaţii referitoare la existenţa şi starea acestora.

Articolul 15

(1) Comisia de analiză verifică la faţa locului starea bunurilor propuse pentru scoaterea din funcţiune, pe
de o parte, şi conformitatea datelor cuprinse în documentaţia referitoare la acestea, pe de altă parte,
consemnând în coloanele corespunzătoare din lista mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din
funcţiune rezultatul analizei efectuate.

(2) După ce a fost avizată şi semnată de comisia de analiză, lista cu propuneri, vizată pentru control
financiar preventiv propriu de către organul financiar propriu şi avizată pentru legalitate, se prezintă
conducătorului unităţii care are calitatea de ordonator de credite pentru a o semna şi a dispune, după
caz, următoarele:
a) înaintarea acesteia la direcţiile centrale de specialitate cu atribuţii logistice, pentru avizare tehnică şi
prezentarea, spre aprobare, ordonatorului principal de credite pentru unităţile din finanţarea directă a
ordonatorului principal de credite ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite,
precum şi pentru unităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari de credite şi
administrează nemijlocit bunurile respective;

b) înaintarea acesteia la ordonatorii secundari de credite pentru avizare tehnică şi aprobarea

ordonatorului secundar de credite, de către unităţile care fac parte din structura acestora.

(3) În cazul mijloacelor fixe propuse pentru scoatere din funcţiune în condiţiile art. 11 lit. e), ordonatorii
secundari de credite aprobă listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune numai după
epuizarea tuturor posibilităţilor de redistribuire la unităţile din subordine sau la celelalte unităţi ale
Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Articolul 16

(1) Listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune trebuie să fie însoţite, după caz, de
următoarele documente justificative:

a) raportul tehnic justificativ din care să rezulte explicit motivele pentru care mijloacele fixe sunt
propuse pentru scoaterea din funcţiune (pierderea caracteristicilor tehnice sau performanţelor, starea
fizică a acestora, defecţiuni majore, dacă mai sunt în stare de funcţionare sau nu, plus dotare, devenite
atipice etc.), întocmit de şeful compartimentului de resortul căruia sunt mijloacele fixe în cauză, verificat
de şeful formaţiunii logistice/similar şi semnat de conducătorul unităţii;

b) documentul legal de evidenţă a exploatării, respectiv cartea tehnică, livretul, carnetul, fişa de
evidenţă a funcţionării sau alt asemenea document, pentru mijloacele fixe a căror durată normală de
utilizare este stabilită prin norme;

c) devizul estimativ de reparaţii întocmit de organe de specialitate din unitate. În situaţia când unităţile
nu dispun de specialişti, unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor specializate în reparaţii asigură
consultanţă de specialitate la cererea expresă a beneficiarului sau se apelează la operatori economici
specializaţi;

d) documentul emis de autoritatea competentă din care să rezulte că mijloacele fixe respective nu se
încadrează în parametrii de siguranţă;

----------

Lit. d) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 2 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie
2015 publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

e) raportul justificativ prin care se solicită Direcţiei logistice eliberarea autorizaţiei de desfiinţare a
construcţiilor. Raportul justificativ se înaintează pe cale ierarhică şi trebuie să fie însoţit de fişa cu datele
tehnice ale construcţiei, fotografii ale obiectivului, copia documentului de aprobare a investiţiei al cărei
amplasament impune demolarea ori avizul tehnic de desfiinţare emis de Serviciul controlul calităţii în
construcţii din cadrul Direcţiei logistice pentru construcţiile existente ce prezintă pericol evident de
pierdere a stabilităţii, risc în exploatare sau risc seismic;

f) procesul-verbal de cercetare administrativă, pentru mijloace fixe degradate datorită

exploatării/manipulării/păstrării necorespunzătoare, precum şi pentru cele avariate sau distruse,
indiferent de cauză; în situaţia când la data întocmirii procesului-verbal de scoatere din funcţiune
cercetarea administrativă nu este încheiată, se anexează actul de constatare tehnică, din care să rezulte
natura şi cauza degradării mijlocului fix;

g) actul de constatare tehnică sau fişa utilajului, pentru instalaţii, utilaje sau alte mijloace fixe de acest
gen, din care să rezulte natura şi cauza uzurii;

h) carnetele de serviciu şi foile matricole, certificatele sanitar-veterinare, foile de observaţii şi tratament,

buletinul de analiză, referatele instructorilor sau conductorilor calificaţi în probleme de dresaj, pentru
animalele de serviciu;

i) în cazul mijloacelor fixe care au fost scoase din înzestrare prin hotărâre a Consiliului de Supraveghere a
Înzestrării al Ministerului Administraţiei şi Internelor, la raportul justificativ se anexează copia acestui
document.

(2) Documentele justificative menţionate la lit. a) - i) se asigură prin grija compartimentelor prevăzute la
art. 13 alin. (1) şi însoţesc, ca anexe, listele mijloacelor fixe propuse pentru scoatere din funcţiune,
urmând ca după aprobarea acestora să fie returnate unităţilor.

Articolul 17

(1) Listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune se avizează din punct de vedere
tehnic, după caz, astfel:

a) de către directorul Direcţiei logistice, Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei
sau Direcţiei medicale, fiecare pentru bunurile de resortul propriu, pentru listele întocmite de unităţile
din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror conducători au calitatea de
ordonatori terţiari de credite, precum şi pentru listele întocmite de unităţile ai căror conducători au
calitatea de ordonatori secundari de credite şi administrează nemijlocit bunuri şi se vizează pentru
control financiar preventiv propriu de către persoana desemnată din cadrul Direcţiei generale financiare;

b) de către şeful compartimentelor de specialitate ale ordonatorilor secundari de credite, pentru

unităţile din subordine, şi se vizează pentru control financiar preventiv propriu de către şefii organelor
financiare ale ordonatorului secundar de credite;

c) pentru armamentul din dotarea proprie, precum şi pentru cel provenit din confiscări sau intrat,
potrivit legii, în proprietatea privată a statului, indiferent de competenţa de aprobare, listele mijloacelor
fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune se transmit ierarhic şi se avizează din punct de vedere
tehnic şi de compartimentul de specialitate din Direcţia logistică.
(2) Listele întocmite de unităţile din subordinea ordonatorilor secundari de credite, care se avizează şi de
către direcţiile centrale de specialitate cu atribuţii logistice, se înaintează către acestea după ce au fost
avizate din punct de vedere tehnic de compartimentul de specialitate al ordonatorului secundar de
credite, vizate pentru control financiar preventiv propriu de către şefii organelor logistice şi financiare de
la nivelul ordonatorului secundar de credite şi avizate pentru legalitate de către compartimentul juridic
al ordonatorului terţiar de credite, cu excepţia animalelor de serviciu şi a aparaturii medicale.

(3) În cazul mijloacelor fixe propuse pentru scoatere din funcţiune în condiţiile art. 11 lit. e), direcţiile
centrale de specialitate cu atribuţii logistice îşi dau acordul pe listele mijloacelor fixe propuse pentru
scoaterea din funcţiune numai după verificarea derulării procedurilor de redistribuire de către unităţile
din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror conducători au calitatea de
ordonatori terţiari de credite, precum şi de către unităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori
secundari de credite.

Articolul 18

(1) Conducătorii unităţilor/compartimentelor care avizează din punct de vedere tehnic listele cu
propuneri, atunci când apreciază că unele mijloace fixe înscrise în liste nu trebuie supuse acestei
operaţiuni, sunt obligaţi să facă precizări, în scris, privind modul de repunere în funcţiune a respectivelor
bunuri.

(2) În cazul când se consideră necesar, se verifică pe teren starea mijloacelor fixe propuse pentru
scoaterea din funcţiune şi realitatea datelor consemnate în documentele întocmite în acest scop.

Articolul 19

(1) După derularea procedurilor cuprinse la art. 17, listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din
funcţiune se prezintă, ierarhic, spre aprobare, ordonatorului principal, respectiv secundar de credite, de
către unităţile/compartimentele ai căror şefi le avizează din punct de vedere tehnic, însoţite de un
raport justificativ/de prezentare privind cauzele care determină scoaterea din funcţiune a mijloacelor
fixe respective, care se avizează pentru legalitate de către directorul Direcţiei juridice/compartimentul
juridic al ordonatorului secundar de credite şi se vizează pentru control financiar preventiv propriu de
către persoana desemnată din cadrul Direcţiei generale financiare/compartimentul financiar contabil al
ordonatorului secundar de credite.

(2) Pe toate filele listelor mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune se aplică ştampila
ordonatorului principal de credite, respectiv secundar de credite.

(3) În cazul mijloacelor fixe propuse pentru casare directă, direcţiile centrale de specialitate cu atribuţii
logistice, atunci când consideră necesar, fac precizări cu privire la casarea centralizată a acestora,
specificând centrele desemnate în acest sens. Bunurile se predau la centrele de casare împreună cu
listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, aprobate de cei în drept, şi copiile
rapoartelor justificative.
(4) Centrele de casare, la primirea bunurilor enunţate la alin. (3), emit documentele legale de primire,
după care dispun formarea unei comisii compuse din specialişti cu experienţă în domeniu, procedând la
casarea propriu-zisă a bunurilor.

Articolul 20

Prin raportul justificativ, întocmit în condiţiile art. 19, se propune aprobarea scoaterii din funcţiune a
mijloacelor fixe, simultan cu una dintre următoarele operaţiuni:

a) aplicarea procedurilor de valorificare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune, altele decât clădiri şi
terenuri;

b) casarea directă, în cazul următoarelor bunuri improprii valorificării:

1. armamentul şi aparatura electronooptică uzată, din dotarea proprie, precum şi bunurile cu regim de
"corp delict", cu situaţia juridică clarificată în urma unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă;

2. mijloacele de geniu-chimic cu utilizare strict militară;

3. mijloacele fixe care au fost avariate sau distruse prin accidente, incendii, calamităţi naturale ori în alte
împrejurări neprevăzute şi de neînlăturat şi ale căror costuri de reparaţie pentru repunerea în stare de
funcţionare, stabilite potrivit reglementărilor specifice, depăşesc 60% din valoarea de înlocuire a
acestora;

4. mijloacele fixe cu durată normală de utilizare depăşită/nedepăşită şi care, din cauza uzurii fizice şi
morale avansate, nu mai corespund din punct de vedere tehnico-economic şi al siguranţei în exploatare
sau sunt generatoare de noxe ori a căror funcţionare contravine altor reglementări legale în vigoare,
precum şi cele devenite atipice;

5. bunuri utilizate în activitatea aeronautică, cu resursa de exploatare expirată;

6. aparatura radiofonică, aparatura radiotelefonică, echipamente şi staţii radio şi radioreleu, aparatura

de secretizare, părţi sau ansamble din acestea ori componente speciale care, prin procedura de
valorificare, ar conduce la furnizarea de informaţii cu caracter secret;

7. mijloacele specifice de control şi supraveghere a traficului rutier - aparatură radar, etiloteste,

etilometre etc. - microscoape şi stereomicroscoape, aparatură pentru analize fizico-chimice şi de
biologie judiciară, sisteme de implementare şi comparare automată a urmelor/impresiunilor, sisteme
audio/video, aparatură foto şi de prelucrare a fotografiilor, mijloace tehnice de determinare a falsurilor;

8. animalele de serviciu care au contractat boli incurabile ori tare fizice, cu respectarea condiţiilor
prevăzute la art. 10 lit. b);

9. mijloacele specifice de supraveghere şi control al trecerii frontierei: aparate cu raze X pentru controlul
bagajelor şi coletelor poştale; aparate cu raze X pentru controlul scrisorilor şi trimiterilor poştale;
detectoare portabile de substanţe explozive; aparate de detectare a drogurilor; inventarul de complet al
laboratoarelor criminalistice; spectrografe pentru detectarea şi identificarea drogurilor şi explozibililor;
echipamente pentru înregistrarea rapidă a amprentelor; truse de măsurare a densităţii; echipamente de
supraveghere aflate în dotarea autospecialelor de supraveghere a frontierei pe principiul termoviziunii,
după delotizarea acestora; echipamente portabile de supraveghere cu intensificator de imagine/pe
principiul termoviziunii/pe principiul conversiei radiaţiei infraroşii; echipamente de detecţie radiaţii
nucleare/materiale radioactive; echipamente radiologice, altele decât cele medicale; echipamente
criminalistice aflate în dotarea autolaboratoarelor criminalistice, după delotizarea acestora.

----------

Pct. 9 al lit. b) a art. 20 a fost modificat de pct. 3 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

Articolul 21

După aprobarea de către ordonatorul principal, respectiv secundar de credite a listelor mijloacelor fixe
propuse pentru scoaterea din funcţiune, Direcţia logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi
tehnologia informaţiei sau Direcţia medicală, precum şi ordonatorii secundari de credite desfăşoară
următoarele activităţi:

a) restituie unităţilor emitente listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, în vederea
demarării procedurilor de valorificare de către unităţile deţinătoare, potrivit reglementărilor în vigoare,
a mijloacelor fixe scoase din funcţiune, altele decât clădiri şi terenuri;

b) stabilesc şi comunică, prin adresa de restituire a listelor mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din
funcţiune, destinaţia şi modul de folosire a mijloacelor fixe a căror scoatere din funcţiune nu a fost
aprobată, conform art. 18.

Articolul 22

După primirea listelor mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, aprobate, unităţile care
deţin mijloacele fixe desfăşoară următoarele activităţi:

a) valorifică mijloacele fixe scoase din funcţiune, altele decât clădiri şi terenuri, în conformitate cu
prevederile art. 23;

b) casează/demolează mijloacele fixe a căror casare/demolare directă a fost aprobată.

Capitolul IV Valorificarea bunurilor, altele decât clădiri şi terenuri

Articolul 23

Bunurile, altele decât clădiri şi terenuri, se valorifică în starea fizică în care se află sau ca bunuri rezultate
în urma dezmembrării sau demolării lor, astfel:

a) prin licitaţie publică deschisă cu strigare, selecţie de oferte, negociere directă, în condiţiile
Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase
din funcţiune, precum şi a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului
Administraţiei şi Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003, cu modificările şi
completările ulterioare;

b) prin valorificare directă fără organizare de licitaţie, în cazul în care producătorul sau alt ofertant
acceptă schimbarea bunului cu altul nou având aceeaşi destinaţie şi caracteristici tehnico-funcţionale cel
puţin egale cu ale bunului schimbat, această schimbare fiind supusă acceptării producătorului sau a altui
ofertant;

c) prin transmitere fără plată la alte instituţii publice sau la unităţi de cult aparţinând cultelor religioase
recunoscute în România.

Articolul 24

(1) Armamentul în stare de funcţionare, cu regim de "corp delict", cu situaţia juridică clarificată, care nu
poate intra în dotarea structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor se valorifică în conformitate
cu reglementările cu caracter intern privind evidenţa, evaluarea în vederea valorificării, asigurarea
dotării cu armament şi muniţii a persoanelor fizice şi instituţiilor publice, precum şi destinaţia
armamentului, muniţiilor şi materialelor explozive, provenite din confiscări sau intrate, potrivit legii, în
proprietatea privată a statului.

(2) Armamentul cu regim de "corp delict" aflat la starea de casare poate fi valorificat, în condiţiile legii, în
vederea transformării acestuia în obiecte de panoplie sau de muzeu, dacă există solicitări în acest sens,
după informarea în scris a Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, respectiv a direcţiilor
judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional.

Secţiunea 1 Valorificarea prin vânzare sau schimb a bunurilor

Articolul 25

(1) După aprobarea listelor cuprinzând mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, respectiv
a rapoartelor de disponibilizare a bunurilor materiale, altele decât mijloace fixe, ordonatorii secundari
de credite şi unităţile din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror conducători au
calitatea de ordonatori terţiari de credite dispun unităţilor din subordine care deţin bunurile respective
valorificarea acestora prin vânzare, organizată în conformitate cu prevederile Regulamentului privind
organizarea şi desfăşurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, precum şi a
celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Conducătorul unităţii organizatoare numeşte cu cel puţin 30 de zile înainte de data deschiderii
procedurii o comisie formată din minimum 3 membri cu experienţă profesională şi probitate morală.
Aceştia trebuie să fie specialişti din domeniul logistic, juridic şi financiar.

(3) Procedura de valorificare se poate organiza şi prin bursele de mărfuri.

Articolul 26

Preţul iniţial de vânzare se stabileşte conform precizărilor cuprinse în anexa nr. 3, de către comisia de
evaluare constituită în acest scop. Aceasta întocmeşte un raport de evaluare conform modelului
prevăzut în anexa nr. 4, care se supune aprobării conducătorului unităţii ce are calitatea de ordonator de
credite, potrivit prevederilor art. 10 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor
pentru valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, precum şi a celor scoase din rezervele proprii, aflate
în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
81/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 27

(1) În situaţia în care bunurile nu au putut fi valorificate în conformitate cu prevederile art. 23 lit. a),
acestea pot fi valorificate direct fără organizare de licitaţie, conform prevederilor art. 23 lit. b), cu
aprobarea ordonatorului superior de credite, prin schimbarea acestora cu bunuri noi având aceeaşi
destinaţie şi caracteristici tehnico-funcţionale cel puţin egale cu ale bunului schimbat.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) diferenţele de preţ se aprobă de ordonatorul superior de credite, la
propunerea ordonatorului de credite care are bunurile în administrare, pe baza testării pieţei efectuată
de persoanele cu atribuţii logistice desemnate de acesta.

(3) Valorificarea directă fără organizare de proceduri de valorificare poate fi aprobată înainte de
desfăşurarea altei proceduri, de către ordonatorul principal de credite, la propunerea motivată,
transmisă pe cale ierarhică de ordonatorul de credite în a cărui administrare nemijlocită se află acestea.

(4) Propunerea prevăzută la alin. (3) trebuie să cuprindă criterii de eficienţă tehnico-economică, precum
şi documente care să ateste existenţa confirmării producătorului sau a potenţialilor ofertanţi privind
realizarea operaţiunii de schimb.

Articolul 28

Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării,
dezmembrării sau dezafectării unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri au destinaţia prevăzută
de dispoziţiile legale în vigoare.

Secţiunea a 2-a Transmiterea fără plată a bunurilor

Articolul 29

(1) Bunurile scoase din funcţiune sau disponibilizate, aflate în stare de funcţionare, care nu au fost
valorificate în conformitate cu prevederile art. 23 lit. a) şi b), se supun procedurii de transmitere fără
plată. În acest sens, Direcţia logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei,
Direcţia medicală, respectiv ordonatorii secundari de credite, în baza comunicărilor primite de la
unităţile deţinătoare, informează prin intermediul publicităţii alte instituţii publice sau unităţi de cult
aparţinând cultelor religioase recunoscute în România care ar putea fi interesate despre posibilitatea
preluării fără plată a bunurilor respective aflate în stare de funcţionare.

(2) Publicitatea în vederea transmiterii fără plată a bunurilor scoase din funcţiune care nu au fost
valorificate se realizează pe internet astfel:

a) pe pagina web a fiecărui ordonator secundar de credite, inclusiv pentru structurile din subordinea sa,
respectând reglementările interne, emise la nivelul ordonatorului secundar de credite, pentru
activitatea de publicare pe internet;

b) pe pagina web principală a Ministerului Administraţiei şi Internelor - www.mai.gov.ro - pentru

unităţile din aparatul central şi ordonatorii terţiari de credite din finanţarea ordonatorului principal de
credite, în conformitate cu Metodologia de lucru pentru actualizarea site-ului web al Ministerului
Administraţiei şi Internelor, aprobată de conducerea ministerului. Publicarea pe pagina web centrală a
ministerului se face numai cu avizul Direcţiei informare şi relaţii publice, care transmite, în format
electronic, Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei lista mijloacelor fixe destinate
transmiterii fără plată, în vederea publicării;

c) în afara datelor de identificare a bunurilor respective - categoria, marca, tipul, seria de identificare
pentru mijloacele fixe, respectiv denumirea şi cantitatea pentru celelalte bunuri - se menţionează:
unitatea deţinătoare, adresa, persoanele de legătură, coordonatele acestora. Aceste liste se transmit şi
pe suport magnetic unităţilor desemnate să avizeze conţinutul paginilor web;

d) anunţurile prevăzute la lit. a) şi b) se publică pe internet timp de 30 de zile.

(3) Pentru animalele de serviciu şi de reproducţie care, potrivit constatărilor personalului ce îndeplineşte
atribuţii de medic veterinar oficial pentru unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi-au pierdut
aptitudinile specifice şi nu au fost valorificate conform prevederilor prezentelor instrucţiuni, unitatea
care deţine în evidenţă aceste animale asigură publicarea ofertei pentru cedarea cu titlu gratuit şi într-
un ziar de mare tiraj.

Articolul 30

Solicitările de preluare fără plată a bunurilor scoase din funcţiune se adresează direct ordonatorului de
credite care le administrează.

Articolul 31

Pentru bunurile cu specific strict militar se informează numai instituţiile publice din sistemul de apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională, Poliţia Comunitară şi serviciile publice de pază din cadrul consiliilor
judeţene.

Articolul 32

(1) Bunurile solicitate în scris în termenul maxim de 30 de zile de la data comunicării se transmit, fără
plată, de către unităţile deţinătoare, pe bază de proces-verbal de predare-preluare, întocmit conform
modelului prevăzut în anexa nr. 5, aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care
a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv, precum şi de ordonatorul de credite care îl are în
administrare şi vizat pentru control financiar preventiv propriu de către organul financiar al acestuia.

(2) Solicitările de preluare fără plată a bunurilor scoase din funcţiune, formulate de autorităţile
administraţiei publice locale, se avizează de prefect şi se însoţesc de hotărârea consiliului local sau a
consiliului judeţean, după caz, din care să reiasă necesitatea şi destinaţia bunurilor respective.

Articolul 33

În cazul transmiterii fără plată sau vânzării vehiculelor, unităţile deţinătoare au obligaţia să predea,
odată cu mijlocul de transport, cartea de identitate a vehiculului, din care să rezulte radierea din
evidenţă a numerelor de înregistrare de către Baza pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor din cadrul
Direcţiei economico-administrative, în conformitate cu prevederile normativului privind asigurarea
tehnică de autovehicule.

Articolul 34

În situaţia în care mijlocului de transport valorificat nu i-a fost eliberată carte de identitate, structura
deţinătoare are obligaţia de a elibera noului proprietar o adeverinţă din care să rezulte că vehiculul a
fost înregistrat în sistem propriu M.A.I. şi care serveşte pentru înmatriculare organelor abilitate conform
legii.

Articolul 35

(1) Animalele de serviciu şi de reproducţie care, potrivit constatărilor personalului ce îndeplineşte

atribuţii de medic veterinar oficial pentru unităţile Ministerului Afacerilor Interne, şi-au pierdut
aptitudinile specifice şi nu au fost valorificate conform prevederilor prezentelor instrucţiuni se pot ceda
cu titlu gratuit către persoane fizice sau juridice, în termen de 15 zile de la data parcurgerii procedurilor
de valorificare, la solicitarea acestora, pe baza aprobării ordonatorului de credite. Conductorii câinilor de
serviciu şi îngrijitorii cailor de serviciu scoşi din funcţiune şi nevalorificaţi au prioritate la preluarea
acestora cu titlu gratuit. Documentul care stă la baza cedării cu titlu gratuit la persoane juridice/fizice
este procesul-verbal de predare-preluare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5a.

----------

Alin. (1) al art. 35 a fost modificat de pct. 4 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

(2) Unitatea care deţine în evidenţă animalele prevăzute la alin. (1) asigură publicitatea pentru cedarea
cu titlu gratuit, în condiţiile prevăzute la art. 29 alin. (3).

(3) Măsurile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b) privind animalele de serviciu şi de reproducţie care au
contractat boli incurabile sau tare fizice ori nu au putut fi cedate cu titlu gratuit potrivit alineatelor
precedente se stabilesc, potrivit constatărilor proprii, de către personalul de specialitate prevăzut la alin.
(1), cu respectarea prevederilor legale privind protecţia animalelor.

(4) Prevederile prezentului articol se aplică şi tineretului canin şi cabalin, cu vârste cuprinse până la 1 an
şi 6 luni la câini şi până la 3 ani împliniţi la cai, care prezintă deficienţe de creştere şi dezvoltare, lipsa
caracterelor de rasă, lipsa aptitudinilor de serviciu, retivitate.

Articolul 36

(1) Mijloacele de transport care nu au fost vândute prin licitaţie, selecţie de oferte sau negociere directă,
valorificate direct fără organizare de licitaţie ori care nu au fost transmise fără plată altor instituţii
publice sau unităţilor de cult religios recunoscute în România pot fi valorificate, cu aprobarea
ordonatorului de credite care le are în administrare, prin operatori economici autorizaţi care au ca
obiect de activitate achiziţionarea de materiale refolosibile. În acest sens se solicită, în scris, oferte de
preţ de la operatorii economici autorizaţi care au ca obiect de activitate achiziţionarea de materiale
refolosibile, respectiv activităţi de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz, în conformitate cu
prevederile art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor
scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens, la nivelul fiecărei unităţi
deţinătoare de astfel de vehicule se constituie o comisie care analizează ofertele ţinând cont inclusiv de
eventualele cheltuieli de transport, urmând ca negocierea de preţ să se facă cu operatorul economic
care a depus cea mai bună ofertă. În situaţia în care pe raza judeţului/municipiului Bucureşti nu este
autorizat decât un singur operator economic, negocierea se face cu acesta.

(2) Scăderea din evidenţa contabilă a bunurilor care se valorifică astfel se face în baza procesului-verbal
de negociere, a avizului de însoţire a mărfii şi a facturii la care se anexează copie după certificatul de
distrugere emis în condiţiile specificate în art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, de către operatorul economic specializat şi autorizat care a
preluat vehiculul.

(3) Certificatul de distrugere în original se foloseşte pentru radierea din circulaţie a mijlocului de
transport.

Articolul 37

(1) Bunurile materiale, altele decât mijloacele fixe, ce nu au putut fi valorificate în conformitate cu
prevederile art. 23 se declasează şi casează conform prezentelor instrucţiuni.

(2) În cazul mijloacelor fixe scoase din funcţiune, ce nu au putut fi valorificate în conformitate cu
prevederile art. 23, acestea se casează conform prezentelor instrucţiuni şi se valorifică, sub formă de
deşeuri, prin operatori economici autorizaţi care au ca obiect de activitate achiziţionarea de materiale
refolosibile. Înainte de casarea mijloacelor de transport, indiferent de modalitatea aprobată odată cu
scoaterea din funcţiune, structura deţinătoare poate desfăşura procedura prevăzută la art. 36, privind
predarea acestora la operatorii autorizaţi să primească vehicule scoase din uz, în condiţiile
reglementărilor în vigoare.
(3) Bunurile transmise fără plată sau vândute se scad din evidenţă conform reglementărilor contabile în
vigoare.

(4) În cazul transmiterii fără plată sau vânzării autovehiculelor care nu au cărţi de identitate, unitatea
deţinătoare achită taxa percepută de Registrul Auto Român de la titlul II "Bunuri şi servicii", articolul
bugetar 20.30 "Alte cheltuieli" alin. 20.30.30 "Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii".

(5) În cazul mijloacelor de transport auto, de mobilitate navală şi căi ferate valorificate în condiţiile
prezentelor instrucţiuni se respectă prevederile legale privind radierea numerelor de înregistrare sau de
înmatriculare, după caz.

(6) La predarea-primirea fără plată a bunurilor, conducătorii unităţilor care au calitatea de ordonator de
credite, împreună cu şefii compartimentelor financiar-contabile, răspund de înregistrarea în evidenţele
contabile a operaţiunilor privind ieşirea, respectiv intrarea în gestiune a bunurilor.

(7) La întocmirea documentelor aferente operaţiunii de transmitere fără plată - raport de disponibilizare,
proces-verbal de predare-preluare - în coloana destinată valorii de transmitere se trece valoarea de
intrare contabilă a bunurilor în cauză.

Capitolul V Casarea mijloacelor fixe

Articolul 38

Casarea mijloacelor fixe se aprobă de către ordonatorul superior de credite bugetare, după caz.

Articolul 39

(1) Casarea mijloacelor fixe din gestiunile unităţilor care sunt administrate nemijlocit de ordonatorii
secundari de credite, precum şi cele din gestiunile unităţilor din finanţarea directă a ordonatorului
principal de credite ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite se realizează de
către o comisie stabilită în acest scop şi cu aprobarea ordonatorului de credite care are în evidenţă
mijloacele fixe.

(2) Lista întocmită conform modelelor prevăzute în anexele nr. 2a şi 2b pentru mijloacele fixe aprobate
la scoatere din funcţiune cu casare directă, respectiv conform modelelor prevăzute în anexa nr. 6 pentru
cele care au fost aprobate la scoatere din funcţiune cu aplicarea procedurilor de valorificare şi nu au
putut fi valorificate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, aprobată potrivit competenţelor
legale, constituie documentul în baza căruia se execută casarea. Ulterior, comisia nominalizată în listă
întocmeşte procesul-verbal de casare pe care îl prezintă spre aprobare ordonatorului de credite al
unităţii gestionare, vizat pentru control financiar preventiv propriu de organul financiar al aceleiaşi
unităţi. Procesul-verbal de casare este documentul prin care se scad din evidenţa contabilă bunurile
casate şi se înregistrează materialele rezultate.

Articolul 40
Mijloacele fixe, cu excepţia celor aprobate direct pentru casare/demolare conform art. 20 lit. b), se
propun pentru casare numai dacă au fost scoase din funcţiune şi nu au putut fi valorificate sau transmise
fără plată în condiţiile prezentelor instrucţiuni.

Articolul 41

Mijloacele fixe care fac obiectul unei cauze civile sau penale se propun pentru casare numai după ce
hotărârea instanţei de judecată a rămas definitivă şi irevocabilă.

Articolul 42

(1) Listele cu propunerile de casare a mijloacelor fixe se întocmesc, conform modelului prevăzut în anexa
nr. 6, pe compartimente de specialitate, de către persoanele care ţin evidenţa acestora, la
ordinul/dispoziţia şefilor compartimentelor de resortul cărora sunt bunurile respective. În cazul
aprobării casării directe în condiţiile art. 20 lit. b), nu se mai întocmesc liste cu propuneri, casarea
executându-se în baza listei mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, aprobată de
ordonatorul principal sau secundar de credite.

(2) Confirmarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 40 pentru casarea mijloacelor fixe se face de
către şeful compartimentului de resortul căruia sunt bunurile respective, prin avizarea listelor cu
propuneri de casare.

Articolul 43

(1) Listele cu propuneri de casare se verifică şi se semnează de către şeful formaţiunii logistice/similar, se
vizează pentru control financiar preventiv propriu de către organul financiar, după care se prezintă
conducătorului unităţii care are calitatea de ordonator de credite, însoţite de propuneri privind
componenţa comisiei de casare.

(2) Propunerile privind comisia de casare se fac avându-se în vedere faptul că trebuie să fie compusă din
minimum 3 persoane, dintre care cel puţin două să aibă cunoştinţe de specialitate.

(3) Gestionarii din a căror gestiune sunt bunurile, precum şi contabilii care ţin evidenţa gestiunii
respective nu pot face parte din comisia de casare.

(4) După obţinerea acordului conducătorului unităţii, persoanele desemnate în compunerea comisiei de
casare se înscriu în capitolul corespunzător din listele cu propuneri de casare.

(5) În cazul lipsei de personal cu cunoştinţe de specialitate în domeniu, conducătorul unităţii poate
solicita numirea în comisia de casare a mijloacelor fixe a unor persoane din alte structuri ale Ministerului
Administraţiei şi Internelor.

Articolul 44

(1) Listele cu propuneri de casare se însoţesc în mod obligatoriu de un raport explicativ privind
propunerile de casare, care trebuie să motiveze, succint, îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 40.
(2) Raportul explicativ se întocmeşte de şeful compartimentului de resortul căruia sunt mijloacele fixe în
cauză, verificat de şeful formaţiunii logistice/similar şi semnat de conducătorul unităţii.

(3) Raportul explicativ întocmit pentru listele ce conţin bunuri provenite de la "corp delict" se avizează
pentru legalitate de compartimentul juridic al unităţii.

Articolul 45

La primirea listelor cu propuneri de casare vizate de şeful organului financiar, conducătorul unităţii care
are calitatea de ordonator terţiar de credite le semnează şi le înaintează eşaloanelor superioare în
vederea obţinerii aprobării ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz.

Articolul 46

(1) Listele cu propuneri de casare se avizează din punct de vedere tehnic, după caz, de directorul
Direcţiei logistice, Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, Direcţiei medicale,
fiecare pentru bunurile de resortul propriu, şi respectiv de adjuncţii pentru logistică/similar, şeful
compartimentului medical şi şeful compartimentului transmisiuni şi informatică din cadrul unităţilor ai
căror conducători au calitatea de ordonator secundar de credite.

(2) Listele menţionate la alin. (1) se vizează pentru control financiar preventiv propriu, potrivit
competenţelor, de către persoana desemnată din cadrul Direcţiei generale financiare, respectiv şeful
organului financiar al ordonatorului secundar de credite.

(3) Cu ocazia avizării, unităţile menţionate la alin. (1) pot desemna, dacă apreciază necesar, un delegat
care să asiste la executarea casării propriu-zise. Numele delegatului împuternicit se înscrie pe lista cu
propuneri de casare.

(4) Delegatul împuternicit are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte şi controlează modul de executare a operaţiunii de casare, în sensul respectării

prevederilor prezentelor instrucţiuni şi a dispoziţiilor tehnice de casare elaborate de unităţile centrale de
specialitate cu atribuţii logistice;

b) în situaţii justificate, poate dispune sistarea acţiunii, despre care raportează imediat unităţii centrale
de specialitate care l-a desemnat şi care decide în consecinţă;

c) confirmă prin semnarea procesului-verbal de casare că operaţiunea de casare propriu-zisă a

materialelor s-a efectuat cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

Articolul 47

(1) După respectarea procedurilor cuprinse la art. 46, listele cu propuneri de casare se prezintă spre
aprobare ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, de către unităţile/compartimentele
care le-au avizat din punct de vedere tehnic, însoţite de un raport justificativ privind cauzele care
determină casarea bunurilor respective, care se vizează pentru control financiar preventiv propriu de
persoana desemnată din cadrul Direcţiei generale financiare, respectiv organul financiar al ordonatorului
secundar de credite şi se avizează pentru legalitate de către directorul Direcţiei juridice, respectiv şeful
compartimentului juridic al ordonatorului secundar de credite.

(2) Pe toate filele listelor cu propuneri de casare se aplică ştampila ordonatorului principal sau secundar
de credite, după caz.

Articolul 48

(1) Listele cu propunerile de casare, aprobate de ordonatorul principal sau secundar de credite, se
restituie de către unităţile centrale de specialitate cu atribuţii logistice, respectiv de organele de
specialitate ale ordonatorului secundar de credite, unităţilor care le-au înaintat, în vederea executării
casării propriu-zise.

(2) Pentru mijloacele fixe a căror casare nu a fost aprobată, organele care au avut competenţa de avizare
sunt obligate să comunice, prin adresa de restituire, destinaţia şi modul de folosire a bunurilor în cauză.

Articolul 49

(1) Casarea propriu-zisă a mijloacelor fixe se execută de către comisia care a fost numită de ordonatorul
principal sau secundar de credite, cu ocazia aprobării listei cu propunerile de casare. Modificarea
componenţei comisiei se face numai în cazuri bine justificate, cu aprobarea ordonatorului principal sau
secundar de credite, după caz.

(2) În cazul demolării construcţiilor, comisia de casare urmăreşte ca operaţiunile efective să se realizeze
în regie proprie sau prin intermediul unor întreprinderi specializate, cu respectarea legislaţiei în
domeniu.

(3) Casarea propriu-zisă a mijloacelor fixe de natura armamentului şi tehnicii de luptă se poate face şi de
către operatorii economici autorizaţi în producerea şi comercializarea de astfel de mijloace tehnice,
conform legii, în baza unui contract încheiat între operatorul economic autorizat şi unitatea deţinătoare
a bunurilor în cauză, cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice.

(4) Casarea propriu-zisă a vehiculelor rutiere se poate executa numai la unităţile din structură autorizate
în acest sens. La nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor, unitatea autorizată este Baza de
Asigurare Tehnică a Misiunilor din cadrul Direcţiei economico-administrative.

Articolul 50

(1) Comisia de casare a mijloacelor fixe are următoarele obligaţii:

a) să verifice, obiect cu obiect, pentru a se convinge dacă bunurile au fost propuse pentru casare ca
urmare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 40;

b) să urmărească existenţa ansamblurilor, subansamblurilor, părţilor componente şi a altor elemente ale

bunurilor respective, inclusiv a celor din inventarele de complet. În cazul când se constată lipsa
nejustificată a unora din acestea, bunurile în cauză se casează numai după executarea cercetării
administrative;

c) să execute casarea propriu-zisă, potrivit normelor tehnice în vigoare şi să stabilească părţile

componente, piesele şi materialele refolosibile ce trebuie recuperate;

d) să respingă de la casare bunurile care nu îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 40;

e) să verifice dacă listele cu propuneri de casare au toate avizele şi aprobările prevăzute la art. 46 şi 47;

f) să îşi desfăşoare activitatea în prezenţa tuturor membrilor comisiei, pe timpul operaţiunii de casare;

g) să evalueze componentele - ansambluri, subansambluri, piese etc. - rezultate în urma dezmembrării

care pot fi folosite în starea în care se află sau prin recondiţionare;

h) să întocmească procesul-verbal de scoatere din funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi

casare a unor bunuri, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7, şi să îl supună aprobării celor în drept.

(2) În cazul demolării construcţiilor, comisia de casare îndeplineşte obligaţiile de la alin. (1) lit. a), b), d),
e), g), h).

Articolul 51

(1) Casarea propriu-zisă a mijloacelor fixe se execută în unitatea în a cărei evidenţă sunt bunurile
respective.

(2) Unităţile centrale de specialitate cu atribuţii logistice şi ordonatorii secundari de credite pot dispune,
după caz, ca operaţia de casare a unor mijloace fixe să se efectueze în centre de casare, în funcţie de
cantitatea şi regimul bunurilor, economicitatea şi operativitatea acţiunii, posibilităţile tehnice sau alte
criterii de acest gen.

(3) În situaţia în care ordonatorul de credite are în administrare mijloace fixe pentru care nu are
capacitatea tehnică de a efectua operaţiuni de dezmembrare şi casare, se organizează proceduri de
achiziţie a unor astfel de servicii.

(4) În cazul unităţilor care au scos din funcţiune mijloace fixe de mobilitate navală sau căi ferate şi care
nu au putut fi valorificate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, acestea solicită fonduri care
să le permită organizarea unei proceduri de achiziţie pentru prestarea de servicii pentru lucrarea de
dezmembrare şi casare efectivă. Aceste operaţiuni se execută în prezenţa comisiei de casare a unităţii
deţinătoare.

(5) Demolarea construcţiilor de orice fel se face în condiţiile prezentelor instrucţiuni, cu respectarea
avizelor stabilite de dispoziţiile legale referitoare la protejarea şi valorificarea materialelor, obiectelor,
instalaţiilor şi altor elemente de interes istoric, artistic, documentar, memorial sau tehnico-ştiinţific.

(6) Un exemplar al documentelor care să ateste aprobarea pentru demolarea construcţiei şi efectuarea
acesteia se înaintează Direcţiei logistice pentru actualizarea evidenţei de cadastru.
Articolul 52

Mijloacele fixe existente în afara unităţii se casează acolo unde se găsesc, dacă aducerea lor în unitate
generează cheltuieli suplimentare sau nu este posibilă.

Articolul 53

Operaţiunile de dezmembrare, demontare, desfacere, tăiere, spargere sau alte modalităţi de casare a
bunurilor se fac conform normelor tehnice în vigoare, astfel încât obiectul să îşi piardă forma iniţială,
asigurându-se recuperarea ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor componente, care pot fi folosite
în starea fizică în care se află sau prin recondiţionare.

Articolul 54

(1) Părţile componente - ansambluri, subansambluri, piese etc. - rezultate în urma operaţiunii propriu-
zise de casare, care pot fi folosite în starea fizică în care se află sau prin recondiţionare, se identifică şi se
evaluează de către comisia de casare.

(2) Evaluarea părţilor componente se face avându-se în vedere utilitatea, preţul pieţei, valoarea
bunurilor din aceeaşi grupă de produse cu caracteristici identice/similare, gradul de uzură.

Articolul 55

(1) Piesele şi materialele rezultate în urma operaţiunii de casare care nu sunt necesare unităţilor pot fi
valorificate conform prevederilor cap. IV secţiunea 1.

(2) Materialele de natura deşeurilor rezultate în urma procesului de casare, care nu sunt necesare
unităţii, se pot valorifica direct, prin operatori economici autorizaţi, care au ca obiect de activitate
achiziţionarea de astfel de materiale.

Articolul 56

Materialele care nu se pot folosi în cadrul unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nici nu se
pot valorifica prin operatorii economici autorizaţi care au ca obiect de activitate achiziţionarea de astfel
de materiale se distrug, consemnându-se despre aceasta în procesul-verbal încheiat de comisia de
casare. Distrugerea bunurilor se face cu respectarea normelor legale în vigoare privind protecţia
mediului.

Articolul 57

(1) Rezultatul operaţiunii de casare propriu-zisă se consemnează într-un proces-verbal întocmit conform
modelului prevăzut în anexa nr. 7. Tabelele cuprinse în modelul de proces-verbal de scoatere din
funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi casare a unor bunuri materiale se completează,
după caz, numai în situaţia în care comisia de casare constată existenţa unor bunuri care fac obiectul
acestora. Comisia de casare semnează pe fiecare filă a procesului-verbal.
(2) Procesul-verbal de scoatere din funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi casare a unor
bunuri se înregistrează la secretariatul unităţii unde s-a executat casarea.

(3) Casarea propriu-zisă a animalelor de serviciu se efectuează în prezenţa comisiei stabilite de

conducerea unităţii deţinătoare şi a medicului veterinar oficial din structurile Ministerului Administraţiei
şi Internelor specializate. Scăderea din gestiunea unităţii deţinătoare se face în baza procesului-verbal de
predare-primire întocmit cu ocazia executării operaţiunii de eutanasiere, al cărui model este prevăzut în
anexa nr. 7a.

Articolul 58

Documentaţia privind casarea bunurilor cuprinde următoarele acte:

a) procesul-verbal de scoatere din funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi casare a unor
bunuri materiale, după caz;

b) listele cu propuneri de casare sau, după caz, listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din
funcţiune, avizate şi aprobate de cei în drept;

c) delegaţia de împuternicire a delegatului desemnat conform prevederilor art. 46 alin. (3);

d) documentele de predare pentru bunurile care au fost predate la unităţile care au ca obiect de
activitate achiziţionarea de astfel de materiale. În cazul casării unor autovehicule în documente se
consemnează seria şasiului predat.

Articolul 59

(1) Procesul-verbal de scoatere din funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi casare a unor
bunuri materiale se întocmeşte în două exemplare şi, împreună cu anexele, după vizarea pentru control
financiar preventiv propriu de către organul financiar propriu, se supune aprobării conducătorului
unităţii care are calitatea de ordonator de credite.

(2) După aprobare, cele două exemplare se ştampilează pe fiecare filă, exemplarul nr. 1 se predă la
compartimentul financiar-contabil, iar exemplarul nr. 2 rămâne la compartimentul logistic de resortul
căruia sunt bunurile respective.

Articolul 60

Scăderea din evidenţă a bunurilor casate şi înregistrarea în evidenţă a ansamblurilor, subansamblurilor,

pieselor componente şi a celorlalte materiale refolosibile rezultate se face pe baza procesului-verbal de
scoatere din funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi casare a unor bunuri, semnat, vizat şi
aprobat de cei în drept.

Articolul 61
Justificarea predării unor materiale sau piese la unităţile care au ca obiect de activitate achiziţionarea de
asemenea materiale sau piese se face potrivit reglementărilor privind evidenţa cantitativ-valorică în
unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Capitolul VI Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe

Articolul 62

(1) Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, se aprobă de ordonatorul
superior de credite bugetare, după caz.

(2) Nu se propun pentru declasare şi casare bunurile materiale, altele decât mijloacele fixe rezultate din
procesul de reparaţii sau ca urmare a îndeplinirii normelor de utilizare şi care sunt retrase ca deşeuri -
piese de schimb, materiale - şi care se valorifică prin operatori economici autorizaţi care au ca obiect de
activitate achiziţionarea de materiale refolosibile, în starea în care se află, în conformitate cu prevederile
Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase
din funcţiune, precum şi a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului
Administraţiei şi Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003, cu modificările şi
completările ulterioare.

Articolul 63

Bunurile materiale, altele decât mijloacele fixe, se propun pentru declasare şi casare numai dacă
îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) au îndeplinit durata de serviciu şi au devenit inutilizabile ca urmare a gradului avansat de uzură, iar
prin recondiţionare nu mai pot fi readuse la parametrii corespunzători sau nu mai prezintă siguranţă sau
precizie în exploatare, iar repararea nu este posibilă prin înlocuirea unor părţi sau piese cu altele noi;

b) piesele de schimb necesare reparaţiei nu mai sunt fabricate de către producători şi nici nu se mai
găsesc în reţeaua comercială;

c) au un grad avansat de uzură sau sunt depăşite din punctul de vedere al conţinutului, aceste condiţii
fiind aplicabile pentru filme, pelicule de cinema, diafilme, diapozitive, discuri fotografice, cărţi, broşuri,
pliante, bunuri de reprezentare, planşe, ştampile, sigilii, insigne şi altele asemenea, cu excepţia celor
care prezintă interes documentar istoric;

c^1) substanţele speciale pentru stingerea incendiilor şi-au pierdut caracteristicile fizico-chimice şi drept
urmare au fost declarate necorespunzătoare pe baza analizelor de laborator şi a rapoartelor de
încercare emise de organisme abilitate în acest sens;

----------

Lit. c^1) a art. 63 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.
d) organismele abilitate - metrologie, ISCIR - au constatat că nu se mai pot repara, au interzis folosirea
sau exploatarea în continuare, ca urmare a modificării parametrilor funcţionali şi de siguranţă la
aparatura sau sculele a căror funcţionare, potrivit legii, este supusă avizului acestor organe;

e) au fost disponibilizate şi nu au putut fi valorificate în condiţiile legislaţiei în domeniu;

f) a fost interzisă utilizarea în procesul de instrucţie, fiind declarate periculoase, prin dispoziţii ale
Direcţiei logistice pe baza rezultatelor analizelor fizico-chimice, verificărilor de laborator şi tragerilor
experimentale periodice. Această condiţie se aplică muniţiilor, explozivilor, materialelor de geniu şi
chimice;

g) nu au dat rezultate corespunzătoare în urma activităţilor de experimentare, avizare sau omologare.

Această condiţie se aplică modelelor experimentale, prototipurilor şi seriilor zero;

h) provin din confiscări sau sunt intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului - armament,
muniţii, mijloace explozive şi de dare a focului şi chimice periculoase - cu situaţia juridică clarificată şi
care nu fac obiectul introducerii în dotarea unităţilor, a transferului fără plată către alte unităţi publice
sau al valorificării;

i) au devenit inutilizabile ca urmare a uzurii morale sau fizice avansate, precum şi în situaţiile când au
fost avariate sau distruse, indiferent de cauză;

j) piesele de schimb care au devenit atipice ca urmare a scoaterii din înzestrare a mijloacelor de
transport şi utilajelor;

k) bunurile de resortul echipamentului, distribuite conform normelor legale în vigoare, după îndeplinirea
duratei minime de serviciu, pe baza analizei şi propunerilor comisiei de inventariere;

l) bunurile de natura echipamentului devenite atipice;

m) tineretul canin şi cabalin, cu vârste până la 1 an şi 6 luni la câini şi până la 3 ani împliniţi la cai, care
prezintă tare dobândite ca urmare a unor boli incurabile.

Articolul 64

(1) Listele cu propunerile de declasare şi casare a unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, se
întocmesc de către compartimentele/persoanele care ţin evidenţa acestora, cu consultarea, acolo unde
situaţia o impune, şi a specialiştilor care cunosc caracteristicile tehnico-funcţionale ale bunurilor
respective.

(2) Propunerile se întocmesc după cunoaşterea şi analizarea rezultatelor inventarierii, întocmindu-se

liste separate pe compartimente de activitate şi pe nivele de competenţă, potrivit modelului prevăzut în
anexa nr. 8, care se prezintă conducătorului unităţii care are calitatea de ordonator de credite, în
vederea semnării şi înaintării către eşaloanele superioare.
(3) În cazul bunurilor materiale de resortul armament, muniţii şi tehnică specială, la care nu se poate
determina durata de folosinţă din cauza necunoaşterii anului de achiziţie sau a anului de fabricaţie, se va
lua în considerare anul de fabricaţie cel mai recent al unui produs identic sau anul cel mai recent în care
a fost achiziţionat un produs identic, aflat în dotare. Acest fapt se menţionează în Raportul tehnic
justificativ care însoţeşte documentele de declasare şi casare.

----------

Alin. (3) al art. 64 a fost introdus de pct. 6 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

Articolul 65

(1) La primirea listelor cu propuneri, conducătorul unităţii care are calitatea de ordonator de credite
numeşte, prin ordin de zi pe unitate/dispoziţie zilnică/document similar, o comisie de analiză compusă
din minimum 3 persoane, din care fac parte în mod obligatoriu: şeful formaţiunii logistice/similar, şeful
compartimentului de resortul căruia sunt bunurile în cauză, precum şi alţi specialişti care cunosc
caracteristicile tehnice şi funcţionale ale acestora.

(2) Gestionarii din a căror gestiune sunt bunurile, precum şi contabilii care ţin evidenţa gestiunii
respective nu pot face parte din comisia de analiză, dar sunt obligaţi să prezinte bunurile şi să dea
explicaţii referitoare la existenţa şi starea acestora.

Articolul 66

(1) Comisia de analiză verifică la faţa locului starea bunurilor propuse pentru declasare şi casare, pe de o
parte, şi datele cuprinse în documentaţia referitoare la acestea, pe de altă parte, după care completează
coloanele corespunzătoare din lista cu propunerile de declasare şi casare, întocmită conform modelului
prevăzut în anexa nr. 8, şi o semnează.

(2) Listele de declasare şi casare a bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, avizate şi semnate de
comisia de analiză, vizate pentru control financiar preventiv propriu de către organul financiar, se
aprobă de ordonatorul superior de credite.

(3) Pentru armament, muniţii, mijloace de marcare a focului, explozivi şi materiale explozive, din dotarea
proprie, precum şi pentru cele provenite din confiscări sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a
statului, indiferent de competenţa de aprobare, listele cu propuneri pentru declasare şi casare, avizate
de şeful structurii logistice şi vizate pentru control financiar preventiv propriu de şeful compartimentului
financiar-contabil de la nivelul ordonatorilor secundari de credite, se transmit ierarhic şi se avizează din
punct de vedere tehnic şi de compartimentul de specialitate din cadrul Direcţiei logistice. Cu ocazia
avizării, aceasta poate desemna, dacă apreciază necesar, un delegat care să asiste la executarea casării
propriu-zise. Numele delegatului împuternicit se înscrie pe lista cu propuneri pentru declasare şi casare.

Articolul 67
Listele cu propunerile de declasare şi casare a unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, se
însoţesc, în mod obligatoriu, după caz, de următoarele documente justificative:

a) tabele cu seriile armamentului şi ale altor materiale înseriate;

b) fişe de lot semnate pentru conformitate, ale bunurilor - muniţii, explozivi, materiale chimice - care au
fost interzise de la trageri, depozitare sau în procesul de instrucţie;

c) liste nominale, pentru publicaţii;

d) procese-verbale încheiate cu ocazia experimentărilor, avizărilor sau omologărilor, în cazul modelelor

experimentale, prototipurilor şi seriilor zero;

e) buletine de verificare metrologică, documente de autorizare ISCIR etc.;

f) alte documente stabilite de direcţiile centrale de specialitate cu atribuţii logistice;

g) raportul tehnic justificativ din care să rezulte explicit motivele pentru care bunurile, altele decât
mijloacele fixe, sunt propuse pentru declasare şi casare: pierderea caracteristicilor tehnice sau a
performanţelor, starea fizică a acestora, defecţiuni majore, dacă mai sunt în stare de funcţionare sau nu,
plus dotare, devenite atipice etc.; raportul tehnic justificativ se întocmeşte de şeful compartimentului de
resortul căruia sunt bunurile în cauză, se verifică de şeful formaţiunii logistice/similar şi se semnează de
conducătorul unităţii;

h) carnete de serviciu şi foi matricole, certificate sanitare veterinare, foi de observaţii şi tratament,
buletin de analiză, referate ale instructorilor, conductorilor calificaţi în probleme de dresaj, pentru
animalele de serviciu.

Articolul 68

În cazul bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, a căror casare intră în competenţa de aprobare
a ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, listele cu propuneri de declasare se avizează
din punct de vedere tehnic şi se vizează pentru control financiar preventiv propriu, conform prevederilor
art. 46, 47 şi art. 66 alin. (3).

Articolul 69

(1) După aprobarea de ordonatorul principal sau secundar de credite, listele întocmite conform
modelului prevăzut în anexa nr. 8 cu propuneri de declasare şi casare se restituie unităţilor de la care s-
au primit, în vederea executării casării propriu-zise, valorificării materialelor rezultate şi scăderii din
evidenţă a bunurilor casate.

(2) Pentru bunurile ale căror declasare şi casare nu au fost aprobate, organele care au obligaţia de
avizare trebuie să comunice, prin adresa de restituire a listelor, destinaţia şi modul de folosire a
bunurilor în cauză.

Articolul 70
(1) Casarea propriu-zisă a bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, se execută de către o comisie
numită prin ordin de zi pe unitate/dispoziţie zilnică/document similar de către conducătorul unităţii care
are calitatea de ordonator de credite, compusă din minimum 3 persoane, dintre care cel puţin două
persoane trebuie să aibă cunoştinţe de specialitate. Gestionarii nu pot face parte din comisia de casare,
iar scăderea din evidenţă a bunurilor casate şi înregistrarea deşeurilor rezultate se fac în baza
procesului-verbal de casare întocmit de comisia de casare, avizat pentru control financiar preventiv
propriu de organul financiar şi aprobat de conducătorul unităţii care are în evidenţă bunurile casate.

(2) Casarea propriu-zisă a bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, de natura armamentului,
tehnicii de luptă, muniţiilor, materialelor explozive şi de dare a focului, materialelor chimice periculoase,
se poate efectua şi de către operatorii economici autorizaţi în producerea şi comercializarea de astfel de
mijloace tehnice, conform legii, pe baza unui contract încheiat între operatorul economic şi unitatea
deţinătoare a bunurilor în cauză, cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice.

(3) În cazul lipsei de personal cu cunoştinţe de specialitate în domeniu, conducătorul unităţii poate
solicita numirea în comisia de casare a unor persoane din alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi
Internelor.

Articolul 71

Comisia de casare a bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, are următoarele obligaţii:

a) să verifice, obiect cu obiect, dacă bunurile propuse pentru casare îndeplinesc condiţiile prevăzute la
art. 63;

b) să execute casarea propriu-zisă, potrivit normelor tehnice în vigoare, şi să stabilească care sunt
materialele refolosibile ce trebuie recuperate;

c) să respingă de la casare bunurile care nu îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 63;

d) să verifice dacă listele cu propuneri de declasare şi casare au toate avizele şi aprobările necesare;

e) să întocmească procesul-verbal de casare a bunurilor, conform modelului prevăzut în anexele nr. 7 şi

7a şi să îl supună aprobării celor în drept.

Articolul 72

(1) Casarea propriu-zisă a bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, se execută în unitatea în a
cărei evidenţă sunt bunurile respective.

(2) În funcţie de specificul bunurilor, organele care avizează listele cu propuneri de declasare pot
dispune ca operaţiunea de casare să se execute în anumite unităţi/centre de casare.

Articolul 73
(1) Operaţiunile de dezmembrare, desfacere, tăiere, spargere sau alte modalităţi de casare se fac
conform normelor tehnice în vigoare astfel încât obiectul să îşi piardă forma iniţială, asigurându-se
recuperarea materialelor refolosibile.

(2) Excepţie fac deşeurile de echipamente electrice şi electronice, care se predau centrelor de colectare
în starea fizică în care se află, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente
electrice şi electronice.

(3) Materialele refolosibile rezultate în urma casării se înscriu în procesul-verbal de casare şi se

înregistrează în evidenţa contabilă a unităţii, urmând a primi destinaţia conform prevederilor legislaţiei
în vigoare.

Articolul 74

(1) Materialele care nu se pot folosi în cadrul unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nici nu
se pot valorifica prin operatorii economici autorizaţi care au ca obiect de activitate achiziţionarea de
astfel de materiale se distrug, consemnându-se despre aceasta în procesul-verbal de casare a mijloacelor
fixe/de declasare şi casare a unor bunuri materiale. Distrugerea materialelor care intră în aceste
categorii se face cu respectarea normelor legale în vigoare privind protecţia mediului.

(2) După caz, deşeurile pot fi predate gratuit sau contra cost operatorilor economici autorizaţi să le
distrugă, conform prevederilor legale în vigoare.

Articolul 75

După efectuarea operaţiunii de casare propriu-zisă se aplică în mod corespunzător prevederile art. 57-
61.

Articolul 76

(1) Unităţile au obligaţia să opereze în contabilitate modificările apărute în urma dezmembrării

mijloacelor fixe scoase din funcţiune şi casate şi să evidenţieze în conturi distincte sumele rezultate din
valorificarea acestora.

(2) Veniturile realizate din valorificarea bunurilor potrivit prezentelor instrucţiuni au destinaţia
prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare.

(3) În scopul eliminării cheltuielilor în valută determinate de transportul în ţară al bunurilor care
îndeplinesc condiţiile pentru scoaterea din funcţiune/declasare şi casare, aflate în dotarea birourilor
ataşaţilor de afaceri interne, se procedează la scoaterea din funcţiune/declasare şi casarea acestora la
posturi, pe timpul activităţilor de conducere, îndrumare şi control desfăşurate de structurile Ministerului
Afacerilor Interne cu atribuţii în domeniu.

----------
Alin. (3) al art. 76 a fost introdus de pct. 7 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

(4) Scoaterea din funcţiune/Declasarea, respectiv casarea bunurilor prevăzute la alin. (3) se efectuează
după primirea aprobării ordonatorului de credite, potrivit competenţelor, iar deşeurile rezultate în urma
casării se predau la serviciile de salubritate ale localităţii în care este prevăzut postul.

----------

──────────

Anexa 3

MODUL DE STABILIRE

a preţului iniţial de vânzare al bunurilor materiale disponibilizate,

altele decât clădiri şi terenuri

I. Evaluarea mijloacelor fixe de natura vehiculelor rutiere

Mijloacele fixe de natura vehiculelor rutiere (autovehicule, remorci şi semiremorci, inclusiv cele
speciale), se evaluează cu ajutorul relaţiei:

P(v) = P(a) x C(nt) x C(st)[1-0,6 x D(e)/D(n)],

în care:

P(v) - preţul iniţial de vânzare (preţul de începere a licitaţiei conform Hotărârii Guvernului nr. 81/2003
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor pentru valorificarea
bunurilor scoase din funcţiune, precum şi a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea
Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare), exprimat în lei;

P(a) - preţul actualizat al bunului, exprimat în lei la data evaluării, care se stabileşte astfel:

- pentru vehiculele aflate în fabricaţia curentă sau pe piaţă, se consideră preţul de achiziţie al bunului
respectiv la data evaluării;

- pentru vehiculele care nu se mai fabrică sau nu se mai află pe piaţă, preţul actualizat se obţine prin
aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului de inflaţie publicat de către Institutul Naţional de
Statistică în Buletinul statistic de preţuri, aferent perioadei de timp scurse de la data înregistrării valorii
contabile până la data evaluării, pentru grupa de produse corespunzătoare;
C(nt) - coeficientul de nivel tehnic, determinat cu relaţia: C(nt) = 1 - 0,03 x n, unde: n - vechimea în ani a
vehiculului rutier; pentru n mai mare sau egal cu 25 se va considera C(nt) = 0,25;

C(st) - coeficientul de stare tehnică (numai pentru autovehicule), care este variabil în funcţie de rulajul
autovehiculului şi va avea valori cuprinse în intervalul [1; 0,5], astfel:

- 1 când autovehiculul a efectuat un rulaj mai mic de 10.000 kilometri;

- 0,9 când autovehiculul a efectuat un rulaj cuprins între 10.001 şi 50.000 kilometri;

- 0,8 când autovehiculul a efectuat un rulaj cuprins între 50.001 şi 100.000 kilometri;

- 0,7 când autovehiculul a efectuat un rulaj cuprins între 100.001 şi 150.000 kilometri;

- 0,6 când autovehiculul a efectuat un rulaj cuprins între 150.001 şi 200.000 kilometri;

- 0,5 când autovehiculul a efectuat un rulaj de peste 200.001 kilometri;

D(e) - durata de exploatare, reprezentând vechimea vehiculului rutier exprimată în ani;

D(n) - durata normală de utilizare a vehiculului rutier exprimată în ani, conform reglementărilor în
vigoare.

În cazul în care este îndeplinită condiţia D(e) > 1,4 x D(n), se va aplica relaţia:

D(e)/D(n) = 1,4.

Preţul iniţial astfel obţinut poate fi corectat cu până la +/-10% de către comisia de evaluare pentru
fiecare vehicul, atunci când apreciază pe bază de argumente, că starea tehnică a vehiculului rutier
justifică modificarea preţului. În cazul modificării, preţul corectat devine preţul iniţial.

----------

Pct. I al anexei 3 a fost modificat de pct. 10 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

II. Evaluarea altor categorii de bunuri materiale

Evaluarea bunurilor materiale la care durata normală de utilizare depinde de durata de utilizare, starea
tehnică şi uzura morală, precum şi toate categoriile de bunuri de resortul armament, muniţii şi tehnică
specială, se va face cu formula:

P(v) = P(a) x C(ut) x C(st) x C(um),

unde P(v) şi P(a) sunt explicitaţi la pct. I, iar:

C(ut) - coeficient de utilizare, care reprezintă diminuarea valorii bunului din cauza funcţionării,
determinat în funcţie de numărul de ani în care a fost utilizat, având ca bază anul introducerii în dotare şi
anul scoaterii din funcţiune/declasării, având următoarele valori:

- 1 pentru bunurile care nu au fost utilizate. Pentru toate categoriile de muniţii nu se aplică coeficientul
1, indiferent de anul de fabricaţie;

- 0,9 pentru bunurile cu utilizare până la 2 ani inclusiv;

- 0,8 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 2 ani şi până la 5 ani inclusiv;

- 0,6 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 5 ani şi până la 8 ani inclusiv;

- 0,55 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 8 ani şi până la 10 ani inclusiv;

- 0,5 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 10 ani şi până la 15 ani inclusiv;

- 0,4 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 15 ani şi până la 20 de ani inclusiv;

- 0,3 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 20 de ani şi până la 25 de ani inclusiv;

- 0,2 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 25 de ani şi până la 30 de ani inclusiv;

- 0,1 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 30 de ani;

Durata de utilizare a fiecărui bun supus evaluării se calculează cu formula:

D(u) = (anul retragerii din folosinţă) - (anul dării în folosinţă)

C(st) - coeficientul de stare tehnică reprezintă diminuarea valorii în funcţie de situaţia stării tehnice în
care se găseşte bunul la data evaluării şi este egal cu:

- 1 pentru bunuri în stare de funcţionare, care nu au îndeplinit durata normală de utilizare;

- 0,6 pentru bunuri în stare de funcţionare, care au durata normală de utilizare îndeplinită;

- 0,5 pentru bunuri cu nevoi de reparaţii;

- 0,15 pentru bunuri de pe care a fost retras cu documente legale cel puţin un ansamblu de bază,
precum şi pentru bunurile aflate la starea de casare;

C(um) - coeficient de uzură morală, reprezintă diminuarea valorii bunului din cauza vechimii şi este
determinat în funcţie de numărul de ani, având ca bază anul fabricaţiei şi anul în care se face evaluarea
şi are următoarele valori:

a) pentru muniţie şi elementele de muniţie, cu excepţia muniţiei de infanterie:

- 1 pentru bunurile cu vechimea cuprinsă între 0 şi 15 ani;

- 0,5 pentru bunurile cu vechimea cuprinsă între 16 şi 30 de ani;

- 0,2 pentru bunurile cu vechimea mai mare de 30 de ani;

b) pentru muniţia de infanterie:

- 1 pentru bunurile cu vechimea cuprinsă între 0 şi 25 de ani;

- 0,5 pentru bunurile cu vechimea cuprinsă între 26 şi 35 de ani;

- 0,2 pentru bunurile cu vechimea mai mare 35 de ani;

c) pentru armamentul de infanterie:

- 1 pentru bunuri cu vechimea cuprinsă între 0 şi 15 ani;

- 0,6 pentru bunuri cu vechimea cuprinsă între 16 şi 20 de ani;

- 0,4 pentru bunuri cu vechimea cuprinsă între 21 şi 30 de ani;

- 0,2 pentru bunuri cu vechimea mai mare de 30 de ani;

d) pentru celelalte bunuri:

C(um) = C(nt)

Vechimea V a fiecărui bun supus evaluării se calculează cu formula:

V = (anul curent) - (anul de fabricaţie)

----------

Pct. II al anexei 3 a fost modificat de pct. 11 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

III. Formula de evaluare şi metodologia de evaluare a aeronavelor şi navelor

Evaluarea reală a produselor trebuie să ţină seama de preţul de achiziţie, uzura în funcţionare, influenţa
vechimii în funcţionare, consumul de resursă, numărul şi felul reparaţiilor executate, nivelul tehnic etc.

Determinarea preţului iniţial de vânzare [P(v)] la data aprobării scoaterii din funcţiune, în lei, se face cu
formula:

n(m) ┌ Def(i) ┐

Σ │ 1 - 0,9 x ──────── │

Tef i=1 └ Dnorm(i) ┘

( 1 - 0,9 ───── ) + ──────────────────────────

 Tnorm n(m)

P(v) = P(a) x ────────────────────────────────────────────── x C(st) x C(nt)

în care:

P(a) - preţul actualizat al bunului, exprimat în lei, la data evaluării, care se stabileşte în mod similar cu cel
de la pct. I.

----------

Definirea termenului P(a) din formula preţului iniţial de vânzare P(v) a pct. III al anexei 3 a fost
modificată de pct. 12 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015 publicate în MONITORUL
OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

Tef

(1 - 0,9 ─────── ) = coeficientul de diminuare a valorii

Tnorm produsului datorită îmbătrânirii,

în care:

Tef = durata efectivă de exploatare;

Tnorm = timpul total de viaţă normat (dacă nu este prevăzut în normative, se va considera Tnorm) = 30
de ani.

Dacă Tef > Tnorm, coeficientul de diminuare a valorii produsului datorită îmbătrânirii se va lua egal cu
0,1.

n(m) ┌ Def(i) ┐

Σ │ 1 - 0,9 x ──────── │

i=1 └ Dnorm(i) ┘ coeficientul de diminuare a valorii

────────────────────────── = produsului datorită uzurii fizice în timpul

n(m) funcţionării, fiind influenţat de numărul

de motoare ce echipează produsul,

unde:

n(m) = numărul de motoare ce echipează produsul;

Def = durata de funcţionare efectivă (durata în ore);

Dnorm = durata normală totală de funcţionare (ore).

Dacă Def > Dnorm, coeficientul de diminuare a valorii produsului datorită uzurii fizice se va lua egal cu
0,1.

Dacă un bun nu are stabilită durata de funcţionare totală normată, prin acte normative, coeficientul de
diminuare a valorii bunului datorită uzurii fizice se ia egal cu cel datorat îmbătrânirii.

C(st) = coeficientul de stare tehnică, egal cu:

- 1, dacă produsul este înaintea primei reparaţii medii sau echivalent;

- 0,8, dacă s-a efectuat prima reparaţie medie sau echivalent;

- 0,75, dacă s-a îndeplinit norma şi nu s-a efectuat prima reparaţie medie;

- 0,6, dacă s-a efectuat prima reparaţie capitală sau echivalent;

- 0,5, dacă s-a îndeplinit norma şi nu s-a efectuat prima reparaţie capitală sau echivalent;

- 0,45, dacă s-a efectuat a doua reparaţie medie sau echivalent;

- 0,4, dacă s-a îndeplinit norma, dar nu s-a efectuat a doua reparaţie medie sau echivalent;

- 0,3, dacă s-a efectuat o a doua reparaţie capitală sau echivalent;

- 0,2, dacă s-a îndeplinit norma, dar nu s-a efectuat a doua reparaţie capitală sau echivalent.

Coeficientul de stare tehnică astfel determinat se diminuează cu 0,1 pentru fiecare 5 ani vechime în
exploatare (sau diviziuni, care urmare a deteriorării stării tehnice prin coroziune, îmbătrânire etc.). În
cazul când valoarea astfel determinată este mai mică de 0,2, C(st) = 0,2.

Pentru bunurile la care nu sunt stabilite norme de reparaţii medii sau capitale, coeficientul de stare
tehnică se apreciază de către comisia de evaluare ţinând seama de starea tehnică reală, utilitatea şi
parametrii dimensionali ai bunului respectiv şi nu poate fi mai mic de 0,2. Pentru produsele nefolosite,
valorificate direct din depozit, coeficientul de stare tehnică nu va fi mai mic de 0,75;

C(nt) = coeficient de nivel tehnic, care reprezintă diminuarea valorii produsului datorită uzurii morale.

C(nt) = 1 - 0,03 x n,

unde n este vechimea în ani a produsului.

Dacă n > 30, coeficientul de nivel tehnic se va lua egal cu 0,1.

IV. Evaluarea celorlalte bunuri, altele decât mijloace fixe

Bunurile materiale care nu sunt mijloace fixe se vor evalua după cum urmează:

- bunuri cu stare tehnică foarte bună = Pa x 1;

- bunuri cu stare tehnică bună = Pa x 0,7;

- bunuri cu stare tehnică corespunzătoare (de reparat) = Pa x 0,4;

- bunuri cu stare tehnică necorespunzătoare = Pa x 0,16.

Stabilirea valorilor 1; 0,7; 0,4 şi 0,16 se va face de comisiile tehnice ale unităţii cu ocazia evaluării
bunurilor, sens în care se vor întocmi procese-verbale nominalizându-se bunurile şi cantităţile
respective.

Calculul preţului de valorificare la animalele de serviciu

1. Comisia de evaluare numită în baza art. 9 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea
procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, precum şi a celor scoase din rezervele
proprii, aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 81/2003, cu modificările şi completările ulterioare, determină care este preţul de piaţă
actual (Pa) la categoria animale de serviciu pentru care se calculează preţul de valorificare (Pv).

2. Se calculează gradul de uzură (Gu %) şi val area gradului de uzură (VGu lei).

A. Determinarea gradului de uzură (Gu) se face ţinând cont de următoarele elemente:

CÂINI CAI

- vârsta medie de intrare în serviciu

(Vm), care este de: 1,5 ani 3,0 ani

- durata în serviciu (după intrarea în serviciu)

(Ds), care este de: 6,0 ani 10,0 ani

- vârsta reală a animalului (Vr) care corespunde

scoaterii definitive din serviciu sau valorificării

şi poate fi mai mare sau mai mică decât: 7,5 ani 13,0 ani

Vr (ani) - Vm (ani) = Ds (ani) (90 luni) (156 luni)

Se transformă durata folosirii animalelor în serviciu (Ds) din ani în luni pentru a se putea calcula gradul
de uzură (Gu) după următoarea formulă:

Gradul de uzură câini = Ds (luni) x 100 = Gu (%)

 ─────────

90 luni

Gradul de uzură cai = Ds (luni) x 100 = Gu (%)

─────────

156 luni

B. Valoarea gradului de uzură (VGu) se calculează după următoarea relaţie:

Pa x Gu (%) = VGu (lei)

3. Din preţul actual (Pa) se scade valoarea gradului de uzură (VGu) pentru a afla preţul de valorificare
(Pv):

Pa - VGu = Pv (lei)

4. Pe baza recomandărilor medicilor veterinari în funcţie de starea de sănătate şi aptitudinile pe care le

au animalele de serviciu, comisia de evaluare poate modifica preţul de valorificare (Pv) prin aplicarea
unor coeficienţi:

- pentru stare de sănătate foarte bună - 1;

- pentru stare de sănătate bună - 0,7;

- pentru stare de sănătate corespunzătoare - 0,4;

- pentru stare de sănătate necorespunzătoare - 0,16.

Pv x (1; 0,7; 0,4; 0,16) = Pvf (preţ de valorificare final)

5. Pentru animalele care nu au intrat în serviciu, preţul de valorificare (Pv) este egal cu preţul actual al
pieţei (Pa), la care, în funcţie de situaţie, se pot aplica coeficienţii de la pct. 4.

Pv = Pa

Pv x (1; 0,7; 0,4; 0,16) = Pvf (preţ de valorificare final)

INSTRUCŢIUNI nr. 167 din 30 iulie 2009 (*actualizate*)

privind scoaterea din funcţiune, valorificarea şi casarea bunurilor în unităţile Ministerului Administraţiei
şi Internelor
(actualizate la data de 10 februarie 2015*)

EMITENT

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

----------

Având în vedere prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active
corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului
nr. 841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând
instituţiilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cu
modificările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 909/1997, cu modificările şi completările
ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din
funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, ale Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, aflate în administrarea
instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 28/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică
şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr.
122/1998 privind acumularea, scoaterea şi împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forţelor
destinate apărării naţionale, aprobată prin Legea nr. 50/1999, cu modificările şi completările ulterioare,
ale Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare
la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziţie publică a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului
privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcţiune,
precum şi a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi
Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu
modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul administraţiei şi internelor, emite următoarele instrucţiuni:

Capitolul I Dispoziţii generale

Articolul 1

(1) Prezentele instrucţiuni reglementează în mod unitar organizarea şi desfăşurarea în unităţile şi

structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor a următoarelor activităţi:

a) disponibilizarea bunurilor;

b) scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe;

c) valorificarea bunurilor, altele decât clădiri şi terenuri;

d) casarea mijloacelor fixe;

e) declasarea şi casarea bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe.

(2) Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică pentru bunurile aflate în uzul curent şi pentru cele din
rezervele proprii, după efectuarea operaţiunii de trecere la uzul curent, în următoarele condiţii:

a) bunurile nu pot fi împrospătate sau păstrarea lor în depozite ar duce la deprecieri ori stări periculoase
de orice fel, stabilite prin analize şi încercări în laboratoare şi poligoane specializate, potrivit normelor de
specialitate;

b) bunurile nu mai sunt necesare, au devenit excedentare sau atipice, nu mai sunt prevăzute în
înzestrarea unităţilor, nu se mai fabrică sau din cauza uzurii fizice sau morale nu mai corespund
destinaţiei şi fac obiectul înlocuirii cu tehnică performantă.

Articolul 2

În sensul prezentelor instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) bunuri - produsele, echipamentele şi orice alte obiecte de orice fel şi cu orice fel de descriere, cu
excepţia clădirilor şi terenurilor;

b) bunuri materiale, altele decât mijloace fixe - categoria de bunuri care cuprinde: obiectele de inventar,
materialele, piesele de schimb şi alte bunuri care nu sunt considerate mijloace fixe şi care sunt stabilite
prin reglementările în vigoare;

c) mijloace fixe - obiecte singulare sau complexe de obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplinesc
cumulativ următoarele două condiţii:

1. au valoare mai mare decât limita stabilită de reglementările legale în vigoare; programele informatice
(produse software), indiferent de valoare, sunt asimilate mijloacelor fixe în ceea ce priveşte regimul
scoaterii din funcţiune;

2. au o durată normală de utilizare mai mare de un an;

d) bunuri aflate la uzul curent - mijloacele fixe şi bunurile materiale, altele decât mijloace fixe
reprezentând tehnica şi materialele asigurate potrivit prevederilor tabelelor de înzestrare în timp de
pace şi a altor norme de dotare şi consum, care se găsesc asupra structurilor şi se folosesc pentru
îndeplinirea misiunilor operative sau în cadrul procesului de pregătire a personalului;

e) bunuri din rezervele proprii- produsele greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de fabricaţie, care se
asigură din producţia internă sau din import, acestea incluzând:

1. stocurile de siguranţă: se constituie potrivit nivelurilor stabilite prin ordine şi instrucţiuni de

specialitate, pentru executarea unor întreţineri şi reparaţii neprevăzute în condiţii de exploatare
normale sau pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice;

2. rezervele de înlocuire: se constituie pentru diferite categorii de tehnică şi materiale la nivelul fiecărei
structuri, potrivit nivelurilor stabilite prin normele de înzestrare din timp de pace, în funcţie de misiunile
specifice;

3. rezervele de mobilizare: se realizează, din timp de pace, potrivit nomenclatorului şi nivelurilor maxime
stabilite, în condiţiile legii, de către fiecare unitate pentru dotarea structurilor subordonate care se
înfiinţează sau se completează, corespunzător sarcinilor de mobilizare prevăzute în cadrul organizatoric
de război;

4. rezerva operativă: se constituie prin ordin al ministrului şi se asigură de către direcţiile de specialitate,
potrivit domeniului de competenţă, precum şi de către inspectoratele generale, potrivit nivelurilor
aprobate, pentru dotarea unităţilor nou-înfiinţate, completarea consumurilor structurilor pe timpul
participării la operaţiuni în afara teritoriului naţional, la înlăturarea efectelor urmărilor unor situaţii de
urgenţă şi pe timpul acţiunilor specifice în timp de război, în limita unei perioade de timp stabilite;

f) bunuri scoase din funcţiune - mijloacele fixe scoase din funcţiune, mijloacele fixe atipice sau
excedentare, chiar dacă sunt în stare de funcţionare, precum şi alte bunuri, în starea în care se află,
declasate sau clasate;

g) bunuri atipice - mijloacele fixe care au fost aprobate pentru scoatere din înzestrarea unităţilor
Ministerului Administraţiei şi Internelor, de către Consiliul de Supraveghere a Înzestrării, piesele de
schimb aferente, precum şi alte bunuri care nu mai pot fi utilizate conform destinaţiei;

h) bunuri excedentare - mijloacele fixe şi alte bunuri materiale care depăşesc necesarul prevăzut în
tabelele de înzestrare sau nevoile unităţii deţinătoare;

i) scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe - scoaterea definitivă din utilizare a mijloacelor fixe care au
îndeplinit condiţiile stabilite prin prezentele instrucţiuni şi care se realizează prin întocmirea, avizarea şi
aprobarea documentelor prevăzute în acest scop;

j) declasarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe - trecerea bunurilor de la starea de
utilizare corespunzătoare destinaţiei acestora la starea de casare în cazurile când sunt îndeplinite
condiţiile stabilite prin prezentele instrucţiuni, operaţiunea realizându-se prin întocmirea, avizarea şi
aprobarea documentelor prevăzute în acest scop;

k) disponibilizare - activitatea de stabilire a bunurilor ce nu mai sunt necesare unităţii care le are în
administrare şi se propun spre a fi puse la dispoziţie, spre folosinţa altor unităţi din Ministerul
Administraţiei şi Internelor sau spre valorificare;

l) valorificare - activitatea de punere în vânzare prin proceduri de atribuire, conform reglementărilor în

vigoare, a bunurilor disponibilizate sau a componentelor acestora obţinute în urma dezmembrării;

m) casare - totalitatea operaţiunilor de dezmembrare, demolare, demontare, desfacere, tăiere, spargere

şi alte asemenea operaţiuni care se efectuează astfel încât bunurile în cauză să-şi piardă forma iniţială ca
obiect de sine stătător şi să nu mai poată fi folosite potrivit destinaţiei pentru care au fost create; pentru
animalele de serviciu şi reproducţie care au contactat boli incurabile ori tare fizice, se procedează
potrivit măsurilor stabilite de către personalul care îndeplineşte atribuţii de medic veterinar oficial în
unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia
animalelor;

n) tineret în creştere- tineret canin şi cabalin, cu vârste cuprinse până la 1 an şi 6 luni la câini şi până la 3
ani împliniţi la cai;

o) redistribuire - transferul între unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe bază de ordin de

distribuţie, al bunurilor care nu mai sunt necesare unităţii deţinătoare;

p) valoarea de înlocuire - costul de achiziţie a unui bun similar.

Capitolul II Disponibilizarea bunurilor

Articolul 3

(1) Mijloacele fixe aflate în stare de funcţionare, indiferent de durata de folosinţă, care nu mai sunt
necesare unităţilor în a căror administrare se află pot fi valorificate conform prevederilor art. 23, numai
dacă au devenit disponibile în urma procesului de redistribuire între unităţi din structura Ministerului
Administraţiei şi Internelor.

(2) Se disponibilizează şi bunurile materiale, altele decât mijloacele fixe, care nu mai sunt necesare
unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu excepţia celor care sunt rezultate din procesul de
reparaţii şi care fac obiectul valorificării direct ca deşeuri sau sunt reintroduse în utilizare după
efectuarea reparaţiilor.

(3) Animalele de serviciu pentru care, în urma evaluării calităţilor psiho-fizice şi de serviciu de către
comisia de specialitate din cadrul Centrului Chinologic "Dr. Aurel Greblea" Sibiu sau de către personalul
ce îndeplineşte atribuţii de medic veterinar pentru unităţile Ministerului Afacerilor Interne, se constată
că nu au calităţile necesare niciunei categorii de serviciu sau şi-au pierdut aptitudinile de serviciu se
propun direct pentru scoaterea din funcţiune, respectiv declasare, în vederea valorificării.
----------

Alin. (3) al art. 3 a fost introdus de pct. 1 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

Articolul 4

Rapoartele de disponibilizare se întocmesc conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1a şi 1b.

Articolul 5

(1) Consultarea structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea disponibilizării unor

mijloace fixe şi bunuri materiale, altele decât mijloace fixe de resortul Direcţiei logistică, Direcţiei
generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei sau Direcţiei medicale, aflate în administrare
proprie sau a structurilor subordonate, se realizează astfel:

a) ordonatorii terţiari de credite din subordinea ordonatorilor secundari de credite transmit acestora din
urmă propunerile de disponibilizare a mijloacelor fixe şi a celorlalte bunuri materiale; ordonatorii
secundari de credite supun consultării structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor ce ar putea fi
interesate de preluarea bunurilor propunerile de disponibilizare a bunurilor din aparatul propriu,
precum şi pentru cele aflate în administrarea ordonatorilor terţiari de credite din subordinea lor;

b) ordonatorii terţiari din finanţarea ordonatorului principal de credite transmit propunerile de

disponibilizare structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor ce ar putea fi interesate de preluarea
bunurilor respective;

c) transmiterea propunerilor de disponibilizare se poate face în scris şi prin e-mail, atunci când nivelul de
clasificare permite această formă de comunicare;

d) termenul în care structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor au obligaţia să răspundă

solicitărilor privind disponibilizările este de 15 zile.

(2) În situaţia existenţei unor opţiuni de preluare care necesită redistribuirea bunurilor între unităţile din
finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror conducători au calitatea de ordonatori
terţiari de credite, precum şi/sau unităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari de
credite, se solicită Direcţiei logistice, Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei sau
Direcţiei medicale, după caz, emiterea ordinelor de distribuţie aferente.

(3) Rapoartele de disponibilizare întocmite de către unităţile din finanţarea directă a ordonatorului
principal de credite ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite, vizate pentru
control financiar preventiv propriu de către compartimentele financiare proprii, se înaintează, după caz,
la Direcţia logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei sau Direcţia medicală,
împreună cu solicitările unităţilor interesate de preluarea bunurilor respective sau corespondenţa
aferentă consultării.
(4) Rapoartele de disponibilizare întocmite de unităţile subordonate ordonatorilor secundari de credite
ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite, vizate pentru control financiar
preventiv propriu de către compartimentele financiare proprii, se înaintează la structurile de specialitate
spre analiză. Structurile de specialitate le difuzează spre consultare unităţilor subordonate, precum şi
altor structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(5) Pentru tineretul canin şi cabalin până la vârsta de intrare în serviciu şi animalele de serviciu care,
potrivit constatărilor personalului ce îndeplineşte atribuţii de medic veterinar oficial pentru unităţile
Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu au sau şi-au pierdut aptitudinile de serviciu, rapoartele de
disponibilizare, întocmite de unităţile deţinătoare în condiţiile prevăzute la alin. (4), se înaintează la
Direcţia medicală, prin ordonatorul secundar de credite, pentru promovare spre consultarea altor unităţi
din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Articolul 6

(1) Direcţia Logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei şi Direcţia medicală
analizează cererile de redistribuire primite şi emit ordine de distribuţie în baza documentelor transmise
de către unităţile din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror conducători au
calitatea de ordonatori terţiari de credite şi de către ordonatorii secundari de credite.

(2) Direcţia logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei şi Direcţia medicală,
în funcţie de competenţe, promovează rapoartele de disponibilizare cu bunurile neredistribuite ale
unităţilor prevăzute la alin. (1), ca anexe la un raport explicativ privind disponibilizarea şi valorificarea
acestora, pentru a fi aprobate. Raportul explicativ prezentat ordonatorului principal de credite se vizează
pentru control financiar preventiv propriu de către persoana desemnată din cadrul Direcţiei generale
financiare şi se avizează pentru legalitate de către directorul Direcţiei juridice. Pe toate filele lucrării
prezentate se aplică ştampila ordonatorului principal de credite.

(3) După aprobarea lor de către ordonatorul principal de credite, rapoartele de disponibilizare cu
bunurile neredistribuite se restituie de către Direcţia logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi
tehnologia informaţiei, respectiv Direcţia medicală unităţilor emitente, în vederea valorificării.

(4) Pentru bunurile rămase neredistribuite structurile de specialitate cu atribuţii logistice/similari

promovează ordonatorilor secundari de credite rapoartele de disponibilizare cu bunurile unităţilor din
structură, ca anexe la un raport explicativ privind disponibilizarea şi valorificarea acestora, pentru a fi
aprobate.

(5) Ordonatorii secundari de credite analizează rapoartele de disponibilizare primite de la ordonatorii

terţiari de credite, le transmit spre consultare unităţilor subordonate şi emit ordine de distribuţie în baza
documentelor transmise de aceştia.

(6) Raportul explicativ prezentat ordonatorului secundar de credite se avizează pentru legalitate de către
compartimentul juridic propriu şi se vizează pentru control financiar preventiv propriu. Pe toate filele
lucrării prezentate se aplică ştampila ordonatorului secundar de credite.
Capitolul III Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe

Articolul 7

(1) Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe cu durata normală de utilizare îndeplinită sau înainte de
expirarea duratei normale de utilizare se aprobă astfel:

a) de către ordonatorul principal de credite pentru unităţile din finanţarea directă a acestuia şi ai căror
conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite, precum şi pentru unităţile ai căror conducători
au calitatea de ordonatori secundari de credite şi administrează nemijlocit bunuri;

b) de către ordonatorul secundar de credite pentru unităţile din subordine ai căror conducători au
calitatea de ordonatori terţiari de credite.

(2) Organul financiar al structurii care aprobă scoaterea din funcţiune acordă viza pentru control
financiar preventiv propriu.

Articolul 8

(1) Mijloacele fixe pot fi scoase din funcţiune dacă au durata normală de utilizare îndeplinită, cu excepţia
celor prevăzute la art. 11.

(2) Pentru scoaterea din funcţiune şi verificarea stării mijloacelor fixe, ordonatorul de credite care are în
evidenţă mijloace fixe stabileşte prin dispoziţie zilnică/ordin de zi pe unitate/document similar o comisie
tehnică formată din 2-3 specialişti în domeniu, care analizează fiecare mijloc fix în parte şi în funcţie de
starea constatată, înaintează propuneri de utilizare în continuare sau de scoatere din funcţiune.

(3) Utilizarea în continuare se aprobă de către ordonatorul de credite care are în evidenţă mijloacele
fixe, pe baza propunerilor formulate în scris, pentru fiecare mijloc fix, de către comisia tehnică de
verificare a acestora, cu excepţia celor care pot afecta protecţia vieţii, a sănătăţii şi a mediului, pentru
care sunt necesare şi documente emise de organismele abilitate în acest sens, care să certifice că starea
tehnică permite exploatarea în continuare în siguranţă.

(4) Mijloacele fixe pot fi scoase din funcţiune dacă, potrivit legii, au durata de utilizare îndeplinită şi
numai dacă îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) costul reparaţiei depăşeşte 60% din valoarea de înlocuire a mijloacelor fixe respective. Această
prevedere se aplică pentru mijloacele fixe a căror stare tehnică iniţială poate fi restabilită prin înlocuirea
componentelor uzate;

b) nu mai prezintă siguranţă în funcţionare întrucât şi-au îndeplinit normele de utilizare exprimate, după
caz, în mii kilometri, mii ore de funcţionare, număr de lovituri, prevăzute prin normativele tehnice în
vigoare sau instrucţiunile constructorului, iar prin reparare nu mai pot fi readuse la parametrii tehnici
impuşi de normativele sau instrucţiunile menţionate;
c) nu mai pot fi reparate din cauza lipsei pieselor de schimb necesare sau inexistenţei capacităţilor de
reparare a mijloacelor respective, precum şi în situaţiile când nu există materiale necesare întreţinerii şi
funcţionării acestora;

d) organele autorizate de organismele abilitate din stat şi cele de metrologie au interzis folosirea sau
exploatarea în continuare, ca urmare a modificării parametrilor funcţionali şi de siguranţă;

e) când mijloacele fixe au devenit inutilizabile datorită avariilor sau distrugerilor provocate de accidente,
incendii, calamităţi naturale ori alte întâmplări neprevăzute şi de neînlăturat, în situaţia în care costul
reparaţiei depăşeşte 60% din valoarea de înlocuire a mijloacelor fixe respective, cu respectarea
prevederilor art. 11 alin. (2);

f) nu mai pot fi utilizate bunurile scoase din înzestrare, aşa cum provin din construcţie, unităţile
nemaiavând acest drept;

g) au devenit excedentare ca urmare a depăşirii necesarului prevăzut în tabelele sau normele de

înzestrare sau nu mai sunt necesare unităţilor.

Articolul 9

Nu se propun pentru scoaterea din funcţiune mijloace fixe care, deşi au îndeplinit durata normală de
utilizare, se găsesc în una dintre următoarele situaţii:

a) starea tehnică permite exploatarea lor în continuare;

b) din raţiuni militare sau economice se justifică menţinerea acestora în funcţiune, chiar dacă costul
reparaţiei depăşeşte 60% din valoarea de înlocuire;

c) sunt strict necesare unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nu sunt posibilităţi de

înlocuire, iar prin reparaţii şi recondiţionări mai pot fi folosite o anumită perioadă.

Articolul 10

(1) Scoaterea din funcţiune a animalelor de serviciu se efectuează când îndeplinesc una dintre
următoarele condiţii:

a) pierderea aptitudinilor corespunzătoare unei categorii de serviciu, prin depăşirea limitei de vârstă ori
neîndeplinirea criteriilor zootehnice stabilite pentru animalele de serviciu sau tineretul în creştere;

b) contractarea unor boli incurabile sau existenţa unor tare dobândite, stabilite de către personalul care
îndeplineşte atribuţii de medic veterinar oficial în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(2) Animalele care au depăşit limita de vârstă pentru serviciu, dar îşi păstrează capacitatea de muncă şi
au o stare de sănătate bună pot fi menţinute în aceeaşi categorie de serviciu, până la limita posibilităţilor
normale de muncă.
(3) Animalele de reproducţie care nu mai îndeplinesc criteriile zootehnice pentru a fi menţinute în
această categorie întrucât nu mai dau randamentul stabilit prin norme se scot din funcţiune
concomitent cu propunerea de valorificare conform prevederilor art. 23.

(4) Scoaterea din funcţiune a animalelor de serviciu la nivelul unităţilor deţinătoare se face în baza
documentelor sanitar-veterinare emise de personalul care îndeplineşte atribuţii de medic veterinar
oficial în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar avizarea tehnică a listelor de scoatere din
funcţiune pentru toate animalele de serviciu din dotarea unităţilor ministerului se realizează de Direcţia
medicală.

Articolul 11

(1) Mijloacele fixe care au durata normală de utilizare neîndeplinită se propun pentru scoaterea din
funcţiune numai dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

a) când există aprobare pentru executarea unor obiective noi de investiţii sau pentru dezvoltarea
capacităţilor existente, al căror amplasament afectează unele clădiri, instalaţii sau alte mijloace;

b) când clădirea prezintă pericol evident de pierdere a stabilităţii, aspect constatat de inspectorul de
specialitate din cadrul serviciului de control al calităţii în construcţii şi consemnat în procesul-verbal de
inspecţie încheiat în acest sens;

c) când prin expertizarea construcţiei expertul tehnic fundamentează şi propune decizia de intervenţie
privind demolarea totală a clădirilor ce prezintă risc în exploatare sau risc seismic;

d) când mijloacele fixe au devenit inutilizabile înaintea expirării duratei normale de utilizare, ca urmare a
uzurii morale şi fizice avansate, precum şi în situaţiile când au fost avariate sau distruse, indiferent de
cauză;

e) nu mai sunt necesare unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor;

f) bunurile au fost scoase din înzestrare şi nu mai pot fi utilizate, unităţile nemaiavând acest drept;

g) când există hotărâre judecătorească privind restituirea terenului către persoane îndreptăţite, în
condiţiile legii, pentru clădirile situate pe aceste terenuri.

(2) Situaţia bunurilor avariate sau distruse menţionate în cuprinsul lit. d) face obiectul cercetării
administrative, potrivit reglementărilor legale în vigoare privind răspunderea materială în Ministerul
Administraţiei şi Internelor.

Articolul 12

Mijloacele fixe care provin din confiscări, au fost abandonate sau sunt intrate potrivit legii, în
proprietatea privată a statului, cu situaţia juridică clarificată, şi care nu fac obiectul introducerii în
dotarea unităţilor, al transferului fără plată către alte instituţii publice sau al valorificării, se propun
pentru declasare şi casare.
Articolul 13

(1) Listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune se întocmesc de către
compartimentele de resortul cărora sunt aceste mijloace, cu participarea nemijlocită a specialiştilor care
cunosc caracteristicile tehnico-funcţionale ale bunurilor respective. În cazul aparaturii medicale este
obligatoriu avizul organelor de specialitate din structura Direcţiei medicale.

(2) Propunerile pentru scoaterea din funcţiune a construcţiilor se fac în baza avizelor tehnice de
desfiinţare emise de Serviciul controlul calităţii în construcţii din cadrul Direcţiei logistice.

(3) Activele corporale de natura mijloacelor fixe care fac parte din domeniul public al statului se scot din
funcţiune numai după aprobarea hotărârii Guvernului de trecere a acestora din domeniul public în
domeniul privat al statului, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 112/2000 pentru
reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care
alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr.
246/2001, şi ale Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu
modificările şi completările ulterioare.

(4) Proiectele de acte normative sunt însoţite de lista prevăzută în anexa nr. 2b, avizată de structurile
abilitate, documentaţia justificativă prevăzută la art. 16, extrasul de carte funciară al imobilului,
documentul de deţinere, planul de situaţie şi planul de încadrare în zonă, vizate de oficiul judeţean de
cadastru şi publicitate imobiliară.

(5) După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului de trecere a
mijlocului fix în domeniul privat al statului, Direcţia logistică emite autorizaţia de desfiinţare pentru
construcţii şi instalaţii.

(6) Lucrările de desfiinţare a obiectivelor de construcţii amplasate în imobile reprezentând monumente

şi ansambluri istorice, arheologice, de arhitectură, artă şi cultură şi cele din zonele lor de protecţie se
autorizează potrivit prevederilor legale în vigoare privind protecţia bunurilor imobile cu valoare de
patrimoniu.

(7) Pentru scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se întocmesc liste separate, pe compartimente de
activitate, potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 2a, 2b şi 2c.

(8) Lista al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a se întocmeşte pentru scoaterea din funcţiune a
mijloacelor fixe şi casare directă enumerate la art. 20 lit. b.

(9) Lista prevăzută în anexa nr. 2b se întocmeşte pentru scoaterea din funcţiune a construcţiilor.

(10) Lista prevăzută în anexa nr. 2c se întocmeşte pentru scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe,
altele decât clădiri, aflate în stare de funcţionare, pentru care, conform reglementărilor în vigoare,
urmează a se aplica procedurile de valorificare.

Articolul 14
(1) Listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, întocmite potrivit prevederilor art.
13, se prezintă conducătorului unităţii care are calitatea de ordonator de credite şi are în subordine
gestiunile materiale de resortul cărora sunt mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune.

(2) La primirea listelor cu propuneri, conducătorul unităţii numeşte, prin ordin de zi pe unitate/dispoziţie
zilnică/document similar, o comisie de analiză compusă din 3-5 persoane din care, obligatoriu, fac parte:
şeful formaţiunii logistice/similar, şeful compartimentului de resortul căruia sunt bunurile respective,
precum şi alţi specialişti care cunosc caracteristicile şi regulile de folosire ale acestora.

(3) Gestionarii nu pot face parte din comisia de analiză, dar sunt obligaţi să prezinte bunurile şi să dea
relaţii şi explicaţii referitoare la existenţa şi starea acestora.

Articolul 15

(1) Comisia de analiză verifică la faţa locului starea bunurilor propuse pentru scoaterea din funcţiune, pe
de o parte, şi conformitatea datelor cuprinse în documentaţia referitoare la acestea, pe de altă parte,
consemnând în coloanele corespunzătoare din lista mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din
funcţiune rezultatul analizei efectuate.

(2) După ce a fost avizată şi semnată de comisia de analiză, lista cu propuneri, vizată pentru control
financiar preventiv propriu de către organul financiar propriu şi avizată pentru legalitate, se prezintă
conducătorului unităţii care are calitatea de ordonator de credite pentru a o semna şi a dispune, după
caz, următoarele:

a) înaintarea acesteia la direcţiile centrale de specialitate cu atribuţii logistice, pentru avizare tehnică şi
prezentarea, spre aprobare, ordonatorului principal de credite pentru unităţile din finanţarea directă a
ordonatorului principal de credite ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite,
precum şi pentru unităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari de credite şi
administrează nemijlocit bunurile respective;

b) înaintarea acesteia la ordonatorii secundari de credite pentru avizare tehnică şi aprobarea

ordonatorului secundar de credite, de către unităţile care fac parte din structura acestora.

(3) În cazul mijloacelor fixe propuse pentru scoatere din funcţiune în condiţiile art. 11 lit. e), ordonatorii
secundari de credite aprobă listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune numai după
epuizarea tuturor posibilităţilor de redistribuire la unităţile din subordine sau la celelalte unităţi ale
Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Articolul 16

(1) Listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune trebuie să fie însoţite, după caz, de
următoarele documente justificative:

a) raportul tehnic justificativ din care să rezulte explicit motivele pentru care mijloacele fixe sunt
propuse pentru scoaterea din funcţiune (pierderea caracteristicilor tehnice sau performanţelor, starea
fizică a acestora, defecţiuni majore, dacă mai sunt în stare de funcţionare sau nu, plus dotare, devenite
atipice etc.), întocmit de şeful compartimentului de resortul căruia sunt mijloacele fixe în cauză, verificat
de şeful formaţiunii logistice/similar şi semnat de conducătorul unităţii;

b) documentul legal de evidenţă a exploatării, respectiv cartea tehnică, livretul, carnetul, fişa de
evidenţă a funcţionării sau alt asemenea document, pentru mijloacele fixe a căror durată normală de
utilizare este stabilită prin norme;

c) devizul estimativ de reparaţii întocmit de organe de specialitate din unitate. În situaţia când unităţile
nu dispun de specialişti, unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor specializate în reparaţii asigură
consultanţă de specialitate la cererea expresă a beneficiarului sau se apelează la operatori economici
specializaţi;

d) documentul emis de autoritatea competentă din care să rezulte că mijloacele fixe respective nu se
încadrează în parametrii de siguranţă;

----------

Lit. d) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 2 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie
2015 publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

e) raportul justificativ prin care se solicită Direcţiei logistice eliberarea autorizaţiei de desfiinţare a
construcţiilor. Raportul justificativ se înaintează pe cale ierarhică şi trebuie să fie însoţit de fişa cu datele
tehnice ale construcţiei, fotografii ale obiectivului, copia documentului de aprobare a investiţiei al cărei
amplasament impune demolarea ori avizul tehnic de desfiinţare emis de Serviciul controlul calităţii în
construcţii din cadrul Direcţiei logistice pentru construcţiile existente ce prezintă pericol evident de
pierdere a stabilităţii, risc în exploatare sau risc seismic;

f) procesul-verbal de cercetare administrativă, pentru mijloace fixe degradate datorită

exploatării/manipulării/păstrării necorespunzătoare, precum şi pentru cele avariate sau distruse,
indiferent de cauză; în situaţia când la data întocmirii procesului-verbal de scoatere din funcţiune
cercetarea administrativă nu este încheiată, se anexează actul de constatare tehnică, din care să rezulte
natura şi cauza degradării mijlocului fix;

g) actul de constatare tehnică sau fişa utilajului, pentru instalaţii, utilaje sau alte mijloace fixe de acest
gen, din care să rezulte natura şi cauza uzurii;

h) carnetele de serviciu şi foile matricole, certificatele sanitar-veterinare, foile de observaţii şi tratament,

buletinul de analiză, referatele instructorilor sau conductorilor calificaţi în probleme de dresaj, pentru
animalele de serviciu;

i) în cazul mijloacelor fixe care au fost scoase din înzestrare prin hotărâre a Consiliului de Supraveghere a
Înzestrării al Ministerului Administraţiei şi Internelor, la raportul justificativ se anexează copia acestui
document.
(2) Documentele justificative menţionate la lit. a) - i) se asigură prin grija compartimentelor prevăzute la
art. 13 alin. (1) şi însoţesc, ca anexe, listele mijloacelor fixe propuse pentru scoatere din funcţiune,
urmând ca după aprobarea acestora să fie returnate unităţilor.

Articolul 17

(1) Listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune se avizează din punct de vedere
tehnic, după caz, astfel:

a) de către directorul Direcţiei logistice, Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei
sau Direcţiei medicale, fiecare pentru bunurile de resortul propriu, pentru listele întocmite de unităţile
din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror conducători au calitatea de
ordonatori terţiari de credite, precum şi pentru listele întocmite de unităţile ai căror conducători au
calitatea de ordonatori secundari de credite şi administrează nemijlocit bunuri şi se vizează pentru
control financiar preventiv propriu de către persoana desemnată din cadrul Direcţiei generale financiare;

b) de către şeful compartimentelor de specialitate ale ordonatorilor secundari de credite, pentru

unităţile din subordine, şi se vizează pentru control financiar preventiv propriu de către şefii organelor
financiare ale ordonatorului secundar de credite;

c) pentru armamentul din dotarea proprie, precum şi pentru cel provenit din confiscări sau intrat,
potrivit legii, în proprietatea privată a statului, indiferent de competenţa de aprobare, listele mijloacelor
fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune se transmit ierarhic şi se avizează din punct de vedere
tehnic şi de compartimentul de specialitate din Direcţia logistică.

(2) Listele întocmite de unităţile din subordinea ordonatorilor secundari de credite, care se avizează şi de
către direcţiile centrale de specialitate cu atribuţii logistice, se înaintează către acestea după ce au fost
avizate din punct de vedere tehnic de compartimentul de specialitate al ordonatorului secundar de
credite, vizate pentru control financiar preventiv propriu de către şefii organelor logistice şi financiare de
la nivelul ordonatorului secundar de credite şi avizate pentru legalitate de către compartimentul juridic
al ordonatorului terţiar de credite, cu excepţia animalelor de serviciu şi a aparaturii medicale.

(3) În cazul mijloacelor fixe propuse pentru scoatere din funcţiune în condiţiile art. 11 lit. e), direcţiile
centrale de specialitate cu atribuţii logistice îşi dau acordul pe listele mijloacelor fixe propuse pentru
scoaterea din funcţiune numai după verificarea derulării procedurilor de redistribuire de către unităţile
din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror conducători au calitatea de
ordonatori terţiari de credite, precum şi de către unităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori
secundari de credite.

Articolul 18

(1) Conducătorii unităţilor/compartimentelor care avizează din punct de vedere tehnic listele cu
propuneri, atunci când apreciază că unele mijloace fixe înscrise în liste nu trebuie supuse acestei
operaţiuni, sunt obligaţi să facă precizări, în scris, privind modul de repunere în funcţiune a respectivelor
bunuri.
(2) În cazul când se consideră necesar, se verifică pe teren starea mijloacelor fixe propuse pentru
scoaterea din funcţiune şi realitatea datelor consemnate în documentele întocmite în acest scop.

Articolul 19

(1) După derularea procedurilor cuprinse la art. 17, listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din
funcţiune se prezintă, ierarhic, spre aprobare, ordonatorului principal, respectiv secundar de credite, de
către unităţile/compartimentele ai căror şefi le avizează din punct de vedere tehnic, însoţite de un
raport justificativ/de prezentare privind cauzele care determină scoaterea din funcţiune a mijloacelor
fixe respective, care se avizează pentru legalitate de către directorul Direcţiei juridice/compartimentul
juridic al ordonatorului secundar de credite şi se vizează pentru control financiar preventiv propriu de
către persoana desemnată din cadrul Direcţiei generale financiare/compartimentul financiar contabil al
ordonatorului secundar de credite.

(2) Pe toate filele listelor mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune se aplică ştampila
ordonatorului principal de credite, respectiv secundar de credite.

(3) În cazul mijloacelor fixe propuse pentru casare directă, direcţiile centrale de specialitate cu atribuţii
logistice, atunci când consideră necesar, fac precizări cu privire la casarea centralizată a acestora,
specificând centrele desemnate în acest sens. Bunurile se predau la centrele de casare împreună cu
listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, aprobate de cei în drept, şi copiile
rapoartelor justificative.

(4) Centrele de casare, la primirea bunurilor enunţate la alin. (3), emit documentele legale de primire,
după care dispun formarea unei comisii compuse din specialişti cu experienţă în domeniu, procedând la
casarea propriu-zisă a bunurilor.

Articolul 20

Prin raportul justificativ, întocmit în condiţiile art. 19, se propune aprobarea scoaterii din funcţiune a
mijloacelor fixe, simultan cu una dintre următoarele operaţiuni:

a) aplicarea procedurilor de valorificare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune, altele decât clădiri şi
terenuri;

b) casarea directă, în cazul următoarelor bunuri improprii valorificării:

1. armamentul şi aparatura electronooptică uzată, din dotarea proprie, precum şi bunurile cu regim de
"corp delict", cu situaţia juridică clarificată în urma unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă;

2. mijloacele de geniu-chimic cu utilizare strict militară;

3. mijloacele fixe care au fost avariate sau distruse prin accidente, incendii, calamităţi naturale ori în alte
împrejurări neprevăzute şi de neînlăturat şi ale căror costuri de reparaţie pentru repunerea în stare de
funcţionare, stabilite potrivit reglementărilor specifice, depăşesc 60% din valoarea de înlocuire a
acestora;
4. mijloacele fixe cu durată normală de utilizare depăşită/nedepăşită şi care, din cauza uzurii fizice şi
morale avansate, nu mai corespund din punct de vedere tehnico-economic şi al siguranţei în exploatare
sau sunt generatoare de noxe ori a căror funcţionare contravine altor reglementări legale în vigoare,
precum şi cele devenite atipice;

5. bunuri utilizate în activitatea aeronautică, cu resursa de exploatare expirată;

6. aparatura radiofonică, aparatura radiotelefonică, echipamente şi staţii radio şi radioreleu, aparatura

de secretizare, părţi sau ansamble din acestea ori componente speciale care, prin procedura de
valorificare, ar conduce la furnizarea de informaţii cu caracter secret;

7. mijloacele specifice de control şi supraveghere a traficului rutier - aparatură radar, etiloteste,

etilometre etc. - microscoape şi stereomicroscoape, aparatură pentru analize fizico-chimice şi de
biologie judiciară, sisteme de implementare şi comparare automată a urmelor/impresiunilor, sisteme
audio/video, aparatură foto şi de prelucrare a fotografiilor, mijloace tehnice de determinare a falsurilor;

8. animalele de serviciu care au contractat boli incurabile ori tare fizice, cu respectarea condiţiilor
prevăzute la art. 10 lit. b);

9. mijloacele specifice de supraveghere şi control al trecerii frontierei: aparate cu raze X pentru controlul
bagajelor şi coletelor poştale; aparate cu raze X pentru controlul scrisorilor şi trimiterilor poştale;
detectoare portabile de substanţe explozive; aparate de detectare a drogurilor; inventarul de complet al
laboratoarelor criminalistice; spectrografe pentru detectarea şi identificarea drogurilor şi explozibililor;
echipamente pentru înregistrarea rapidă a amprentelor; truse de măsurare a densităţii; echipamente de
supraveghere aflate în dotarea autospecialelor de supraveghere a frontierei pe principiul termoviziunii,
după delotizarea acestora; echipamente portabile de supraveghere cu intensificator de imagine/pe
principiul termoviziunii/pe principiul conversiei radiaţiei infraroşii; echipamente de detecţie radiaţii
nucleare/materiale radioactive; echipamente radiologice, altele decât cele medicale; echipamente
criminalistice aflate în dotarea autolaboratoarelor criminalistice, după delotizarea acestora.

----------

Pct. 9 al lit. b) a art. 20 a fost modificat de pct. 3 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

Articolul 21

După aprobarea de către ordonatorul principal, respectiv secundar de credite a listelor mijloacelor fixe
propuse pentru scoaterea din funcţiune, Direcţia logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi
tehnologia informaţiei sau Direcţia medicală, precum şi ordonatorii secundari de credite desfăşoară
următoarele activităţi:

a) restituie unităţilor emitente listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, în vederea
demarării procedurilor de valorificare de către unităţile deţinătoare, potrivit reglementărilor în vigoare,
a mijloacelor fixe scoase din funcţiune, altele decât clădiri şi terenuri;
b) stabilesc şi comunică, prin adresa de restituire a listelor mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din
funcţiune, destinaţia şi modul de folosire a mijloacelor fixe a căror scoatere din funcţiune nu a fost
aprobată, conform art. 18.

Articolul 22

După primirea listelor mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, aprobate, unităţile care
deţin mijloacele fixe desfăşoară următoarele activităţi:

a) valorifică mijloacele fixe scoase din funcţiune, altele decât clădiri şi terenuri, în conformitate cu
prevederile art. 23;

b) casează/demolează mijloacele fixe a căror casare/demolare directă a fost aprobată.

Capitolul IV Valorificarea bunurilor, altele decât clădiri şi terenuri

Articolul 23

Bunurile, altele decât clădiri şi terenuri, se valorifică în starea fizică în care se află sau ca bunuri rezultate
în urma dezmembrării sau demolării lor, astfel:

a) prin licitaţie publică deschisă cu strigare, selecţie de oferte, negociere directă, în condiţiile
Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase
din funcţiune, precum şi a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului
Administraţiei şi Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003, cu modificările şi
completările ulterioare;

b) prin valorificare directă fără organizare de licitaţie, în cazul în care producătorul sau alt ofertant
acceptă schimbarea bunului cu altul nou având aceeaşi destinaţie şi caracteristici tehnico-funcţionale cel
puţin egale cu ale bunului schimbat, această schimbare fiind supusă acceptării producătorului sau a altui
ofertant;

c) prin transmitere fără plată la alte instituţii publice sau la unităţi de cult aparţinând cultelor religioase
recunoscute în România.

Articolul 24

(1) Armamentul în stare de funcţionare, cu regim de "corp delict", cu situaţia juridică clarificată, care nu
poate intra în dotarea structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor se valorifică în conformitate
cu reglementările cu caracter intern privind evidenţa, evaluarea în vederea valorificării, asigurarea
dotării cu armament şi muniţii a persoanelor fizice şi instituţiilor publice, precum şi destinaţia
armamentului, muniţiilor şi materialelor explozive, provenite din confiscări sau intrate, potrivit legii, în
proprietatea privată a statului.

(2) Armamentul cu regim de "corp delict" aflat la starea de casare poate fi valorificat, în condiţiile legii, în
vederea transformării acestuia în obiecte de panoplie sau de muzeu, dacă există solicitări în acest sens,
după informarea în scris a Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, respectiv a direcţiilor
judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional.

Secţiunea 1 Valorificarea prin vânzare sau schimb a bunurilor

Articolul 25

(1) După aprobarea listelor cuprinzând mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, respectiv
a rapoartelor de disponibilizare a bunurilor materiale, altele decât mijloace fixe, ordonatorii secundari
de credite şi unităţile din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror conducători au
calitatea de ordonatori terţiari de credite dispun unităţilor din subordine care deţin bunurile respective
valorificarea acestora prin vânzare, organizată în conformitate cu prevederile Regulamentului privind
organizarea şi desfăşurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, precum şi a
celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Conducătorul unităţii organizatoare numeşte cu cel puţin 30 de zile înainte de data deschiderii
procedurii o comisie formată din minimum 3 membri cu experienţă profesională şi probitate morală.
Aceştia trebuie să fie specialişti din domeniul logistic, juridic şi financiar.

(3) Procedura de valorificare se poate organiza şi prin bursele de mărfuri.

Articolul 26

Preţul iniţial de vânzare se stabileşte conform precizărilor cuprinse în anexa nr. 3, de către comisia de
evaluare constituită în acest scop. Aceasta întocmeşte un raport de evaluare conform modelului
prevăzut în anexa nr. 4, care se supune aprobării conducătorului unităţii ce are calitatea de ordonator de
credite, potrivit prevederilor art. 10 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor
pentru valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, precum şi a celor scoase din rezervele proprii, aflate
în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
81/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 27

(1) În situaţia în care bunurile nu au putut fi valorificate în conformitate cu prevederile art. 23 lit. a),
acestea pot fi valorificate direct fără organizare de licitaţie, conform prevederilor art. 23 lit. b), cu
aprobarea ordonatorului superior de credite, prin schimbarea acestora cu bunuri noi având aceeaşi
destinaţie şi caracteristici tehnico-funcţionale cel puţin egale cu ale bunului schimbat.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) diferenţele de preţ se aprobă de ordonatorul superior de credite, la
propunerea ordonatorului de credite care are bunurile în administrare, pe baza testării pieţei efectuată
de persoanele cu atribuţii logistice desemnate de acesta.
(3) Valorificarea directă fără organizare de proceduri de valorificare poate fi aprobată înainte de
desfăşurarea altei proceduri, de către ordonatorul principal de credite, la propunerea motivată,
transmisă pe cale ierarhică de ordonatorul de credite în a cărui administrare nemijlocită se află acestea.

(4) Propunerea prevăzută la alin. (3) trebuie să cuprindă criterii de eficienţă tehnico-economică, precum
şi documente care să ateste existenţa confirmării producătorului sau a potenţialilor ofertanţi privind
realizarea operaţiunii de schimb.

Articolul 28

Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării,
dezmembrării sau dezafectării unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri au destinaţia prevăzută
de dispoziţiile legale în vigoare.

Secţiunea a 2-a Transmiterea fără plată a bunurilor

Articolul 29

(1) Bunurile scoase din funcţiune sau disponibilizate, aflate în stare de funcţionare, care nu au fost
valorificate în conformitate cu prevederile art. 23 lit. a) şi b), se supun procedurii de transmitere fără
plată. În acest sens, Direcţia logistică, Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei,
Direcţia medicală, respectiv ordonatorii secundari de credite, în baza comunicărilor primite de la
unităţile deţinătoare, informează prin intermediul publicităţii alte instituţii publice sau unităţi de cult
aparţinând cultelor religioase recunoscute în România care ar putea fi interesate despre posibilitatea
preluării fără plată a bunurilor respective aflate în stare de funcţionare.

(2) Publicitatea în vederea transmiterii fără plată a bunurilor scoase din funcţiune care nu au fost
valorificate se realizează pe internet astfel:

a) pe pagina web a fiecărui ordonator secundar de credite, inclusiv pentru structurile din subordinea sa,
respectând reglementările interne, emise la nivelul ordonatorului secundar de credite, pentru
activitatea de publicare pe internet;

b) pe pagina web principală a Ministerului Administraţiei şi Internelor - www.mai.gov.ro - pentru

unităţile din aparatul central şi ordonatorii terţiari de credite din finanţarea ordonatorului principal de
credite, în conformitate cu Metodologia de lucru pentru actualizarea site-ului web al Ministerului
Administraţiei şi Internelor, aprobată de conducerea ministerului. Publicarea pe pagina web centrală a
ministerului se face numai cu avizul Direcţiei informare şi relaţii publice, care transmite, în format
electronic, Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei lista mijloacelor fixe destinate
transmiterii fără plată, în vederea publicării;

c) în afara datelor de identificare a bunurilor respective - categoria, marca, tipul, seria de identificare
pentru mijloacele fixe, respectiv denumirea şi cantitatea pentru celelalte bunuri - se menţionează:
unitatea deţinătoare, adresa, persoanele de legătură, coordonatele acestora. Aceste liste se transmit şi
pe suport magnetic unităţilor desemnate să avizeze conţinutul paginilor web;
d) anunţurile prevăzute la lit. a) şi b) se publică pe internet timp de 30 de zile.

(3) Pentru animalele de serviciu şi de reproducţie care, potrivit constatărilor personalului ce îndeplineşte
atribuţii de medic veterinar oficial pentru unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi-au pierdut
aptitudinile specifice şi nu au fost valorificate conform prevederilor prezentelor instrucţiuni, unitatea
care deţine în evidenţă aceste animale asigură publicarea ofertei pentru cedarea cu titlu gratuit şi într-
un ziar de mare tiraj.

Articolul 30

Solicitările de preluare fără plată a bunurilor scoase din funcţiune se adresează direct ordonatorului de
credite care le administrează.

Articolul 31

Pentru bunurile cu specific strict militar se informează numai instituţiile publice din sistemul de apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională, Poliţia Comunitară şi serviciile publice de pază din cadrul consiliilor
judeţene.

Articolul 32

(1) Bunurile solicitate în scris în termenul maxim de 30 de zile de la data comunicării se transmit, fără
plată, de către unităţile deţinătoare, pe bază de proces-verbal de predare-preluare, întocmit conform
modelului prevăzut în anexa nr. 5, aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care
a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv, precum şi de ordonatorul de credite care îl are în
administrare şi vizat pentru control financiar preventiv propriu de către organul financiar al acestuia.

(2) Solicitările de preluare fără plată a bunurilor scoase din funcţiune, formulate de autorităţile
administraţiei publice locale, se avizează de prefect şi se însoţesc de hotărârea consiliului local sau a
consiliului judeţean, după caz, din care să reiasă necesitatea şi destinaţia bunurilor respective.

Articolul 33

În cazul transmiterii fără plată sau vânzării vehiculelor, unităţile deţinătoare au obligaţia să predea,
odată cu mijlocul de transport, cartea de identitate a vehiculului, din care să rezulte radierea din
evidenţă a numerelor de înregistrare de către Baza pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor din cadrul
Direcţiei economico-administrative, în conformitate cu prevederile normativului privind asigurarea
tehnică de autovehicule.

Articolul 34

În situaţia în care mijlocului de transport valorificat nu i-a fost eliberată carte de identitate, structura
deţinătoare are obligaţia de a elibera noului proprietar o adeverinţă din care să rezulte că vehiculul a
fost înregistrat în sistem propriu M.A.I. şi care serveşte pentru înmatriculare organelor abilitate conform
legii.
Articolul 35

(1) Animalele de serviciu şi de reproducţie care, potrivit constatărilor personalului ce îndeplineşte

atribuţii de medic veterinar oficial pentru unităţile Ministerului Afacerilor Interne, şi-au pierdut
aptitudinile specifice şi nu au fost valorificate conform prevederilor prezentelor instrucţiuni se pot ceda
cu titlu gratuit către persoane fizice sau juridice, în termen de 15 zile de la data parcurgerii procedurilor
de valorificare, la solicitarea acestora, pe baza aprobării ordonatorului de credite. Conductorii câinilor de
serviciu şi îngrijitorii cailor de serviciu scoşi din funcţiune şi nevalorificaţi au prioritate la preluarea
acestora cu titlu gratuit. Documentul care stă la baza cedării cu titlu gratuit la persoane juridice/fizice
este procesul-verbal de predare-preluare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5a.

----------

Alin. (1) al art. 35 a fost modificat de pct. 4 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

(2) Unitatea care deţine în evidenţă animalele prevăzute la alin. (1) asigură publicitatea pentru cedarea
cu titlu gratuit, în condiţiile prevăzute la art. 29 alin. (3).

(3) Măsurile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b) privind animalele de serviciu şi de reproducţie care au
contractat boli incurabile sau tare fizice ori nu au putut fi cedate cu titlu gratuit potrivit alineatelor
precedente se stabilesc, potrivit constatărilor proprii, de către personalul de specialitate prevăzut la alin.
(1), cu respectarea prevederilor legale privind protecţia animalelor.

(4) Prevederile prezentului articol se aplică şi tineretului canin şi cabalin, cu vârste cuprinse până la 1 an
şi 6 luni la câini şi până la 3 ani împliniţi la cai, care prezintă deficienţe de creştere şi dezvoltare, lipsa
caracterelor de rasă, lipsa aptitudinilor de serviciu, retivitate.

Articolul 36

(1) Mijloacele de transport care nu au fost vândute prin licitaţie, selecţie de oferte sau negociere directă,
valorificate direct fără organizare de licitaţie ori care nu au fost transmise fără plată altor instituţii
publice sau unităţilor de cult religios recunoscute în România pot fi valorificate, cu aprobarea
ordonatorului de credite care le are în administrare, prin operatori economici autorizaţi care au ca
obiect de activitate achiziţionarea de materiale refolosibile. În acest sens se solicită, în scris, oferte de
preţ de la operatorii economici autorizaţi care au ca obiect de activitate achiziţionarea de materiale
refolosibile, respectiv activităţi de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz, în conformitate cu
prevederile art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor
scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens, la nivelul fiecărei unităţi
deţinătoare de astfel de vehicule se constituie o comisie care analizează ofertele ţinând cont inclusiv de
eventualele cheltuieli de transport, urmând ca negocierea de preţ să se facă cu operatorul economic
care a depus cea mai bună ofertă. În situaţia în care pe raza judeţului/municipiului Bucureşti nu este
autorizat decât un singur operator economic, negocierea se face cu acesta.
(2) Scăderea din evidenţa contabilă a bunurilor care se valorifică astfel se face în baza procesului-verbal
de negociere, a avizului de însoţire a mărfii şi a facturii la care se anexează copie după certificatul de
distrugere emis în condiţiile specificate în art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, de către operatorul economic specializat şi autorizat care a
preluat vehiculul.

(3) Certificatul de distrugere în original se foloseşte pentru radierea din circulaţie a mijlocului de
transport.

Articolul 37

(1) Bunurile materiale, altele decât mijloacele fixe, ce nu au putut fi valorificate în conformitate cu
prevederile art. 23 se declasează şi casează conform prezentelor instrucţiuni.

(2) În cazul mijloacelor fixe scoase din funcţiune, ce nu au putut fi valorificate în conformitate cu
prevederile art. 23, acestea se casează conform prezentelor instrucţiuni şi se valorifică, sub formă de
deşeuri, prin operatori economici autorizaţi care au ca obiect de activitate achiziţionarea de materiale
refolosibile. Înainte de casarea mijloacelor de transport, indiferent de modalitatea aprobată odată cu
scoaterea din funcţiune, structura deţinătoare poate desfăşura procedura prevăzută la art. 36, privind
predarea acestora la operatorii autorizaţi să primească vehicule scoase din uz, în condiţiile
reglementărilor în vigoare.

(3) Bunurile transmise fără plată sau vândute se scad din evidenţă conform reglementărilor contabile în
vigoare.

(4) În cazul transmiterii fără plată sau vânzării autovehiculelor care nu au cărţi de identitate, unitatea
deţinătoare achită taxa percepută de Registrul Auto Român de la titlul II "Bunuri şi servicii", articolul
bugetar 20.30 "Alte cheltuieli" alin. 20.30.30 "Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii".

(5) În cazul mijloacelor de transport auto, de mobilitate navală şi căi ferate valorificate în condiţiile
prezentelor instrucţiuni se respectă prevederile legale privind radierea numerelor de înregistrare sau de
înmatriculare, după caz.

(6) La predarea-primirea fără plată a bunurilor, conducătorii unităţilor care au calitatea de ordonator de
credite, împreună cu şefii compartimentelor financiar-contabile, răspund de înregistrarea în evidenţele
contabile a operaţiunilor privind ieşirea, respectiv intrarea în gestiune a bunurilor.

(7) La întocmirea documentelor aferente operaţiunii de transmitere fără plată - raport de disponibilizare,
proces-verbal de predare-preluare - în coloana destinată valorii de transmitere se trece valoarea de
intrare contabilă a bunurilor în cauză.

Capitolul V Casarea mijloacelor fixe

Articolul 38

Casarea mijloacelor fixe se aprobă de către ordonatorul superior de credite bugetare, după caz.
Articolul 39

(1) Casarea mijloacelor fixe din gestiunile unităţilor care sunt administrate nemijlocit de ordonatorii
secundari de credite, precum şi cele din gestiunile unităţilor din finanţarea directă a ordonatorului
principal de credite ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite se realizează de
către o comisie stabilită în acest scop şi cu aprobarea ordonatorului de credite care are în evidenţă
mijloacele fixe.

(2) Lista întocmită conform modelelor prevăzute în anexele nr. 2a şi 2b pentru mijloacele fixe aprobate
la scoatere din funcţiune cu casare directă, respectiv conform modelelor prevăzute în anexa nr. 6 pentru
cele care au fost aprobate la scoatere din funcţiune cu aplicarea procedurilor de valorificare şi nu au
putut fi valorificate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, aprobată potrivit competenţelor
legale, constituie documentul în baza căruia se execută casarea. Ulterior, comisia nominalizată în listă
întocmeşte procesul-verbal de casare pe care îl prezintă spre aprobare ordonatorului de credite al
unităţii gestionare, vizat pentru control financiar preventiv propriu de organul financiar al aceleiaşi
unităţi. Procesul-verbal de casare este documentul prin care se scad din evidenţa contabilă bunurile
casate şi se înregistrează materialele rezultate.

Articolul 40

Mijloacele fixe, cu excepţia celor aprobate direct pentru casare/demolare conform art. 20 lit. b), se
propun pentru casare numai dacă au fost scoase din funcţiune şi nu au putut fi valorificate sau transmise
fără plată în condiţiile prezentelor instrucţiuni.

Articolul 41

Mijloacele fixe care fac obiectul unei cauze civile sau penale se propun pentru casare numai după ce
hotărârea instanţei de judecată a rămas definitivă şi irevocabilă.

Articolul 42

(1) Listele cu propunerile de casare a mijloacelor fixe se întocmesc, conform modelului prevăzut în anexa
nr. 6, pe compartimente de specialitate, de către persoanele care ţin evidenţa acestora, la
ordinul/dispoziţia şefilor compartimentelor de resortul cărora sunt bunurile respective. În cazul
aprobării casării directe în condiţiile art. 20 lit. b), nu se mai întocmesc liste cu propuneri, casarea
executându-se în baza listei mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, aprobată de
ordonatorul principal sau secundar de credite.

(2) Confirmarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 40 pentru casarea mijloacelor fixe se face de
către şeful compartimentului de resortul căruia sunt bunurile respective, prin avizarea listelor cu
propuneri de casare.

Articolul 43
(1) Listele cu propuneri de casare se verifică şi se semnează de către şeful formaţiunii logistice/similar, se
vizează pentru control financiar preventiv propriu de către organul financiar, după care se prezintă
conducătorului unităţii care are calitatea de ordonator de credite, însoţite de propuneri privind
componenţa comisiei de casare.

(2) Propunerile privind comisia de casare se fac avându-se în vedere faptul că trebuie să fie compusă din
minimum 3 persoane, dintre care cel puţin două să aibă cunoştinţe de specialitate.

(3) Gestionarii din a căror gestiune sunt bunurile, precum şi contabilii care ţin evidenţa gestiunii
respective nu pot face parte din comisia de casare.

(4) După obţinerea acordului conducătorului unităţii, persoanele desemnate în compunerea comisiei de
casare se înscriu în capitolul corespunzător din listele cu propuneri de casare.

(5) În cazul lipsei de personal cu cunoştinţe de specialitate în domeniu, conducătorul unităţii poate
solicita numirea în comisia de casare a mijloacelor fixe a unor persoane din alte structuri ale Ministerului
Administraţiei şi Internelor.

Articolul 44

(1) Listele cu propuneri de casare se însoţesc în mod obligatoriu de un raport explicativ privind
propunerile de casare, care trebuie să motiveze, succint, îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 40.

(2) Raportul explicativ se întocmeşte de şeful compartimentului de resortul căruia sunt mijloacele fixe în
cauză, verificat de şeful formaţiunii logistice/similar şi semnat de conducătorul unităţii.

(3) Raportul explicativ întocmit pentru listele ce conţin bunuri provenite de la "corp delict" se avizează
pentru legalitate de compartimentul juridic al unităţii.

Articolul 45

La primirea listelor cu propuneri de casare vizate de şeful organului financiar, conducătorul unităţii care
are calitatea de ordonator terţiar de credite le semnează şi le înaintează eşaloanelor superioare în
vederea obţinerii aprobării ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz.

Articolul 46

(1) Listele cu propuneri de casare se avizează din punct de vedere tehnic, după caz, de directorul
Direcţiei logistice, Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, Direcţiei medicale,
fiecare pentru bunurile de resortul propriu, şi respectiv de adjuncţii pentru logistică/similar, şeful
compartimentului medical şi şeful compartimentului transmisiuni şi informatică din cadrul unităţilor ai
căror conducători au calitatea de ordonator secundar de credite.

(2) Listele menţionate la alin. (1) se vizează pentru control financiar preventiv propriu, potrivit
competenţelor, de către persoana desemnată din cadrul Direcţiei generale financiare, respectiv şeful
organului financiar al ordonatorului secundar de credite.
(3) Cu ocazia avizării, unităţile menţionate la alin. (1) pot desemna, dacă apreciază necesar, un delegat
care să asiste la executarea casării propriu-zise. Numele delegatului împuternicit se înscrie pe lista cu
propuneri de casare.

(4) Delegatul împuternicit are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte şi controlează modul de executare a operaţiunii de casare, în sensul respectării

prevederilor prezentelor instrucţiuni şi a dispoziţiilor tehnice de casare elaborate de unităţile centrale de
specialitate cu atribuţii logistice;

b) în situaţii justificate, poate dispune sistarea acţiunii, despre care raportează imediat unităţii centrale
de specialitate care l-a desemnat şi care decide în consecinţă;

c) confirmă prin semnarea procesului-verbal de casare că operaţiunea de casare propriu-zisă a

materialelor s-a efectuat cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

Articolul 47

(1) După respectarea procedurilor cuprinse la art. 46, listele cu propuneri de casare se prezintă spre
aprobare ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, de către unităţile/compartimentele
care le-au avizat din punct de vedere tehnic, însoţite de un raport justificativ privind cauzele care
determină casarea bunurilor respective, care se vizează pentru control financiar preventiv propriu de
persoana desemnată din cadrul Direcţiei generale financiare, respectiv organul financiar al ordonatorului
secundar de credite şi se avizează pentru legalitate de către directorul Direcţiei juridice, respectiv şeful
compartimentului juridic al ordonatorului secundar de credite.

(2) Pe toate filele listelor cu propuneri de casare se aplică ştampila ordonatorului principal sau secundar
de credite, după caz.

Articolul 48

(1) Listele cu propunerile de casare, aprobate de ordonatorul principal sau secundar de credite, se
restituie de către unităţile centrale de specialitate cu atribuţii logistice, respectiv de organele de
specialitate ale ordonatorului secundar de credite, unităţilor care le-au înaintat, în vederea executării
casării propriu-zise.

(2) Pentru mijloacele fixe a căror casare nu a fost aprobată, organele care au avut competenţa de avizare
sunt obligate să comunice, prin adresa de restituire, destinaţia şi modul de folosire a bunurilor în cauză.

Articolul 49

(1) Casarea propriu-zisă a mijloacelor fixe se execută de către comisia care a fost numită de ordonatorul
principal sau secundar de credite, cu ocazia aprobării listei cu propunerile de casare. Modificarea
componenţei comisiei se face numai în cazuri bine justificate, cu aprobarea ordonatorului principal sau
secundar de credite, după caz.
(2) În cazul demolării construcţiilor, comisia de casare urmăreşte ca operaţiunile efective să se realizeze
în regie proprie sau prin intermediul unor întreprinderi specializate, cu respectarea legislaţiei în
domeniu.

(3) Casarea propriu-zisă a mijloacelor fixe de natura armamentului şi tehnicii de luptă se poate face şi de
către operatorii economici autorizaţi în producerea şi comercializarea de astfel de mijloace tehnice,
conform legii, în baza unui contract încheiat între operatorul economic autorizat şi unitatea deţinătoare
a bunurilor în cauză, cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice.

(4) Casarea propriu-zisă a vehiculelor rutiere se poate executa numai la unităţile din structură autorizate
în acest sens. La nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor, unitatea autorizată este Baza de
Asigurare Tehnică a Misiunilor din cadrul Direcţiei economico-administrative.

Articolul 50

(1) Comisia de casare a mijloacelor fixe are următoarele obligaţii:

a) să verifice, obiect cu obiect, pentru a se convinge dacă bunurile au fost propuse pentru casare ca
urmare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 40;

b) să urmărească existenţa ansamblurilor, subansamblurilor, părţilor componente şi a altor elemente ale

bunurilor respective, inclusiv a celor din inventarele de complet. În cazul când se constată lipsa
nejustificată a unora din acestea, bunurile în cauză se casează numai după executarea cercetării
administrative;

c) să execute casarea propriu-zisă, potrivit normelor tehnice în vigoare şi să stabilească părţile

componente, piesele şi materialele refolosibile ce trebuie recuperate;

d) să respingă de la casare bunurile care nu îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 40;

e) să verifice dacă listele cu propuneri de casare au toate avizele şi aprobările prevăzute la art. 46 şi 47;

f) să îşi desfăşoare activitatea în prezenţa tuturor membrilor comisiei, pe timpul operaţiunii de casare;

g) să evalueze componentele - ansambluri, subansambluri, piese etc. - rezultate în urma dezmembrării

care pot fi folosite în starea în care se află sau prin recondiţionare;

h) să întocmească procesul-verbal de scoatere din funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi

casare a unor bunuri, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7, şi să îl supună aprobării celor în drept.

(2) În cazul demolării construcţiilor, comisia de casare îndeplineşte obligaţiile de la alin. (1) lit. a), b), d),
e), g), h).

Articolul 51

(1) Casarea propriu-zisă a mijloacelor fixe se execută în unitatea în a cărei evidenţă sunt bunurile
respective.
(2) Unităţile centrale de specialitate cu atribuţii logistice şi ordonatorii secundari de credite pot dispune,
după caz, ca operaţia de casare a unor mijloace fixe să se efectueze în centre de casare, în funcţie de
cantitatea şi regimul bunurilor, economicitatea şi operativitatea acţiunii, posibilităţile tehnice sau alte
criterii de acest gen.

(3) În situaţia în care ordonatorul de credite are în administrare mijloace fixe pentru care nu are
capacitatea tehnică de a efectua operaţiuni de dezmembrare şi casare, se organizează proceduri de
achiziţie a unor astfel de servicii.

(4) În cazul unităţilor care au scos din funcţiune mijloace fixe de mobilitate navală sau căi ferate şi care
nu au putut fi valorificate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, acestea solicită fonduri care
să le permită organizarea unei proceduri de achiziţie pentru prestarea de servicii pentru lucrarea de
dezmembrare şi casare efectivă. Aceste operaţiuni se execută în prezenţa comisiei de casare a unităţii
deţinătoare.

(5) Demolarea construcţiilor de orice fel se face în condiţiile prezentelor instrucţiuni, cu respectarea
avizelor stabilite de dispoziţiile legale referitoare la protejarea şi valorificarea materialelor, obiectelor,
instalaţiilor şi altor elemente de interes istoric, artistic, documentar, memorial sau tehnico-ştiinţific.

(6) Un exemplar al documentelor care să ateste aprobarea pentru demolarea construcţiei şi efectuarea
acesteia se înaintează Direcţiei logistice pentru actualizarea evidenţei de cadastru.

Articolul 52

Mijloacele fixe existente în afara unităţii se casează acolo unde se găsesc, dacă aducerea lor în unitate
generează cheltuieli suplimentare sau nu este posibilă.

Articolul 53

Operaţiunile de dezmembrare, demontare, desfacere, tăiere, spargere sau alte modalităţi de casare a
bunurilor se fac conform normelor tehnice în vigoare, astfel încât obiectul să îşi piardă forma iniţială,
asigurându-se recuperarea ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor componente, care pot fi folosite
în starea fizică în care se află sau prin recondiţionare.

Articolul 54

(1) Părţile componente - ansambluri, subansambluri, piese etc. - rezultate în urma operaţiunii propriu-
zise de casare, care pot fi folosite în starea fizică în care se află sau prin recondiţionare, se identifică şi se
evaluează de către comisia de casare.

(2) Evaluarea părţilor componente se face avându-se în vedere utilitatea, preţul pieţei, valoarea
bunurilor din aceeaşi grupă de produse cu caracteristici identice/similare, gradul de uzură.

Articolul 55
(1) Piesele şi materialele rezultate în urma operaţiunii de casare care nu sunt necesare unităţilor pot fi
valorificate conform prevederilor cap. IV secţiunea 1.

(2) Materialele de natura deşeurilor rezultate în urma procesului de casare, care nu sunt necesare
unităţii, se pot valorifica direct, prin operatori economici autorizaţi, care au ca obiect de activitate
achiziţionarea de astfel de materiale.

Articolul 56

Materialele care nu se pot folosi în cadrul unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nici nu se
pot valorifica prin operatorii economici autorizaţi care au ca obiect de activitate achiziţionarea de astfel
de materiale se distrug, consemnându-se despre aceasta în procesul-verbal încheiat de comisia de
casare. Distrugerea bunurilor se face cu respectarea normelor legale în vigoare privind protecţia
mediului.

Articolul 57

(1) Rezultatul operaţiunii de casare propriu-zisă se consemnează într-un proces-verbal întocmit conform
modelului prevăzut în anexa nr. 7. Tabelele cuprinse în modelul de proces-verbal de scoatere din
funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi casare a unor bunuri materiale se completează,
după caz, numai în situaţia în care comisia de casare constată existenţa unor bunuri care fac obiectul
acestora. Comisia de casare semnează pe fiecare filă a procesului-verbal.

(2) Procesul-verbal de scoatere din funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi casare a unor
bunuri se înregistrează la secretariatul unităţii unde s-a executat casarea.

(3) Casarea propriu-zisă a animalelor de serviciu se efectuează în prezenţa comisiei stabilite de

conducerea unităţii deţinătoare şi a medicului veterinar oficial din structurile Ministerului Administraţiei
şi Internelor specializate. Scăderea din gestiunea unităţii deţinătoare se face în baza procesului-verbal de
predare-primire întocmit cu ocazia executării operaţiunii de eutanasiere, al cărui model este prevăzut în
anexa nr. 7a.

Articolul 58

Documentaţia privind casarea bunurilor cuprinde următoarele acte:

a) procesul-verbal de scoatere din funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi casare a unor
bunuri materiale, după caz;

b) listele cu propuneri de casare sau, după caz, listele mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din
funcţiune, avizate şi aprobate de cei în drept;

c) delegaţia de împuternicire a delegatului desemnat conform prevederilor art. 46 alin. (3);

d) documentele de predare pentru bunurile care au fost predate la unităţile care au ca obiect de
activitate achiziţionarea de astfel de materiale. În cazul casării unor autovehicule în documente se
consemnează seria şasiului predat.

Articolul 59

(1) Procesul-verbal de scoatere din funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi casare a unor
bunuri materiale se întocmeşte în două exemplare şi, împreună cu anexele, după vizarea pentru control
financiar preventiv propriu de către organul financiar propriu, se supune aprobării conducătorului
unităţii care are calitatea de ordonator de credite.

(2) După aprobare, cele două exemplare se ştampilează pe fiecare filă, exemplarul nr. 1 se predă la
compartimentul financiar-contabil, iar exemplarul nr. 2 rămâne la compartimentul logistic de resortul
căruia sunt bunurile respective.

Articolul 60

Scăderea din evidenţă a bunurilor casate şi înregistrarea în evidenţă a ansamblurilor, subansamblurilor,

pieselor componente şi a celorlalte materiale refolosibile rezultate se face pe baza procesului-verbal de
scoatere din funcţiune şi casare a mijloacelor fixe/de declasare şi casare a unor bunuri, semnat, vizat şi
aprobat de cei în drept.

Articolul 61

Justificarea predării unor materiale sau piese la unităţile care au ca obiect de activitate achiziţionarea de
asemenea materiale sau piese se face potrivit reglementărilor privind evidenţa cantitativ-valorică în
unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Capitolul VI Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe

Articolul 62

(1) Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, se aprobă de ordonatorul
superior de credite bugetare, după caz.

(2) Nu se propun pentru declasare şi casare bunurile materiale, altele decât mijloacele fixe rezultate din
procesul de reparaţii sau ca urmare a îndeplinirii normelor de utilizare şi care sunt retrase ca deşeuri -
piese de schimb, materiale - şi care se valorifică prin operatori economici autorizaţi care au ca obiect de
activitate achiziţionarea de materiale refolosibile, în starea în care se află, în conformitate cu prevederile
Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase
din funcţiune, precum şi a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului
Administraţiei şi Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003, cu modificările şi
completările ulterioare.

Articolul 63
Bunurile materiale, altele decât mijloacele fixe, se propun pentru declasare şi casare numai dacă
îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) au îndeplinit durata de serviciu şi au devenit inutilizabile ca urmare a gradului avansat de uzură, iar
prin recondiţionare nu mai pot fi readuse la parametrii corespunzători sau nu mai prezintă siguranţă sau
precizie în exploatare, iar repararea nu este posibilă prin înlocuirea unor părţi sau piese cu altele noi;

b) piesele de schimb necesare reparaţiei nu mai sunt fabricate de către producători şi nici nu se mai
găsesc în reţeaua comercială;

c) au un grad avansat de uzură sau sunt depăşite din punctul de vedere al conţinutului, aceste condiţii
fiind aplicabile pentru filme, pelicule de cinema, diafilme, diapozitive, discuri fotografice, cărţi, broşuri,
pliante, bunuri de reprezentare, planşe, ştampile, sigilii, insigne şi altele asemenea, cu excepţia celor
care prezintă interes documentar istoric;

c^1) substanţele speciale pentru stingerea incendiilor şi-au pierdut caracteristicile fizico-chimice şi drept
urmare au fost declarate necorespunzătoare pe baza analizelor de laborator şi a rapoartelor de
încercare emise de organisme abilitate în acest sens;

----------

Lit. c^1) a art. 63 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

d) organismele abilitate - metrologie, ISCIR - au constatat că nu se mai pot repara, au interzis folosirea
sau exploatarea în continuare, ca urmare a modificării parametrilor funcţionali şi de siguranţă la
aparatura sau sculele a căror funcţionare, potrivit legii, este supusă avizului acestor organe;

e) au fost disponibilizate şi nu au putut fi valorificate în condiţiile legislaţiei în domeniu;

f) a fost interzisă utilizarea în procesul de instrucţie, fiind declarate periculoase, prin dispoziţii ale
Direcţiei logistice pe baza rezultatelor analizelor fizico-chimice, verificărilor de laborator şi tragerilor
experimentale periodice. Această condiţie se aplică muniţiilor, explozivilor, materialelor de geniu şi
chimice;

g) nu au dat rezultate corespunzătoare în urma activităţilor de experimentare, avizare sau omologare.

Această condiţie se aplică modelelor experimentale, prototipurilor şi seriilor zero;

h) provin din confiscări sau sunt intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului - armament,
muniţii, mijloace explozive şi de dare a focului şi chimice periculoase - cu situaţia juridică clarificată şi
care nu fac obiectul introducerii în dotarea unităţilor, a transferului fără plată către alte unităţi publice
sau al valorificării;

i) au devenit inutilizabile ca urmare a uzurii morale sau fizice avansate, precum şi în situaţiile când au
fost avariate sau distruse, indiferent de cauză;
j) piesele de schimb care au devenit atipice ca urmare a scoaterii din înzestrare a mijloacelor de
transport şi utilajelor;

k) bunurile de resortul echipamentului, distribuite conform normelor legale în vigoare, după îndeplinirea
duratei minime de serviciu, pe baza analizei şi propunerilor comisiei de inventariere;

l) bunurile de natura echipamentului devenite atipice;

m) tineretul canin şi cabalin, cu vârste până la 1 an şi 6 luni la câini şi până la 3 ani împliniţi la cai, care
prezintă tare dobândite ca urmare a unor boli incurabile.

Articolul 64

(1) Listele cu propunerile de declasare şi casare a unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, se
întocmesc de către compartimentele/persoanele care ţin evidenţa acestora, cu consultarea, acolo unde
situaţia o impune, şi a specialiştilor care cunosc caracteristicile tehnico-funcţionale ale bunurilor
respective.

(2) Propunerile se întocmesc după cunoaşterea şi analizarea rezultatelor inventarierii, întocmindu-se

liste separate pe compartimente de activitate şi pe nivele de competenţă, potrivit modelului prevăzut în
anexa nr. 8, care se prezintă conducătorului unităţii care are calitatea de ordonator de credite, în
vederea semnării şi înaintării către eşaloanele superioare.

(3) În cazul bunurilor materiale de resortul armament, muniţii şi tehnică specială, la care nu se poate
determina durata de folosinţă din cauza necunoaşterii anului de achiziţie sau a anului de fabricaţie, se va
lua în considerare anul de fabricaţie cel mai recent al unui produs identic sau anul cel mai recent în care
a fost achiziţionat un produs identic, aflat în dotare. Acest fapt se menţionează în Raportul tehnic
justificativ care însoţeşte documentele de declasare şi casare.

----------

Alin. (3) al art. 64 a fost introdus de pct. 6 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

Articolul 65

(1) La primirea listelor cu propuneri, conducătorul unităţii care are calitatea de ordonator de credite
numeşte, prin ordin de zi pe unitate/dispoziţie zilnică/document similar, o comisie de analiză compusă
din minimum 3 persoane, din care fac parte în mod obligatoriu: şeful formaţiunii logistice/similar, şeful
compartimentului de resortul căruia sunt bunurile în cauză, precum şi alţi specialişti care cunosc
caracteristicile tehnice şi funcţionale ale acestora.

(2) Gestionarii din a căror gestiune sunt bunurile, precum şi contabilii care ţin evidenţa gestiunii
respective nu pot face parte din comisia de analiză, dar sunt obligaţi să prezinte bunurile şi să dea
explicaţii referitoare la existenţa şi starea acestora.
Articolul 66

(1) Comisia de analiză verifică la faţa locului starea bunurilor propuse pentru declasare şi casare, pe de o
parte, şi datele cuprinse în documentaţia referitoare la acestea, pe de altă parte, după care completează
coloanele corespunzătoare din lista cu propunerile de declasare şi casare, întocmită conform modelului
prevăzut în anexa nr. 8, şi o semnează.

(2) Listele de declasare şi casare a bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, avizate şi semnate de
comisia de analiză, vizate pentru control financiar preventiv propriu de către organul financiar, se
aprobă de ordonatorul superior de credite.

(3) Pentru armament, muniţii, mijloace de marcare a focului, explozivi şi materiale explozive, din dotarea
proprie, precum şi pentru cele provenite din confiscări sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a
statului, indiferent de competenţa de aprobare, listele cu propuneri pentru declasare şi casare, avizate
de şeful structurii logistice şi vizate pentru control financiar preventiv propriu de şeful compartimentului
financiar-contabil de la nivelul ordonatorilor secundari de credite, se transmit ierarhic şi se avizează din
punct de vedere tehnic şi de compartimentul de specialitate din cadrul Direcţiei logistice. Cu ocazia
avizării, aceasta poate desemna, dacă apreciază necesar, un delegat care să asiste la executarea casării
propriu-zise. Numele delegatului împuternicit se înscrie pe lista cu propuneri pentru declasare şi casare.

Articolul 67

Listele cu propunerile de declasare şi casare a unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, se
însoţesc, în mod obligatoriu, după caz, de următoarele documente justificative:

a) tabele cu seriile armamentului şi ale altor materiale înseriate;

b) fişe de lot semnate pentru conformitate, ale bunurilor - muniţii, explozivi, materiale chimice - care au
fost interzise de la trageri, depozitare sau în procesul de instrucţie;

c) liste nominale, pentru publicaţii;

d) procese-verbale încheiate cu ocazia experimentărilor, avizărilor sau omologărilor, în cazul modelelor

experimentale, prototipurilor şi seriilor zero;

e) buletine de verificare metrologică, documente de autorizare ISCIR etc.;

f) alte documente stabilite de direcţiile centrale de specialitate cu atribuţii logistice;

g) raportul tehnic justificativ din care să rezulte explicit motivele pentru care bunurile, altele decât
mijloacele fixe, sunt propuse pentru declasare şi casare: pierderea caracteristicilor tehnice sau a
performanţelor, starea fizică a acestora, defecţiuni majore, dacă mai sunt în stare de funcţionare sau nu,
plus dotare, devenite atipice etc.; raportul tehnic justificativ se întocmeşte de şeful compartimentului de
resortul căruia sunt bunurile în cauză, se verifică de şeful formaţiunii logistice/similar şi se semnează de
conducătorul unităţii;
h) carnete de serviciu şi foi matricole, certificate sanitare veterinare, foi de observaţii şi tratament,
buletin de analiză, referate ale instructorilor, conductorilor calificaţi în probleme de dresaj, pentru
animalele de serviciu.

Articolul 68

În cazul bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, a căror casare intră în competenţa de aprobare
a ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, listele cu propuneri de declasare se avizează
din punct de vedere tehnic şi se vizează pentru control financiar preventiv propriu, conform prevederilor
art. 46, 47 şi art. 66 alin. (3).

Articolul 69

(1) După aprobarea de ordonatorul principal sau secundar de credite, listele întocmite conform
modelului prevăzut în anexa nr. 8 cu propuneri de declasare şi casare se restituie unităţilor de la care s-
au primit, în vederea executării casării propriu-zise, valorificării materialelor rezultate şi scăderii din
evidenţă a bunurilor casate.

(2) Pentru bunurile ale căror declasare şi casare nu au fost aprobate, organele care au obligaţia de
avizare trebuie să comunice, prin adresa de restituire a listelor, destinaţia şi modul de folosire a
bunurilor în cauză.

Articolul 70

(1) Casarea propriu-zisă a bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, se execută de către o comisie
numită prin ordin de zi pe unitate/dispoziţie zilnică/document similar de către conducătorul unităţii care
are calitatea de ordonator de credite, compusă din minimum 3 persoane, dintre care cel puţin două
persoane trebuie să aibă cunoştinţe de specialitate. Gestionarii nu pot face parte din comisia de casare,
iar scăderea din evidenţă a bunurilor casate şi înregistrarea deşeurilor rezultate se fac în baza
procesului-verbal de casare întocmit de comisia de casare, avizat pentru control financiar preventiv
propriu de organul financiar şi aprobat de conducătorul unităţii care are în evidenţă bunurile casate.

(2) Casarea propriu-zisă a bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, de natura armamentului,
tehnicii de luptă, muniţiilor, materialelor explozive şi de dare a focului, materialelor chimice periculoase,
se poate efectua şi de către operatorii economici autorizaţi în producerea şi comercializarea de astfel de
mijloace tehnice, conform legii, pe baza unui contract încheiat între operatorul economic şi unitatea
deţinătoare a bunurilor în cauză, cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice.

(3) În cazul lipsei de personal cu cunoştinţe de specialitate în domeniu, conducătorul unităţii poate
solicita numirea în comisia de casare a unor persoane din alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi
Internelor.

Articolul 71

Comisia de casare a bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, are următoarele obligaţii:
a) să verifice, obiect cu obiect, dacă bunurile propuse pentru casare îndeplinesc condiţiile prevăzute la
art. 63;

b) să execute casarea propriu-zisă, potrivit normelor tehnice în vigoare, şi să stabilească care sunt
materialele refolosibile ce trebuie recuperate;

c) să respingă de la casare bunurile care nu îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 63;

d) să verifice dacă listele cu propuneri de declasare şi casare au toate avizele şi aprobările necesare;

e) să întocmească procesul-verbal de casare a bunurilor, conform modelului prevăzut în anexele nr. 7 şi

7a şi să îl supună aprobării celor în drept.

Articolul 72

(1) Casarea propriu-zisă a bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, se execută în unitatea în a
cărei evidenţă sunt bunurile respective.

(2) În funcţie de specificul bunurilor, organele care avizează listele cu propuneri de declasare pot
dispune ca operaţiunea de casare să se execute în anumite unităţi/centre de casare.

Articolul 73

(1) Operaţiunile de dezmembrare, desfacere, tăiere, spargere sau alte modalităţi de casare se fac
conform normelor tehnice în vigoare astfel încât obiectul să îşi piardă forma iniţială, asigurându-se
recuperarea materialelor refolosibile.

(2) Excepţie fac deşeurile de echipamente electrice şi electronice, care se predau centrelor de colectare
în starea fizică în care se află, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente
electrice şi electronice.

(3) Materialele refolosibile rezultate în urma casării se înscriu în procesul-verbal de casare şi se

înregistrează în evidenţa contabilă a unităţii, urmând a primi destinaţia conform prevederilor legislaţiei
în vigoare.

Articolul 74

(1) Materialele care nu se pot folosi în cadrul unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nici nu
se pot valorifica prin operatorii economici autorizaţi care au ca obiect de activitate achiziţionarea de
astfel de materiale se distrug, consemnându-se despre aceasta în procesul-verbal de casare a mijloacelor
fixe/de declasare şi casare a unor bunuri materiale. Distrugerea materialelor care intră în aceste
categorii se face cu respectarea normelor legale în vigoare privind protecţia mediului.

(2) După caz, deşeurile pot fi predate gratuit sau contra cost operatorilor economici autorizaţi să le
distrugă, conform prevederilor legale în vigoare.
Articolul 75

După efectuarea operaţiunii de casare propriu-zisă se aplică în mod corespunzător prevederile art. 57-
61.

Articolul 76

(1) Unităţile au obligaţia să opereze în contabilitate modificările apărute în urma dezmembrării

mijloacelor fixe scoase din funcţiune şi casate şi să evidenţieze în conturi distincte sumele rezultate din
valorificarea acestora.

(2) Veniturile realizate din valorificarea bunurilor potrivit prezentelor instrucţiuni au destinaţia
prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare.

(3) În scopul eliminării cheltuielilor în valută determinate de transportul în ţară al bunurilor care
îndeplinesc condiţiile pentru scoaterea din funcţiune/declasare şi casare, aflate în dotarea birourilor
ataşaţilor de afaceri interne, se procedează la scoaterea din funcţiune/declasare şi casarea acestora la
posturi, pe timpul activităţilor de conducere, îndrumare şi control desfăşurate de structurile Ministerului
Afacerilor Interne cu atribuţii în domeniu.

----------

Alin. (3) al art. 76 a fost introdus de pct. 7 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

(4) Scoaterea din funcţiune/Declasarea, respectiv casarea bunurilor prevăzute la alin. (3) se efectuează
după primirea aprobării ordonatorului de credite, potrivit competenţelor, iar deşeurile rezultate în urma
casării se predau la serviciile de salubritate ale localităţii în care este prevăzut postul.

----------

Alin. (4) al art. 76 a fost introdus de pct. 7 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

Capitolul VII Dispoziţii finale

Articolul 77

Anexele nr. 1a, 1b, 2a, 2b, 2c, 3, 4, 5, 5a, 6, 7, 7a şi 8 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

Articolul 78

Prezentele instrucţiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Viceprim-ministru,

ministrul administraţiei şi internelor,

Dan Nica

Bucureşti, 30 iulie 2009.

Nr. 167.

Anexa 1a

*Font 7*

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

UNITATEA ................

COMPARTIMENTUL ................

Nr. tel. ..............

Nr. ............ din ...............

Aprob*1)

----------

Ordonator de credite

Cu nr. ........ din ........

RAPORT DE DISPONIBILIZARE

În conformitate cu prevederile Instrucţiunilor viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor,

nr. 167/2009 privind scoaterea din funcţiune, valorificarea şi casarea bunurilor în unităţile Ministerului

Administraţiei şi Internelor, unitatea ....................... disponibilizează, în vederea valorificării,

următoarele piese de schimb şi materiale de întreţinere:

*Font 7*

┌────┬──────────────────────┬────┬──────────┬──────────┬────────────────────────┬─
─────────────────────┬─────────────┐

│Nr. │Denumirea pieselor de │ │ │ │Cantitatea redistribuită│ Cantitatea │ Cantitatea │

│crt.│schimb şi materialelor│U.M.│Cantitatea│Valoarea*)│în cadrul ordonatorilor │redistribuită în alte

│rămasă pentru│

│ │ de întreţinere │ │ │ │secundari de credite**) │unităţi ale M.A.I.***)│valorificare │

├────┼──────────────────────┼────┼──────────┼──────────┼────────────────────────┼─
─────────────────────┼─────────────┤

│0 │ 1 │2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │

├────┼──────────────────────┼────┼──────────┼──────────┼────────────────────────┼─
─────────────────────┼─────────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴──────────────────────┴────┴──────────┴──────────┴────────────────────────┴─
─────────────────────┴─────────────┘

Întocmit Şeful structurii logistice, Vizat pentru control De acord.

............... ........................... financiar preventiv Rog să aprobaţi.

(gradul, numele, prenumele (gradul, numele, prenumele propriu*4) Conducătorul unităţii,

şi semnătura) şi semnătura) .................... ......................

L.S.

Avizat*2) Vizat*3)

Şeful compartimentului de specialitate, pentru control financiar preventiv propriu

....................................... ..........................................

Notă

──────────

*1) Ordonatorul de credite bugetare superior ordonatorului de credite care are în administrare bunurile
respective.

*) Se va trece valoarea de intrare (contabilă) a bunurilor.

**) Se completează, dacă este cazul, de către ordonatorii secundari de credite.

***) Se completează, dacă este cazul, de către Direcţia logistică.

*2) Se acordă de către compartimentul de specialitate al ordonatorilor secundari de credite, respectiv de

către serviciile de specialitate din cadrul Direcţiei logistică, în cazul unităţilor din finanţarea directă a
ordonatorului principal de credite ai căror şefi/comandanţi au calitatea de ordonatori terţiari de credite.

*3) Se acordă de către compartimentul financiar al ordonatorilor secundari de credite. În cazul unităţilor
din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror şefi/comandanţi au calitatea de
ordonatori terţiari de credite, se acordă de către compartimentul financiar propriu.

*4) Se acordă de către compartimentul financiar al ordonatorului terţiar de credite.

──────────

Anexa 1b

*Font 7*

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

UNITATEA ......................

COMPARTIMENTUL ................

Nr. .......... din ............

Aprob*1)

--------

Ordonator de credite

Cu nr. ........ din ...........

RAPORT DE DISPONIBILIZARE

În conformitate cu prevederile Instrucţiunilor viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor,

nr. 167/2009 privind scoaterea din funcţiune, valorificarea şi casarea bunurilor în unităţile Ministerului
Administraţiei
şi Internelor, unitatea ..................... disponibilizează, în vederea valorificării, următoarele bunurile
materiale*):

*Font 7*

┌────┬──────────────┬────┬─────────┬───────────┬─────────┬─────────┬──────────┬──
──────────────────┬───────────────┬────────────┐

│ │ Denumirea │ │ │ │ Data │ │ │ Cantitatea │ Cantitatea*4) │ Cantitatea │

│Nr. │ bunurilor │U.M.│Cantitate│ Anul │dării în │Durata de│Valoarea2)│ redistribuită*3) în│

redistribuită │ rămasă │

│crt.│ materiale │ │ │fabricaţiei│folosinţă│folosinţă│ │cadrul ordonatorilor│la alte unităţi│

pentru │

│ │[pentru auto- │ │ │(în cazul │ │ │ │secundari de credite│ ale M.A.I.

│valorificare│

│ │vehicule se │ │ │autovehi- │ │ │ │ │ │ │

│ │vor înscrie │ │ │culelor se │ │ │ │ │ │ │

│ │numărul de în-│ │ │va înscrie │ │ │ │ │ │ │

│ │registrare şi │ │ │şi numărul │ │ │ │ │ │ │

│ │numărul de │ │ │de kilo- │ │ │ │ │ │ │

│ │identificare │ │ │metri │ │ │ │ │ │ │

│ │(VIN)] │ │ │parcurşi) │ │ │ │ │ │ │

├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──
──────────────────┼───────────────┼────────────┤

│0 │ 1 │2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │

├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──
──────────────────┼───────────────┼────────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴──────────────┴────┴─────────┴───────────┴─────────┴─────────┴──────────┴──
──────────────────┴───────────────┴────────────┘

Întocmit Şeful structurii logistice, Vizat pentru control De acord.

................. ........................... financiar preventiv Rog să aprobaţi.

(gradul, numele, prenumele (gradul, numele, prenumele propriu*7) Conducătorul unităţii,

şi semnătura) şi semnătura) .................... ......................

L.S.

Avizat*5) Vizat*6)

----------- --------

Şeful compartimentului de specialitate, pentru control financiar preventiv propriu

....................................... ..........................................

----------

Denum. rubricii nr. 1 din tabelul de la anexa 1b a fost modificată de pct. 8 al art. I din INSTRUCŢIUNILE
nr. 10 din 5 februarie 2015 publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

Denum. rubricii nr. 4 din tabelul de la anexa 1b a fost modificată de pct. 9 al art. I din INSTRUCŢIUNILE
nr. 10 din 5 februarie 2015 publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

Notă

──────────

*) Altele decât piese de schimb şi materiale de întreţinere auto.

*1) Ordonatorul de credite bugetare superior ordonatorului de credite care are în administrare bunurile
respective.

*2) Se trece valoarea de intrare (contabilă) a bunurilor.

*3) Se completează, dacă este cazul, de către ordonatorii secundari de credite.

*4) Se completează, dacă este cazul, de către direcţiile centrale de specialitate.

*5) Se acordă de către compartimentul de specialitate al ordonatorilor secundari de credite, respectiv
din Direcţia logistică, Direcţia generală comunicaţii şi tehnologia informaţiei şi Direcţia medicală în cazul
unităţilor din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror şefi/comandanţi au calitatea
de ordonatori terţiari de credite.

*6) Se acordă de către compartimentul financiar al ordonatorilor secundari de credite. În cazul unităţilor
din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite ai căror şefi/comandanţi au calitatea de
ordonatori terţiari de credite, se acordă de către compartimentele financiare proprii.

*7) Se acordă de către compartimentul financiar al ordonatorului terţiar de credite.

──────────

Anexa 2a

*Font 7*

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

UNITATEA ......................

COMPARTIMENTUL ................

Nr. .......... din ............

Aprob

-------

1. Scoaterea din funcţiune a mijloacelor

fixe avizate de compartimentul tehnic

2. Casare directă

3. Împuternicire ca delegat pentru a

asista la operaţiunea de casare

Avizat din punct de vedere tehnic*2) Vizat pentru control financiar Ordonator de credite,*1)

.................................. preventiv propriu*3) ..............................

 (funcţia, gradul, numele şi .............................. (funcţia, numele şi prenumele)

prenumele) (gradul, numele şi prenumele)

Data ..............

L.S. ............... L.S. ............. L.S. ................

LISTA

mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea

din funcţiune şi casare directă

I. Constatările comisiei de analiză

Noi, comisia de analiză numită prin D.Z/OZU. nr. ................ din ................., am procedat la

verificarea mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, constatând următoarele:

...........................................................................

...........................................................................

...........................................................................

...........................................................................

...........................................................................

II. Mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune:

┌────┬───┬───────────┬──────────────┬────┬────────┬────┬─────────────────────┬───
───────────┬────────────────┬──────────────────────────┐

│ │ │ │ │ │ │ │ │Durata normală│ │ Viza, indicaţiile şi │

│ │ │ │ │ │ │ │ │de utilizare │ │ semnătura persoanei care │

│ │ │ │ │ │ │ │Condiţia tehnică din ├──────┬───────┤ │ verifică din

cadrul │

│ │ │ │ │ │ │ │ Instrucţiunile │ │ │Viza comisiei de│ compartimentului de

│

│ │ │ │Caracteristici│ │ │ │viceprim-ministrului,│ │ │analiză privind │ specialitate

din cadrul │
│ │ │ │ de │ │ │ │ ministrul │ │ │ admiterea sau │ direcţiei centrale de
│

│Nr. │Cod│ Denumirea │ identificare │U.M.│Valoarea│Can-│ administraţiei şi │Stabi-│ │

respingerea │ specialitate sau al │

│crt.│ │mijloacelor│(serie, an de │ │ de │ti- │ internelor, nr. │lită │Înde- │propunerilor şi

│ordonatorului secundar de │

│ │ │ fixe │ fabricaţie, │ │intrare │ta- │ 167/2009 care │prin │plinită│ semnătura │credite
care acordă avizul│

│ │ │ │ marca, alte │ │(conta- │tea │ justifică scoaterea │norme │efectiv│ preşedintelui

│tehnic conform art. 17 din│

│ │ │ │date tehnice) │ │bilă)*4)│ │ din funcţiune (art. │ │ │ comisiei │

Instrucţiunile │

│ │ │ │ │ │ │ │ şi lit.) │ │ │ │ viceprim-ministrului, │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ministrul administraţiei │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ şi internelor, nr. │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 167/2009 │

├────┼───┼───────────┼──────────────┼────┼────────┼────┼─────────────────────┼───
───┼───────┼────────────────┼──────────────────────────┤

│0 │1│ 2 │ 3 │4 │ 5 │ 6│ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │

├────┼───┼───────────┼──────────────┼────┼────────┼────┼─────────────────────┼───
───┼───────┼────────────────┼──────────────────────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴───┴───────────┴──────────────┴────┴────────┴────┴─────────────────────┴───
───┴───────┴────────────────┴──────────────────────────┘

III. Casarea mijloacelor fixe se va executa de următoarea comisie*5)

Preşedinte ....................................

(funcţia, gradul, numele şi prenumele)

Membri: ...............................

.......................................
 (funcţia, gradul, numele şi prenumele)

IV. Se anexează*6)

*Font 8*

Întocmit

--------

....................... De acord

(funcţia, gradul, numele şi prenumele) Rog a aproba.

Conducătorul unităţii,

............................

(gradul, numele şi prenumele)

L.S. ..................

Verificat

---------

Comisia de analiză Vizat pentru control financiar Avizat pentru legalitate

................... preventiv propriu ...........................

................... ................................ (gradul, numele şi prenumele)

................... (gradul, numele şi prenumele)

...................

(gradul, numele, prenumele

şi semnătura)

ACORDUL EŞALOANELOR SUPERIOARE

*Font 8*

Unitatea ...............*7) Unitatea ..............*8) Unitatea ...............*9)

Şeful compartimentului, Şeful compartimentului, Şeful compartimentului,

........................... .......................... ..........................

 (gradul, numele şi prenumele) (gradul, numele şi prenumele) (gradul, numele şi prenumele)

Data ................. Data ................. Data .................

L.S. ................. L.S. ................. L.S. .................

Notă

──────────

*1) Se va trece ordonatorul principal de credite sau ordonatorul secundar de credite, potrivit
competenţei de aprobare.

*2) Avizul tehnic se dă potrivit competenţelor.

*3) Se trece persoana împuternicită din cadrul Direcţiei generale financiare sau şeful compartimentului
financiar-contabil al ordonatorului secundar de credite, după caz.

*4) Valoarea cu care este înscris mijlocul fix în documentele contabile.

*5) Se va trece numai în cazurile prevăzute la art. 20 lit. b) din Instrucţiunile viceprim-ministrului,
ministrul administraţiei şi internelor, nr. 167/2009.

*6) Se vor menţiona documentele justificative prevăzute la art. 16 din Instrucţiunile viceprim ministrului,
ministrul administraţiei şi internelor, nr. 167/2009.

*7) Se acordă de către şefii compartimentelor de specialitate ale ordonatorilor secundari de credite.

*8) Se acordă de către şeful compartimentului de specialitate din cadrul direcţiei centrale de resort.
*9) Se acordă de către directorul adjunct al direcţiei centrale de specialitate.

──────────

Anexa 2b

*Font 7*

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

UNITATEA ......................

COMPARTIMENTUL ................

Nr. .......... din ............

Aprob

............................

(funcţia, numele şi prenumele)

Ordonator de credite,*1)

.............................

(funcţia, numele şi prenumele)

Avizat din punct de vedere tehnic*2) Vizat pentru control financiar

.................................... preventiv propriu*3)

(funcţia, gradul, numele şi prenumele) .............................. Data ...........

(gradul, numele şi prenumele)

L.S. .........

L.S. .................. L.S. ................

LISTA

construcţiilor propuse a fi scoase din funcţiune în vederea casării

*Font 7*

┌────┬─────────────────┬─────────┬────┬──────┬────────────────────────┬───────────
───────────┬─────────────┬──────────────────────────────┐
│ │ Cod conform │ │ │ │ │ Durata normală de │ │Viza, indicaţiile şi
semnătura│

│ │ Hotărârii │ │ │ │ │ utilizare │ │ persoanei care verifică din │

│ │ Guvernului │ │ │ │ Condiţia tehnică din ├──────────┬───────────┤Viza comisiei│

cadrul compartimentului de │

│ │ nr. 2.139/2004 │ │ │ │Instrucţiunile viceprim-│ │ │ de analiză │ specialitate

din cadrul │

│ │pentru aprobarea │ │ │ │ ministrului, ministrul │ │ │ privind │ direcţiei

centrale de │

│Nr. │ Catalogului │Denumirea│Nr. │Valoa-│ administraţiei şi │ │ │admiterea sau│

specialitate sau al │

│crt.│ privind │construc-│ca- │rea │ internelor, nr. │ │ │ respingerea │ ordonatorului

secundar de │

│ │ clasificarea şi │ţiilor │das-│conta-│167/2009 care justifică │Stabilită │Îndeplinită│propunerilor │

credite care acordă avizul │

│ │duratele normale │ │tru │bilă │scoaterea din funcţiune │prin norme│ efectiv │şi semnătura │
tehnic conform art. 17 din │

│ │de funcţionare a │ │ │ │ (art. şi lit.) │ │ │preşedintelui│ Instrucţiunile

│

│ │mijloacelor fixe,│ │ │ │ │ │ │ comisiei │ viceprim-ministrului, │

│ │ cu modificările │ │ │ │ │ │ │ │ ministrul administraţiei şi │

│ │ ulterioare │ │ │ │ │ │ │ │ internelor, nr. 167/2009 │

├────┼─────────────────┼─────────┼────┼──────┼────────────────────────┼──────────
┼───────────┼─────────────┼──────────────────────────────┤

│0 │ 1 │ 2 │ 3│ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │

├────┼─────────────────┼─────────┼────┼──────┼────────────────────────┼──────────
┼───────────┼─────────────┼──────────────────────────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴─────────────────┴─────────┴────┴──────┴────────────────────────┴──────────┴
───────────┴─────────────┴──────────────────────────────┘
I. Casarea mijloacelor fixe se va executa de următoarea comisie:

Preşedinte ......................................

(funcţia, gradul, numele şi prenumele)

Membri: .....................................

.............................................

(funcţia, gradul, numele şi prenumele)

II. Se anexează*4)

*Font 8*

Întocmit De acord

.................................... Rog a aproba.

(funcţia, gradul, numele şi prenumele) Conducătorul unităţii,

.........................

(gradul, numele şi prenumele)

L.S. ..............

Verificat

----------

Comisia de analiză Vizat pentru control financiar Avizat pentru legalitate

................... preventiv propriu ...........................

................... .............................. (gradul, numele şi prenumele)

................... (gradul, numele şi prenumele)

...................

(gradul, numele,prenumele

şi semnătura)

ACORDUL EŞALOANELOR SUPERIOARE

*Font 8*
 Unitatea ................. Unitatea ................. Unitatea .................

Şeful compartimentului, Şeful compartimentului, Şeful compartimentului,

.......................... ............................ .........................

(gradul, numele şi prenumele) (gradul, numele şi prenumele) (gradul, numele şi prenumele)

Data ................. Data ................. Data .................

L.S. ................. L.S. ................. L.S. .................

Notă

──────────

*1) Se trece ordonatorul principal de credite sau ordonatorul secundar de credite, potrivit competenţei
de aprobare.

*2) Avizul tehnic se dă potrivit competenţelor prevăzute la art. 17 din Instrucţiunile viceprim-ministrului,
ministrul administraţiei şi internelor, nr. 167/2009.

*3) Se trece persoana împuternicită din cadrul Direcţiei generale financiare sau şeful compartimentului
financiar-contabil al ordonatorului secundar de credite, după caz.

*4) Se vor menţiona documentele justificative prevăzute la art. 16 din Instrucţiunile viceprim-ministrului,
ministrul administraţiei şi internelor, nr. 167/2009.

──────────

Anexa 2c

*Font 8*

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

UNITATEA ................................
 COMPARTIMENTUL ..........................

Nr. ............... din .................

Aprob*1)

---------

Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe

avizate de compartimentul tehnic

Ordonator de credite,

...........................

Avizat din punct de vedere tehnic*3) Vizat pentru control financiar preventiv propriu*2)

..................................... ..........................................

(funcţia, gradul, numele şi prenumele) (gradul, numele şi prenumele)

L.S. ........................ L.S. ...........................

LISTA

mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din

funcţiune în vederea valorificării

I. Constatările comisiei de analiză

Noi, comisia de analiză numită prin D.Z./O.Z.U. nr. .............. din ................, am procedat la verificarea

mijloacelor fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune, constatând următoarele:

..........................................................................

..........................................................................

II. Mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune:

*Font 7*

┌────┬───┬─────────┬──────────────┬────┬────────────┬────┬──────────────┬────────
──────────────┬─────────────┬───────────────────────────┐

│ │ │ │ │ │ │ │ Condiţia │ Durata normală de │ │ Viza, indicaţiile şi │

│ │ │ │ │ │ │ │ tehnică din │ utilizare │ │ semnătura persoanei care
│

│ │ │ │ │ │ │ │Instrucţiunile│ │Viza comisiei│ verifică din cadrul │

│ │ │ │ │ │ │ │ viceprim- ├─────────┬────────────┤ de analiză │

compartimentului de │

│ │ │ │Caracteristici│ │ │ │ ministrului, │ │ │ privind │ specialitate al

direcţiei │

│Nr. │ │Denumirea│ de │ │ Valoarea │ │ ministrul │ │ │admiterea sau│ centrale

de specialitate │

│crt.│Cod│mijloa- │ identificare │U.M.│ de intrare │Can-│administraţiei│ │ │ respingerea │

sau al ordonatorului │

│ │ │celor │(serie, an de │ │(contabilă) │ti- │şi internelor,│Stabilită│ │propunerilor │

secundar de credite care │

│ │ │fixe │ fabricaţie, │ │ *4) │ta- │ nr. 167/2009 │ prin │Îndeplinită │şi semnătura │ acordă
avizul tehnic │

│ │ │ │ marca, alte │ │ │tea │care justifică│ norme │ efectiv │preşedintelui│ conform

art. 17 din │

│ │ │ │date tehnice) │ │ │ │scoaterea din │ │ │ comisiei │ Instrucţiunile

│

│ │ │ │ │ │ │ │ funcţiune │ │ │ │ viceprim-ministrului, │

│ │ │ │ │ │ │ │(art. şi lit.)│ │ │ │ministrul administraţiei şi│

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ internelor, nr. 167/2009 │

├────┼───┼─────────┼──────────────┼────┼────────────┼────┼──────────────┼────────
─┼────────────┼─────────────┼───────────────────────────┤

│0 │1│ 2 │ 3 │ 4│ 5 │ 6│ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │

├────┼───┼─────────┼──────────────┼────┼────────────┼────┼──────────────┼────────
─┼────────────┼─────────────┼───────────────────────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴───┴─────────┴──────────────┴────┴────────────┴────┴──────────────┴────────
─┴────────────┴─────────────┴───────────────────────────┘
III. Se anexează ....................*5)

*Font 7*

Întocmit De acord.

---------- Rog a aproba

.................. Conducătorul unităţii,

(funcţia, gradul, numele şi prenumele) ...........................

(gradul, numele şi prenumele)

L.S. ..............

Verificat Vizat pentru control financiar preventiv propriu Avizat pentru legalitate

Comisia de analiză ................................................ ..........................

..................... (gradul, numele şi prenumele) (gradul, numele şi prenumele)

.....................

.....................

.....................

(gradul, numele,

prenumele şi semnătura)

ACORDUL EŞALOANELOR SUPERIOARE

Unitatea ...............*6) Unitatea ...............*7) Unitatea ...............*8)

Şeful compartimentului, Şeful compartimentului, Şeful compartimentului,

.......................... ............................ ..........................

(gradul, numele şi prenumele) (gradul, numele şi prenumele) (gradul, numele şi prenumele)

Data ................. Data ................. Data .................

L.S. ................. L.S. ................. L.S. .................

Notă
──────────

*1) Se trece ordonatorul principal de credite sau ordonatorul secundar de credite, potrivit competenţei
de aprobare.

*2) Se trece persoana împuternicită din cadrul Direcţiei generale financiare sau şeful compartimentului
financiar-contabil al ordonatorului secundar de credite, după caz.

*3) Avizul tehnic se dă potrivit competenţelor prevăzute la art. 17 din Instrucţiunile viceprim-ministrului,
ministrul administraţiei şi internelor, nr. 167/2009.

*4) Valoarea cu care este înscris mijlocul fix în documentele contabile.

*5) Se vor menţiona documentele justificative prevăzute la art. 16 din Instrucţiunile viceprim-ministrului,
ministrul administraţiei şi internelor, nr. 167/2009.

*6) Se acordă de către şefii compartimentelor de specialitate ale ordonatorilor secundari de credite.

*7) Se acordă de către şeful compartimentului de specialitate din cadrul direcţiei centrale de resort.

*8) Se acordă de către directorul adjunct al direcţiei centrale de specialitate.

──────────

Anexa 3

MODUL DE STABILIRE

a preţului iniţial de vânzare al bunurilor materiale disponibilizate,

altele decât clădiri şi terenuri

I. Evaluarea mijloacelor fixe de natura vehiculelor rutiere

Mijloacele fixe de natura vehiculelor rutiere (autovehicule, remorci şi semiremorci, inclusiv cele
speciale), se evaluează cu ajutorul relaţiei:

P(v) = P(a) x C(nt) x C(st)[1-0,6 x D(e)/D(n)],

în care:

P(v) - preţul iniţial de vânzare (preţul de începere a licitaţiei conform Hotărârii Guvernului nr. 81/2003
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor pentru valorificarea
bunurilor scoase din funcţiune, precum şi a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea
Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare), exprimat în lei;

P(a) - preţul actualizat al bunului, exprimat în lei la data evaluării, care se stabileşte astfel:

- pentru vehiculele aflate în fabricaţia curentă sau pe piaţă, se consideră preţul de achiziţie al bunului
respectiv la data evaluării;

- pentru vehiculele care nu se mai fabrică sau nu se mai află pe piaţă, preţul actualizat se obţine prin
aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului de inflaţie publicat de către Institutul Naţional de
Statistică în Buletinul statistic de preţuri, aferent perioadei de timp scurse de la data înregistrării valorii
contabile până la data evaluării, pentru grupa de produse corespunzătoare;

C(nt) - coeficientul de nivel tehnic, determinat cu relaţia: C(nt) = 1 - 0,03 x n, unde: n - vechimea în ani a
vehiculului rutier; pentru n mai mare sau egal cu 25 se va considera C(nt) = 0,25;

C(st) - coeficientul de stare tehnică (numai pentru autovehicule), care este variabil în funcţie de rulajul
autovehiculului şi va avea valori cuprinse în intervalul [1; 0,5], astfel:

- 1 când autovehiculul a efectuat un rulaj mai mic de 10.000 kilometri;

- 0,9 când autovehiculul a efectuat un rulaj cuprins între 10.001 şi 50.000 kilometri;

- 0,8 când autovehiculul a efectuat un rulaj cuprins între 50.001 şi 100.000 kilometri;

- 0,7 când autovehiculul a efectuat un rulaj cuprins între 100.001 şi 150.000 kilometri;

- 0,6 când autovehiculul a efectuat un rulaj cuprins între 150.001 şi 200.000 kilometri;

- 0,5 când autovehiculul a efectuat un rulaj de peste 200.001 kilometri;

D(e) - durata de exploatare, reprezentând vechimea vehiculului rutier exprimată în ani;

D(n) - durata normală de utilizare a vehiculului rutier exprimată în ani, conform reglementărilor în
vigoare.

În cazul în care este îndeplinită condiţia D(e) > 1,4 x D(n), se va aplica relaţia:
 D(e)/D(n) = 1,4.

Preţul iniţial astfel obţinut poate fi corectat cu până la +/-10% de către comisia de evaluare pentru
fiecare vehicul, atunci când apreciază pe bază de argumente, că starea tehnică a vehiculului rutier
justifică modificarea preţului. În cazul modificării, preţul corectat devine preţul iniţial.

----------

Pct. I al anexei 3 a fost modificat de pct. 10 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

II. Evaluarea altor categorii de bunuri materiale

Evaluarea bunurilor materiale la care durata normală de utilizare depinde de durata de utilizare, starea
tehnică şi uzura morală, precum şi toate categoriile de bunuri de resortul armament, muniţii şi tehnică
specială, se va face cu formula:

P(v) = P(a) x C(ut) x C(st) x C(um),

unde P(v) şi P(a) sunt explicitaţi la pct. I, iar:

C(ut) - coeficient de utilizare, care reprezintă diminuarea valorii bunului din cauza funcţionării,
determinat în funcţie de numărul de ani în care a fost utilizat, având ca bază anul introducerii în dotare şi
anul scoaterii din funcţiune/declasării, având următoarele valori:

- 1 pentru bunurile care nu au fost utilizate. Pentru toate categoriile de muniţii nu se aplică coeficientul
1, indiferent de anul de fabricaţie;

- 0,9 pentru bunurile cu utilizare până la 2 ani inclusiv;

- 0,8 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 2 ani şi până la 5 ani inclusiv;

- 0,6 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 5 ani şi până la 8 ani inclusiv;

- 0,55 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 8 ani şi până la 10 ani inclusiv;

- 0,5 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 10 ani şi până la 15 ani inclusiv;

- 0,4 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 15 ani şi până la 20 de ani inclusiv;

- 0,3 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 20 de ani şi până la 25 de ani inclusiv;

- 0,2 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 25 de ani şi până la 30 de ani inclusiv;

- 0,1 pentru bunurile cu utilizare mai mare de 30 de ani;

Durata de utilizare a fiecărui bun supus evaluării se calculează cu formula:

D(u) = (anul retragerii din folosinţă) - (anul dării în folosinţă)

C(st) - coeficientul de stare tehnică reprezintă diminuarea valorii în funcţie de situaţia stării tehnice în
care se găseşte bunul la data evaluării şi este egal cu:

- 1 pentru bunuri în stare de funcţionare, care nu au îndeplinit durata normală de utilizare;

- 0,6 pentru bunuri în stare de funcţionare, care au durata normală de utilizare îndeplinită;

- 0,5 pentru bunuri cu nevoi de reparaţii;

- 0,15 pentru bunuri de pe care a fost retras cu documente legale cel puţin un ansamblu de bază,
precum şi pentru bunurile aflate la starea de casare;

C(um) - coeficient de uzură morală, reprezintă diminuarea valorii bunului din cauza vechimii şi este
determinat în funcţie de numărul de ani, având ca bază anul fabricaţiei şi anul în care se face evaluarea
şi are următoarele valori:

a) pentru muniţie şi elementele de muniţie, cu excepţia muniţiei de infanterie:

- 1 pentru bunurile cu vechimea cuprinsă între 0 şi 15 ani;

- 0,5 pentru bunurile cu vechimea cuprinsă între 16 şi 30 de ani;

- 0,2 pentru bunurile cu vechimea mai mare de 30 de ani;

b) pentru muniţia de infanterie:

- 1 pentru bunurile cu vechimea cuprinsă între 0 şi 25 de ani;

- 0,5 pentru bunurile cu vechimea cuprinsă între 26 şi 35 de ani;

- 0,2 pentru bunurile cu vechimea mai mare 35 de ani;

c) pentru armamentul de infanterie:

- 1 pentru bunuri cu vechimea cuprinsă între 0 şi 15 ani;

- 0,6 pentru bunuri cu vechimea cuprinsă între 16 şi 20 de ani;

- 0,4 pentru bunuri cu vechimea cuprinsă între 21 şi 30 de ani;

- 0,2 pentru bunuri cu vechimea mai mare de 30 de ani;

d) pentru celelalte bunuri:

C(um) = C(nt)

Vechimea V a fiecărui bun supus evaluării se calculează cu formula:

V = (anul curent) - (anul de fabricaţie)

----------

Pct. II al anexei 3 a fost modificat de pct. 11 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

III. Formula de evaluare şi metodologia de evaluare a aeronavelor şi navelor

Evaluarea reală a produselor trebuie să ţină seama de preţul de achiziţie, uzura în funcţionare, influenţa
vechimii în funcţionare, consumul de resursă, numărul şi felul reparaţiilor executate, nivelul tehnic etc.

Determinarea preţului iniţial de vânzare [P(v)] la data aprobării scoaterii din funcţiune, în lei, se face cu
formula:

n(m) ┌ Def(i) ┐

Σ │ 1 - 0,9 x ──────── │

Tef i=1 └ Dnorm(i) ┘

( 1 - 0,9 ───── ) + ──────────────────────────

Tnorm n(m)

P(v) = P(a) x ────────────────────────────────────────────── x C(st) x C(nt)

în care:

P(a) - preţul actualizat al bunului, exprimat în lei, la data evaluării, care se stabileşte în mod similar cu cel
de la pct. I.

----------

Definirea termenului P(a) din formula preţului iniţial de vânzare P(v) a pct. III al anexei 3 a fost
modificată de pct. 12 al art. I din INSTRUCŢIUNILE nr. 10 din 5 februarie 2015 publicate în MONITORUL
OFICIAL nr. 105 din 10 februarie 2015.

Tef

(1 - 0,9 ─────── ) = coeficientul de diminuare a valorii

Tnorm produsului datorită îmbătrânirii,

în care:

Tef = durata efectivă de exploatare;

Tnorm = timpul total de viaţă normat (dacă nu este prevăzut în normative, se va considera Tnorm) = 30
de ani.

Dacă Tef > Tnorm, coeficientul de diminuare a valorii produsului datorită îmbătrânirii se va lua egal cu
0,1.

n(m) ┌ Def(i) ┐

Σ │ 1 - 0,9 x ──────── │

i=1 └ Dnorm(i) ┘ coeficientul de diminuare a valorii

────────────────────────── = produsului datorită uzurii fizice în timpul

n(m) funcţionării, fiind influenţat de numărul

de motoare ce echipează produsul,

unde:

n(m) = numărul de motoare ce echipează produsul;

Def = durata de funcţionare efectivă (durata în ore);

Dnorm = durata normală totală de funcţionare (ore).

Dacă Def > Dnorm, coeficientul de diminuare a valorii produsului datorită uzurii fizice se va lua egal cu
0,1.

Dacă un bun nu are stabilită durata de funcţionare totală normată, prin acte normative, coeficientul de
diminuare a valorii bunului datorită uzurii fizice se ia egal cu cel datorat îmbătrânirii.

C(st) = coeficientul de stare tehnică, egal cu:

- 1, dacă produsul este înaintea primei reparaţii medii sau echivalent;

- 0,8, dacă s-a efectuat prima reparaţie medie sau echivalent;

- 0,75, dacă s-a îndeplinit norma şi nu s-a efectuat prima reparaţie medie;

- 0,6, dacă s-a efectuat prima reparaţie capitală sau echivalent;

- 0,5, dacă s-a îndeplinit norma şi nu s-a efectuat prima reparaţie capitală sau echivalent;

- 0,45, dacă s-a efectuat a doua reparaţie medie sau echivalent;

- 0,4, dacă s-a îndeplinit norma, dar nu s-a efectuat a doua reparaţie medie sau echivalent;

- 0,3, dacă s-a efectuat o a doua reparaţie capitală sau echivalent;

- 0,2, dacă s-a îndeplinit norma, dar nu s-a efectuat a doua reparaţie capitală sau echivalent.

Coeficientul de stare tehnică astfel determinat se diminuează cu 0,1 pentru fiecare 5 ani vechime în
exploatare (sau diviziuni, care urmare a deteriorării stării tehnice prin coroziune, îmbătrânire etc.). În
cazul când valoarea astfel determinată este mai mică de 0,2, C(st) = 0,2.

Pentru bunurile la care nu sunt stabilite norme de reparaţii medii sau capitale, coeficientul de stare
tehnică se apreciază de către comisia de evaluare ţinând seama de starea tehnică reală, utilitatea şi
parametrii dimensionali ai bunului respectiv şi nu poate fi mai mic de 0,2. Pentru produsele nefolosite,
valorificate direct din depozit, coeficientul de stare tehnică nu va fi mai mic de 0,75;

C(nt) = coeficient de nivel tehnic, care reprezintă diminuarea valorii produsului datorită uzurii morale.

C(nt) = 1 - 0,03 x n,

unde n este vechimea în ani a produsului.

Dacă n > 30, coeficientul de nivel tehnic se va lua egal cu 0,1.

IV. Evaluarea celorlalte bunuri, altele decât mijloace fixe

Bunurile materiale care nu sunt mijloace fixe se vor evalua după cum urmează:

- bunuri cu stare tehnică foarte bună = Pa x 1;

- bunuri cu stare tehnică bună = Pa x 0,7;

- bunuri cu stare tehnică corespunzătoare (de reparat) = Pa x 0,4;

- bunuri cu stare tehnică necorespunzătoare = Pa x 0,16.

Stabilirea valorilor 1; 0,7; 0,4 şi 0,16 se va face de comisiile tehnice ale unităţii cu ocazia evaluării
bunurilor, sens în care se vor întocmi procese-verbale nominalizându-se bunurile şi cantităţile
respective.

Calculul preţului de valorificare la animalele de serviciu

1. Comisia de evaluare numită în baza art. 9 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea
procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, precum şi a celor scoase din rezervele
proprii, aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 81/2003, cu modificările şi completările ulterioare, determină care este preţul de piaţă
actual (Pa) la categoria animale de serviciu pentru care se calculează preţul de valorificare (Pv).

2. Se calculează gradul de uzură (Gu %) şi val area gradului de uzură (VGu lei).

A. Determinarea gradului de uzură (Gu) se face ţinând cont de următoarele elemente:

CÂINI CAI
 - vârsta medie de intrare în serviciu

(Vm), care este de: 1,5 ani 3,0 ani

- durata în serviciu (după intrarea în serviciu)

(Ds), care este de: 6,0 ani 10,0 ani

- vârsta reală a animalului (Vr) care corespunde

scoaterii definitive din serviciu sau valorificării

şi poate fi mai mare sau mai mică decât: 7,5 ani 13,0 ani

Vr (ani) - Vm (ani) = Ds (ani) (90 luni) (156 luni)

Se transformă durata folosirii animalelor în serviciu (Ds) din ani în luni pentru a se putea calcula gradul
de uzură (Gu) după următoarea formulă:

Gradul de uzură câini = Ds (luni) x 100 = Gu (%)

─────────

90 luni

Gradul de uzură cai = Ds (luni) x 100 = Gu (%)

─────────

156 luni

B. Valoarea gradului de uzură (VGu) se calculează după următoarea relaţie:

Pa x Gu (%) = VGu (lei)

3. Din preţul actual (Pa) se scade valoarea gradului de uzură (VGu) pentru a afla preţul de valorificare
(Pv):

Pa - VGu = Pv (lei)

4. Pe baza recomandărilor medicilor veterinari în funcţie de starea de sănătate şi aptitudinile pe care le

au animalele de serviciu, comisia de evaluare poate modifica preţul de valorificare (Pv) prin aplicarea
unor coeficienţi:

- pentru stare de sănătate foarte bună - 1;

- pentru stare de sănătate bună - 0,7;

- pentru stare de sănătate corespunzătoare - 0,4;

- pentru stare de sănătate necorespunzătoare - 0,16.

Pv x (1; 0,7; 0,4; 0,16) = Pvf (preţ de valorificare final)

5. Pentru animalele care nu au intrat în serviciu, preţul de valorificare (Pv) este egal cu preţul actual al
pieţei (Pa), la care, în funcţie de situaţie, se pot aplica coeficienţii de la pct. 4.

Pv = Pa

Pv x (1; 0,7; 0,4; 0,16) = Pvf (preţ de valorificare final)

REGULAMENT

HG 81 din 23 ianuarie 2003

privind organizarea și desfășurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcțiune,
precum și a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

(1) Bunurile aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, scoase din funcțiune potrivit
reglementarilor în vigoare, vor fi valorificate în starea fizică în care se află ori ca bunuri rezultate în urma
dezmembrării sau demolării, prin licitație, selecție de oferte, negociere directa, valorificare directă fără
organizare de licitație, transmitere fără plată la alte instituții publice sau la unități de cult aparținând
cultelor religioase recunoscute din România, în condițiile legii.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) și se propun pentru casare directă, simultan cu scoaterea din
funcțiune, următoarele bunuri improprii valorificării:

a) mijloacele de geniu-chimic cu utilizare strict militară;

b) mijloacele fixe care au fost avariate sau distruse prin accidente, incendii, calamități naturale ori în alte
împrejurări neprevăzute și de neînlăturat și ale căror costuri de reparație pentru repunerea în stare de
funcționare, stabilite potrivit reglementarilor specifice, depășesc 60% din valoarea de înlocuire a
acestora;

c) mijloacele fixe cu durata normală de utilizare depășită, devenite atipice și care, din cauza uzurii fizice
și morale avansate, nu mai corespund din punct de vedere tehnico-economic și al siguranței în
exploatare sau sunt generatoare de noxe ori a căror funcționare contravine altor reglementari legale în
vigoare;

d) bunurile materiale, altele decât mijloacele fixe, care au devenit inutilizabile ca urmare a gradului
avansat de uzura fizică sau morală, nu mai pot primi o altă destinație, prin recondiționare nu mai pot fi
readuse la parametrii corespunzători ori nu mai prezintă siguranță sau precizie în exploatare ori a căror
reparare nu mai este posibilă prin înlocuirea unor părți sau piese cu altele noi;

e) bunurile materiale de natura echipamentului, distribuit conform normelor în vigoare, după

îndeplinirea duratei minime de serviciu, pe baza analizei și propunerilor comisiei de inventariere;

f) bunurile materiale utilizate în activitatea aeronautică, cu resursa de exploatare expirată;

g) aparatura de secretizare sau componentele speciale care, prin procedura de valorificare, ar conduce
la furnizarea de informații cu caracter secret.

(la 12-10-2006, Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.353 din 27 septembrie 2006
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 12 octombrie 2006. )

Articolul 2

(1) În sensul prezentului regulament, prin bunuri se înțelege produsele, echipamentele și orice alte
obiecte de orice fel și cu orice fel de descriere, cu exceptia clădirilor și terenurilor.

(2) Prin sintagma bunuri scoase din funcțiune se înțelege mijloacele fixe scoase din funcțiune, mijloacele
fixe atipice sau excedentare, chiar dacă sunt în stare de funcționare, precum și alte bunuri, în starea în
care se află, declasate sau clasate.

(la 12-10-2006, Alin. (2) al art. 2 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.353 din 27
septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 12 octombrie 2006. )

Articolul 3
Asupra bunurilor scoase din funcțiune potrivit reglementarilor în vigoare, care urmează să fie
valorificate, se interzice efectuarea oricăror lucrări care necesita manopera și materiale pentru
schimbarea stării tehnice în care se aflau la data scoaterii din funcțiune (folosință), cu exceptia cazurilor
prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 4

(1) Bunurile pentru care s-a obținut aprobarea de valorificare rămân în evidența și în administrarea
unităților deținătoare sau a centrelor de colectare până la predarea lor efectivă.

(2) Unitățile deținătoare răspund de păstrarea bunurilor care urmează a fi valorificate, de starea tehnică
și completarea prevăzute în documentele de evaluare, până la predarea lor cumpărătorului.

Articolul 5

(1) Bunurile care implică apărarea țării, ordinea publică și securitatea națională, de natura
armamentului, tehnicii de luptă, mijloacelor și instalațiilor speciale, precum și cele care, datorită
caracteristicilor specifice, nu pot fi folosite în mod curent în alte sectoare de activitate vor fi valorificate
prin selecție de oferte sau negociere directă, prin operatori economici autorizați în
producția/comercializarea unor asemenea bunuri.

(la 26-03-2019, Alineatul (1) din Articolul 5 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC
din HOTĂRÂREA nr. 157 din 19 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 26 martie
2019 )

(2) Armamentul ușor de infanterie, precum și muniția aferentă din stocurile excedentare ale Ministerului
Afacerilor Interne pot fi valorificate prin negociere directă cu Asociația Generală a Vânătorilor și
Pescarilor Sportivi din România, persoană juridică română de utilitate publică, în numele și pentru
organizațiile vânătorești afiliate, dar numai în scopul asigurării pazei fondului de vânătoare pe care
acestea îl gestionează.

(3) Nu fac obiectul valorificării aparatura de secretizare sau componentele speciale care, prin procedura
de valorificare, ar conduce la furnizarea de informații cu caracter secret. Aceste bunuri, după scoaterea
din funcțiune sau declasare, după caz, se casează potrivit normelor în vigoare.

Articolul 6

(1) Bunurile dezafectate de dotările specific militare, precum și cele care se folosesc în mod curent în
alte sectoare de activitate pot fi valorificate la persoane fizice și juridice, prin licitație publică, selecție de
oferte, negociere directă.

(2) Deșeurile nerefolosibile nu se valorifică, ci se distrug.

Articolul 7
Prevederile prezentului regulament se aplică și pentru bunurile materiale aflate la uzul curent, cât și
pentru cele din rezervele proprii, în următoarele condiții:

a) bunurile nu au putut fi împrospătate sau păstrarea lor în depozitare ar duce la deprecieri ori stări
periculoase de orice fel, stabilite prin analize și încercări în laboratoare și poligoane specializate, potrivit
normelor de specialitate în vigoare;

b) bunurile nu mai sunt necesare, au devenit excedentare sau atipice, nu mai sunt prevăzute în
înzestrarea unităților, nu se mai fabrică sau din cauza uzurii fizice ori morale nu mai corespund
destinației și fac obiectul înlocuirii cu tehnică performantă de același tip.

(la 12-10-2006, Art. 7 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.353 din 27 septembrie 2006
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 12 octombrie 2006. )

Articolul 7^1

Fac excepție de la prevederile prezentului regulament:

a) animalele de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcțiune sau declasate;

b) stocurile de produse păstrate în rezervele de stat;

c) bunurile pentru care modalitatea de valorificare este stabilită expres prin reglementări specifice.

(la 29-04-2021, Articolul 7^1 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr.
478 din 21 aprilie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 458 din 29 aprilie 2021 )

Articolul 8

Abrogat.

(la 27-06-2005, Art. 8 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 542 din 9 iunie 2005 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 27 iunie 2005. )

Capitolul II Evaluarea bunurilor

Articolul 9

(1) Bunurile care urmează să fie valorificate atât la intern, cât și la extern, prin procedurile prevăzute la
art. 5 și 6, se evaluează de o comisie numită de către ordonatorul de credite în a cărui administrare
nemijlocită se află acestea.

(la 12-10-2006, Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.353 din 27
septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 12 octombrie 2006. )

(2) Comisia de evaluare se compune din cel puțin 3 membri cu experiența și probitate morală, dintre
care, în mod obligatoriu, un specialist din compartimentul financiar-contabilitate, restul membrilor
provenind din cadrul personalului cu pregătire profesională de specialitate în domeniul din care fac
parte bunurile care se valorifică.

Articolul 10

(1) Comisia de evaluare stabilește prețul inițial de vânzare, conform reglementarilor în vigoare, și
întocmește un raport de evaluare care va fi supus aprobării ordonatorului de credite al unității care are
în evidenta contabila bunurile ce urmează să fie valorificate.

(2) Prin acest raport comisia de evaluare va supune totodată spre aprobare ordonatorului de credite și
eventualele preturi diminuate potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) lit. b) și c).

(3) La evaluarea bunurilor se vor avea în vedere prețul pieței la bunurile de același fel, perioada în care
au fost utilizate, gradul de uzură și starea tehnică în care se află.

Capitolul III Valorificarea la intern

Articolul 11

(1) Procedurile de valorificare se organizează de către ordonatorii de credite care au în administrare

bunurile respective, prin structurile de specialitate din subordine.

(2) Locul de desfășurare a fiecărei proceduri va fi stabilit de către organizatorul acesteia.

(3) Procedura de valorificare prin licitație publică deschisa cu strigare se poate organiza și prin bursele de
mărfuri.

(la 12-10-2006, Alin. (3) al art. 11 a fost introdus de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.353 din 27
septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 12 octombrie 2006. )

Articolul 12

În cazul bunurilor din rezervele proprii, întocmirea și aprobarea programelor de valorificare, precum și
structurile abilitate să organizeze proceduri de valorificare se stabilesc prin instrucțiuni interne.

Secţiunea 1 Valorificarea prin licitație publică deschisă cu strigare

Articolul 13

(1) Conducătorul unității organizatoare numește, cu cel puțin 30 de zile înainte de data tinerii licitației,
comisia de licitație formată din minimum 3 membri cu experiență profesională și probitate morala, în
următoarea componenta:

a) președintele comisiei de licitație;

b) secretarul comisiei de licitație;

c) membri - specialiști în domeniile logistic, financiar și juridic.

(2) Nu pot face parte din comisia de licitație membrii comisiei de evaluare a bunurilor respective.

Articolul 14

(1) În vederea asigurării transparenței organizatorul licitației va publica un anunț de vânzare cu cel puțin
15 zile înainte de data ținerii licitației.

(2) Anunțul de vânzare se avizează de comisia de licitație înainte de a fi publicat.

Articolul 15

(1) Anunțul de vânzare la licitație pentru bunurile al căror preț inițial de vânzare este de peste 500
euro/produs se va publica prin grija organizatorului, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită pentru
licitație, într-o publicație cu difuzare la nivel național.

(2) Anunțul prevăzut la alin. (1) se va afișa, la aceeași data, atât la sediul organizatorului, cât și la sediul
autorității administrației publice locale în a cărei raza teritoriala funcționează organizatorul licitației.

(3) În cazul bunurilor al căror preț inițial de vânzare este sub 500 euro/produs publicitatea se va face
numai prin afișarea anunțului prevăzut la alin. (1), la sediul organizatorului și la sediul autorității
administrației publice locale în a cărei raza teritoriala funcționează organizatorul licitației.

Articolul 16

Anunțul de vânzare la licitație va conține următoarele date:

a) denumirea și adresa unității organizatoare a licitației;

b) obiectul licitației;

c) locul și data la care se poate obține caietul de sarcini;

d) locul, data și ora tinerii licitației, precum și datele de desfășurare a următoarelor licitații în caz de
neadjudecare;

e) numărul de telefon și/sau fax, precum și adresa de e-mail de unde se pot obține informații
suplimentare.

Articolul 17

(1) Organizatorul licitației va întocmi și va pune la dispoziție persoanelor fizice și juridice interesate,
contra cost, cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data desfășurării licitației, următoarele documente:

a) caietul de sarcini;

b) fișele tehnice ale bunurilor scoase la licitație (în care se vor face și precizări referitoare la starea de
funcționare a acestora);
c) modelul contractului de vânzare-cumpărare, conținând clauzele asiguratorii pe care comisia de
licitație le considera necesare pentru a fi introduse, precum și modelul declarației participantului la
licitație de acceptare a modelului contractului de vânzare-cumpărare;

d) liste, cataloage etc.

(2) Caietul de sarcini cuprinde:

a) obiectul licitației;

b) cantitatea oferită și locul de depozitare;

c) prețul de începere a licitației și valoarea saltului de supralicitare;

d) modalități de plată;

e) termenul limită de prezentare a documentelor de către participanții la licitație;

f) data și locul de desfășurare a licitației;

g) modul de desfășurare a licitației;

h) data și locul depunerii garanției de participare la licitație;

i) condițiile de admitere la licitație, precum și clauzele asiguratorii privind pierderea garanției de

participare.

(3) Caietul de sarcini se aproba de conducătorul unității organizatoare.

(4) Costul documentelor prevăzute la alin. (1) reprezintă contravaloarea redactării și multiplicării
acestora.

Articolul 18

Organizatorul are obligația să răspundă în scris, prin telex, fax sau Internet, înainte de termenul de
depunere a documentelor, la toate solicitările referitoare la documentele licitației, formulate de
persoanele care le-au achiziționat, denumite în continuare licitatori.

Articolul 19

Modificarea documentelor licitației, efectuată de organizator din proprie inițiativă sau la solicitarea
licitatorilor, va fi notificată în scris tuturor licitatorilor cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de termenul
limită de depunere a documentelor.

Articolul 20
(1) Garanția de participare este stabilită de comisia de licitație, reprezentând 5-10% din preturile inițiale
de vânzare stabilite în urma evaluării bunurilor, și se depune în contul organizatorului licitației sau la
casieria acestuia cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea desfășurării licitației.

(2) Licitatorii care nu oferă în timpul desfășurării licitației cel puțin prețul de pornire pierd garanția de
participare.

(3) Garanția de participare se restituie licitatorilor cărora nu li s-au adjudecat bunuri sau care nu s-au
prezentat la licitație, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data desfășurării acesteia.

Articolul 21

(1) La licitațiile de vânzare a bunurilor poate participa orice persoana fizică sau juridică care va prezenta
următoarele documente:

a) chitanța de achitare a taxei de participare la licitație, eliberată de casieria organizatorului (taxa de

participare se determina în funcție de cheltuielile ocazionate de organizarea și desfășurarea licitației);

b) dovada virării în contul organizatorului a garanției de participare sau chitanța de depunere a acesteia,
eliberată de casieria organizatorului;

c) copie de pe certificatul de înmatriculare în Registrul comerțului sau, după caz, de pe certificatul de

înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor și de pe codul fiscal, pentru persoanele juridice, iar pentru
persoanele fizice, copie de pe actul de identitate.

(2) Documentele de participare la licitație se primesc de organizator cu cel mult 5 zile lucrătoare înaintea
datei stabilite pentru tinerea licitației de vânzare a bunurilor.

Articolul 22

(1) La licitație nu pot participa în calitate de licitatori membrii comisiei de evaluare, membrii comisiei de
licitație și nici soțul sau rudele ori afinii până la gradul IV inclusiv ai acestora.

(2) Membrii comisiilor de evaluare și de licitație, înainte de ședința de licitație, au obligația de a semna
pe propria răspundere o declarație de imparțialitate, prin care să confirme ca nu se află în nici una dintre
situațiile următoare:

a) este soț sau rudă ori afin până la gradul IV inclusiv cu vreunul dintre licitatori;

b) în ultimii 3 ani a avut contracte de muncă sau de colaborare cu unul dintre licitatori ori a făcut parte
din consiliul de administrație sau din orice alt organ de conducere ori de administrație al acestora;

c) deține părți sociale sau acțiuni din capitalul social subscris al unuia dintre licitatori.

Articolul 23
Comisia de licitație va analiza documentele prezentate cu două zile înainte de data desfășurării licitației
și va întocmi lista cuprinzând potențialii cumpărători acceptați, excluzând de la participare pe cei care nu
au prezentat în totalitate și la termenul stabilit prin caietul de sarcini documentele de participare.

Articolul 24

Solicitanților care prezintă chitanța de plată a taxei de participare la licitație li se permite examinarea
amănunțită a bunurilor, la locul în care acestea se afla, fără punerea în funcțiune sau efectuarea de
probe.

Articolul 25

(1) Licitația se desfășoară în prezenta tuturor membrilor comisiei, ședința fiind condusă de președintele
comisiei de licitație.

(2) În ziua și la ora stabilite pentru începerea licitației, în cazul în care sunt cel puțin 2 participanți,
președintele comisiei de licitație verifica dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru desfășurarea
licitației, inclusiv cele de publicitate, face prezența participanților prin completarea unui tabel cu datele
de identificare a acestora, citește lista celor excluși și motivele excluderii, după care anunță obiectul
licitației și prețul inițial de vânzare de la care se pornește strigarea, cu precizarea salturilor de
supralicitare stabilite de comisia de licitație.

(3) Participanții la licitația publică cu strigare vor prezenta oferta de preț prin strigare. Oferta de preț
trebuie să respecte condițiile de salt precizate la deschiderea licitației. Președintele comisiei de licitație
anunță cu glas tare și clar suma oferită de licitator.

(4) Dacă la a treia strigare a ultimei oferte nu se strigă o sumă mai mare, președintele comisiei de
licitație anunță adjudecarea bunului licitat în favoarea licitatorului care a oferit ultima suma.

(5) După anunțarea verbală a câștigătorului președintele comisiei de licitație declara închisă licitația, iar
secretarul comisiei întocmește un proces-verbal care se semnează de membrii comisiei de licitație și de
participanții la licitație.

(6) Procesul-verbal împreună cu documentele privind organizarea și desfășurarea licitației se arhivează

la sediul organizatorului, constituind baza legală a încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Un
exemplar al procesului-verbal se va trimite unității în gestiunea căreia se afla bunurile.

Articolul 26

(1) Eventualele contestații formulate de participanții la licitație se depun la sediul organizatorului

licitației, în termen de 24 de ore de la încheierea acesteia.

(2) Organizatorul este obligat să soluționeze contestațiile în termen de 5 zile lucrătoare de la depunerea
acestora.

Articolul 27
(1) Câștigătorul licitației are obligația să semneze contractul de vânzare-cumpărare și să achite integral
prețul bunului adjudecat, în termen de 10 zile de la data licitației. În cazul neprezentării pentru
semnarea contractului câștigătorul pierde garanția de participare.

(2) Dacă s-a formulat o contestație la licitație, contractul de vânzare-cumpărare va fi semnat în termen
de 5 zile de la soluționarea acesteia.

Articolul 28

(1) În cazul în care la licitație nu s-au prezentat minimum 2 licitatori, se va proceda după cum urmează:

a) în situația în care se prezintă un singur licitator a cărui ofertă este corespunzătoare, comisia adjudecă
bunurile în favoarea acestuia, la prețul inițial. Se întocmește un proces-verbal de adjudecare semnat de
ambele părți, care va constitui temeiul legal de incheiere a contractului de vânzare-cumpărare;

b) în cazul în care nu s-a prezentat nici un licitator, licitația se va repeta după trecerea a cel puțin 15 zile
de la data organizării precedentei licitații, iar prețul inițial va fi diminuat cu până la 20%. Dacă se prezintă
un singur licitator a cărui ofertă este corespunzătoare, se procedează potrivit lit. a), prețul de pornire
fiind prețul inițial, diminuat;

c) în cazul în care nici la a doua licitație nu se prezintă nici un licitator, licitația va fi reluată după cel puțin
5 zile, iar prețul va fi diminuat cu până la 40% față de prima licitație (prețul de pornire). Dacă se prezintă
un singur licitator a cărui ofertă este corespunzătoare, se procedează potrivit lit. a), prețul de pornire
fiind prețul inițial, diminuat;

d) în cazul în care nici de aceasta dată nu s-a prezentat cel puțin un licitator, comisia de licitație
informează în scris ordonatorul de credite care are în administrare bunurile, pentru ca acesta să dispună
masuri în vederea valorificării acestora potrivit prevederilor art. 1 lit. b) și c) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcțiune, aflate în administrarea
instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 28/2001, sau casarea respectivelor bunuri, după caz.

(2) Pentru bunurile care fac obiectul Ordonanței Guvernului nr. 122/1998 privind acumularea, scoaterea
și împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale, aprobata prin
Legea nr. 50/1999, cu modificările și completările ulterioare, se va proceda după cum urmează:

a) în cazul în care la licitație nu s-au prezentat minimum 2 licitatori, se încheie proces-verbal de

constatare, urmând ca licitația să se repete, după cel mult 15 zile de la stabilirea de către structura
specializată a noilor condiții de valorificare;

b) în situația în care prețul rezultat în urma procedurilor de valorificare la extern se situează sub prețul
de pornire determinat de comisia de evaluare, valorificarea la acest preț se va efectua numai cu
aprobarea ordonatorului principal de credite, iar influențele negative determinate de eventualele
diferențe de preț se vor suporta din fondurile bugetare alocate în anul următor pentru reîntregirea,
completarea și creșterea nivelurilor rezervelor proprii.
(3) În situația în care după a treia licitație bunurile nu au fost adjudecate, organizatorul licitației
informează în scris structura specializată, pentru ca aceasta să dispună masuri în vederea scoaterii din
funcțiune sau declasarea și valorificarea prin transmitere fără plată ori casarea, după caz, a bunurilor.

Articolul 29

(1) Organizatorul licitației poate să anuleze licitația, până la închiderea acesteia, în una dintre
următoarele situații:

a) nici un licitator nu a oferit prețul de pornire;

b) nu au fost întrunite condițiile de calificare de nici unul dintre licitatori;

c) nu a fost asigurat nivelul corespunzător al concurentei în urma descalificării unor licitatori.

(2) Decizia de anulare a licitației obligă organizatorul să comunice în scris tuturor participanților
următoarele date:

a) încetarea obligațiilor pe care aceștia și le-au asumat prin depunerea documentelor;

b) motivul anulării procedurii;

c) restituirea garanției de participare, cu exceptia situației prevăzute la alin. (1) lit. a).

Secţiunea a 2-a Valorificare prin selecție de oferte

Articolul 30

(1) Procedura selecției de oferte de preț se aplică la valorificarea bunurilor prevăzute la art. 5 și constă în
solicitarea, fără publicarea unui anunț în acest sens, a unor oferte de preț de la cel puțin 2 potențiali
cumpărători.

(2) Invitațiile de participare la aceasta procedură trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:

a) obiectul selecției de oferte;

b) modalitatea de transmitere a ofertei;

c) cantitatea oferită;

d) prețul minim de începere a procedurii;

e) informații privind starea bunurilor ce fac obiectul valorificării;

f) locul și termenul limita de prezentare a ofertei;

g) data și locul depunerii garanției de participare la selecția de oferte.

(3) Fiecare ofertant are voie să prezinte o singură ofertă de preț, pe care nu o poate schimba.
(4) Ofertele de preț se depun sau se transmit la sediul organizatorului procedurii de valorificare,
semnate de către ofertant, în plic închis și sigilat.

(5) Cuantumul garanției de participare reprezintă 5-10% din preturile inițiale de vânzare stabilite în urma
evaluării bunurilor.

Articolul 31

(1) Conducătorul unității organizatoare numește, cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării
selecției de oferte, comisia de selecție formata din minimum 3 membri cu experiență profesională și
probitate morală, în următoarea componență:

a) președintele comisiei de selecție;

b) secretarul comisiei de selecție;

c) membri -specialiști în domeniile logistic, financiar și juridic.

(2) Nu pot face parte din comisia de selecție membrii comisiei de evaluare a bunurilor respective.

(3) Comisia de selecție are obligația de a deschide ofertele la data și în locul indicate în invitația de
participare. Ofertele sunt analizate în prezența tuturor membrilor comisiei, iar rezultatul se
consemnează într-un proces-verbal.

Articolul 32

(1) În cadrul ședinței de deschidere a ofertelor comisia de selecție verifica modul de respectare a
regulilor formale de depunere și prezentare a ofertelor și a documentelor care le însoțesc.

(2) Plicurile vor fi deschise de președintele comisiei de selecție, care are obligația de a anunța
următoarele informații:

a) denumirea (numele) ofertanților;

b) retragerile de oferte;

c) existența documentelor solicitate;

d) prețul oferit;

e) orice alte detalii și precizări pe care comisia de selecție le consideră necesare.

Articolul 33

Comisia de selecție are obligația de a evalua toate ofertele corespunzătoare și, în urma acestei evaluări,
de a stabili oferta câștigătoare.

Articolul 34
Evaluarea ofertelor se va face pe baza criteriului "prețul cel mai mare" și se va realiza prin compararea
prețurilor fiecărei oferte. Se va întocmi clasamentul, în ordinea descrescătoare a preturilor, stabilindu-se
astfel oferta câștigătoare.

Articolul 35

Contractul de vânzare-cumpărare se încheie cu ofertantul care a oferit prețul cel mai mare.

Articolul 36

(1) Eventualele contestații formulate de participanții la selecție se depun la sediul organizatorului

selecției, în termen de 24 de ore de la încheierea acesteia.

(2) Organizatorul selecției este obligat să soluționeze contestațiile în termen de 5 zile lucrătoare de la
depunerea acestora.

Articolul 37

(1) Câștigătorul selecției este obligat să semneze contractul de vânzare-cumpărare și să achite integral
prețul bunului adjudecat, în termen de 10 zile de la data selecției. În cazul neprezentării pentru
semnarea contractului câștigătorul pierde garanția de participare.

(2) Dacă s-a formulat o contestație la selecție, contractul de vânzare-cumpărare va fi semnat în termen
de 5 zile de la soluționarea acesteia.

Articolul 38

În cazul în care până la data stabilită nu se primesc oferte la prețul de evaluare, se va încheia un proces-
verbal de constatare, iar bunurile se vor valorifica potrivit prevederilor art. 1 lit. b) și c) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 95/1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 28/2001.

Secţiunea a 3-a Valorificarea prin negociere directă

Articolul 39

Valorificarea prin negociere directă se aplică la bunurile prevăzute la art. 5 sau, în cazul aplicării
procedurii selecției de oferte, când mai multi ofertanți oferă același preț, egal sau mai mare decât cel de
evaluare a bunului, situație în care comisia de selecție va organiza ședința de negociere în cel mult 10
zile de la organizarea selecției.

Articolul 40

Negocierea directă se desfășoară după cum urmează:

a) consultarea ofertantului, negocierea prețului și stabilirea prevederilor finale privind conținutul

clauzelor contractuale, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal care se semnează de către ambele
părți;
b) încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

Articolul 41

Prețul negociat nu poate fi mai mic decât cel inițial de pornire.

Secţiunea a 4-a Transmiterea fără plată

(la 27-06-2005, Secțiunea a 4-a a fost introdusă de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 542 din 9 iunie
2005 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 27 iunie 2005. )

Articolul 41^1

(1) Bunurile care nu au fost valorificate prin procedurile prevăzute la art. 6 pot fi transmise fără plată la
alte instituții publice sau la unități de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, în
condițiile legii.

(2) Autospecialele, precum și celelalte echipamente specifice folosite pentru intervenții în situații de
urgență scoase din funcțiune, pot fi transmise, direct, fără plată, în condițiile legii, în proprietatea
publică a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea autorităților administrației publice locale,
la solicitarea acestora.

(3) Publicitatea în vederea transmiterii fără plată a bunurilor scoase din funcțiune se realizează de către
ordonatorul de credite care are în administrare respectivele bunuri.

(la 11-11-2010, Art. 41^1 a fost modificat de art. unic din HOTĂRÂREA nr. 1.081 din 28 octombrie 2010
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 752 din 11 noiembrie 2010. )

Articolul 41^2

(1) Solicitările de preluare fără plată a bunurilor scoase din funcțiune se adresează direct ordonatorului
de credite care le administrează.

(2) Solicitările de preluare fără plată a bunurilor scoase din funcțiune, emise de autoritățile
administrației publice locale, avizate de prefect, vor fi însoțite de hotărârea consiliului local sau a
consiliului județean, după caz, din care să reiasă necesitatea și destinația bunurilor respective.

(3) Cererile se analizează și se aprobă de ordonatorul de credite, în ordinea depunerii lor.

(la 27-06-2005, Art. 41^2 a fost introdus de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 542 din 9 iunie 2005
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 27 iunie 2005. )

Articolul 41^3

După realizarea efectivă a transmiterii fără plată a mijloacelor fixe, ordonatorul de credite care le-a
preluat are obligația să le introducă în evidența contabilă și, în termen de 15 zile de la recepție, să remită
transmițătorului o copie a actului de luare în evidență, pe a cărui bază acesta le scoate din evidență.
(la 27-06-2005, Art. 41^3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 542 din 9 iunie 2005
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 27 iunie 2005. )

Articolul 41^4

Abrogat.

(la 29-04-2021, Articolul 41^4 din Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din
HOTĂRÂREA nr. 478 din 21 aprilie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 458 din 29 aprilie 2021 )

Secţiunea a 5-a Organizarea și desfășurarea procedurii de valorificare directă fără organizarea de licitație

(la 12-10-2006, Secțiunea a 5-a a fost introdusă de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.353 din 27
septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 12 octombrie 2006. )

Articolul 41^5

Valorificarea directă fără organizarea de licitație constă în schimbarea bunului material cu altul nou,
având aceeași destinație și caracteristici tehnico-funcționale cel puțin egale cu ale bunului schimbat,
aceasta schimbare fiind supusă acceptării producătorului sau a altui ofertant.

(la 12-10-2006, Art. 41^5 a fost introdus de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.353 din 27 septembrie
2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 12 octombrie 2006. )

Articolul 41^6

Valorificarea directă fără organizare de licitație poate fi aprobată, înainte de desfășurarea altei
proceduri, de către ordonatorul principal de credite, la propunerea motivată, transmisă pe cale ierarhică
de ordonatorul de credite în a cărui administrare nemijlocită se află acestea, conform instrucțiunilor
ministrului afacerilor interne.

(la 12-10-2006, Art. 41^6 a fost introdus de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.353 din 27 septembrie
2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 12 octombrie 2006. )

Capitolul IV Dispoziții finale

Articolul 42

Bunurile care nu au fost vândute prin licitație, selecție de oferte sau negociere directă, valorificate direct
fără organizarea de licitație ori care nu au fost transmise fără plată altor instituții publice sau unităților
de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, se valorifică, cu aprobarea ordonatorului
de credite al unității care le are în administrare, prin operatori economici autorizați potrivit prevederilor
legale privind gestionarea categoriilor de deșeuri care fac obiectul valorificării.

(la 18-12-2009, Art. 42 a fost modificat de art. unic din HOTĂRÂREA nr. 1.524 din 2 decembrie 2009
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 891 din 18 decembrie 2009. )
Articolul 43

Bunurile care nu au putut fi valorificate sau cedate cu titlu gratuit în condițiile prezentului regulament
vor fi casate conform reglementărilor în vigoare.

(la 12-10-2006, Art. 43 a fost modificat de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.353 din 27 septembrie
2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 12 octombrie 2006. )

Articolul 44

Veniturile realizate din valorificarea bunurilor potrivit prezentului regulament au destinația prevăzută de
dispozițiile legale în vigoare.

HOTĂRÂRE nr. 2.139 din 30 noiembrie 2004

pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 13 ianuarie 2005

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 24 alin. (19) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 8 din Legea nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, republicată, cu modificările și
completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, cuprins în
anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 2

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

Articolul 3

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 964/1998 pentru
aprobarea clasificației și a duratelor normale de funcționare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 30 decembrie 1998, cu modificările ulterioare, precum și orice
alte dispoziții contrare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finanțelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

București, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.139.

ANEXĂ

CATALOGUL

privind clasificarea și duratele normale de

funcționare a mijloacelor fixe

I. Dispoziții generale

1. Catalogul cuprinde clasificarea mijloacelor fixe utilizate în economie și duratele normale de

funcționare ale acestora, care corespund cu duratele de amortizare în ani, aferente regimului de
amortizare liniar.

2. Durata normala de funcționare reprezintă durata de utilizare în care se recuperează, din punct de
vedere fiscal valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizării. În consecința, durata normala de
funcționare este mai redusa decât durata de viața fizica a mijlocului fix respectiv.

3. Mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt clasificate în general în grupe, subgrupe, clase și subclase, iar
pentru unele și în familii. Astfel mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în trei grupe principale și
anume:

– Grupa 1 - Construcții;

– Grupa 2 - Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații;

– Grupa 3 - Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte
active corporale.

Catalogul se aplică în mod unitar de către agenții economici, persoanele juridice fără scop patrimonial
cât și de către instituțiile publice, asigurând determinarea în mod unitar a amortizării capitalului
imobilizat în active corporale.

4. În prezentul catalog pentru fiecare mijloc fix nou achiziționat se utilizează sistemul unor plaje de ani
cuprinse între o valoare minima și una maxima, existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de
funcționare cuprinsa între aceste limite. Astfel stabilita, durata normala de funcționare a mijlocului fix
rămâne neschimbata până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din
funcțiune.

II. Modul de utilizare a catalogului

1. Catalogul cuprinde următoarele informații necesare identificării mijlocului fix și stabilirii duratei
normale de funcționare:

a) codul de clasificare;

b) denumirea grupei, a subgrupei, clasei, subclasei și a familiei, după caz, mijloacelor fixe amortizabile;

c) limita minima și limita maxima a duratei normale de funcționare, în ani.

2. Pentru stabilirea duratei normale de funcționare a unui mijloc fix se caută succesiv în clasificare:
grupa, subgrupa, clasa, subclasa și familia, după caz.

De exemplu:
a) Pentru a stabili durata normala de funcționare a mijlocului fix "gara" se va caută în clasificare:

– grupa 1. Construcții;

– subgrupa 1.3 Construcții pentru transporturi, posta și telecomunicații;

– clasa 1.3.1 Clădiri pentru transporturi: autogari, gări,...

Astfel la codul 1.3.1 se găsește o durată normala de funcționare cuprinsa între 32 - 48 ani. La punerea în
funcțiune a acestui mijloc fix, se va stabili durata normala de funcționare în limitele intervalului de la 32
ani la 48 ani.

În acest caz mijlocul fix gara este definit drept clădire.

Pentru evitarea confuziilor se precizează ca o clădire reprezintă o construcție sub forma de incinta
închisa, în care se desfășoară o activitate umana de locuire, de producție, de învățământ, de sănătate,
de cultura, de agrement, de servicii, de administrație, de cult, de transport (gara), de posta și
telecomunicații.

b) Pentru a stabili durata normala de funcționare a infrastructurii unui drum cu îmbrăcăminte de beton
asfaltic se va caută în clasificare:

– grupa 1. Construcții;

– subgrupa 1.3 Construcții pentru transporturi, posta și telecomunicații;

– clasa 1.3.7 Infrastructura drumuri (publice, industriale, ...) ...;

– subclasa 1.3.7.2 Cu îmbrăcăminte din beton asfaltic .....

Astfel la codul 1.3.7.2 se citește o durată normala de funcționare cuprinsa între 20 - 30 ani, limite între
care se poate stabili, numai la punerea în funcțiune, durata normala de funcționare a mijlocului fix.

c) Pentru o moara din industria cimentului durata normala de funcționare se găsește astfel:

– grupa 2. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații;

– subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice (mașini, utilaje......);

– clasa 2.1.17 Mașini, utilaje și instalații comune care funcționează ....;

– subclasa 2.1.17.2 Mașini .......... pentru prelucrarea mecanica a .........., mori;

– familia 2.1.17.2.1 - morile din industria cimentului.

Pentru codul 2.1.17.2.1 se citește din catalog o durată normala de funcționare cuprinsa între 12 - 18 ani,
limite între care se poate stabili, la punerea în funcțiune, durata normala de funcționare a mijlocului fix.
3. Pentru trecerea de la vechiul catalog privind clasificarea și duratele normale de funcționare a
mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/1998, la noul catalog privind clasificarea și
duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, se vor avea în vedere următoarele:

– Grupa 1 "Construcții" corespunde cu vechea grupa 1 "Construcții";

– Grupa 2 "Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații" include vechile grupe: grupa 2
"Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru); grupa 3 "Aparate și instalații de
măsurare, control și reglare"; grupa 4 "Mijloace de transport"; grupa 5 "Animale și plantații";

– Grupa 3 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte
active corporale" corespunde cu vechea grupa 6 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție
a valorilor umane și materiale și alte active corporale".

4. În anexa la catalog, se prezintă Dicționarul de corespondenta între codurile de clasificare și duratele

normale de funcționare prevăzute în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a
mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/1998 și cele din prezentul catalog, care va
asigura o încadrare corecta a mijloacelor fixe aflate în patrimoniu.

5. Pentru mijloacele fixe aflate în patrimoniu, a căror valoare de intrare nu a fost recuperata integral pe
calea amortizării până la data de 31 decembrie 2004, duratele normale de funcționare rămase pot fi
recalculate cu ajutorul relației:

DR

(1 -

DC

------)

DV
x DN

în care:

DR - durata normala de funcționare rămasa, în ani;

DC - durata normala de funcționare consumata până la 31 decembrie 2004, în ani;

DV - durata normala de funcționare după vechiul catalog aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
964/1998, în ani;

DN - durata normala de funcționare stabilita între limitele minime și maxime prevăzute în noul catalog,
în ani.

De exemplu:

O rampa de încărcare-descarcare are o durată normala de funcționare după vechiul catalog, cod 1.1.10
DV = 40 ani, o durată de funcționare consumata DC = 24 ani și o durată normala de funcționare după
noul catalog, cod 1.1.10 DN = 30 ani. Durata normala de funcționare rămasa se determina astfel:

În acest caz valoarea rămasa neamortizata pentru acest mijloc fix va fi recuperata în următorii 12 ani.

6. Pentru trecerea de la vechiul Catalog privind clasificarea și duratele de funcționare a mijloacelor fixe,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/1998, la noul Catalog privind clasificarea și duratele de
funcționare a mijloacelor fixe, persoanele juridice enumerate la cap. I, pct. 3 pot constitui comisii
tehnice pentru stabilirea duratei normale de funcționare în cadrul plajei indicate în catalog, cu
posibilitatea reclasificarii unor mijloace fixe care nu s-au regăsit în vechiul catalog și pot fi asimilate altor
grupe în noul catalog.

III. Alte precizări

1. Pentru mijloacele fixe noi achiziționate după data de 1 ianuarie 2005 se vor înscrie duratele normale
de funcționare conform prevederilor din noul catalog.

Pentru mijloacele de transport amortizarea poate fi determinata și în funcție de numărul de kilometri

sau numărul de ore de funcționare prevăzut în cărțile tehnice, pentru cele achiziționate după data de 1
ianuarie 2004.

În acest caz, amortizarea se determina prin raportarea valorii de intrare a mijlocului fix la numărul de
kilometri sau numărul de ore de funcționare prevăzute în cărțile tehnice, rezultând astfel
amortizarea/km, sau pe ora de funcționare.

Amortizarea lunara se determina prin înmulțirea numărului de kilometri parcurși sau a numărului de ore
de funcționare efectuate în fiecare luna cu amortizarea/km, sau pe ora de funcționare.
2. Investițiile efectuate la mijloacele fixe sub forma cheltuielilor ulterioare trebuie să aibă ca efect
îmbunătățirea parametrilor tehnici inițiali ai acestora și sa conducă la obținerea de beneficii economice
viitoare.

Obținerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creșterea veniturilor, fie indirect prin reducerea
cheltuielilor de întreținere și funcționare.

În cazul clădirilor, investițiile efectuate trebuie să asigure protecția valorilor umane și materiale și
îmbunătățirea gradului de confort și ambient sau reabilitarea și modernizarea termica a acestora.

Amortizarea acestor investii se face fie pe durata normala de utilizare rămasa, fie prin majorarea duratei
normale de utilizare cu până la 10% sau în cazul instituțiilor publice până la 20%. Dacă cheltuielile
ulterioare se fac după expirarea duratei normale, se va stabili o noua durata normala de către o comisie
tehnica sau expert tehnic independent.

Cheltuielile care se fac la mijloacele fixe ce au ca scop restabilirea stării inițiale sunt considerate
cheltuieli de reparații.

3. În cazul mijloacelor fixe achiziționate cu durata normala de utilizare neconsumata, pentru care se
cunosc datele de identificare (data punerii în funcțiune, durata normala de utilizare rămasa),
recuperarea valorii de intrare se face pe durata normala de funcționare rămasa.

În cazul mijloacelor fixe achiziționate cu durata normala de funcționare expirată sau pentru care nu se
cunosc datele de identificare, durata normala de funcționare se stabilește de către o comisie tehnica sau
expert tehnic independent.

4. Menținerea în funcțiune a mijloacelor fixe care pot afecta protecția vieții, a sănătății și a mediului
(mijloace de transport rutier, feroviar, aerian și naval, mașini de construcții și de gospodărie comunala,
mașini de ridicat etc.) după expirarea duratei normale de funcționare, se va putea face numai pe baza
unui raport tehnic întocmit de organisme de certificare sau organisme de inspecție tehnica abilitate în
domeniul de activitate al mijlocului fix.

5. Pentru perioada în care mijloacele fixe nu sunt utilizate, recuperarea amortizării aferente acesteia se
va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normala de utilizare rămasa, începând cu luna
următoare repunerii în funcțiune a acestora sau se diminuează capitalurile proprii la data scoaterii din
funcțiune.

6. Fondurile bibliotecilor, muzeelor și arhivelor care au statut de bunuri culturale, nu mai sunt
considerate mijloace fixe.

Bunurile prevăzute la aliniatul de mai sus, tratate din punct de vedere fiscal ca mijloace fixe, vor fi
considerate din punct de vedere fiscal materiale de natura obiectelor de inventar, pentru bunurile
comune sau imobilizări financiare - alte titluri imobilizate, pentru bunurile de patrimoniu.
7. Pentru mijloacele fixe specifice sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță naționala,
ordonatorul de credite va aproba prin norme proprii, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice,
clasificarea și duratele normale de funcționare.

În aceleași condiții va fi aprobata și clasificarea și duratele normale de funcționare pentru mijloacele fixe
care se utilizează de către persoanele juridice, autorizate în condițiile legii, sa desfășoare activități
specifice sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță naționala.

HOTĂRÂRE nr. 2.139 din 30 noiembrie 2004

pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 13 ianuarie 2005

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 24 alin. (19) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 8 din Legea nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, republicată, cu modificările și
completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, cuprins în
anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 2

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

Articolul 3

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 964/1998 pentru
aprobarea clasificației și a duratelor normale de funcționare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 30 decembrie 1998, cu modificările ulterioare, precum și orice
alte dispoziții contrare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finanțelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

București, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.139.

ANEXĂ

CATALOGUL
privind clasificarea și duratele normale de

funcționare a mijloacelor fixe

I. Dispoziții generale

1. Catalogul cuprinde clasificarea mijloacelor fixe utilizate în economie și duratele normale de

funcționare ale acestora, care corespund cu duratele de amortizare în ani, aferente regimului de
amortizare liniar.

2. Durata normala de funcționare reprezintă durata de utilizare în care se recuperează, din punct de
vedere fiscal valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizării. În consecința, durata normala de
funcționare este mai redusa decât durata de viața fizica a mijlocului fix respectiv.

3. Mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt clasificate în general în grupe, subgrupe, clase și subclase, iar
pentru unele și în familii. Astfel mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în trei grupe principale și
anume:

– Grupa 1 - Construcții;

– Grupa 2 - Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații;

– Grupa 3 - Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte
active corporale.

Catalogul se aplică în mod unitar de către agenții economici, persoanele juridice fără scop patrimonial
cât și de către instituțiile publice, asigurând determinarea în mod unitar a amortizării capitalului
imobilizat în active corporale.

4. În prezentul catalog pentru fiecare mijloc fix nou achiziționat se utilizează sistemul unor plaje de ani
cuprinse între o valoare minima și una maxima, existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de
funcționare cuprinsa între aceste limite. Astfel stabilita, durata normala de funcționare a mijlocului fix
rămâne neschimbata până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din
funcțiune.

II. Modul de utilizare a catalogului

1. Catalogul cuprinde următoarele informații necesare identificării mijlocului fix și stabilirii duratei
normale de funcționare:

a) codul de clasificare;

b) denumirea grupei, a subgrupei, clasei, subclasei și a familiei, după caz, mijloacelor fixe amortizabile;

c) limita minima și limita maxima a duratei normale de funcționare, în ani.

2. Pentru stabilirea duratei normale de funcționare a unui mijloc fix se caută succesiv în clasificare:
grupa, subgrupa, clasa, subclasa și familia, după caz.

De exemplu:

a) Pentru a stabili durata normala de funcționare a mijlocului fix "gara" se va caută în clasificare:

– grupa 1. Construcții;

– subgrupa 1.3 Construcții pentru transporturi, posta și telecomunicații;

– clasa 1.3.1 Clădiri pentru transporturi: autogari, gări,...

Astfel la codul 1.3.1 se găsește o durată normala de funcționare cuprinsa între 32 - 48 ani. La punerea în
funcțiune a acestui mijloc fix, se va stabili durata normala de funcționare în limitele intervalului de la 32
ani la 48 ani.

În acest caz mijlocul fix gara este definit drept clădire.

Pentru evitarea confuziilor se precizează ca o clădire reprezintă o construcție sub forma de incinta
închisa, în care se desfășoară o activitate umana de locuire, de producție, de învățământ, de sănătate,
de cultura, de agrement, de servicii, de administrație, de cult, de transport (gara), de posta și
telecomunicații.

b) Pentru a stabili durata normala de funcționare a infrastructurii unui drum cu îmbrăcăminte de beton
asfaltic se va caută în clasificare:

– grupa 1. Construcții;

– subgrupa 1.3 Construcții pentru transporturi, posta și telecomunicații;

– clasa 1.3.7 Infrastructura drumuri (publice, industriale, ...) ...;

– subclasa 1.3.7.2 Cu îmbrăcăminte din beton asfaltic .....

Astfel la codul 1.3.7.2 se citește o durată normala de funcționare cuprinsa între 20 - 30 ani, limite între
care se poate stabili, numai la punerea în funcțiune, durata normala de funcționare a mijlocului fix.

c) Pentru o moara din industria cimentului durata normala de funcționare se găsește astfel:

– grupa 2. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații;

– subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice (mașini, utilaje......);

– clasa 2.1.17 Mașini, utilaje și instalații comune care funcționează ....;

– subclasa 2.1.17.2 Mașini .......... pentru prelucrarea mecanica a .........., mori;

– familia 2.1.17.2.1 - morile din industria cimentului.

Pentru codul 2.1.17.2.1 se citește din catalog o durată normala de funcționare cuprinsa între 12 - 18 ani,
limite între care se poate stabili, la punerea în funcțiune, durata normala de funcționare a mijlocului fix.

3. Pentru trecerea de la vechiul catalog privind clasificarea și duratele normale de funcționare a

mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/1998, la noul catalog privind clasificarea și
duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, se vor avea în vedere următoarele:

– Grupa 1 "Construcții" corespunde cu vechea grupa 1 "Construcții";

– Grupa 2 "Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații" include vechile grupe: grupa 2
"Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru); grupa 3 "Aparate și instalații de
măsurare, control și reglare"; grupa 4 "Mijloace de transport"; grupa 5 "Animale și plantații";

– Grupa 3 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte
active corporale" corespunde cu vechea grupa 6 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție
a valorilor umane și materiale și alte active corporale".

4. În anexa la catalog, se prezintă Dicționarul de corespondenta între codurile de clasificare și duratele

normale de funcționare prevăzute în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a
mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/1998 și cele din prezentul catalog, care va
asigura o încadrare corecta a mijloacelor fixe aflate în patrimoniu.

5. Pentru mijloacele fixe aflate în patrimoniu, a căror valoare de intrare nu a fost recuperata integral pe
calea amortizării până la data de 31 decembrie 2004, duratele normale de funcționare rămase pot fi
recalculate cu ajutorul relației:

DR=(1 -DC------)DVx DN

în care:

DR - durata normala de funcționare rămasa, în ani;

DC - durata normala de funcționare consumata până la 31 decembrie 2004, în ani;DV - durata normala
de funcționare după vechiul catalog aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/1998, în ani;DN - durata
normala de funcționare stabilita între limitele minime și maxime prevăzute în noul catalog, în ani.

De exemplu:

O rampa de încărcare-descarcare are o durată normala de funcționare după vechiul catalog, cod 1.1.10
DV = 40 ani, o durată de funcționare consumata DC = 24 ani și o durată normala de funcționare după
noul catalog, cod 1.1.10 DN = 30 ani. Durata normala de funcționare rămasa se determina astfel:

DR=(1-24 ----)40 x30=12 ani

În acest caz valoarea rămasa neamortizata pentru acest mijloc fix va fi recuperata în următorii 12 ani.

6. Pentru trecerea de la vechiul Catalog privind clasificarea și duratele de funcționare a mijloacelor fixe,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/1998, la noul Catalog privind clasificarea și duratele de
funcționare a mijloacelor fixe, persoanele juridice enumerate la cap. I, pct. 3 pot constitui comisii
tehnice pentru stabilirea duratei normale de funcționare în cadrul plajei indicate în catalog, cu
posibilitatea reclasificarii unor mijloace fixe care nu s-au regăsit în vechiul catalog și pot fi asimilate altor
grupe în noul catalog.

III. Alte precizări

1. Pentru mijloacele fixe noi achiziționate după data de 1 ianuarie 2005 se vor înscrie duratele normale
de funcționare conform prevederilor din noul catalog.

Pentru mijloacele de transport amortizarea poate fi determinata și în funcție de numărul de kilometri

sau numărul de ore de funcționare prevăzut în cărțile tehnice, pentru cele achiziționate după data de 1
ianuarie 2004.

În acest caz, amortizarea se determina prin raportarea valorii de intrare a mijlocului fix la numărul de
kilometri sau numărul de ore de funcționare prevăzute în cărțile tehnice, rezultând astfel
amortizarea/km, sau pe ora de funcționare.

Amortizarea lunara se determina prin înmulțirea numărului de kilometri parcurși sau a numărului de ore
de funcționare efectuate în fiecare luna cu amortizarea/km, sau pe ora de funcționare.

2. Investițiile efectuate la mijloacele fixe sub forma cheltuielilor ulterioare trebuie să aibă ca efect
îmbunătățirea parametrilor tehnici inițiali ai acestora și sa conducă la obținerea de beneficii economice
viitoare.

Obținerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creșterea veniturilor, fie indirect prin reducerea
cheltuielilor de întreținere și funcționare.

În cazul clădirilor, investițiile efectuate trebuie să asigure protecția valorilor umane și materiale și
îmbunătățirea gradului de confort și ambient sau reabilitarea și modernizarea termica a acestora.

Amortizarea acestor investii se face fie pe durata normala de utilizare rămasa, fie prin majorarea duratei
normale de utilizare cu până la 10% sau în cazul instituțiilor publice până la 20%. Dacă cheltuielile
ulterioare se fac după expirarea duratei normale, se va stabili o noua durata normala de către o comisie
tehnica sau expert tehnic independent.

Cheltuielile care se fac la mijloacele fixe ce au ca scop restabilirea stării inițiale sunt considerate
cheltuieli de reparații.
3. În cazul mijloacelor fixe achiziționate cu durata normala de utilizare neconsumata, pentru care se
cunosc datele de identificare (data punerii în funcțiune, durata normala de utilizare rămasa),
recuperarea valorii de intrare se face pe durata normala de funcționare rămasa.

În cazul mijloacelor fixe achiziționate cu durata normala de funcționare expirată sau pentru care nu se
cunosc datele de identificare, durata normala de funcționare se stabilește de către o comisie tehnica sau
expert tehnic independent.

4. Menținerea în funcțiune a mijloacelor fixe care pot afecta protecția vieții, a sănătății și a mediului
(mijloace de transport rutier, feroviar, aerian și naval, mașini de construcții și de gospodărie comunala,
mașini de ridicat etc.) după expirarea duratei normale de funcționare, se va putea face numai pe baza
unui raport tehnic întocmit de organisme de certificare sau organisme de inspecție tehnica abilitate în
domeniul de activitate al mijlocului fix.

5. Pentru perioada în care mijloacele fixe nu sunt utilizate, recuperarea amortizării aferente acesteia se
va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normala de utilizare rămasa, începând cu luna
următoare repunerii în funcțiune a acestora sau se diminuează capitalurile proprii la data scoaterii din
funcțiune.

6. Fondurile bibliotecilor, muzeelor și arhivelor care au statut de bunuri culturale, nu mai sunt
considerate mijloace fixe.

Bunurile prevăzute la aliniatul de mai sus, tratate din punct de vedere fiscal ca mijloace fixe, vor fi
considerate din punct de vedere fiscal materiale de natura obiectelor de inventar, pentru bunurile
comune sau imobilizări financiare - alte titluri imobilizate, pentru bunurile de patrimoniu.

7. Pentru mijloacele fixe specifice sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță naționala,
ordonatorul de credite va aproba prin norme proprii, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice,
clasificarea și duratele normale de funcționare.

În aceleași condiții va fi aprobata și clasificarea și duratele normale de funcționare pentru mijloacele fixe
care se utilizează de către persoanele juridice, autorizate în condițiile legii, sa desfășoare activități
specifice sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță naționala.

ORDIN nr. 140 din 2 septembrie 2016privind activitatea de

management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne

Activitățile de analiză a postului și de întocmire a fișei postului

Articolul 1
(1) Fiecare post are asociată o fișă a postului. Aceasta cuprinde elementele de identificare a postului,
cerințele de ocupare, descrierea condițiilor specifice de muncă, a sarcinilor, îndatoririlor și
responsabilităților postului, precum și a standardelor de performanță asociate.

(2) Fișa postului se întocmește, se modifică sau se completează în urma desfășurării activității de analiză
a postului.

(3) Responsabilitatea întocmirii, modificării și completării fișei postului revine șefului nemijlocit al
titularului postului pentru care se întocmește fișa respectivă.

(4) Fișa postului este rezultatul activității prevăzute la alin. (2) și reprezintă principalul document de
personal în baza căruia se proiectează instrumentele și activitățile de recrutare, selecționare, încadrare,
formare profesională, apreciere/evaluare a performanțelor profesionale individuale ale personalului
MAI, normare a activității, precum și de reproiectare a postului.

Articolul 2

(1) Fișa postului șefului unității, precum și fișele posturilor adjuncților acestuia, se întocmesc, modifică
sau completează în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea ordinului pentru aprobarea modificărilor
organizatorice privind înființarea/modificarea funcțiilor respective.

(2) Fișele posturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se întocmesc, modifică sau completează în
termen de 30 de zile de la înființarea sau reorganizarea unității.

(3) La propunerea motivată a șefului unității, șeful unității ierarhic superioare poate aproba prelungirea
cu maximum 30 de zile a termenului prevăzut la alin. (2).

(la 11-09-2018, Articolul 2 din Anexa nr. 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 100
din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

(4) Prin excepție de la alin. (1) și (2), pentru modificarea sau completarea fișelor posturilor, analiza
postului se poate dispune în situații temeinic justificate.

(la 11-09-2018, Articolul 2 din Anexa nr. 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 100
din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

Articolul 3

(1) Fișa postului se întocmește într-un singur exemplar original, se înregistrează la secretariatul unității și
se păstrează la șeful nemijlocit. O fotocopie a fișei postului se anexează la actul administrativ de numire
în funcție.

(2) Titularul postului semnează pe o fotocopie a fișei postului. O fotocopie a documentului semnat de
titular se introduce în dosarul personal, una se înmânează titularului postului, iar alta se păstrează la
șeful nemijlocit.
(la 09-07-2019, Alineatul (2) din Articolul 3 , Anexa nr. 1 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din
ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie 2019 )

(3) Refuzul titularului postului de a semna pe fotocopia fișei postului se consemnează într-un proces-
verbal, care se introduce în dosarul de personal.

(la 09-07-2019, Alineatul (3) din Articolul 3 , Anexa nr. 1 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din
ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie 2019 )

(4) Fișa postului are caracter nesecret, cu excepția situațiilor în care conține informații clasificate potrivit
legii.

(5) În situația în care fișa postului are caracter clasificat, prin excepție de la prevederile alin. (2),
fotocopia documentului semnat de titular se introduce în dosarul personal, acesta având posibilitatea de
a consulta fișa postului păstrată la șeful nemijlocit, ori de câte ori consideră necesar.

(la 09-07-2019, Articolul 3 din Anexa nr. 1 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 82
din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie 2019 )

Articolul 4

În cadrul unității se constituie, prin dispoziție/ordin de zi pe unitate, comisia de analiză a postului în

vederea întocmirii sau modificării/completării fișelor posturilor. În situația în care unitatea are în
componență subunități, se pot constitui comisii de analiză a posturilor în cadrul acestora.

Articolul 5

(1) În vederea gestionării în mod unitar a activităților de analiză a posturilor și de întocmire a fișelor
posturilor, inspectoratele generale/similare pot elabora fișe-cadru. Acestea se referă exclusiv la posturi
sau categorii de posturi având atribuții și cerințe de ocupare similare la nivelul mai multor structuri
centrale și/sau teritoriale, aflate în subordine/coordonare pe linie de specialitate.

(2) În scopul prevăzut la alin. (1), la nivelul inspectoratelor generale/similare se constituie comisii de
elaborare a fișelor-cadru, din care fac parte specialiști cu funcții de conducere și de execuție, cu
aptitudini analitice și experiență în posturile pentru care se întocmește fișa-cadru.

(3) Abrogat.

(la 11-09-2018, Alineatul (3) din Articolul 5 , Anexa nr. 1 a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din
ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie
2018 )

(4) După elaborarea fișei-cadru, în termen de 30 de zile se modifică sau se completează, dacă este cazul,
fișele posturilor pentru care a fost elaborată respectiva fișă-cadru.

(5) Stabilirea în fișele posturilor a unor cerințe de ocupare a posturilor, diferite de cele prevăzute în fișa-
cadru aplicabilă, se realizează cu avizul inspectoratului general/similar care a elaborat fișa-cadru.
Articolul 6

(1) Etapele desfășurării analizei postului sunt următoarele:

a) constituirea comisiei de analiză a postului;

b) completarea Chestionarului pentru analiza postului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12 la
ordin, de către titularul postului sau, după caz, de către fostul titular al postului, ori de către titulari ai
unor posturi cu atribuții similare, în situația în care se analizează modificarea atribuțiilor de serviciu;

c) culegerea datelor necesare analizei postului, de către șeful nemijlocit al titularului postului, prin
utilizarea, cu titlu orientativ, a Fișei de observație a sarcinilor postului al cărei model este prevăzut în
anexa nr. 13 la ordin, în situația în care se analizează modificarea atribuțiilor de serviciu;

d) stabilirea, de către șeful nemijlocit al titularului postului, a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților

postului care se vor include în modulul D din fișa postului, precum și, de către membrii comisiei de
analiză, a condițiilor specifice de muncă care se vor include în modulul C din fișa postului, conform
Structurii fișei postului și Instrucțiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 14 la ordin;

e) stabilirea de către comisia de analiză, în funcție de datele analizate până la această etapă, a cerințelor
postului, care se vor include în modulul B din fișa postului, și a standardelor de performanță asociate
postului, care se vor include în modulul E din fișa postului;

f) întocmirea formei finale a fișei postului, de către șeful nemijlocit al titularului postului.

(2) La culegerea datelor necesare potrivit alin. (1) lit. c), comisia de analiză a postului utilizează în
principal următoarele documente:

a) regulamentul de organizare și funcționare a unității;

b) fișele postului respectiv întocmite anterior;

c) chestionarul pentru analiza postului completat de către titularul postului;

d) observațiile membrilor comisiei de analiză a postului și ale celorlalte persoane consultate, precum și
sinteza acestora, cuprinsă în fișa de observație a sarcinilor postului;

e) actele normative care au ca obiect de reglementare exercitarea unor profesii sau ocupații, cum ar fi,
de exemplu, statutul cadrelor medicale, cadrelor didactice, arhitecților etc., ori domenii de activitate/de
lucru în anumite condiții de solicitare fizică, de izolare etc.;

f) strategiile și concepțiile ministerului/inspectoratului general/domeniului cu privire la activitatea

structurii în care este prevăzut postul;

g) fișa de identificare a factorilor de risc profesional, prevăzută de legislația privind supravegherea

sănătății lucrătorilor;
h) fișa-cadru a postului/categoriei de posturi, dacă aceasta este întocmită;

i) actele normative care au generat întocmirea, modificarea sau completarea fișei postului, precum și
orice document cu incidență directă pentru o analiză completă a postului.

(3) Activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) - e), precum și analiza documentelor prevăzute la alin. (2) lit. a)
- g), nu se realizează dacă postul este unul dintre cele pentru care se aplică o fișă-cadru.

(3^1) În situația în care, pentru o perioadă determinată, titularul postului îndeplinește și alte
sarcini/atribuții care decurg dintr-o calitate oficială pe care o deține în interesul MAI și care nu sunt
cuprinse în fișa postului, se întocmesc anexe la fișa postului. Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică la
întocmirea anexelor la fișa postului.

(la 27-08-2021, Alineatul (3^1) din Articolul 6 , Anexa nr. 1 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din
ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27 august 2021 )

(3^2) Anexa la fișa postului cuprinde exclusiv sarcinile/atribuțiile stabilite suplimentar, precum și, dacă
este posibil, perioada pentru care sunt îndeplinite. Dispozițiile art. 3 se aplică în mod corespunzător.

(la 11-09-2018, Articolul 6 din Anexa nr. 1 a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 100
din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

(4) Activitatea comisiei de analiză a postului se consemnează într-un proces-verbal.

Articolul 7

(1) Comisia de analiză a postului este compusă dintr-un șef și mai mulți membri.

(2) Șeful comisiei de analiză a postului este numit dintre adjuncții șefului unității/subunității. În situația
în care în statul de organizare a unității nu există o asemenea funcție, ori nu este încadrată, șeful
comisiei de analiză a postului este șeful unității.

(3) Membrii comisiei de analiză a postului sunt:

a) psihologul de unitate, dacă unitatea are încadrat un asemenea specialist;

b) cel puțin un reprezentant al structurii de resurse umane, care poate fi din rândul personalului cu
atribuții de încadrare, formare profesională, organizare sau evidență, în funcție de modulul din fișa
postului care face obiectul analizei;

(la 09-07-2019, Litera b) din Alineatul (3) , Articolul 7 , Anexa nr. 1 a fost modificată de Punctul 3,
Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie 2019 )

c) lucrătorul desemnat cu securitatea și sănătatea în muncă din cadrul unității în care se află postul
supus analizei sau, în lipsa acestuia, o persoană desemnată din cadrul structurii competente cu atribuții
în domeniul inspecției muncii;
(la 09-07-2019, Litera c) din Alineatul (3) , Articolul 7 , Anexa nr. 1 a fost modificată de Punctul 3,
Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie 2019 )

d) șeful nemijlocit al titularului postului.

(4) Pentru culegerea datelor necesare analizei postului, membrii comisiei de analiză a postului pot
consulta:

a) titularul postului, respectiv fostul titular al postului sau titulari ai unor posturi cu atribuții similare;

b) medicul de unitate sau, acolo unde postul este încadrat, medicul de medicina muncii;

c) șefi ai compartimentelor unității care prin natura atribuțiilor intră frecvent în contact cu titularul
postului;

d) persoane/instituții care pot oferi date pentru o analiză completă a postului.

(5) Șeful și membrii comisiei de analiză a postului, în cazul posturilor aflate în subordinea nemijlocită a
ministrului afacerilor interne, secretarilor de stat, subsecretarilor de stat, a secretarului general,
secretarilor generali adjuncți sau a inspectorilor generali/similari, sunt desemnați de către persoanele
competente enumerate.

(6) În situații excepționale determinate de absența unui membru al comisiei de analiză a postului,
motivate corespunzător, șeful unității poate aproba înlocuirea acestuia cu o altă persoană care asigură
îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale persoanei în cauză sau, după caz, cu o altă persoană încadrată în
aceeași structură.

(la 11-09-2018, Articolul 7 din Anexa nr. 1 a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 100
din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

Articolul 8

Se interzice modificarea sau completarea aleatorie a elementelor de conținut ale fișei postului, pentru
ca aceasta să corespundă criteriilor conjuncturale pe care le îndeplinește o persoană propozabilă pentru
numirea în acel post.

Articolul 9

Documentele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) și c) se arhivează, în condițiile legii.

Articolul 10

(1) Prevederile prezentei anexe nu se aplică posturilor prevăzute în cadrul cabinetului demnitarului.

(2) Fișele posturilor prevăzute la alin. (1) se întocmesc de către directorul de cabinet și se aprobă de
demnitar.
(la 09-07-2019, Anexa nr. 1 a fost completată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie
2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie 2019 )

Anexa nr. 2

Recrutarea polițiștilor

Secţiunea 1 Dispoziții generale cu privire la recrutare

Articolul 1

(1) Recrutarea pentru admiterea în instituțiile de învățământ are drept scop identificarea și atragerea
candidaților care corespund condițiilor legale și criteriilor specifice în vederea formării profesionale
inițiale a polițiștilor.

(2) Recrutarea din sursă internă în vederea ocupării posturilor vacante are drept scop identificarea și
atragerea candidaților care corespund cerințelor postului, din rândul personalului încadrat în unitatea în
care este prevăzut postul sau în alte unități ale MAI.

(3) Recrutarea în vederea reîncadrării are drept scop identificarea și atragerea persoanelor prevăzute la
art. 9 alin. (2^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările
ulterioare, care au studii corespunzătoare cerințelor postului vacant și îndeplinesc condițiile legale și
cerințele pentru ocuparea postului vacant, inclusiv criteriile specifice, potrivit categoriei din care au
făcut parte.

(la 11-09-2018, Alineatul (3) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 5,
Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11
septembrie 2018 )

(4) Recrutarea în vederea încadrării directe are drept scop identificarea și atragerea persoanelor care
îndeplinesc condițiile legale și cerințele pentru ocuparea posturilor vacante, inclusiv criteriile specifice.

(la 11-09-2018, Alineatul (4) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 5,
Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11
septembrie 2018 )

(5) Recrutarea în vederea transferului are drept scop identificarea și atragerea personalului din cadrul
instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională care îndeplinește condițiile
legale și cerințele pentru ocuparea posturilor vacante, inclusiv criteriile specifice.

(la 11-09-2018, Alineatul (5) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 5,
Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11
septembrie 2018 )
Secţiunea a 2-a Organizarea și desfășurarea recrutării candidaților pentru admiterea în instituțiile de
învățământ care pregătesc personal pentru nevoile MAI pe locurile destinate formării inițiale a
polițiștilor

Articolul 2

(1) DGMRU coordonează și monitorizează activitatea de recrutare a candidaților pentru admiterea în

instituțiile de învățământ.

(2) La începutul fiecărui an calendaristic, DGMRU comunică inspectoratelor generale/similare și

celorlalte structuri beneficiare cifrele de școlarizare stabilite pentru fiecare instituție de învățământ.

(3) Modul de organizare și desfășurare a recrutării candidaților pentru instituțiile de învățământ se

stabilește prin dispoziție-cadru a directorului general al DGMRU.

(4) Anual, prin dispoziție a directorului general al DGMRU sunt stabilite aspecte procedurale cu privire la
recrutarea candidaților pentru instituțiile de învățământ.

Articolul 3

Recrutarea candidaților pentru participarea la examenele de admitere în instituțiile de învățământ se

realizează de către unitățile/compartimentele de resurse umane/persoanele cu sarcini de recrutare
stabilite prin dispoziția-cadru prevăzută la art. 2 alin. (3).

Articolul 4

Compartimentele de resurse umane/persoanele cu sarcini de recrutare desfășoară, în principal,

următoarele activități:

a) identifică și aplică metode și tehnici de publicitate în vederea atragerii potențialilor candidați pentru
admiterea în instituțiile de învățământ;

b) prezintă persoanelor interesate oferta de formare a instituțiilor de învățământ și/sau traseul carierei
absolvenților acestor instituții;

c) orientează candidații spre instituțiile de învățământ și îi consiliază cu privire la potențialul lor viitor
profesional;

c^1) la înscrierea la examenul de admitere, menționează în cererea-tip de înscriere codul unic de

identificare atribuit, precum și centrul zonal la care este arondat, o scanează și o comunică, la adresa de
e-mail indicată, candidaților, în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data înregistrării acesteia;

(la 27-08-2021, Articolul 4 din Sectiunea a 2-a , Anexa nr. 2 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din
ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27 august 2021 )
d) verifică existența documentelor necesare constituirii dosarului de recrutare, cu respectarea cerințelor
de formă și conținut și relaționează cu medicul de unitate în ceea ce privește gestionarea adeverinței
medicale eliberate de medicul de familie și depuse de către candidat;

(la 27-08-2021, Litera d) din Articolul 4 , Sectiunea a 2-a , Anexa nr. 2 a fost modificată de Punctul 3,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

e) solicită efectuarea verificărilor în evidențele Poliției Române și ale Serviciului Român de Informații cu
privire la persoana candidatului;

f) întocmesc dosarele de recrutare pentru candidații care îndeplinesc condițiile legale și criteriile
specifice de recrutare și care au depus documentele necesare în perioada destinată activităților de
înscriere la concursul de admitere în instituțiile de învățământ;

g) întocmesc tabelele nominale cuprinzând candidații care participă la concursul de admitere;

(la 27-08-2021, Litera g) din Articolul 4 , Sectiunea a 2-a , Anexa nr. 2 a fost modificată de Punctul 3,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

h) transmit instituțiilor de învățământ dosarele de recrutare și tabelele nominale cuprinzând candidații

care participă la concursul de admitere;

(la 27-08-2021, Litera h) din Articolul 4 , Sectiunea a 2-a , Anexa nr. 2 a fost modificată de Punctul 3,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

i) completează cu documente specifice dosarele de recrutare ale candidaților declarați "admis";

j) efectuează, în volum complet, activitățile de cunoaștere a candidaților declarați "admis", materializând

rezultatul acestora în Nota de cunoaștere;

k) transmit instituțiilor de învățământ ale MAI, dosarele de recrutare completate, precum și fișele de
personal ale candidaților declarați "admis" la forma de învățământ cu frecvență/cu frecvență redusă și
propun, după caz, înmatricularea/neînmatricularea/exmatricularea în/din instituția de învățământ;

l) restituie candidaților declarați "respins", la solicitarea acestora, pe bază de semnătură, documentele

personale din dosarele de recrutare;

m) comunică, în scris, doar candidaților care au depus dosarul de recrutare în volum complet, dar care
nu îndeplinesc condițiile legale și criteriile specifice de recrutare, motivul/motivele respingerii cererii de
înscriere la concurs, respectiv al/ale îndepărtării/exmatriculării. Prevederile art. 27^47 alin. (1) din Legea
nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la motivarea deciziilor bazate pe
considerente de ordine publică sau securitate națională se aplică în mod corespunzător.
(la 11-09-2018, Litera m) din Articolul 4 , Sectiunea a 2-a , Anexa nr. 2 a fost modificată de Punctul 6,
Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11
septembrie 2018 )

Articolul 5

(1) În vederea participării la concursul de admitere în instituțiile de învățământ, candidații parcurg

următoarele etape premergătoare desfășurării concursului:

a) completează cererea-tip de înscriere la concurs și declarația prin care confirmă luarea la cunoștință
despre condițiile legale, criteriile specifice, celelalte condiții de organizare a concursului și măsurile care
vor fi luate în cazul neîndeplinirii acestora și își exprimă acordul pentru efectuarea verificărilor specifice;

b) depun la dosarul de recrutare, cu respectarea condițiilor de organizare și desfășurare a concursului,

documentele necesare potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) din anexa nr. 3 la ordin, cu excepția
documentului prevăzut la lit. h^1).

(la 27-08-2021, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 5 , Sectiunea a 2-a , Anexa nr. 2 a fost modificată de
Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824
din 27 august 2021 )

(2) Pentru a fi înmatriculați în anul I de studii, candidații declarați "admis" în instituțiile de învățământ
superior ale MAI, cu excepția celor care au absolvit studiile liceale în anul participării la concursul de
admitere în instituția de învățământ superior, trebuie să depună la secretariatul instituției de
învățământ superior, odată cu cererea de înmatriculare, dovada achitării contravalorii studiilor
superioare de lungă durată, studiilor universitare de licență sau echivalente acestora, în situația în care
au beneficiat gratuit de școlarizare în cadrul unui astfel de program de studii universitare finanțate de la
bugetul de stat, sau, după caz, o declarație din care să rezulte că nu au beneficiat de subvenție de la
bugetul de stat pentru un alt program de studii universitare de licență sau echivalent.

(3) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc în dispoziția-cadru a directorului
general al DGMRU prevăzută la art. 2 alin. (3).

Secţiunea a 3-a Condiții legale și criterii specifice de recrutare a candidaților pentru admiterea în
instituțiile de învățământ

Articolul 6

(1) Condițiile legale de recrutare a candidaților pentru admiterea în instituțiile de învățământ pe locurile
destinate formării inițiale a polițiștilor sunt următoarele:

a) să aibă cetățenia română și domiciliul în România;

b) să cunoască limba română, scris și vorbit;

c) să aibă capacitate deplină de exercițiu;

d) să fie apți din punct de vedere medical, fizic și psihologic;

e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniți sau să îi împlinească în cursul anului în care participă la
concursul de admitere;

f) să fie absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat, în situația candidaților la concursurile de

admitere în instituțiile de învățământ postliceal și la programele de studii universitare de licență ori să
fie licențiați în specializări universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în situația
candidaților la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de
poliție;

(la 27-08-2021, Litera f) din Alineatul (1) , Articolul 6 , Sectiunea a 3-a , Anexa nr. 2 a fost modificată de
Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824
din 27 august 2021 )

g) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist;

h) să nu aibă antecedente penale, cu excepția situației când a intervenit reabilitarea;

i) să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni;

j) să nu fi fost destituiți dintr-o funcție publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă
pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;

k) să nu fi desfășurat activități de poliție politică, astfel cum sunt definite prin lege.

(2) Îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. d) se constată potrivit art. 10 alin. (1^1) din Legea nr.
360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare. Evaluarea psihologică se
susține înaintea examinării medicale.

(la 11-09-2018, Alineatul (2) din Articolul 6 , Sectiunea a 3-a , Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 7,
Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11
septembrie 2018 )

(3) Dovada îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (1) lit. f) se face cu diplomă sau cu adeverință care
îndeplinește condițiile de valabilitate, din care să rezulte faptul că au susținut și promovat examenul de
bacalaureat sau examenul de licență, după caz.

(la 27-08-2021, Alineatul (3) din Articolul 6 , Sectiunea a 3-a , Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 6,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

(4) Criteriile specifice pentru recrutarea candidaților prevăzuți la alin. (1) la examenele de admitere în
instituțiile de învățământ, forma de învățământ cu frecvență, sunt următoarele:

a) abrogată;
(la 22-11-2017, Litera a) din Articolul 6 , Sectiunea a 3-a , Anexa 2 a fost abrogată de Punctul 3, Articolul I
din ORDINUL nr. 144 din 21 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 22 noiembrie
2017 )

b) să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în
corp, neacoperite de vestimentație, în ținuta de vară;

(la 11-09-2018, Litera b) din Alineatul (4) , Articolul 6 , Sectiunea a 3-a , Anexa nr. 2 a fost modificată de
Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
780 din 11 septembrie 2018 )

c) să fi obținut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puțin 9,00, cu excepția candidaților
care au absolvit instituții de învățământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu
se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului;

d) să nu fi fost exmatriculați pentru abateri disciplinare dintr-o instituție de învățământ.

e) să dețină sau să obțină până la absolvire permis de conducere categoria B.

(la 27-08-2021, Alineatul (4) din Articolul 6 , Sectiunea a 3-a , Anexa nr. 2 a fost completat de Punctul 7,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

(4^1) Criteriul specific prevăzut la alin. (4) lit. e) se aplică exclusiv la concursurile de admitere în
instituțiile de învățământ postliceal.

(la 27-08-2021, Articolul 6 din Sectiunea a 3-a , Anexa nr. 2 a fost completat de Punctul 8, Articolul I din
ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27 august 2021 )

(5) Verificarea îndeplinirii criteriului prevăzut la alin. (4) lit. b) se realizează cu ocazia examinării
medicale.

(la 22-11-2017, Alineatul (5) din Articolul 6 , Sectiunea a 3-a , Anexa 2 a fost modificat de Punctul 4,
Articolul I din ORDINUL nr. 144 din 21 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 22
noiembrie 2017 )

(6) Pentru admiterea în instituțiile de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate
națională, altele decât cele din subordinea MAI, pe locurile rezervate MAI, candidații trebuie să
îndeplinească, după caz, și criteriile specifice de recrutare prevăzute de acestea.

(7) Candidații care au fost declarați "admis" la concursul de admitere în instituțiile de învățământ nu
trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizații cu caracter politic.

(8) Agenții de poliție care se înscriu la concursul de admitere pe locurile aprobate la programul de studii
universitare de licență "Ordine și siguranță publică" din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan
Cuza", forma de învățământ cu frecvență redusă, potrivit locurilor aprobate pentru MAI și repartizate
unităților de poliție beneficiare, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la alin. (1) lit. d), precum și
următoarele criterii specifice de recrutare:

a) la data înscrierii au o vechime de minimum 1 an în cadrul structurilor MAI, în calitate de agent de

poliție, subofițer sau maistru militar;

b) au obținut calificativul de cel puțin "bine", la ultima evaluare anuală;

c) nu sunt puși la dispoziție ori nu sunt suspendați din funcție în condițiile art. 27^21 alin. (2) sau ale art.
27^25 lit. a) și b) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare;

d) nu sunt sub efectul unei sancțiuni disciplinare;

(9) Dacă până la momentul înmatriculării intervine una dintre situațiile prevăzute la alin. (8) lit. c) și d),
înmatricularea nu se realizează.

Secţiunea a 4-a Condiții legale și cerințe de ocupare a posturilor prevăzute pentru încadrarea în funcții
de polițist prin reîncadrare ca polițist, încadrare directă sau transfer din cadrul instituțiilor din sistemul
de apărare, ordine publică și securitate națională

Articolul 7

(1) Condițiile legale de recrutare pentru încadrarea în funcții de polițist prin reîncadrare ca polițist,
încadrare directă sau transfer din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate
națională, sunt următoarele:

a) să aibă cetățenia română și domiciliul în România;

b) să cunoască limba română, scris și vorbit;

c) să aibă capacitate deplină de exercițiu;

d) să fie apți din punct de vedere medical, fizic și psihologic;

e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniți;

f) îndeplinesc condițiile de ocupare prevăzute în fișa postului;

g) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist;

h) să nu aibă antecedente penale, cu excepția situației când a intervenit reabilitarea;

i) să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni;

j) să nu fi fost destituiți dintr-o funcție publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă
pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;

k) să nu fi desfășurat activități de poliție politică, astfel cum sunt definite prin lege.
(2) Candidații care au fost declarați "admis" la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante
prevăzute a fi încadrate cu polițiști prin reîncadrare ca polițist sau încadrare directă, nu trebuie să aibă,
la încadrare, calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizații cu caracter politic.

(3) Pot fi recrutate în vederea reîncadrării ca polițist persoanele care îndeplinesc criteriile specifice
prevăzute de art. 10 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și
completările ulterioare, și nu le-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. a), c), g)-
i), k), l) și n) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.

(la 11-09-2018, Alineatul (3) din Articolul 7 , Sectiunea a 4-a , Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 9,
Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11
septembrie 2018 )

(4) Pot fi recrutate în vederea încadrării directe ca polițist persoanele care îndeplinesc criteriile specifice
prevăzute de art. 10 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și
completările ulterioare.

(la 11-09-2018, Alineatul (4) din Articolul 7 , Sectiunea a 4-a , Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 9,
Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11
septembrie 2018 )

(5) în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), prevederile art. 6 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(6) Verificarea îndeplinirii criteriului specific prevăzut de art. 10 alin. (1^2) lit. a) din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, se realizează cu ocazia examinării
medicale.

(la 11-09-2018, Alineatul (6) din Articolul 7 , Sectiunea a 4-a , Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 9,
Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11
septembrie 2018 )

Articolul 8

Prevederile art. 4 se aplică în mod corespunzător și compartimentelor de resurse umane care desfășoară
activități de recrutare a personalului în vederea ocupării prin concurs a posturilor de conducere vacante,
respectiv a posturilor de execuție vacante prin trecere în corpul ofițerilor de poliție, reîncadrare ca
polițist, încadrare directă sau transfer din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și
securitate națională, după caz.

Anexa nr. 3

Selecționarea polițiștilor

Capitolul I Dispoziții generale

Secţiunea 1 Selecționarea candidaților pentru admiterea în instituțiile de învățământ ale MAI, pe locurile
destinate formării inițiale a polițiștilor

Articolul 1

(1) Selecționarea candidaților pentru admiterea în instituțiile de învățământ postliceal ale MAI pe
locurile destinate formării inițiale a polițiștilor se face potrivit metodologiei- cadru privind organizarea și
desfășurarea concursurilor de admitere în instituțiile de învățământ ale MAI, elaborată de DGMRU,
metodologiei specifice întocmite de inspectoratul general beneficiar, precum și pe baza reglementărilor
Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice.

(1^1) Probele de concurs pentru admiterea în instituțiile de învățământ postliceal sunt proba de
evaluare a cunoștințelor și proba de evaluare a performanței fizice și sunt evaluate cu note de la 1 la 10,
în cazul probei de evaluare a cunoștințelor, și de la 5 la 10, respectiv «Nepromovat», în cazul probei de
evaluare a performanței fizice. Nota de promovare a fiecărei probe este minimum 5.

(la 27-08-2021, Articolul 1 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul 9,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

(1^2) Proba de evaluare a cunoștințelor, pentru 90% din nota maximă prevăzută la alin. (1^1), cuprinde:

a) subiecte din disciplinele: limba română - 40% și limbă străină - 15%;

b) subiecte din legislația specifică Ministerului Afacerilor Interne, precum și instituțiilor politice ale
statului - 20%;

c) subiecte de educație civică și cetățenească, exerciții de evaluare a capacității de analiză și sinteză,

precum și exerciții privind deprinderea raționamentului logic - 15%.

(la 27-08-2021, Articolul 1 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul 9,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

Notă

Conform alineatului (2) al articolului V din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 824 din 27 august 2021, dispozițiile art. 1 alin. (2^1) din anexa nr. 3 la Ordinul ministrului
afacerilor interne nr. 140/2016, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate
și completate prin prezentul ordin, nu se aplică în sesiunea de admitere la programul de studii
universitare de licență, organizat la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ în anul universitar 2021-
2022.

(1^3) La punctajul obținut în condițiile alin. (1^2) la proba de evaluare a cunoștințelor se acordă un
punct din oficiu, reprezentând 10% din nota maximă prevăzută la alin. (1^1).
(la 27-08-2021, Articolul 1 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul 9,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

(1^4) Nota finală se calculează ca medie aritmetică a notelor obținute la probele prevăzute la alin. (1^1).

(la 27-08-2021, Articolul 1 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul 9,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

(1^5) Tematica și bibliografia pentru proba de evaluare a cunoștințelor prevăzută la alin. (1^1) se
stabilesc de inspectoratele generale și se publică pe site-ul instituției de învățământ organizatoare.

(la 27-08-2021, Articolul 1 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul 9,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

Notă

Conform alineatului (1) al articolului V din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 824 din 27 august 2021, dispozițiile art. 1 alin. (1^2), (1^3) și (1^5) din anexa nr. 3 la Ordinul
ministrului afacerilor interne nr. 140/2016, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost
modificate și completate prin prezentul ordin, nu se aplică în sesiunea de admitere organizată în anul
2021.

(2) Selecționarea candidaților pentru admiterea în Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" se face
potrivit metodologiei elaborate de această instituție, cu acordul inspectoratelor generale beneficiare și
cu avizul DGMRU.

(2^1) Notarea probei de evaluare a performanței fizice se face potrivit tabelului prevăzut la pct. III din
anexa nr. 3^1 la ordin. Valorificarea notei la proba de evaluare a performanței fizice în media de
admitere se reglementează prin metodologia prevăzută la alin. (2).

(la 27-08-2021, Articolul 1 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul 10,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

(3) Evaluarea performanței fizice a candidaților pentru admiterea în instituțiile de învățământ care
pregătesc personal pentru nevoile MAI se face potrivit probei, normelor și baremelor prevăzute în anexa
nr. 3^1.

(la 22-11-2017, Articolul 1 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Anexa 3 a fost completat de Punctul 7, Articolul I
din ORDINUL nr. 144 din 21 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 22 noiembrie
2017 )
(4) La evaluarea performanței fizice a candidaților pentru admiterea în instituțiile de învățământ care
pregătesc personal pentru nevoile MAI, nu se admit contestații.

(la 22-11-2017, Articolul 1 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Anexa 3 a fost completat de Punctul 7, Articolul I
din ORDINUL nr. 144 din 21 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 22 noiembrie
2017 )

(5) Probele la concursul de admitere în instituțiile de învățământ care pregătesc personal pentru nevoile
MAI se înregistrează audio și video.

(la 27-08-2021, Articolul 1 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul 11,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

Secţiunea a 2-a Selecționarea candidaților pentru ocuparea posturilor vacante

Articolul 2

Postul vacant se ocupă de polițistul care îndeplinește condițiile de ocupare prevăzute în fișa postului.

Articolul 3

(1) Postul de execuție vacant se ocupă în condițiile art. 27^34 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul
polițistului, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Concursurile sau examenele prevăzute la art. 27^34 lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul
polițistului, cu modificările și completările ulterioare, se organizează cu aprobarea ministrului afacerilor
interne. Aprobarea este valabilă pe parcursul exercițiului bugetar anual în care a fost acordată.

Articolul 4

Postul de conducere vacant se ocupă în condițiile art. 27^35 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul
polițistului, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 5

În situația în care s-a demarat procedura de concurs, până la finalizarea acesteia, postul vacant nu mai
poate fi ocupat prin nicio altă modalitate.

Capitolul II Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, constituirea și atribuțiile

comisiilor și subcomisiilor

Secţiunea 1 Dispoziții generale privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante

Articolul 6

Concursurile pentru ocuparea posturilor vacante se organizează exclusiv pentru posturile finanțate.
Articolul 7

(1) Pentru ocuparea posturilor vacante de conducere sau de execuție, concursul se organizează de către
unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul vacant sau de eșaloanele superioare/unitățile
care asigură coordonarea metodologică a structurii/structurilor în care se regăsesc posturile.

(2) Concursul se poate organiza și pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeași specialitate.

(3) Atunci când s-a stabilit ocuparea mai multor posturi vacante, prin trecerea agenților de poliție în
corpul ofițerilor de poliție, reîncadrare ca polițist sau încadrare directă, inspectorul general/similar poate
dispune organizarea concursului, în sistem centralizat, după caz:

a) la nivelul unităților teritoriale în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile vacante de
execuție pentru care se organizează concurs;

b) la nivelul inspectoratului general/similar, de regulă, în instituțiile de învățământ ale MAI ori în cadrul
altor instituții din afara MAI.

Secţiunea a 2-a Constituirea comisiilor și subcomisiilor

Articolul 8

(1) În vederea ocupării prin concurs a posturilor vacante din unitatea în al cărei stat de organizare sunt
prevăzute posturile, se constituie, de regulă, comisia de concurs și comisia de soluționare a
contestațiilor.

(2) În situația prevăzută la art. 7 alin (3) lit. a), activitatea comisiilor de concurs și comisiilor de
soluționare a contestațiilor este coordonată de o comisie centrală de concurs, constituită la nivelul
inspectoratului general/similar.

(3) În situația prevăzută la art. 7 alin (3) lit. b), comisiile de concurs și comisiile de soluționare a
contestațiilor se constituie la nivelul inspectoratului general/similar. În acest caz, la nivelul unităților
teritoriale cu competență de gestiune a resurselor umane, în ale căror state de organizare sunt
prevăzute posturile vacante de execuție, sau care asigură din punct de vedere al gestiunii resurselor
umane structurile în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile pentru care se organizează
concurs, se constituie comisii de recrutare.

(4) În cadrul comisiei de concurs, în raport de numărul și complexitatea probelor, precum și de numărul
de candidați, se pot constitui subcomisii, până la susținerea primei probe/probei de concurs, prin
ordin/dispoziție, la propunerea motivată a președintelui acestei comisii.

(5) Comisia de concurs, comisia de soluționare a contestațiilor, comisia centrală de concurs și comisia de
recrutare dispun de un secretar.

Articolul 9
(1) Comisia de concurs, comisia de soluționare a contestațiilor, comisia centrală de concurs și
subcomisiile se alcătuiesc dintr-un număr impar de membri. Unul dintre membri are calitatea de
președinte.

(2) Comisiile și subcomisiile prevăzute la alin. (1) se alcătuiesc din persoane care nu se află sub efectul
unei sancțiuni disciplinare și care nu au calitatea de soț/soție, rudă sau afin până la gradul al patrulea
inclusiv, cu oricare dintre candidați.

(la 11-09-2018, Alineatul (2) din Articolul 9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat de
Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
780 din 11 septembrie 2018 )

(3) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1) au funcția cel puțin egală cu cea prevăzută pentru postul
scos la concurs. Cel puțin unul dintre membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea
postului scos la concurs.

(la 11-09-2018, Alineatul (3) din Articolul 9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat de
Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
780 din 11 septembrie 2018 )

(4) În cazul în care în unitatea în care se organizează concurs nu există persoane care au funcția cel puțin
egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs sau nu dețin studiile de specialitate cerute pentru
ocuparea postului scos la concurs, din comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor fac
parte persoane/specialiști care au funcția cel puțin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs,
de la eșalonul superior sau de la altă unitate a MAI sau/și din afara MAI.

(la 05-06-2020, Alineatul (4) din Articolul 9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat de
Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 05
iunie 2020 )

(5) Calitatea de membru al comisiei de concurs este incompatibilă cu cea de membru al comisiei de
soluționare a contestațiilor. Calitatea de membru al comisiei de concurs este compatibilă cu cea de
membru al subcomisiei.

(6) După terminarea înscrierilor, membrii comisiei de concurs, comisiei de soluționare a contestațiilor și
ai comisiei centrale de concurs, secretarii acestora, precum și membrii subcomisiilor completează o
declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că nu au calitatea de soț/soție, rudă sau afin până la
gradul al patrulea inclusiv cu oricare dintre candidați.

(7) Înainte de începerea activității, membrii comisiei de concurs și ai comisiei centrale de concurs,
precum și secretarul acestora completează un angajament cu privire la păstrarea confidențialității
subiectelor/temelor, ghidului de interviu și grilei de apreciere/corectare și notare/baremului de
apreciere, precum și cu privire la faptul că nu vor îndruma candidații în procesul de pregătire.
(la 05-06-2020, Alineatul (7) din Articolul 9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat de
Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 05
iunie 2020 )

Articolul 10

Președinte al comisiei de concurs este desemnat:

a) șeful structurii în care se află postul vacant pentru care se organizează concurs sau, după caz, o
persoană cu funcție de conducere, desemnată de persoana care are competență de numire în funcție
pentru postul respectiv;

b) șeful structurii în care se află postul vacant pentru care se organizează concurs sau, după caz, o
persoană cu funcție de conducere desemnată de directorul general al Direcției generale de pașapoarte
sau de directorul Direcției regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, în cazul posturilor
vacante din structura serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple
sau a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.

Articolul 11

(1) Președinte al comisiei centrale de concurs și președinte al comisiei de concurs constituită potrivit art.
8 alin. (3) este desemnat șeful structurii de specialitate din cadrul aparatului central al inspectoratului
general/similar, corespunzătoare domeniului de activitate al posturilor vacante pentru care se
organizează concurs, sau, după caz, o altă persoană cu funcție de conducere din cadrul aparatului
central al inspectoratului general/similar, desemnată de inspectorul general/similar.

(la 09-07-2019, Alineatul (1) din Articolul 11 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din
09 iulie 2019 )

(2) Ceilalți membri ai comisiilor prevăzute la alin. (1) se desemnează din rândul specialiștilor în domeniul
de activitate al posturilor vacante și/sau cadre didactice din unitățile de învățământ aflate în subordinea
inspectoratului general/similar.

(3) În situații excepționale, cu avizul DGMRU, inspectoratul general/similar poate solicita desemnarea în
comisii a unor cadre didactice din alte instituții de învățământ ale MAI și din afara MAI.

Articolul 12

(1) Președintele comisiei de recrutare este desemnat șeful structurii de specialitate din cadrul unității
teritoriale, corespunzătoare domeniului de activitate al posturilor vacante pentru care se organizează
concurs, sau, după caz, o altă persoană cu funcție de conducere, desemnată de persoana care are
competență de numire în funcție pentru postul respectiv.
(la 09-07-2019, Alineatul (1) din Articolul 12 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din
09 iulie 2019 )

(2) Ceilalți membri ai comisiei de recrutare sunt desemnați din rândul ofițerilor din cadrul unității
teritoriale, din care cel puțin unul din compartimentul de resurse umane al unității.

Articolul 13

(1) Secretarul comisiei de concurs poate fi și secretarul comisiei de soluționare a contestațiilor. Acesta
nu este membru al comisiilor. Secretarul comisiilor este numit din rândul personalului compartimentului
de resurse umane.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în ceea ce privește secretarul comisiei centrale de concurs.

(3) În cazul constituirii comisiei centrale de concurs, secretarul comisiei de concurs constituită potrivit
art. 8 alin. (3) este numit din rândul personalului compartimentului de resurse umane de la nivelul
aparatului central al inspectoratului general/similar. Acesta poate fi ajutat de alte persoane din cadrul
compartimentului de resurse umane al inspectoratului general/similar și/sau din cadrul
compartimentelor de resurse umane ale unităților teritoriale, desemnate de către președintele comisiei
de concurs.

(4) Secretarul comisiei de recrutare poate fi unul din membrii acestei comisii, de regulă, din cadrul
compartimentului de resurse umane al unității.

Articolul 14

(1) Componența nominală a comisiilor constituite potrivit art. 8 alin. (1) și (2), precum și desemnarea
secretarului acestora se stabilesc prin ordin/dispoziție al/a persoanei care le constituie, cu cel puțin 20
de zile lucrătoare înainte de data susținerii primei probe/probei de concurs. Componența nominală a
comisiei de recrutare se stabilește după desemnarea comisiilor de concurs și a comisiilor de soluționare
a contestațiilor.

(2) Pentru posturile de conducere vacante din competența de numire a conducerii MAI, organizarea
concursurilor sau examenelor prevăzute la art. 27^35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, precum și componența comisiilor se
aprobă de ministrul afacerilor interne, la propunerea șefului nemijlocit al postului de conducere.
Proiectul actului administrativ privind componența comisiilor se întocmește de DGMRU.

(la 09-07-2019, Alineatul (2) din Articolul 14 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din
09 iulie 2019 )

Articolul 15
În cazul constatării existenței unei situații care determină imposibilitatea exercitării atribuțiilor
membrilor comisiilor sau ale secretarilor, aceștia sunt înlocuiți în condițiile prezentei anexe.

Secţiunea a 3-a Atribuțiile comisiilor de concurs, comisiilor centrale de concurs, comisiilor de recrutare și
comisiilor de soluționare a contestațiilor

Articolul 16

(1) Comisia de concurs are următoarele atribuții:

a) verifică corectitudinea întocmirii dosarelor de recrutare a candidaților;

b) stabilește probele de concurs, precum și bibliografia și tematica de concurs prin raportare la

atribuțiile postului pentru care se organizează concursul și ale unității în al cărei stat de organizare este
prevăzut acesta;

(la 09-07-2019, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 16 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 562 din 09 iulie 2019 )

c) stabilește graficul de desfășurare a concursului;

d) elaborează subiectele/temele, ghidul de interviu și grila de apreciere/corectare și notare/baremul de

apreciere pentru probele de concurs, cu cel mult 24 de ore înainte de susținerea fiecărei probe, în cazul
posturilor de execuție, respectiv cu cel mult 6 ore înainte de susținerea interviului structurat pe subiecte
profesionale, în cazul posturilor de conducere, având în vedere tematica și bibliografia de concurs,
precum și cerințele înscrise în fișa postului scos la concurs.

(la 05-06-2020, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 16 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 479 din 05 iunie 2020 )

e) asigură îndeplinirea condițiilor pentru desfășurarea optimă a concursului, cu referire la spații

corespunzătoare, papetărie, birotică și alte elemente de logistică necesare, precum și respectarea
procedurilor cu privire la repartizarea pe săli, multiplicarea subiectelor, supravegherea candidaților,
afișarea grilelor de răspuns la ieșirea din sală etc.;

f) efectuează instructajul candidaților cu privire la modul general de desfășurare a concursului, precum

și, înaintea fiecărei probe, cu privire la numărul de subiecte, durata alocată probei, criteriile de
departajare, data și locul afișării rezultatelor, modalitatea de depunere a eventualelor contestații,
situațiile care atrag eliminarea din concurs, precum și alte precizări necesare desfășurării în bune condiții
a concursului;

g) corectează/apreciază și notează lucrările/foile de răspuns/răspunsurile candidaților/proba

practică/evaluarea performanței fizice/evaluarea competențelor lingvistice și, dacă este cazul, dispune
măsuri corespunzătoare în baza procesului-verbal de soluționare a contestațiilor;
h) semnează procesul-verbal care conține concluziile concursului, întocmit de secretarul comisiei și îl
prezintă șefului unității organizatoare a concursului, însoțit de tabelul cu rezultatele obținute de
candidați, în vederea dispunerii măsurilor, potrivit competențelor;

i) păstrează în deplină securitate documentele de concurs și asigură confidențialitatea datelor și

informațiilor referitoare la conținutul subiectelor, al grilelor de corectare, ghidului de interviu și
lucrărilor candidaților.

(2) În vederea îndeplinirii atribuției prevăzute la alin. (1) lit. a), comisia de concurs verifică, cu cel puțin 5
zile lucrătoare înainte de desfășurarea primei probe/probei de concurs, îndeplinirea de către candidați a
condițiilor de participare la concurs și semnează procesul-verbal care conține concluziile verificării,
redactat de secretarul comisiei. Lista candidaților care nu îndeplinesc condițiile de participare la concurs,
cu precizarea acestora, se afișează de către secretarul comisiei de concurs și se postează pe pagina de
internet a unității dacă există această posibilitate, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de desfășurarea
primei probe/probei de concurs.

(3) În situația în care se constituie comisie centrală de concurs, aceasta exercită exclusiv atribuțiile
prevăzute la alin. (1) lit. b) și d).

(4) Comisia centrală de concurs stabilește modalitatea de lucru și de transmitere a documentelor între
aceasta și comisiile de concurs organizate la nivelul unităților teritoriale.

Articolul 17

Comisia de concurs constituită potrivit art. 8 alin. (3) are următoarele atribuții:

a) primește listele finale cu candidații ale căror candidaturi au fost validate de comisiile de recrutare;

b) stabilește probele de concurs, precum și bibliografia și tematica de concurs prin raportare la

atribuțiile postului pentru care se organizează concursul și ale unității în al cărei stat de organizare este
prevăzut acesta;

(la 09-07-2019, Litera b) din Articolul 17 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificată de
Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09
iulie 2019 )

c) stabilește graficul de desfășurare a concursului, pe care îl comunică și structurilor cu sarcini de

recrutare;

d) elaborează subiectele/temele, ghidul de interviu și grila de apreciere/corectare și notare/baremul de

apreciere pentru probele de concurs cu cel mult 24 de ore înainte de susținerea fiecărei probe, având în
vedere tematica și bibliografia de concurs, precum și cerințele înscrise în fișele posturilor scoase la
concurs.
(la 05-06-2020, Litera d) din Articolul 17 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificată de
Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 05
iunie 2020 )

e) asigură îndeplinirea condițiilor pentru desfășurarea optimă a concursului - spații corespunzătoare,

papetărie, birotică și alte elemente de logistică necesare, precum și respectarea procedurilor cu privire
la repartizarea pe săli, multiplicarea subiectelor, supravegherea candidaților, afișarea grilelor de răspuns
la ieșirea din sală etc.;

f) efectuează instructajul candidaților cu privire la modul general de desfășurare a concursului, precum și

înaintea fiecărei probe cu privire la numărul de subiecte, durata alocată probei, criteriile de departajare,
data și locul afișării rezultatelor, modalitatea de depunere a eventualelor contestații, situațiile care atrag
eliminarea din concurs, precum și alte precizări necesare desfășurării în bune condiții a concursului;

g) corectează/apreciază și notează lucrările/foile de răspuns/răspunsurile candidaților/proba

practică/evaluarea performanței fizice/evaluarea competențelor lingvistice și, dacă este cazul, dispune
măsuri corespunzătoare în baza procesului-verbal de soluționare a contestațiilor;

h) semnează procesul-verbal care conține concluziile concursului, întocmit de secretarul comisiei, și îl

prezintă inspectorului general/similar în vederea dispunerii măsurilor, potrivit competențelor;

i) păstrează în deplină securitate documentele și asigură confidențialitatea datelor și informațiilor

referitoare la conținutul subiectelor, al grilelor de corectare, ghidului de interviu și lucrărilor
candidaților/foilor de răspuns.

Articolul 18

(1) La nivelul comisiei de recrutare se asigură măsurile necesare pentru respectarea condițiilor și
criteriilor de recrutare și întocmirea dosarelor de recrutare, în conformitate cu prevederile prezentei
anexe, precum și ale anexei nr. 2 la prezentul ordin.

(2) În vederea verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare a candidaților, comisiile de

recrutare analizează cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de desfășurarea primei probe/probei de
concurs, îndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare la concurs și semnează procesul-
verbal care conține concluziile verificării, redactat de secretarul comisiei. Lista candidaților care nu
îndeplinesc condițiile de participare la concurs, cu precizarea acestora, se afișează de către secretarul
comisiei de recrutare, și se postează pe pagina de internet a unității dacă există această posibilitate, cu
cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de desfășurarea primei probe/probei de concurs.

Articolul 19

(1) Comisia de soluționare a contestațiilor are următoarele atribuții:

a) soluționează contestațiile cu privire la notarea/aprecierea probei/probelor concursului depuse de

candidați în termenul prevăzut la art. 52 alin. (1);
b) semnează procesul-verbal cu hotărârea privind modul de soluționare a contestațiilor;

c) transmite, prin secretarul comisiei, rezultatele analizei contestațiilor pentru a fi aduse la cunoștința
candidaților, prin afișare și prin postare pe pagina de internet a unității dacă există această posibilitate,
în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestației.

(2) Comisia de soluționare a contestațiilor ia în considerare exclusiv contestațiile formulate de candidați

cu privire la propriile rezultate.

Articolul 20

(1) Secretarul comisiei de concurs are următoarele atribuții:

a) întocmește anunțul de concurs și îl supune aprobării președintelui comisiei de concurs, cu avizul

membrilor acesteia;

b) gestionează primirea și păstrarea dosarelor de recrutare și prezentarea acestora comisiei de concurs;

c) întocmește procesul-verbal care conține concluziile verificării îndeplinirii condițiilor de participare la

concurs, precum și lista candidaților care nu pot participa la concurs;

d) constituie și gestionează dosarul de concurs;

e) afișează rezultatele probei/probelor de concurs, precum și celelalte informații necesare bunei

desfășurări a concursului și le postează pe pagina de internet a unității dacă există această posibilitate;

f) întocmește procesul-verbal cu rezultatele concursului;

g) întocmește tabelul cu rezultatele finale ale concursului, după soluționarea contestațiilor sau, după
caz, expirarea termenului de soluționare a contestațiilor, îl prezintă spre semnare președintelui comisiei
și îl aduce la cunoștința candidaților prin afișare și prin postare pe pagina de internet a unității dacă
există această posibilitate;

h) solicită Corpului Național al Polițiștilor/structurilor teritoriale ale acestuia să asiste la organizarea și

desfășurarea concursului.

(2) Atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) nu se exercită de către secretarul comisiei de concurs
prevăzută la art. 17.

Articolul 21

Secretarul comisiei de soluționare a contestațiilor are următoarele atribuții:

a) primește contestațiile depuse în termen de maximum 24 de ore de la afișarea rezultatului;

b) întocmește procesul-verbal cu hotărârea privind modul de soluționare a contestațiilor, pe care îl

prezintă spre semnare comisiei de soluționare a contestațiilor;
c) prezintă președintelui comisiei de concurs procesul-verbal cu privire la modul de soluționare a
contestațiilor, împreună cu contestațiile;

d) afișează la sediul unității rezultatele la contestații și le postează pe pagina de internet a unității dacă
există această posibilitate.

Secţiunea a 4-a Dispoziții privind publicitatea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor
vacante

Articolul 22

(1) Anunțul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afișează la sediul unității, inclusiv prin
avizierele electronice, dacă acestea există, și se postează prin grija compartimentului de resurse umane,
cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de data desfășurării concursului, pe pagina de internet a unității
sau a eșalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operațională, în presa scrisă.

(la 05-06-2020, Alineatul (1) din Articolul 22 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din
05 iunie 2020 )

(2) Anunțul prevăzut la alin. (1) conține următoarele elemente:

a) denumirea postului pentru care se organizează concursul și cerințele pentru ocuparea acestuia,
stabilite potrivit prevederilor din fișa postului;

(la 11-09-2018, Litera a) din Alineatul (2) , Articolul 22 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

b) condițiile de participare la concurs, respectiv condițiile de recrutare;

c) normele și baremele minime pentru a fi declarat «promovat» la proba de evaluare a performanței

fizice, după caz;

(la 11-09-2018, Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 22 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

d) actele solicitate candidaților pentru constituirea dosarului de recrutare în vederea participării la

concurs, data-limită până la care se pot depune acestea și compartimentul care gestionează
problematica specifică concursului. În anunț se specifică datele de contact, datele necesare desfășurării
concursului, faptul că fișa postului scos la concurs poate fi consultată de către candidați, cu respectarea
prevederilor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate, precum și că dosarul se constituie
exclusiv în format electronic, documentele necesare fiind depuse prin transmiterea, în format electronic,
la adresa de e-mail a unității organizatoare, indicată în acest scop;
(la 05-06-2020, Litera d) din Alineatul (2) , Articolul 22 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 479 din 05 iunie 2020 )

e) tematica și bibliografia de concurs;

f) graficul și locul desfășurării concursului.

(2^1) În situația concursului pentru ocuparea postului vacant prin reîncadrare ca polițist, încadrare
directă sau transfer din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, în
anunț se specifică faptul că examinarea medicală și evaluarea psihologică de către structurile de
specialitate ale MAI se realizează exclusiv pentru candidatul declarat «admis».

(la 05-06-2020, Articolul 22 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul 7,
Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 05 iunie
2020 )

(2^2) Pentru documentele solicitate, eliberate de structura de resurse umane a unității în care este
încadrat candidatul, care conțin date referitoare la situația acestuia, în anunțul de concurs se specifică
faptul că sunt valabile doar dacă au fost emise ulterior publicării anunțului.

(la 27-08-2021, Articolul 22 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul 12,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

(2^3) După primirea documentelor în condițiile alin. (2) lit. d), unitatea organizatoare are obligația de a
confirma primirea documentelor și de a comunica numărul de înregistrare atribuit candidatului.

(la 27-08-2021, Articolul 22 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul 12,
Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

(3) În situația în care anunțul se publică în presa scrisă, acesta conține doar elementele prevăzute la alin.
(2) lit. a), data-limită până la care se poate depune dosarul de recrutare în vederea participării la concurs
și datele de contact ale compartimentului care gestionează organizarea concursului sau modul în care
pot fi obținute informații suplimentare.

(4) Pentru posturile prevăzute în statele de organizare în alternativă, anunțul prevede în mod obligatoriu
categoria de personal căreia i se adresează.

(5) Sumele necesare publicării anunțurilor în presă sunt asigurate de compartimentele financiare care
deservesc unitățile în care se organizează concursul pentru ocuparea posturilor vacante.

Articolul 22^1
Documentele afișate prin avizierele electronice și/sau postate pe pagina de internet în procedura de
concurs pentru ocuparea postului vacant se mențin afișate și/sau postate 60 de zile după finalizarea
acesteia.

(la 05-06-2020, Sectiunea a 4-a din Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completată de Punctul 8, Articolul I din
ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 05 iunie 2020 )

Secţiunea a 5-a Organizarea și desfășurarea concursului

Paragraful §1. Probele de concurs

Articolul 23

Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susținerea unui interviu structurat pe
subiecte profesionale, care se înregistrează audio și/sau video.

Articolul 24

(1) Concursul pentru ocuparea postului de execuție vacant constă în susținerea unui test scris pentru
verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor postului, care poate fi înregistrat/supravegheat
video.

(2) În funcție de specificul atribuțiilor postului de execuție vacant, testul scris poate fi precedat de
susținerea a cel puțin unei probe, cu relevanță directă pentru performanța pe post, cu caracter
eliminatoriu, care se înregistrează audio și/sau video, după cum urmează:

a) probă practică;

b) evaluarea performanței fizice;

c) evaluarea competențelor lingvistice.

Articolul 25

(1) Testul scris constă în redactarea unei lucrări sau în rezolvarea unui test-grilă.

(2) În funcție de atribuțiile postului scos la concurs, testul scris prevăzut la alin. (1) poate cuprinde, în
limitele tematicii și bibliografiei de concurs, subiecte prin care se solicită analiza unor situații specifice ori
identificarea de soluții la spețele profesionale prezentate sau care cuprind elemente referitoare la
capacitatea de a lua decizii și de a evalua impactul acestora, precum și exercitarea controlului decizional.

(la 05-06-2020, Articolul 25 din Paragraful §1. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat
de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din
05 iunie 2020 )

Articolul 26
(1) Interviul structurat pe subiecte profesionale are drept scop aprecierea cunoștințelor profesionale,
precum și a aptitudinilor, abilităților, atitudinilor și motivațiilor relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor
postului, în acord cu tematica și bibliografia de concurs.

(2) Interviul prevăzut la alin. (1) cuprinde, în principal, cu respectarea tematicii și bibliografiei de
concurs, subiecte prin care se solicită analiza unor situații specifice ori identificarea de soluții la spețele
profesionale prezentate. De asemenea, interviul poate să cuprindă elemente referitoare la capacitatea
de a lua decizii și de a evalua impactul acestora, exercitarea controlului decizional, precum și capacitatea
managerială.

(la 05-06-2020, Alineatul (2) din Articolul 26 , Paragraful §1. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a
fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 479 din 05 iunie 2020 )

(la 11-09-2018, Articolul 26 din Paragraful §1. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

Articolul 27

(1) Proba practică se proiectează astfel încât să se aprecieze cât mai corect potențialul de utilizare în
context profesional a acelor aptitudini și abilități personale care sunt indispensabile realizării atribuțiilor
postului.

(2) În funcție de atribuțiile postului scos la concurs, proba practică poate consta în demonstrarea unor
abilități cum ar fi: lucru cu computerul personal ori de utilizare a unor programe informatice,
dactilografiere ori stenodactilografiere, translație la cască, intervenție într-o situație standard,
coordonare a unei echipe, sinteză a unui text, descriere a unei situații standard observate etc.

Articolul 28

(1) Evaluarea performanței fizice se face potrivit probei, normelor și baremelor specifice prevăzute în
anexa nr. 3^1.

(la 22-11-2017, Alineatul (1) din Articolul 28 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa 3 a fost modificat de
Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 144 din 21 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
917 din 22 noiembrie 2017 )

(2) Abrogat.

(la 22-11-2017, Alineatul (2) din Articolul 28 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa 3 a fost abrogat de
Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 144 din 21 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
917 din 22 noiembrie 2017 )

Articolul 29
(1) Evaluarea competențelor lingvistice se face raportat la nivelul și specificul atribuțiilor postului care
necesită abilități de citire sau/și scriere sau/și vorbire în limba străină.

(2) Evaluarea competențelor lingvistice se poate face prin susținerea cel puțin a unei probe dintre
următoarele:

a) test scris;

b) interviu;

c) probă practică.

Paragraful §2. Condiții de participare la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante

Articolul 30

La concursurile pentru ocuparea posturilor vacante pot participa numai candidații care îndeplinesc
condițiile legale, criteriile specifice de recrutare, condițiile de ocupare prevăzute în fișa postului, precum
și condițiile prevăzute de prezenta secțiune, respectiv cei ale căror dosare de recrutare sunt complete,
corect întocmite și depuse în termenul prevăzut în anunțul de concurs.

Articolul 31

(1) Agenții de poliție care au absolvit studii superioare pot participa la concursul pentru ocuparea
posturilor vacante de execuție de ofițeri de poliție dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27^45 din
Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Agenții de poliție cărora li s-a acordat gradul profesional ca urmare a nepromovării examenului de
licență din prima sesiune organizată în anul absolvirii instituției de învățământ superior care formează
personal pentru nevoile MAI, sunt trecuți în corpul ofițerilor de poliție, fără concurs, în urma promovării
examenului de licență.

Articolul 32

La concursurile organizate în vederea ocupării posturilor vacante de conducere poate participa polițistul
care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 27^46 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului,
cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 32^1

Echivalarea funcțiilor prevăzute la art. 27^46 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și
completările ulterioare, cu funcțiile de conducere similare se stabilește potrivit procedurii de sistem
elaborate de Direcția generală management resurse umane, la propunerea inspectoratelor
generale/similare.
(la 05-06-2020, Paragraful §2. din Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul
11, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 05 iunie
2020 )

Paragraful §3. Elaborarea subiectelor

Articolul 33

(1) Comisia de concurs sau, după caz, comisia centrală de concurs elaborează subiectele/temele, ghidul
de interviu și grila de apreciere/corectare și notare/baremul de apreciere, ținând cont de următoarele
cerințe:

a) să fie formulate clar, precis și în strictă concordanță cu tematica și bibliografia afișată;

b) să poată fi rezolvate în timpul alocat probei respective;

c) să aibă un grad de dificultate care să permită abordarea și soluționarea acestora.

(2) În grila de corectare/apreciere, poziționarea răspunsurilor corecte se face aleatoriu, fără a se reflecta
un potențial raționament logic.

(3) Comisia de concurs elaborează subiectele/temele, ghidul de interviu și grila de apreciere/corectare și

notare/baremul de apreciere în două variante, care pot conține cel mult 30% elemente comune.

(4) Comisia centrală de concurs elaborează subiectele/ temele, ghidul de interviu și grila de
apreciere/corectare și notare/baremul de apreciere în una sau mai multe variante, care pot conține și
elemente comune.

(5) Subiectele/temele, ghidul de interviu și grila de apreciere/ corectare și notare/baremul de apreciere

se semnează de membrii comisiei de concurs sau, după caz, ai comisiei centrale de concurs, se
numerotează și se sigilează separat.

(6) Activitatea de elaborare a subiectelor/temelor, ghidului de interviu și a grilei de apreciere/corectare

și notare/baremului de apreciere pentru probele de concurs se înregistrează audio și video, astfel încât
să se asigure vizibilitatea tuturor persoanelor implicate și a activităților desfășurate.

(la 05-06-2020, Articolul 33 din Paragraful §3. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479
din 05 iunie 2020 )

Articolul 33^1

(1) Activitatea prevăzută la art. 33 se realizează într-un spațiu destinat, pe timpul desfășurării
concursului, exclusiv acesteia, amplasat, de regulă, în apropierea sălii de concurs.

(2) În spațiul prevăzut la alin. (1) pot fi prezente și folosite numai sistemele informatice destinate acestei
activități și au acces numai comisia de concurs sau, după caz, comisia centrală de concurs, precum și
specialiști din structurile cu atribuții în domeniul comunicațiilor/informatică/similar, pentru înregistrarea
audio și video, cărora li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 9 alin. (7).

(3) În spațiul prevăzut la alin. (1) nu pot fi prezente mijloace de comunicare la distanță și mijloace de
stocare a datelor, iar tehnica de calcul utilizată nu se conectează la internet.

(4) Persoanele din spațiul prevăzut la alin. (1) îl pot părăsi doar la finalizarea activității, cu excepția
urgențelor personale, când îl pot părăsi numai însoțite de către un alt membru al comisiei.

(5) După finalizarea activității, membrii comisiei de concurs se deplasează împreună, având asupra lor
subiectele/temele, ghidul de interviu și grila de apreciere/corectare și notare/baremul de apreciere,
direct în sala de concurs. În cazul comisiei centrale de concurs, subiectele/temele, ghidul de interviu și
grila de apreciere/corectare și notare/baremul de apreciere se transmit comisiilor de concurs organizate
la nivelul unităților teritoriale, în condiții de deplină securitate, pentru păstrarea confidențialității
acestora.

(la 05-06-2020, Paragraful §3. din Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul
13, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 05 iunie
2020 )

Articolul 34

(1) Pentru fiecare subiect se elaborează grila de corectare/apreciere și notare.

(2) Baremele, respectiv grilele de corectare/apreciere și notare, se afișează prin grija secretarului
comisiei de concurs imediat după încheierea probei.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), normele și baremele minime pentru a fi declarat «promovat»
la proba de evaluare a performanței fizice se includ în anunțul de concurs.

(la 11-09-2018, Alineatul (3) din Articolul 34 , Paragraful §3. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a
fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

Articolul 35

Divulgarea subiectelor, a grilelor de corectare/apreciere și notare, a ghidului de interviu, în întregime

sau părți componente ale acestora, atrage după sine pentru cei vinovați, după caz, măsuri penale,
administrative sau disciplinare, stabilite de prevederile legale în vigoare.

Paragraful §4. Desfășurarea concursului

Articolul 36

(1) Sălile, precum și celelalte locații destinate pentru susținerea probelor vor fi adaptate activităților
legate de concurs prin:
a) dotarea corespunzătoare;

b) înlăturarea oricăror materiale care ar putea influența candidații în elaborarea lucrărilor.

(2) În săli au acces numai candidații, după verificarea identității acestora, precum și comisia de
concurs/subcomisia de concurs și secretarul acesteia.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pot fi prezenți în sălile unde se susțin probele de concurs
pentru ocuparea posturilor vacante:

a) supraveghetori desemnați de șeful structurii care organizează concursul, la propunerea președintelui

de concurs, în situația în care supravegherea candidaților la susținerea testului scris nu poate fi asigurată
numai de către membrii comisiei de concurs. Prevederile art. 9 alin. (2) și (6) se aplică în mod
corespunzător și supraveghetorilor.

b) reprezentanți ai Corpului Național al Polițiștilor;

c) reprezentanți ai organizațiilor sindicale reprezentative care au fost comunicați cu cel puțin 3 zile
înainte de desfășurarea concursului, la fiecare probă în parte, în calitate de observatori;

d) specialiști din structurile cu atribuții în domeniul comunicațiilor/informatică/similar, pentru

înregistrarea probelor de concurs în condițiile prezentei anexe.

(4) Persoanele implicate în procedura de concurs, care intră în contact cu subiectele/temele, ghidul de
interviu și grila de apreciere/corectare și notare/baremul de apreciere, completează angajamentele
prevăzute de art. 9 alin. (7) din prezenta anexă.

(la 09-07-2019, Articolul 36 din Paragraful §4. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat
de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562
din 09 iulie 2019 )

Articolul 36^1

(1) Varianta de subiecte care urmează să fie administrată se alege, prin tragere la sorți, de unul dintre
candidați sau, după caz, în situația în care comisia centrală de concurs a elaborat mai multe variante, de
unul dintre reprezentanții Corpului Național al Polițiștilor sau ai organizațiilor sindicale reprezentative,
desemnați pentru a participa în calitate de observatori la această activitate. Aceasta se semnează de
către președintele comisiei de concurs și de către persoana care a efectuat extragerea.

(2) Multiplicarea variantei de subiecte extrase se realizează cu păstrarea strictă a confidențialității.

(la 05-06-2020, Paragraful §4. din Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul
14, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 05 iunie
2020 )

Articolul 37
(1) înainte de comunicarea subiectelor, comisia de concurs/subcomisia de concurs verifică, pe baza
actului de identitate al candidatului, corectitudinea datelor înscrise de către acesta în colțul din dreapta
al lucrării/foii de răspuns. În situația în care testul constă în redactarea unei lucrări, aceasta se sigilează
de către candidați în prezența președintelui comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, ocazie cu care
acesta certifică prin semnătură și aplică ștampila de control a unității organizatoare.

(2) Din momentul comunicării subiectelor niciun candidat nu mai poate intra în sală și niciun candidat nu
mai poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea și semnează de predarea acesteia, cu excepția situațiilor
de urgență, când candidații pot părăsi sala însoțiți de unul dintre membrii comisiei de concurs.

Articolul 38

Durata fiecărei probe se stabilește de comisia de concurs în funcție de gradul de dificultate și de

complexitate al subiectelor, fără a depăși limita maximă de 3 ore.

Articolul 39

(1) Aprecierea rezultatelor finale ale fiecărei probe de concurs se face cu note de la 1 la 10. 1 punct se
acordă din oficiu. Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00.

(la 11-09-2018, Alineatul (1) din Articolul 39 , Paragraful §4. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a
fost modificat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

(2) Proba de evaluare a performanței fizice se evaluează potrivit prevederilor din anexa nr. 3^1,
candidatului acordându-i-se calificativul «promovat» sau «nepromovat».

(la 11-09-2018, Alineatul (2) din Articolul 39 , Paragraful §4. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a
fost modificat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

(3) Candidații care au promovat proba sunt declarați "admis", iar cei care nu au promovat sunt declarați
"respins".

(4) Este declarat "admis" la concurs candidatul care a fost declarat "admis" la toate probele concursului
și a obținut nota cea mai mare la interviul structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul
scris, în limita numărului de posturi pentru care a candidat.

(5) Rezultatele se înscriu în tabelul cu rezultatele obținute la concurs, al cărui model este prevăzut în
anexa nr. 25 la prezentul ordin, și se aduc la cunoștință prin afișare și prin postare pe pagina de internet
dacă există această posibilitate, după susținerea fiecărei probe. Rezultatul final al concursului, în același
format, se aduce la cunoștința candidaților prin afișare și prin postare pe pagina de internet a unității
dacă există această posibilitate, după finalizarea, dacă este cazul, a etapelor de departajare și de
soluționare a contestațiilor.
(6) Tabelul prevăzut la alin. (5) se întocmește de secretarul comisiei de concurs și se semnează de acesta
și de președintele comisiei.

Articolul 40

(1) În situația în care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulți candidați
obțin aceeași notă, este declarat "admis" candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea
postului scos la concurs.

(2) În situația în care mai mulți candidați au aceeași vechime în specialitatea postului scos la concurs,
este declarat "admis" candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la
concurs.

Articolul 41

(1) În situația în care, la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant, mai mulți candidați au
aceeași notă, iar concursul a constat și în susținerea unei probe eliminatorii care se evaluează cu note,
este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare notă la aceasta.

(2) În situația în care au fost susținute mai multe probe eliminatorii care se evaluează cu note, este
declarat «admis» candidatul care a obținut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a
notelor la aceste probe.

(3) În situația în care concursul a constat doar în susținerea probei scrise, fără susținerea unei probe
eliminatorii care se evaluează cu note, precum și atunci când după aplicarea prevederilor alin. (1) și (2)
situația de egalitate se menține, departajarea candidaților se realizează pe baza rezultatelor obținute în
urma susținerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale, fiind declarat «admis» candidatul care
obține nota cea mai mare.

(4) Interviul prevăzut la alin. (3) nu se contestă.

(la 11-09-2018, Articolul 41 din Paragraful §4. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

Paragraful §5. Corectarea și notarea testelor scrise

Articolul 42

(1) Testul scris se corectează și se notează, independent, de fiecare membru al comisiei de concurs sau,
după caz, al subcomisiei de concurs, cu excepția președintelui, respectându-se baremele de corectare și
notare.

(la 11-09-2018, Alineatul (1) din Articolul 42 , Paragraful §5. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a
fost modificat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )
(2) Fiecare corector înregistrează în borderouri punctajele și notele acordate pentru lucrări.

(3) Modelul borderoului este prevăzut în anexa nr. 26.

Articolul 43

(1) În situația în care testul scris constă în redactarea unei lucrări, după încheierea acțiunii de corectare
și notare, borderourile semnate și lucrările corectate sunt predate președintelui comisiei de
concurs/subcomisiei de concurs.

(2) După ce președintele comisiei de concurs/subcomisiei de concurs verifică să nu fie diferențe mai
mari de 1 punct între notele acordate, notele obținute se trec pe fiecare lucrare în parte, de fiecare
corector.

(3) Nota finală se calculează ca medie aritmetică între notele acordate de corectori, cu două zecimale,
fără rotunjire și se trece pe lucrare de către președintele comisiei, care semnează alături de corectori.

Articolul 44

(1) În cazul în care între notele acordate unei lucrări există o diferență mai mare de 1 punct, președintele
comisiei de concurs/subcomisiei de concurs recorectează lucrarea. Recorectarea se va face în prezența
membrilor comisiei care au acordat inițial notele.

(2) Nota dată la recorectare este nota finală și se trece pe lucrare sub semnătura corectorilor și a
președintelui comisiei de concurs/subcomisiei de concurs.

(3) Situațiile care necesită recorectare vor fi consemnate într-un proces-verbal, întocmit de secretar și
semnat de membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs.

(4) După finalizarea activității de corectate, lucrările se desigilează de secretarul comisiei în prezența
membrilor și a președintelui comisiei de concurs de concurs/subcomisiei de concurs.

Articolul 45

(1) Testul grilă se desfășoară astfel:

a) la finalizarea testului sau la expirarea timpului afectat probei, fiecare candidat predă, pe baza actului
de identitate, comisiei de concurs/subcomisiei de concurs foaia de răspuns, ciornele, precum și, după
caz, documentația de specialitate primită pentru formularea răspunsului la itemii care prevăd această
situație;

b) comisia de concurs/subcomisia de concurs verifică dacă au fost respectate recomandările privitoare la

completarea foii de răspuns, iar în caz contrar răspunsurile completate necorespunzător vor fi anulate
prin trasarea unei linii orizontale cu cerneală/pastă de culoare roșie;

c) până la predarea ultimei foi de răspuns, în sală rămân permanent 5 candidați sau, dacă numărul
acestora este mai mic, toți candidații;
d) candidatul semnează în borderou pentru a certifica predarea foii de răspuns;

e) ciornele și foile de răspuns anulate se strâng separat, subiectele rezolvate pe ciorne nefiind luate în
considerare la corectare;

f) comisia de concurs/subcomisia de concurs, împreună cu supraveghetorii, iau măsuri pentru ca niciun

candidat să nu părăsească sala fără să predea lucrarea și să semneze de predare și ține permanent
evidența foilor de răspuns folosite și validate, nefolosite sau anulate, a testelor distribuite/nedistribuite,
precum și a ciornelor.

(2) Imediat după predarea ultimei foi de răspuns, candidații revin în sala de concurs pentru a asista la
corectarea testului grilă.

(3) Corectarea testului grilă se face în prezența candidaților, astfel:

a) este chemat în fața comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, în ordinea prevăzută în fișa de

examinare, candidatul a cărui lucrare urmează a fi corectată;

b) se aplică grila de corectare și se calculează de către membrii comisiei de concurs/subcomisiei de

concurs punctajul și nota obținute, în prezența candidatului și a unui martor, de regulă următorul
candidat înscris în fișa de examinare;

c) se consemnează de către membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, atât în borderoul cu

rezultate, cât și pe foaia de răspuns, punctajul și nota obținute de candidat, în cifre și litere, cu
cerneală/pastă de culoare roșie;

d) corectorii semnează în borderoul cu rezultate și pe foaia de răspuns, în dreptul notei/punctajului

înscrise/înscris;

e) candidatul ia cunoștință, sub semnătură, pe foaia de răspuns și în borderou, de punctajul și nota

obținute;

f) corectorii asigură, la verificarea ultimei foi de răspuns, prezența în sală a ultimilor 2 candidați martori.

(4) Acordarea notelor se realizează potrivit grilei de corectare, fără a exista posibilitatea acordării unor
punctaje/note diferite între corectori.

Articolul 46

(1) Secretarul comisiei de concurs întocmește tabelul nominal cu datele de identificare ale candidaților și
notele obținute de aceștia.

(2) Președintele comisiei de concurs verifică corectitudinea transcrierii notelor finale de pe lucrări în
tabelul nominal.
(3) Eventualele corecturi de transcriere a notelor finale în tabelul nominal se fac numai cu
cerneală/pastă roșie de către președintele comisiei de concurs, care semnează și ștampilează în dreptul
acestora.

Paragraful §6. Aprecierea și notarea interviului structurat pe subiecte profesionale

Articolul 47

(1) În cadrul interviului structurat pe subiecte profesionale, comisia de concurs/subcomisia de concurs

adresează întrebări candidatului, fără a depăși tematica și bibliografia afișate și în concordanță cu
atribuțiile și responsabilitățile prevăzute în fișa postului scos la concurs.

(la 11-09-2018, Alineatul (1) din Articolul 47 , Paragraful §6. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a
fost modificat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

(2) Pentru fiecare întrebare/subiect de interviu se elaborează o grilă de apreciere, care va fi afișată la
finalizarea interviului desfășurat cu ultimul candidat.

(la 11-09-2018, Alineatul (2) din Articolul 47 , Paragraful §6. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a
fost modificat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

(3) Pentru posturile care presupun o comunicare frecventă într-o limbă străină, o parte a interviului se
poate susține în limba respectivă.

Articolul 48

(1) Notele se acordă independent de către fiecare membru al comisiei de concurs/subcomisiei de

concurs și se trec în borderou.

(la 11-09-2018, Alineatul (1) din Articolul 48 , Paragraful §6. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a
fost modificat de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

(2) La borderou va fi anexată motivarea, pe scurt, a notei finale acordate, cu semnătura președintelui și
a membrilor comisiei de concurs/subcomisiei de concurs.

(3) Nota finală se calculează ca medie aritmetică între notele acordate de membrii comisiei de
concurs/subcomisiei de concurs, cu două zecimale, fără rotunjire.

Paragraful §7. Aprecierea și notarea probei practice

Articolul 49
(1) Pentru fiecare probă practică se întocmește o grilă de apreciere, care va conține elementele necesare
în vederea aprecierii independente - baremul, timpul de realizare a sarcinii, viteza de reacție, numărul
de greșeli și greșelile apreciate ca fiind foarte grave etc.

(2) Grila de apreciere se afișează la finalizarea probei desfășurată cu ultimul candidat.

(3) Prevederile art. 48 se aplică în mod corespunzător.

Paragraful §8. Aprecierea și notarea probelor de evaluare a performanței fizice

Articolul 50

(1) Proba de evaluare a performanței fizice se apreciază și se notează potrivit normelor și baremelor
specifice prevăzute de anexa nr. 3^1, care se afișează și se aduc la cunoștința candidaților înaintea
începerii probelor.

(2) Rezultatele obținute de candidați în cadrul probei de evaluare a performanței fizice se consemnează
în tabelul centralizator prevăzut în anexa nr. 27.

(la 22-11-2017, Articolul 50 din Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa 3 a fost modificat de Punctul 11,
Articolul I din ORDINUL nr. 144 din 21 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 22
noiembrie 2017 )

Paragraful §9. Corectarea, aprecierea și notarea probei de evaluare a competenței lingvistice într-o
limbă străină

Articolul 51

Prevederile cu privire la corectarea și notarea testului scris sau, după caz, la aprecierea și notarea
interviului structurat pe subiecte profesionale, respectiv la aprecierea și notarea probei practice se
aplică în mod corespunzător probei de evaluare a competenței lingvistice într-o limbă străină, în funcție
de abilitățile care sunt evaluate - scris, vorbit, citit, după caz.

Dispoziții comune

(la 11-09-2018, Paragraful §9. din Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul
19, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din
11 septembrie 2018 )

Articolul 51^1

(1) În situația în care, pe parcursul desfășurării concursului sau al corectării/aprecierii și notării

lucrărilor/foilor de răspuns se constată, cel târziu până la momentul afișării rezultatelor, că grila de
apreciere/corectare și notare/baremul de apreciere conține erori și/sau au fost aplicate
întrebări/subiecte din afara tematicii și bibliografiei de concurs/greșit formulate/care se repetă, comisia
de concurs dispune anularea întrebării/subiectului, precum și a răspunsurilor formulate pentru
respectiva/respectivul întrebare/subiect și acordă, din oficiu, punctajul maxim corespunzător
întrebării/subiectului tuturor candidaților.

(2) În situația în care subiectele au fost elaborate de comisia centrală, aplicarea prevederilor alin. (1) se
face în mod corespunzător de către comisia centrală, care emite o hotărâre aplicabilă tuturor comisiilor
de concurs și comisiilor de soluționare a contestațiilor, indiferent de modul în care a fost sesizată.

(la 11-09-2018, Paragraful Dispozitii comune, Paragraful §9. din Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3
a fost completat de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

Articolul 51^2

(1) În situația în care, de la data afișării anunțului de concurs și până la afișarea rezultatelor finale ale
concursului, șeful unității organizatoare a concursului sau, după caz, șeful eșalonului superior este
sesizat cu privire la nerespectarea prevederilor legale privind organizarea și desfășurarea concursului, se
procedează la verificarea, cu celeritate, a aspectelor sesizate.

(2) Sesizarea poate fi făcută de către membrii comisiei de concurs ori ai comisiei de soluționare a
contestațiilor, de către oricare dintre candidați, de către orice persoană interesată sau din oficiu.

(3) În vederea verificării aspectelor sesizate, șeful unității organizatoare a concursului sau, după caz,
șeful eșalonului superior poate desemna o comisie formată din personal din subordine. Comisia
desfășoară, cu respectarea prevederilor legale, orice activități pe care le consideră necesare în vederea
soluționării sesizării.

(la 09-07-2019, Articolul 51^2 din Paragraful §9. , Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 562 din 09 iulie 2019 )

Articolul 51^3

În situația în care aspectele sesizate nu pot fi cercetate cu încadrarea în termenele stabilite pentru
desfășurarea concursului, șeful care a dispus verificarea poate dispune suspendarea concursului pentru
o perioadă de cel mult 5 zile lucrătoare.

(la 09-07-2019, Paragraful §9. din Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul
12, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie
2019 )

Articolul 51^4

(1) După analizarea concluziilor cu privire la aspectele sesizate, șeful care a dispus verificarea dispune, cu
încadrarea, după caz, în termenul prevăzut la art. 51^3, una dintre următoarele măsuri:
a) anularea procedurii de concurs, dacă se constată nerespectarea prevederilor legale privind
organizarea și desfășurarea acestuia;

b) continuarea procedurilor de concurs, dacă se constată că sunt respectate prevederile legale privind
organizarea și desfășurarea acestuia.

(2) În situația în care s-a dispus măsura prevăzută la alin. (1) lit. a), se poate organiza un nou concurs,
potrivit dispozițiilor prezentei anexe.

(la 09-07-2019, Paragraful §9. din Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul
12, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie
2019 )

Articolul 51^5

În situațiile prevăzute la art. 51^3 și art. 51^4 alin. (1), unitatea organizatoare a concursului are obligația
aducerii la cunoștință, de îndată, prin modalitățile de afișare și postare prevăzute la art. 22 alin. (1) din
prezenta anexă, a măsurilor dispuse, precum și, după caz, a modificărilor survenite cu privire la
elementele din anunțul de concurs menționate la art. 22 alin. (2) lit. f).

(la 09-07-2019, Paragraful §9. din Sectiunea a 5-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul
12, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie
2019 )

Secţiunea a 6-a Depunerea și rezolvarea contestațiilor

Articolul 52

(1) Candidatul nemulțumit de rezultatul obținut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul
structurat pe subiecte profesionale poate formula contestație, o singură dată pentru fiecare probă, în
termen de 24 de ore de la afișare.

(2) Candidații pot contesta numai notele la propriile lucrări.

(3) Comisia de soluționare a contestațiilor are obligația de a soluționa contestațiile în termen de 2 zile
lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.

(4) Admiterea contestației la proba/probele eliminatorie/eliminatorii are drept consecință replanificarea

candidatului și susținerea din nou a probei/probelor respective de către candidat.

Articolul 53

Nota acordată după soluționarea contestației la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale
este definitivă.

Articolul 54
(1) Hotărârile comisiei de soluționare a contestațiilor se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de
secretarul comisiei și semnat de președintele și membrii acesteia.

(2) Rezultatele la contestații se comunică candidaților prin afișare la sediul unității organizatoare a
concursului și se postează pe pagina de internet a unității dacă există această posibilitate. Comunicarea
conține motivele care au stat la baza adoptării hotărârii.

(la 09-07-2019, Alineatul (2) din Articolul 54 , Sectiunea a 6-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562
din 09 iulie 2019 )

(3) În situația în care, în urma analizei contestației, se constată că grila de apreciere/corectare și

notare/baremul de apreciere conține erori și/sau au fost aplicate întrebări/subiecte din afara tematicii și
bibliografiei de concurs/greșit formulate/care se repetă, comisia de soluționare a contestațiilor dispune
anularea întrebării/subiectului, precum și a răspunsurilor formulate pentru respectiva/respectivul
întrebare/subiect și acordă, din oficiu, punctajul maxim corespunzător întrebării/ subiectului tuturor
candidaților.

(la 11-09-2018, Alineatul (3) din Articolul 54 , Sectiunea a 6-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

(4) În situația în care subiectele au fost elaborate de comisia centrală, iar comisia de contestații sesizată
constată faptul că grila de apreciere/corectare și notare/baremul de apreciere conține erori și/sau au
fost aplicate întrebări/subiecte din afara tematicii și bibliografiei de concurs/greșit formulate/care se
repetă, aceasta sesizează comisia centrală care, în soluționare, emite o hotărâre obligatorie pentru toate
comisiile de soluționare a contestațiilor. Comisiile de soluționare a contestațiilor se activează, din oficiu,
în vederea punerii în aplicare a hotărârii pentru toți candidații la concurs, indiferent dacă au fost sau nu
depuse contestații în termenul legal.

(la 11-09-2018, Articolul 54 din Sectiunea a 6-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul 21,
Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11
septembrie 2018 )

Articolul 54^1

După afișarea/postarea tabelului cu rezultatele finale, candidatul declarat «admis» la concursul pentru
ocuparea postului vacant prin reîncadrare ca polițist, încadrare directă sau transfer din instituțiile din
sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională susține examinarea medicală și evaluarea
psihologică. În situația constatării inaptitudinii medicale sau psihologice, prevederile art. 57^1 alin. (5) se
aplică în mod corespunzător.

(la 05-06-2020, Sectiunea a 6-a din Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completată de Punctul 15, Articolul I
din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 05 iunie 2020 )
Secţiunea a 7-a Dosarul de concurs

Articolul 55

(1) Pentru fiecare concurs de ocupare a posturilor vacante se întocmește un dosar.

(2) Dosarul de concurs este întocmit de compartimentul de resurse umane/persoana cu sarcini de

recrutare pentru respectivul post vacant și conține următoarele documente:

a) documentul prin care au fost constituite comisiile și subcomisiile;

b) declarațiile pe propria răspundere, întocmite în condițiile art. 9 alin. (6);

c) angajamentele cu privire la păstrarea confidențialității subiectelor/temelor, ghidului de interviu și

grilei de apreciere/corectare și notare/baremului de apreciere, întocmite în condițiile art. 9 alin. (7) și
art. 36 alin. (4);

(la 09-07-2019, Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 55 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 562 din 09 iulie 2019 )

d) copia fișei postului scos la concurs;

e) copia anunțului pentru ocuparea prin concurs a postului vacant, precum și dovada postării sau, după
caz, a publicării acestuia.

(la 05-06-2020, Litera e) din Alineatul (2) , Articolul 55 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 479 din 05 iunie 2020 )

f) cererile de înscriere la concurs ale candidaților;

(la 11-09-2018, Litera f) din Alineatul (2) , Articolul 55 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

g) lista candidaților care nu îndeplinesc condițiile de participare la concurs;

h) lucrările scrise/foile de răspuns ale candidaților și înregistrările probelor de concurs, după caz;

i) procesele-verbale ale comisiilor de concurs/comisiei centrale de concurs și, unde este cazul, ale
subcomisiilor de concurs, precum și ale comisiilor de recrutare;

j) procesul-verbal de consemnare a modului de desfășurare a concursului și a rezultatelor obținute de

candidați;

k) borderourile de concurs;
l) tabelele cu rezultatele obținute la concurs;

m) după caz, contestațiile, precum și procesul-verbal cu hotărârea privind modul de soluționare a

acestora.

n) alte documente care au legătură cu organizarea și desfășurarea concursului.

(la 11-09-2018, Alineatul (2) din Articolul 55 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat
de Punctul 23, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

(3) Pentru concursurile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. b), dosarul de concurs este întocmit de structura
de resurse umane a inspectoratului general/similar la nivelul căruia se organizează concursul și conține
documentele enumerate la alin. (2).

(4) Dosarele de concurs se arhivează, în condițiile legii.

Articolul 56

(1) După încheierea concursului, pentru candidații declarați "admis" la concurs se introduc în dosarele
personale lucrările scrise/foile de concurs, în original, precum și câte o copie a procesului-verbal de
concurs.

(2) Dosarul de recrutare al candidaților declarați "admis" se introduce în dosarul personal.

Articolul 57

(1) În vederea emiterii actului administrativ de acordare a gradului profesional, dosarele de concurs și
dosarele de recrutare ale candidaților declarați «admis» la concurs se înaintează structurii de resurse
umane a unității organizatoare sau, după caz, structurii de resurse umane care asigură gestiunea
resurselor umane pentru unitatea organizatoare.

(2) Structura de resurse umane prevăzută la alin. (1) verifică corectitudinea desfășurării concursului și
întocmește o notă care cuprinde rezultatul verificărilor realizate cu privire la respectarea procedurilor
privind organizarea și desfășurarea concursurilor, la îndeplinirea de către candidați a condițiilor de
participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs și/sau de recrutare în volum complet.

(3) În situația în care se constată corectitudinea desfășurării concursului se desfășoară următoarele

activități, după caz:

a) structura de resurse umane a unității organizatoare, al cărei șef are competență de acordare a
gradului profesional, prezintă acestuia nota cu propunere de acordare a gradului profesional;

b) structura de resurse umane a unității organizatoare, al cărei șef nu are competență de acordare a
gradului profesional, prezintă acestuia nota cu propunere de acordare a gradului profesional în vederea
asumării și înaintării către persoana competentă să acorde gradul profesional, împreună cu dosarele de
concurs și dosarele de recrutare ale candidaților declarați «admis» la concurs. Documentele se transmit
în maximum 45 de zile de la finalizarea concursului;

c) structura de resurse umane care asigură gestiunea resurselor umane pentru unitatea organizatoare, al
cărei șef are competență de acordare a gradului profesional, prezintă acestuia nota cu propunere de
acordare a gradului profesional;

d) structura de resurse umane care asigură gestiunea resurselor umane pentru unitatea organizatoare,
al cărei șef nu are competență de acordare a gradului profesional, prezintă șefului unității organizatoare
nota cu propunere de acordare a gradului profesional, în vederea asumării, după care o prezintă
persoanei competente să acorde gradul profesional.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) și d), nota este însoțită de proiectul de act administrativ de
acordare a gradului profesional.

(5) În situația în care se constată nerespectarea procedurilor privind organizarea și desfășurarea

concursurilor, neîndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare la concurs sau întocmirea
dosarelor de concurs și/sau de recrutare în volum incomplet, se desfășoară următoarele activități:

a) În cazul în care verificarea prevăzută la alin. (2) s-a realizat de către structura de resurse umane a
unității organizatoare, al cărei șef are competență de acordare a gradului profesional, aceasta prezintă
nota cu rezultatul verificărilor și propune acestuia dispunerea, după caz, a uneia dintre următoarele
măsuri:

(i) invalidarea concursului;

(ii) invalidarea concursului în ceea ce privește unul sau o parte dintre posturile pentru care acesta s-a
organizat;

(iii) invalidarea concursului în ceea ce privește candidatul declarat «admis» care nu îndeplinește
condițiile de participare la concurs ori al cărui dosar de recrutare este incomplet;

b) În cazul în care verificarea prevăzută la alin. (2) s-a realizat de către structura de resurse umane a
unității organizatoare al cărei șef nu are competență de acordare a gradului profesional, prevederile lit.
a) se aplică în mod corespunzător.

c) În cazul în care verificarea prevăzută la alin. (2) s-a realizat de către structura de resurse umane care
asigură gestiunea resurselor umane pentru unitatea organizatoare al cărei șef are competență de
acordare a gradului profesional, aceasta prezintă nota acestuia, în vederea dispunerii uneia dintre
măsurile prevăzute la lit. a).

d) În cazul în care verificarea prevăzută la alin. (2) s-a realizat de către structura de resurse umane care
asigură gestiunea resurselor umane pentru unitatea organizatoare al cărei șef nu are competență de
acordare a gradului profesional, aceasta prezintă nota persoanei cu competență de acordare a gradului
profesional, cu propunerea de restituire a întregii documentații unității organizatoare, în vederea
dispunerii uneia dintre măsurile prevăzute la lit. a).

(6) În situația prevăzută la alin. (3) lit. b), în cazul în care Direcția generală management resurse
umane/structura de resurse umane din inspectoratul general/similar constată nerespectarea
procedurilor privind organizarea și desfășurarea concursurilor, neîndeplinirea de către candidați a
condițiilor de participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs și/sau de recrutare în volum
incomplet, aceasta prezintă nota persoanei cu competență de acordare a gradului profesional, cu
propunerea de restituire a întregii documentații unității organizatoare, în vederea dispunerii uneia
dintre măsurile prevăzute la alin. (5), lit. a).

(la 11-09-2018, Articolul 57 din Sectiunea a 7-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat de Punctul 24,
Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11
septembrie 2018 )

Articolul 57^1

(1) Actul administrativ de numire în funcție se emite potrivit competențelor de gestiune a resurselor
umane, prevăzute la anexa nr. 11 la ordin.

(2) Candidatului declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcții de execuție prin încadrare
directă sau reîncadrare ca polițist i se acordă gradul profesional și este numit în funcție numai dacă sunt
îndeplinite condițiile și criteriile specifice prevăzute art. 10 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare. Motivarea deciziilor bazate pe
considerente de ordine publică sau securitate națională nu se comunică.

(3) Candidatul declarat «admis» la concurs este înștiințat în scris cu privire la emiterea actului
administrativ de acordare a gradului profesional. Acesta are obligația de a se prezenta la post în termen
de maximum 30 de zile de la data înștiințării.

(4) În situația în care s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. 57 alin. (5) lit. a) pct. (i) și (ii), se
poate organiza un nou concurs, potrivit dispozițiilor prezentei anexe.

(5) În situația în care s-a dispus măsura prevăzută la art. 57 alin. (5) lit. a) pct. (iii), precum și în celelalte
situații în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive
care țin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis», acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute
la alin. (2) sau nu se prezintă în termenul prevăzut la alin. (3), oferta de ocupare a postului se face
candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a notelor obținute. Dacă nu există un alt
candidat care să fi obținut nota necesară pentru a fi declarat «admis» la concurs, se poate organiza un
nou concurs, potrivit dispozițiilor prezentei anexe.

(6) Dacă pentru ocuparea unor posturi vacante este necesară obținerea unor avize/autorizații speciale
pentru exercitarea atribuțiilor, iar acestea nu se obțin ulterior numirii în funcție, polițistul este eliberat
din funcție și pus la dispoziție în condițiile legii.
(la 11-09-2018, Sectiunea a 7-a din Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completata de Punctul 25, Articolul I
din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie
2018 )

Articolul 57^2

(1) Dosarul de concurs și dosarele de recrutare ale candidaților declarați „admis“ și la concursurile de
ocupare a posturilor de conducere vacante se înaintează, în termen de maximum 45 de zile de la
finalizarea concursului, la structura de resurse umane a unității al cărei șef are competența de emitere a
actului administrativ de numire în funcție, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane,
prevăzute la anexa nr. 11 la ordin.

(2) Structura de resurse umane prevăzută la alin. (1) verifică corectitudinea desfășurării concursului și
întocmește o notă care cuprinde rezultatul verificărilor realizate cu privire la respectarea procedurilor
privind organizarea și desfășurarea concursurilor, la îndeplinirea de către candidați a condițiilor de
participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs și/sau de recrutare în volum complet.

(2^1) În cazul în care șeful unității în al cărei stat de organizare se află postul de conducere pentru care s-
a organizat concurs are competența de numire în funcție a candidatului declarat admis, nota prevăzută
la alin. (2) se întocmește de structura de resurse umane care întocmește proiectul de act administrativ.

(la 05-06-2020, Articolul 57^2 din Sectiunea a 7-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul
17, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 05 iunie
2020 )

(3) În situația în care se constată corectitudinea desfășurării concursului, structura de resurse umane
prezintă șefului cu competență de emitere a actului administrativ nota cu propunere de numire în
funcție, însoțită de proiectul de act administrativ de numire în funcție.

(4) În situația în care se constată nerespectarea procedurilor privind organizarea și desfășurarea

concursurilor, neîndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare la concurs sau întocmirea
dosarelor de concurs și/sau de recrutare în volum incomplet, structura de resurse umane prezintă
șefului cu competență de emitere a actului administrativ de numire în funcție nota cu rezultatul
verificărilor și propune acestuia dispunerea uneia dintre măsurile prevăzute la art. 57 alin. (5) lit. a) sau,
după caz, în situația în care acesta nu este șeful unității organizatoare, restituirea întregii documentații
unității organizatoare în vederea dispunerii de către șeful acesteia a uneia dintre măsurile prevăzute la
art. 57 alin. (5) lit. a).

(5) Prevederile art. 57^1 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.

(la 11-09-2018, Sectiunea a 7-a din Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completata de Punctul 25, Articolul I
din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie
2018 )

Articolul 57^3
În situația în care în cadrul procedurilor prevăzute la art. 57, 57^1 și 57^2 există o sesizare cu privire la
nerespectarea prevederilor legale privind organizarea și desfășurarea concursurilor, acestea se
suspendă, prevederile art. 57, 57^1 și 57^2 urmând a se aplica în mod corespunzător după soluționarea
sesizării.

(la 09-07-2019, Sectiunea a 7-a din Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completată de Punctul 15, Articolul I
din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie 2019 )

Articolul 58

Candidații declarați "respins" la concursul organizat pentru ocuparea unui post vacant nu pot ocupa, în
baza notei finale obținute la respectivul concurs, alte posturi vacante în aceeași unitate sau în alte
unități.

Secţiunea a 8-a Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a postului vacant

Articolul 59

(1) Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a postului vacant prin
reîncadrare ca polițist, încadrare directă sau transfer din instituțiile din sistemul de apărare, ordine
publică și securitate națională conține următoarele documente:

a) cererea de înscriere și CV;

b) copii ale documentelor care atestă nivelul și specializarea studiilor impuse de cerințele postului;

(la 30-09-2016, Litera b) din Articolul 59 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa 3 a fost modificată de
Punctul 1, Articolul II din ORDINUL nr. 155 din 30 septembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
768 din 30 septembrie 2016 )

c) copii ale actului de identitate, carnetului de muncă/certificatului stagiu de cotizare și/sau altor
documente doveditoare care să ateste vechimea în muncă și, dacă este cazul, ale livretului militar;

d) copii ale certificatului de naștere al candidatului, soțului/soției și fiecărui copil, ale certificatului de
căsătorie, precum și, după caz, ale hotărârilor judecătorești privind starea civilă;

e) autobiografia și tabelul nominal cu rudele candidatului și soțul/soția candidatului;

f) extras de pe cazierul judiciar/certificat de cazier judiciar;

(la 11-09-2018, Litera f) din Alineatul (1) , Articolul 59 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

g) o fotografie color 9x12 cm;

h) adeverință medicală eliberată de medicul de familie în condițiile ordinului ministrului afacerilor
interne privind examinarea medicală a candidaților la concursurile de admitere în instituțiile de
învățământ care formează personal pentru nevoile MAI, precum și la concursurile de încadrare în MAI,
din care să rezulte că este clinic sănătos pentru participarea la concursul de încadrare în MAI, eliberată
cu cel mult 6 luni anterior derulării selecției;

(la 27-08-2021, Litera h) din Alineatul (1) , Articolul 59 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 824 din 27 august 2021 )

h^1) aviz psihologic din care să rezulte aptitudinea privind deținerea, portul și folosirea armelor și
munițiilor letale sau neletale supuse autorizării, emis cu cel mult 6 luni anterior derulării selecției, de
către un psiholog autorizat pentru efectuarea unor astfel de examinări, atestat în condițiile legii;

(la 05-06-2020, Alineatul (1) din Articolul 59 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat
de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479
din 05 iunie 2020 )

i) declarația de confirmare a cunoașterii și acceptării condițiilor de recrutare.

(2) Abrogat.

(la 05-06-2020, Alineatul (2) din Articolul 59 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost abrogat de
Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din
05 iunie 2020 )

(3) În urma desfășurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare
introduce în dosarul de recrutare al candidaților declarați "admis":

a) nota de cunoaștere;

b) procesele-verbale de distrugere privind rezultatele verificărilor efectuate prin intermediul structurilor

de cazier judiciar, evidență operativă și evidențele speciale ale Poliției Române și ale Serviciului Român
de Informații pentru persoanele menționate în tabelul nominal cu rudele și soțul/soția candidatului.

c) adeverința privind concluziile examinării medicale;

(la 27-08-2021, Litera c) din Alineatul (3) , Articolul 59 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 824 din 27 august 2021 )

d) avizul psihologic.

(la 05-06-2020, Alineatul (3) din Articolul 59 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat
de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479
din 05 iunie 2020 )
Articolul 60

(1) Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a unui post de conducere vacant,
conține următoarele documente:

a) cererea de înscriere și CV;

b) copii ale actului de identitate și ale documentelor care atestă nivelul și specializarea studiilor impuse
de cerințele postului;

c) adeverință care conține rezultatul ultimului examen medical de bilanț eliberată de medicul de unitate;

d) declarația de confirmare a cunoașterii și acceptării condițiilor de recrutare;

e) alte documente solicitate în anunțul de concurs, dacă este cazul.

(2) Compartimentul cu sarcini de recrutare introduce în dosarul de recrutare rezultatul evaluării

psihologice transmis, anterior susținerii concursului prevăzut la alin. (1), de către structura cu atribuții în
domeniul psihologic.

(la 09-07-2019, Alineatul (2) din Articolul 60 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562
din 09 iulie 2019 )

(3) În urma desfășurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare
introduce în dosarul de recrutare al candidatului declarat «admis» actualizarea notei de cunoaștere.

(la 11-09-2018, Alineatul (3) din Articolul 60 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

Articolul 61

(1) Dosarul de recrutare în vederea participării agenților de poliție la concursul pentru ocuparea unui
post de execuție vacant prin trecere în corpul ofițerilor de poliție, conține următoarele documente:

a) cererea de înscriere și CV;

b) copii ale documentelor care atestă nivelul și specializarea studiilor impuse de cerințele postului;

(la 30-09-2016, Litera b) din Articolul 61 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa 3 a fost modificată de
Punctul 2, Articolul II din ORDINUL nr. 155 din 30 septembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
768 din 30 septembrie 2016 )

c) copie a actului de identitate;

(la 11-09-2018, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 61 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost
modificată de Punctul 28, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

d) copii ale certificatului de naștere al candidatului, soțului/soției și fiecărui copil, ale certificatului de
căsătorie, precum și, după caz, ale hotărârilor judecătorești privind starea civilă;

e) declarația de confirmare a cunoașterii și acceptării condițiilor de recrutare;

f) alte documente solicitate în anunțul de concurs, dacă este cazul.

(2) Compartimentul cu sarcini de recrutare, anterior desfășurării concursului prevăzut la alin. (1),
introduce în dosarul de recrutare avizul psihologic.

(3) În urma desfășurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare
introduce în dosarul de recrutare al candidatului declarat «admis» actualizarea notei de cunoaștere.

(la 11-09-2018, Alineatul (3) din Articolul 61 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 29, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 780 din 11 septembrie 2018 )

Articolul 61^1

(1) Candidatul declarat admis depune documentele prevăzute, după caz, la art. 59-61. După caz, copiile
acestora se certifică pentru conformitate cu originalul prezentat și se semnează de către persoana
desemnată și de către candidat. Originalul documentelor prezentate se restituie candidatului după
certificarea copiilor.

(la 05-06-2020, Alineatul (1) din Articolul 61^1 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost modificat
de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479
din 05 iunie 2020 )

(1^1) În situația în care candidatul declarat admis nu prezintă toate documentele solicitate și/sau nu
prezintă documentele în original în vederea certificării pentru conformitate a copiilor și/sau în situația în
care se constată că documentele prezentate nu sunt autentice, prevederile art. 57^1 alin. (5) se aplică în
mod corespunzător.

(la 05-06-2020, Articolul 61^1 din Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul
23, Articolul I din ORDINUL nr. 87 din 29 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 05 iunie
2020 )

(2) Documentele prevăzute la art. 59-61 pot fi depuse și în copie legalizată, situație în care activitățile
prevăzute la alin. (1) nu se mai realizează.
(3) Extrasul de pe cazierul judiciar se solicită de către compartimentul cu sarcini de recrutare, pe baza
consimțământului expres al candidatului. Extrasul poate fi înlocuit și de un certificat de cazier judiciar, în
termen de valabilitate, depus de candidat.

(la 30-09-2016, Sectiunea a 8-a din Capitolul II , Anexa 3 a fost completata de Punctul 3, Articolul II din
ORDINUL nr. 155 din 30 septembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 768 din 30 septembrie
2016 )

Secţiunea a 9-a Condiții privind ocuparea posturilor de specialitate prevăzute cu profesii/ocupații

reglementate prin statute profesionale distincte

Articolul 62

(1) La încadrarea ca polițist în posturi de specialitate prevăzute cu profesii/ocupații reglementate prin

statute profesionale distincte se vor aplica și cerințele acestor prevederi legale, în măsura în care nu
intră în contradicție cu Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările
ulterioare.

(2) Ocuparea posturilor de polițist prevăzute cu funcții didactice universitare se realizează potrivit
procedurilor prevăzute de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările
ulterioare, cu respectarea condițiilor și criteriilor prevăzute de Legea nr. 360/2002 privind Statutul
polițistului, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Pe perioada mandatului pentru ocuparea funcției didactice universitare de conducere, polițistului i se
rezervă funcția didactică deținută anterior.

Secţiunea a 10-a Alte reguli privind organizarea și desfășurarea concursului

Articolul 63

(1) Persoanele care au stabilit componența comisiilor de concurs, precum și președinții acestora pot
emite precizări cu privire la desfășurarea concursului, pe care le aduc la cunoștința candidaților, în timp
util.

(2) În situația prevăzută la art. 7 alin. (3) lit. b), persoana care a stabilit componența comisiei centrale de
concurs, precum și președintele acesteia emit precizări pentru asigurarea desfășurării în aceleași condiții
a concursului.

(la 09-07-2019, Articolul 63 din Sectiunea a 10-a , Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completat de Punctul
18, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie
2019 )

Articolul 64
Pentru înregistrarea probelor de concurs în condițiile prezentei anexe, compartimentul de resurse
umane al unității organizatoare poate solicita sprijinul structurii cu atribuții în domeniul
comunicațiilor/informatică/similar.

Articolul 65

La solicitarea candidaților, numărul de înregistrare al cererii de participare la concurs poate deveni și cod
unic de identificare a acestuia, ca alternativă în prelucrarea datelor personale, urmând a fi folosit pentru
identificarea candidatului pe întreaga procedură de concurs.

(la 09-07-2019, Sectiunea a 10-a din Capitolul II , Anexa nr. 3 a fost completată de Punctul 19, Articolul I
din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie 2019 )
INSTRUCŢIUNI nr. 114 din 22 iulie 2013

privind răspunderea materială a personalului pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne

EMITENT

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 iulie 2013

Având în vedere dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a
militarilor, aprobată prin Legea nr. 25/1999,

pentru executarea în mod unitar, în Ministerul Afacerilor Interne, a dispoziţiilor legale privind
răspunderea materială a personalului propriu şi evaluarea pagubelor produse acestui minister,

în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr.
15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următoarele instrucţiuni:

Articolul 1

Prezentele instrucţiuni au ca obiect aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind
răspunderea materială a militarilor, aprobată prin Legea nr. 25/1999, denumită în continuare ordonanţă,
în Ministerul Afacerilor Interne.

Ordonanţă:

Capitolul I

Dispoziţii generale

Art. 1. - Militarii sunt obligaţi să apere patrimoniul forţelor armate ale României.

Instrucţiuni:

Articolul 2

Patrimoniul Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare M.A.I., reprezintă totalitatea activelor
corporale şi necorporale, activelor financiare, disponibilităţilor băneşti aflate în administrare, folosinţă,
gestiune, conservare sau în păstrare, chiar şi temporară, indiferent de modul de dobândire şi locul unde
se află, precum şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor acestui minister, constituite conform legii şi
reflectate în expresie bănească.

Ordonanţă:
Art. 7. - Prin termenul militari în sensul prezentei ordonanţe se înţelege: militarii în termen, militari cu
termen redus, rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, elevi şi studenţi ai instituţiilor militare de
învăţământ, militari angajaţi pe bază de contract şi cadre militare.

...................................................................................

Art. 9. - Prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi militarilor aflaţi în misiune în afara graniţelor ţării,
precum şi salariaţilor civili din structura instituţiilor publice prevăzute la art. 2.

Instrucţiuni:

Articolul 3

(1) Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică poliţiştilor-funcţionari publici cu statut special, cadrelor
militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, personalului contractual, precum şi elevilor şi
studenţilor înmatriculaţi în instituţiile de învăţământ proprii.

(2) Pentru scopurile prezentei instrucţiuni, categoria "salariaţi civili" prevăzută de ordonanţă cuprinde
poliţiştii şi personalul contractual.

Ordonanţă:

Art. 2. - Răspunderea materială este angajată, în condiţiile prezentei ordonanţe, pentru pagubele în
legătură cu formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale, provocate de
militari din vina acestora şi în legătură cu îndeplinirea serviciului militar sau a atribuţiilor de serviciu în
cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii,
Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale
şi Ministerului Justiţiei.

Instrucţiuni:

Articolul 4

Producerea de pagube M.A.I. atrage răspunderea materială a celor în cauză şi creează obligaţia de
reparare a pagubei produse printr-o faptă săvârşită cu vinovăţie şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor
de serviciu.

Articolul 5

Răspunderea materială se stabileşte independent de răspunderea disciplinară, administrativă sau penală

a celor care aduc prejudicii M.A.I.

Articolul 6

(1) Prin pagubă adusă M.A.I. se înţelege orice diminuare a elementelor patrimoniale de activ şi orice
majorare a elementelor patrimoniale de natura datoriilor, intervenită ca urmare a nerespectării
prevederilor legale.
(2) Constituie pagube, în sensul prezentelor instrucţiuni, contravaloarea:

a) bunurilor materiale, mijloacelor băneşti sau a altor valori constatate lipsă;

b) bunurilor materiale consumate peste normele legale de consum (norme specifice);

c) motoresurselor consumate în alte scopuri decât cele aprobate prin norme, a normelor de parcurs sau
a orelor de funcţionare nerealizate între două reparaţii, stabilite prin dispoziţiile legale în vigoare;

d) uzurii bunurilor materiale date spre folosinţă temporară, fără temei legal, personalului sau altor
persoane fizice din cadrul sau din afara M.A.I. ori unor persoane juridice;

e) bunurilor aparţinând M.A.I., schimbate cu altele aparţinând terţilor, în alte condiţii decât cele legal
stabilite şi aprobate;

f) bunurilor materiale de orice fel, a căror lipsă sau pierdere s-a produs pe timpul transportului,
manipulării, transformării, depozitării şi conservării, care nu se încadrează în cotele de scăzământ
normale, legal stabilite;

g) bunurilor materiale, mijloacelor băneşti sau altor valori, scăzute din evidenţă ori trecute în cheltuieli,
dacă aceste operaţiuni nu sunt justificate cu acte legale sau când actele justificative au fost pierdute şi
nu mai pot fi reconstituite conform dispoziţiilor legale în vigoare;

h) bunurilor materiale distruse, degradate sau uzate prematur;

i) cotei-părţi din cheltuielile de şcolarizare suportate de M.A.I., în cazul elevilor şi studenţilor instituţiilor
de învăţământ ori în cazul personalului trimis la cursuri de pregătire sau perfecţionare, în ţară şi în
străinătate, care nu au respectat contractul-angajament;

j) reparaţiilor pentru punerea în funcţiune a bunurilor materiale degradate, deteriorate sau uzate
prematur, datorate neglijenţei, abuzului ori altor cauze imputabile.

(3) Constituie pagube şi:

a) sumele plătite peste drepturile stabilite de actele normative în vigoare;

b) despăgubirile, dobânzile, locaţiile, amenzile, penalizările, majorările de întârziere etc., plătite de

M.A.I., din vina personalului;

c) mijloacele băneşti şi alte valori, precum şi bunurile materiale sau produsele însuşite ori folosite în
interes personal sau al terţelor persoane;

d) cheltuielile ce nu mai pot fi recuperate de la executantul lucrării, efectuate cu remedierea

deficienţelor, refacerea lucrărilor, repararea degradărilor sau deprecierilor, precum şi a celor efectuate
ca urmare a nerespectării normelor de executare a lor;
e) orice altă diminuare a valorii activelor, precum şi a creanţelor înregistrate în contabilitatea instituţiei,
intervenită ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale în vigoare;

f) orice majorare a datoriilor înregistrate în contabilitatea instituţiei, intervenită ca urmare a

nerespectării dispoziţiilor legale în vigoare;

g) franşiza suportată de unitate în cadrul unui contract de asigurare tip CASCO cu ocazia producerii
riscului asigurat.

Articolul 7

(1) Răspunderea materială a personalului se poate stabili numai dacă sunt întrunite, cumulativ,
următoarele condiţii:

a) există un prejudiciu:

1. material - are un conţinut economic, adică poate fi exprimat şi reparat în bani sau în natură, după caz;

2. efectiv - nu cuprinde şi foloasele nerealizate;

3. direct - a fost cauzat unităţii nemijlocit de personalul care l-a produs sau indirect - în cazurile în care
răspunderea materială se stabileşte în subsidiar;

4. real - la calcularea lui se are în vedere gradul real de uzură a bunului;

5. cert - are o întindere precis determinată în expresie valorică;

6. actual - existenţa sa este constatată neîndoielnic şi nu a intervenit prescripţia dreptului la acţiune

pentru recuperarea lui;

b) există o faptă cu caracter ilicit săvârşită de personalul M.A.I. cu încălcarea dispoziţiilor legale în
vigoare ori prin neexecutarea obligaţiilor de serviciu care îi revin din statute, regulamente sau, după caz,
fişa postului, constând într-o:

1. acţiune (faptă comisivă) - atunci când personalul săvârşeşte acte pe care, potrivit legii sau obligaţiilor
de serviciu, nu avea dreptul să le efectueze; sau

2. inacţiune (faptă omisivă) - atunci când personalul nu săvârşeşte acele acte pe care era obligat să le
efectueze; sau

c) încălcarea dispoziţiilor legale ori neexecutarea obligaţiilor de serviciu s-a produs cu vinovăţie, adică:

(i) cu intenţie - atunci când personalul a urmărit ori a acceptat producerea faptei ilicite care a determinat
prejudiciul; sau

(îi) din culpă - atunci când fapta s-a săvârşit prin imprudenţă sau din neglijenţă;
d) între fapta cu caracter ilicit şi paguba materială produsă există un raport de cauzalitate, adică paguba
s-a produs nemijlocit (direct) ca urmare a faptei ilicite a personalului M.A.I.;

e) cel vinovat s-a aflat în raporturi de muncă/de serviciu cu M.A.I. ori cu structurile din
cadrul/subordinea/coordonarea acestuia, în momentul în care s-a produs paguba.

(2) Răspunderea materială nu poate fi stabilită pentru pagube îndoielnice, ipotetice sau eventuale.

Articolul 8

Pentru obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori serviciilor
nedatorate se cere întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) există un prejudiciu material, efectiv, direct, real, cert şi actual;

b) beneficiarii de sume, bunuri sau servicii nedatorate s-au aflat în raporturi de muncă/de serviciu cu
M.A.I. în momentul în care au beneficiat de ele.

Articolul 9

(1) În situaţia în care personalul M.A.I. a încasat sume ori a primit bunuri necuvenite sau i-au fost
prestate servicii la care nu era îndreptăţit, acestuia trebuie să i se dovedească acest fapt, fără a mai fi
necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8.

(2) Lipsurile de bunuri materiale, mijloace băneşti şi alte valori nu se prezumă. Dovada lipsurilor ce
constituie pagube imputabile trebuie făcută cu mijloace legale de probă, cum sunt: documentele şi
operaţiunile de evidenţă, documentele de inventariere, actele de constatare şi procesele-verbale etc.

Articolul 10

La stabilirea răspunderii materiale se va ţine seama de actele normative în vigoare:

a) la data producerii pagubelor - atunci când se apreciază caracterul ilicit al faptei care le-a cauzat
(nerespectarea sau aplicarea greşită a dispoziţiilor legale);

b) la data constatării pagubelor - în ceea ce priveşte preţurile ce se iau ca bază pentru evaluarea lor;

c) la data executării cercetării administrative - în privinţa regulilor de procedură.

Ordonanţă:

Art. 3. - Militarii răspund material, indiferent dacă, după producerea pagubei, mai au sau nu calitatea de
militar.

Art. 4. - Răspunderea materială este angajată atât pentru militarii care au fost însărcinaţi legal cu
atribuţii privind formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale, cât şi pentru
cei care le-au îndeplinit numai în fapt.
Instrucţiuni:

Articolul 11

(1) Personalul M.A.I. care a fost însărcinat legal cu atribuţii privind formarea, administrarea şi
gestionarea resurselor financiare şi materiale răspunde material integral pentru pagubele pe care le-a
produs în gestiunea proprie.

(2) Personalul M.A.I. care nu a fost însărcinat legal cu atribuţii privind formarea, administrarea şi
gestionarea resurselor financiare şi materiale, dar le îndeplineşte întâmplător sau pe baza unei
însărcinări speciale, răspunde material pentru pagubele produse din vina lui.

(3) Comandantul/Şeful care încredinţează soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, studenţilor şi elevilor

instituţiilor de învăţământ alte activităţi de gestiune decât cele prevăzute în actele normative interne
răspunde material pentru pagubele produse de aceştia potrivit art. 6 alin. (1) lit. d), art. 12 pct. C şi art.
19 din ordonanţă, după caz.

Ordonanţă:

Art. 5. - Militarii răspund material pentru pagubele produse, din vina lor şi în legătură cu îndeplinirea
serviciului militar, terţelor persoane fizice sau juridice, la a căror reparare a fost obligată instituţia
publică de care aceştia aparţin.

Instrucţiuni:

Articolul 12

(1) Răspunderea materială a personalului care a adus pagube terţelor persoane fizice sau persoane
juridice din vina lui şi în legătură cu îndeplinirea serviciului se stabileşte în cazurile în care M.A.I. a fost
obligat să le repare, prin hotărâri judecătoreşti definitive.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) recuperarea pagubelor de la personalul vinovat se efectuează numai
după plata despăgubirilor.

(3) Despăgubirile de natura celor prevăzute la alin. (1), care nu atrag răspunderea materială, deoarece
întrunesc condiţiile legale pentru a fi date la scădere, se plătesc reclamanţilor sau terţilor, pe baza
materialului cercetării, cu aprobarea ordonatorului de credite competent, stabilit potrivit art. 32 alin.
(1).

Ordonanţă:

Art. 6. - (1) Militarii nu răspund material:

a) pentru pierderile inerente produse în executarea misiunilor ori în procesul pregătirii pentru luptă, în
activităţile de producţie şi gospodăreşti, care se încadrează în limitele prevăzute de dispoziţiile legale în
vigoare;
b) pentru pagubele produse din cauze care nu puteau fi prevăzute şi înlăturate;

c) pentru pagubele generate de riscul normal al serviciului sau de forţa majoră;

d) pentru pagubele produse în executarea ordinului comandantului sau şefului unităţii, caz în care
răspunderea materială revine acestuia.

(2) Se exceptează de la prevederile lit. d) militarii care, având posibilitatea de a înlătura parţial sau total
urmările păgubitoare ale ordinului primit, nu au raportat în scris, în termen de 24 de ore sau la
înapoierea din misiune şi nu au luat, din neglijenţă sau rea-credinţă, măsuri pentru evitarea pagubei,
cazuri în care răspund împreună cu comandanţii sau cu şefii unităţilor.

Instrucţiuni:

Articolul 13

(1) Sunt considerate pierderi inerente produse în executarea misiunilor ori în procesul pregătirii pentru
luptă, în activităţile de producţie şi gospodăreşti, care se încadrează în limitele prevăzute de dispoziţiile
legale în vigoare, fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele:

a) perisabilităţile, scăzămintele, toleranţele la bunurile perisabile, friabile etc.;

b) pierderile normale în procesul manipulării, prelucrării, transformării, depozitării, transportului şi altele

asemenea;

c) tuburile de muniţie pierdute în trageri în munţi, pe ape, pe teren accidentat, pe zăpadă, noaptea etc.;

d) inelarea unei ţevi de la o armă deşi s-au respectat toate condiţiile tehnice de exploatare şi întreţinere
a ei;

e) deteriorarea unui autovehicul, pe teren accidentat, atunci când misiunea a impus parcurgerea acestui
teren;

f) spargerile de parbrize, în caz de grindină, atunci când adăpostirea nu a fost posibilă, în caz de trepidaţii
ori din alte cauze neimputabile.

(2) Sunt considerate pierderi inerente procesului de pregătire pentru luptă şi celorlalte activităţi de
serviciu şi pierderile pentru care nu s-au stabilit ori nu s-au putut stabili prin acte normative limitele lor.
În asemenea situaţii, personalul cercetat trebuie să facă dovada împrejurărilor în care s-au produs, iar
unitatea are obligaţia să asigure sau să solicite organului competent, după caz, prezentarea de probe,
analize de laborator, expertize etc.

Articolul 14

Sunt considerate pagube produse din cauze care nu puteau fi prevăzute şi înlăturate cele provocate de
un eveniment imprevizibil, independent de voinţa celui care l-a produs, fără a se limita la prezenta
enumerare, următoarele:
a) pierderea unor bunuri perisabile prin depăşirea termenului de eficacitate, dacă se constată că există
împrejurări obiective care au împiedicat întrebuinţarea sau preschimbarea lor înlăuntrul termenului de
eficacitate;

b) deteriorarea sau distrugerea tehnicii de luptă, utilajelor ori aparaturii folosite experimental, deoarece
nu se cunosc însuşirile acestora şi nu se pot lua măsuri de prevenire şi evitare a cauzei producătoare a
pagubei etc.

Articolul 15

În cazul în care paguba a fost generată de riscul normal al serviciului, pentru a nu fi angajată
răspunderea materială este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) obligaţia de serviciu era prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare;

b) paguba nu a fost datorată relei-voinţe, neglijenţei sau modului necorespunzător de executare a acelei
obligaţii de serviciu.

Articolul 16

Sunt considerate pagube provocate prin forţă majoră cele cauzate de un fenomen natural ori de un
eveniment exterior, imprevizibil şi de neînlăturat. Intră în această categorie, fără a se limita la prezenta
enumerare, următoarele:

a) inundaţiile, cu toate că s-au luat toate măsurile posibile, înzăpezirile, cutremurele, furtunile şi
deplasările de teren;

b) incendiile provocate de descărcările electrice, deşi s-au luat toate măsurile posibile de protecţie;

c) întreruperile de curent electric;

d) furturile ai căror autori au rămas nedescoperiţi, cu toate că s-au luat măsurile legale de pază şi
securitate;

e) epidemiile, epizootiile şi acţiunea dăunătorilor, dacă se constată că au fost asigurate toate măsurile
de prevenire şi combatere a lor etc.

Articolul 17

(1) Sunt considerate pagube produse ca urmare a stării de necesitate cele cauzate pentru a salva de la
un pericol iminent şi de neînlăturat viaţa, integritatea corporală sau sănătatea ori un bun important, de
o valoare mai mare sau cel puţin egală cu valoarea pagubei ce urma să se producă. Intră în această
categorie, fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele:

a) distrugerea unor bunuri pentru prevenirea pătrunderii în depozit a apei provenite din inundaţii;

b) distrugerea sau deteriorarea unor bunuri care ar înlesni propagarea incendiului;

c) aruncarea unor bunuri dintr-o navă pentru a o salva de naufragiu;

d) sacrificarea unor animale în acţiunile de combatere a epizootiilor;

e) eşuarea voluntară a unei nave rămase fără energie, pentru a salva persoanele şi bunurile aflate la
bord etc.

(2) Condiţiile cerute pentru invocarea stării de necesitate sunt următoarele:

a) pericolul să fie real, actual şi de neînlăturat;

b) paguba cauzată să fie de valoare egală sau mai mică decât cea evitată;

c) pericolul să nu fie datorat acţiunii culpabile a celui în cauză.

Articolul 18

(1) Pentru ca personalul M.A.I. să poată fi exonerat de răspundere atunci când execută ordinele date de
comandanţi/şefi şi pentru ca acestora din urmă să li se poată stabili răspunderea materială în condiţiile
art. 6 alin. (1) lit. d) din ordonanţă, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) ordinul a fost dat de comandantul/şeful competent, cu respectarea dispoziţiilor actelor normative

privitoare la darea ordinelor, existând dovezi în acest sens;

b) paguba să fie consecinţa directă a executării întocmai a ordinului dat;

c) personalul care duce la îndeplinire dispoziţia primită sau execută ordinul să nu fi avut posibilitatea
preîntâmpinării, chiar parţiale, a urmărilor sale păgubitoare.

(2) Se încadrează în cerinţele prevăzute la alin. (1) lit. a), fără a se limita la prezenta enumerare,
următoarele:

a) ordin scris, înregistrat/neînregistrat, dar întotdeauna purtând semnătura olografă a

comandantului/şefului competent;

b) posibilitatea susţinerii probei cu martori existenţi la faţa locului atunci când persoana a primit ordinul
verbal de la comandantul/şeful competent;

c) posibilitatea stocării înregistrărilor audiovizuale din sistemul de videoconferinţă, reţeaua de intranet

etc.

(3) Personalul care duce la îndeplinire dispoziţia primită sau execută ordinul cu consecinţe păgubitoare
răspunde material, în comun cu comandanţii/şefii care le-au dat, numai dacă, având posibilitatea:

a) nu a raportat comandantului/şefului care a dat ordinul, înainte de executare, despre urmările

păgubitoare ale acestuia;

b) nu a luat măsuri de a înlătura total sau parţial producerea pagubelor.

(4) Raportarea prevăzută la alin. (3) se face în scris, cu număr de înregistrare la secretariatul unităţii.
Atunci când acest lucru nu este posibil, raportul se înregistrează în 24 de ore de la executarea sau
întoarcerea din misiune, menţionându-se în cuprinsul raportului, în mod obligatoriu, că s-a raportat
verbal despre urmările păgubitoare ale executării persoanei care a dat ordinul/dispoziţia.

Ordonanţă:

Art. 8. - (1) Prin pregătire de luptă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de
Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de
Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei, în sensul prezentei ordonanţe, se înţeleg şi activităţile
de serviciu operative.

(2) Conducătorii instituţiilor publice prevăzute la alin. (1) vor stabili prin ordin misiunile şi atribuţiile de
serviciu care sunt considerate operative.

Instrucţiuni:

Articolul 19

(1) Prin pregătire pentru luptă se înţelege totalitatea misiunilor şi atribuţiilor de serviciu operative din
subunităţile, unităţile, inspectoratele generale şi structurile de logistică, în scopul însuşirii cunoştinţelor
necesare pregătirii şi ducerii luptei.

(2) Intră în categoriile prevăzute la alin. (1), fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele:
instrucţia de front şi a focului, pregătirea de specialitate, pregătirea fizică, aplicaţiile tactice şi operative,
exerciţiile şi aplicaţiile de specialitate din tabere, laboratoare şi în teren, lucrul cu tehnica şi alte mijloace
de luptă, folosirea mijloacelor de protecţie şi degazare, activităţile demonstrativ-metodice,
antrenamentele în lucrul de stat major etc.

Articolul 20

Sunt considerate atribuţii de serviciu operative, în sensul art. 8 alin. (2) din ordonanţă, activităţile
executate efectiv şi direct pentru:

a) apărarea vieţii, integrităţii corporale şi libertăţii persoanelor, avutului public şi privat, celorlalte
drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor, grupurilor sociale şi ale statului;

b) asigurarea şi menţinerea ordinii publice şi respectarea regulilor de convieţuire socială;

c) combaterea manifestărilor de violenţă şi restabilirea ordinii publice;

d) asigurarea desfăşurării normale a adunărilor şi manifestărilor publice;

e) paza, transportul şi apărarea obiectivelor, a bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită pentru

activitatea statului, transportul armelor, muniţiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, al
substanţelor toxice radioactive ori altor materii sau substanţe periculoase;
f) prevenirea şi combaterea faptelor ilicite ale persoanelor despre care există date sau indicii că se
pregătesc să săvârşească ori au săvârşit infracţiuni;

g) constatarea şi efectuarea cercetărilor în legătură cu săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală,
pentru probarea acestora, urmărirea, prinderea şi tragerea la răspundere a infractorilor de către
instanţele judecătoreşti, precum şi efectuarea investigaţiilor, constatărilor tehnico-ştiinţifice şi altor
activităţi specifice;

h) asigurarea funcţionării locurilor de reţinere şi arest preventiv organizate potrivit legii;

i) asigurarea respectării regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, al produselor şi

substanţelor toxice, radioactive şi stupefiante;

j) supravegherea şi controlul circulaţiei rutiere;

k) activităţile specifice de poliţie şi jandarmerie în domeniul transporturilor feroviare, navale şi aeriene;

l) paza şi apărarea localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenţii şi reprezentanţe economice
străine, precum şi a sediilor unor organisme internaţionale care desfăşoară activităţi pe teritoriul
României;

m) participarea la prevenirea, neutralizarea şi lichidarea actelor elementelor teroriste şi de diversiune

atât pe teritoriul României, cât şi în afara teritoriului naţional, la acţiuni în cadrul forţelor multinaţionale;

n) participarea, în cooperare cu trupe ale Ministerului Apărării Naţionale, unităţi de apărare civilă şi alte
organe prevăzute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de
incendii, explozivi, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi
înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;

o) executarea cu forţe proprii sau în cooperare a operaţiunilor şi activităţilor de înştiinţare, avertizare,

alarmare, alertare, recunoaştere, cercetare, evacuare, adăpostire, stingere a incendiilor, depoluare,
protecţie nucleară, biologică şi chimică (N.B.C.) şi decontaminare, filtrare şi transport de apă, iluminat,
asanare de muniţie neexplodată, protecţie a bunurilor materiale şi valorilor din patrimoniul cultural,
acordare de sprijin pentru supravieţuirea populaţiei afectate şi alte măsuri de protecţie a cetăţenilor în
caz de situaţii de urgenţă;

p) intervenţia pentru căutarea, salvarea, descarcerarea, deblocarea, prim ajutor sau asistenţă medicală,
precum şi salvarea persoanelor şi animalelor de la înălţimi, din subsoluri, puţuri, de la înec;

r) paza şi supravegherea frontierei de stat de pe uscat şi apă, controlul trecerii frontierei de stat, precum
şi alte misiuni ordonate, potrivit legii, în vederea asigurării pazei şi supravegherii frontierei de stat;

s) acordarea de sprijin persoanelor cu funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dacă acestea
întâmpină rezistenţă fizică în executarea sarcinilor de serviciu;
ş) legitimarea şi stabilirea identităţii persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt suspecte de o
asemenea încălcare şi luarea măsurilor care se impun;

t) conducerea în faţa organelor de urmărire penală a celor care prin acţiunile lor periclitează ordinea
publică, viaţa persoanelor sau alte valori sociale;

ţ) luarea măsurii reţinerii, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege, precum şi punerea în executare a
mandatelor de arestare şi a celor de executare a pedepselor;

u) efectuarea percheziţiilor sau a altor acte de urmărire penală, intrarea în locuinţa persoanelor fizice, în
condiţiile prevăzute de lege;

v) verificarea şi cercetarea în teren a activităţilor privind securitatea şi integritatea patrimoniului M.A.I.;

x) participarea, potrivit prevederilor legale, în afara teritoriului naţional, la acţiuni în cadrul forţelor
multinaţionale şi pentru îndeplinirea misiunilor specifice;

y) respectarea regimului migraţiei şi azilului;

z) îndeplinirea altor misiuni operative stabilite de ministrul afacerilor interne.

Ordonanţă:

Capitolul II

Răspunderea materială

Art. 11. - (1) În stabilirea răspunderii materiale conform prezentei ordonanţe, prejudiciul ce trebuie
reparat nu cuprinde foloasele nerealizate de instituţia publică păgubită.

(2) Pentru paguba produsă printr-o faptă ce constituie infracţiune, răspunderea se stabileşte de
instanţele judecătoreşti, potrivit legii penale.

Instrucţiuni:

Articolul 21

În cazul angajării răspunderii materiale, personalul M.A.I. este obligat să repare prejudiciul efectiv
produs prin fapta sa ilicită, nu şi foloasele nerealizate de unitate.

Exemplu: Personalul M.A.I. vinovat de neurmărirea la timp a unui debit care s-a prescris răspunde
material numai pentru valoarea debitului propriu-zis (impozit, chirie, despăgubire), nu şi pentru
contravaloarea majorărilor, penalizărilor, dobânzilor etc. aferente, care constituie foloase nerealizate de
unitate.

Articolul 22
(1) În cazul în care paguba a fost produsă unităţii printr-o faptă ce ar putea constitui infracţiune, în
procesul-verbal de constatare, cuantumul calculat al pagubei include şi foloasele nerealizate.

(2) În situaţia în care procurorul a dispus o soluţie de netrimitere în judecată sau instanţa de judecată a
pronunţat achitarea ori a încetat procesul penal pe baza dispoziţiilor Codului de procedură penală şi nu
s-a soluţionat acţiunea civilă în cadrul procesului penal ori separat ca urmare a disjungerii acesteia de
latura penală, unitatea, dacă constată vinovăţia personalului M.A.I. şi stabileşte răspunderea materială a
acestuia, nu va cuprinde în cuantumul pagubei şi foloasele nerealizate.

Ordonanţă:

Art. 12. - Răspunderea materială a militarilor este angajată în cazul producerii unor pagube, după cum
urmează:

A. În sarcina gestionarilor, pentru pagubele produse de aceştia în propria gestiune, sau:

a) când, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile au fost exercitate de un delegat al lor sau de o comisie şi
se constată o pagubă, dacă nu se face dovada că aceasta s-a produs în absenţa gestionarului;

b) când au primit bunuri în cantităţi mai mici decât cele înscrise în documentele însoţitoare sau cu vicii
aparente, fără să fi întocmit proces-verbal de constatare;

c) când nu au solicitat, în scris, asistenţă tehnică de specialitate la primirea bunurilor, deşi aceasta era
necesară.

B. În sarcina militarilor, pentru pagubele produse atunci când primesc, transportă, păstrează şi
eliberează bunuri materiale şi valori, fără a avea calitatea de gestionari în înţelesul legii.

C. În sarcina comandanţilor sau şefilor unităţilor, când:

a) nu au asigurat gestionarilor, la solicitarea în scris a acestora, în cazurile prevăzute de lege, asistenţă

tehnică de specialitate la primirea, transportul, depozitarea, inventarierea şi distribuirea bunurilor
materiale şi a altor valori;

b) nu au luat măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor sesizate în scris de către gestionari;

c) s-au substituit gestionarilor în exercitarea atribuţiilor acestora;

d) au dat gestionarilor sau altor militari care răspund de bunuri materiale ordine ilegale sau greşite care
au condus la producerea de pagube;

e) au rezultat pagube, ca urmare a nevalorificării drepturilor la despăgubiri pentru cauzarea de

prejudicii;

f) pagubele au rezultat din neurmărirea unor sume cuvenite din orice cauză şi pentru care există titlu
executoriu;
g) nu au luat măsuri de siguranţă necesare pentru păstrarea în bune condiţii a bunurilor materiale şi a
altor valori.

D. În sarcina autorului faptei, când pagubele sunt produse în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 6
alin. (1).

E. În sarcina persoanei vinovate, dacă fapta prin care paguba a fost pricinuită constituie infracţiune.

Instrucţiuni:

Articolul 23

(1) Personalul M.A.I. care îndeplineşte o funcţie de gestionar răspunde material integral pentru
pagubele pe care le-a produs în gestiunea proprie.

(2) Proba materială a exonerării de răspundere, totale sau parţiale, trebuie făcută de gestionarul în a
cărui gestiune a fost constatată paguba.

(3) Personalul M.A.I. care, fără a fi numit sau încadrat pe o funcţie de gestionar, îndeplineşte în fapt,
cumulativ, cele 3 atribute ale gestionarilor - de primire, păstrare şi eliberare de bunuri materiale,
mijloace băneşti sau alte valori -, întâmplător sau pe baza unei însărcinări speciale, este considerat
gestionar şi răspunde material ca acesta.

(4) Activităţile de primire, păstrare şi eliberare de bunuri se pot încredinţa soldaţilor şi gradaţilor
profesionişti, studenţilor şi elevilor instituţiilor de învăţământ numai pentru următoarele funcţii:
bibliotecar, bufetier, veselar, responsabil cu sala de mese/bucătăria/blocul alimentar, îngrijitor de
animale, conducător de vehicule care transportă bunuri materiale fără însoţitor, sanitar, însoţitor de
vehicule care transportă bunuri materiale, comandant/şef de pază, mânuitor de materiale.

(5) Comandanţii/Şefii de unităţi/Instructorii de an vor lua măsuri ca, în prima lună de la angajarea
soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, precum şi în prima lună a fiecărui an de învăţământ, pentru elevi şi
studenţi, să fie aduse la cunoştinţa acestora dispoziţiile legale privind răspunderea materială a
personalului M.A.I.;

(6) Comandantul (şeful)/Instructorul de an care încredinţează soldaţilor şi gradaţilor profesionişti,

precum şi elevilor sau studenţilor alte activităţi de gestiune decât cele prevăzute la alin. (4) răspunde
material pentru pagubele produse de aceştia, potrivit art. 6 alin. (1) lit. d), art. 12 lit. C şi art. 19 din
ordonanţă.

Articolul 24

(1) În conformitate cu dispoziţiile actelor normative interne privind gestionarea bunurilor materiale,
gestionarul trebuie să ceară în scris comandantului/şefului unităţii să îi asigure asistenţă tehnică de
specialitate atunci când primeşte bunuri având caracteristici pentru a căror verificare nu posedă
cunoştinţele necesare şi nu este constituită o comisie de primire potrivit dispoziţiilor legale.
(2) Comandantul/Şeful care nu dă curs unei cereri justificate, formulată potrivit alin. (1), răspunde
integral pentru pagubele produse.

Articolul 25

Pagubele rezultate din neurmărirea sumelor prevăzute în titlurile executorii se impută

comandanţilor/şefilor unităţilor care cu vinovăţie nu au dispus măsuri de urmărire şi recuperare
înăuntrul termenului general de prescripţie.

Ordonanţă:

Art. 13. - (1) Pentru pagubele produse unităţii militare în procesul pregătirii pentru luptă, militarii
răspund material, în limita a trei solde lunare nete, calculate la data constatării pagubei.

(2) Partea din pagubă care depăşeşte cuantumul imputabil prevăzut la alin. (1) se scade din evidenţa
contabilă a unităţii militare păgubite.

Art. 14. - (1) Membrii formaţiunilor de protecţie civilă, precum şi comandanţii formaţiunilor de pregătire
premilitară a tineretului pentru apărare răspund material, în limita a trei salarii medii pe economie,
pentru pagubele produse asupra materialelor aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale, date
în folosinţă pentru instruire şi pentru îndeplinirea misiunilor ordonate.

(2) Salariul mediu pe economie ce se va lua în calcul la stabilirea răspunderii materiale este cel realizat în
luna în care s-a constatat paguba.

(3) Partea din pagubă care depăşeşte cuantumul imputabil prevăzut la alin. (1) se scade din evidenţa
contabilă a unităţii militare.

Art. 15. - (1) Dacă paguba a fost cauzată de mai mulţi militari, răspunderea materială a fiecăruia se
stabileşte ţinându-se seama de măsura în care a contribuit la producerea ei.

(2) Când nu se poate determina în ce măsură a contribuit fiecare la producerea pagubei, răspunderea
materială a militarilor implicaţi se stabileşte proporţional cu solda netă de la data constatării pagubei.

(3) În gestiunile în care manipularea bunurilor se face în colectiv sau în schimburi succesive, fără
predarea gestiunii între schimburi, răspunderea materială se stabileşte proporţional cu timpul lucrat de
fiecare gestionar de la ultima inventariere a bunurilor.

Instrucţiuni:

Articolul 26

(1) La stabilirea răspunderii materiale limitate se ia în considerare solda lunară netă/salariul lunar
net/salariul de bază de încadrare net din luna în care s-a constatat paguba.
(2) Răspunderea materială limitată se stabileşte şi în cazurile în care procurorul a dispus scoaterea de
sub urmărire penală sau instanţa de judecată a dispus achitarea, pentru motivul că fapta nu prezintă
gradul de pericol social al unei infracţiuni, ori a dispus înlocuirea răspunderii penale.

Articolul 27

(1) Răspunderea materială în limita a 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare
nete poate fi individuală sau în comun.

(2) Răspunderea materială limitată este comună atunci când nu se poate determina măsura în care
fiecare persoană a contribuit la producerea pagubei. În asemenea situaţii, fiecare persoană vinovată
răspunde proporţional cu solda lunară netă/salariul lunar net/salariul de bază de încadrare net, după
cum urmează:

a) atunci când paguba este mai mică decât suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de
bază de încadrare nete ale celor vinovaţi, răspunderea materială individuală se stabileşte proporţional
cu solda lunară netă/salariul lunar net/salariul de bază de încadrare net al fiecăruia, utilizându-se una
din metodele de calcul, astfel:

1. Primul mod de calcul:

- valoarea pagubei = 120 lei

- suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale celor vinovaţi:

A = 105 lei

B = 75 lei

C = 60 lei

──────────────

TOTAL: 240 lei

- răspunderea materială individuală se stabileşte astfel:

105 x 120

A = ───────── = 52,5 lei

240

75 x 120

B = ───────── = 37,5 lei

240
 60 x 120

C = ──────── = 30 lei

240

─────────────────────────

TOTAL: 120 lei

2. Al doilea mod de calcul:

- valoarea pagubei = 120 lei

- suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale celor vinovaţi:

A = 105 lei

B = 75 lei

C = 60 lei

───────────

TOTAL: 240 lei

- valoarea pagubei (120 lei) se împarte la suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de
bază de încadrare nete ale celor vinovaţi (240 lei), iar câtul (0,5) se înmulţeşte cu suma celor 3 solde
lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale fiecăruia:

120:240 = 0,5

A = 105 x 0,5 = 52,5 lei

B = 75 x 0,5 = 37,5 lei

C = 60 x 0,5 = 30 lei

────────────────────────

TOTAL: 120 lei

b) atunci când paguba este mai mare decât suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de
bază de încadrare nete ale celor vinovaţi, răspunderea materială individuală se stabileşte în limita celor
3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale celor vinovaţi, utilizându-se
următoarea metodă de calcul:

- valoarea pagubei produse = 350 lei

- suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale celor vinovaţi:

A = 105 lei

B = 75 lei

C = 70 lei

D = 50 lei

E = 30 lei

───────────────

TOTAL: 330 lei

- răspunderea materială este egală cu 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare
nete ale fiecărui coresponsabil (A = 105 lei; B = 75 lei; C = 70 lei; D = 50 lei; E = 30 lei);

- diferenţa de 20 lei până la valoarea integrală a pagubei (350 lei - 330 lei) se dă la scădere.

(3) Partea din pagubă care depăşeşte limita soldelor lunare nete/salariilor lunare nete/salariilor de bază
de încadrare nete a celor vinovaţi se dă la scădere, potrivit competenţelor prevăzute la art. 32 alin. (1).

Articolul 28

Baza de calcul al soldei lunare nete/salariului lunar net/salariului de bază de încadrare net o constituie
solda lunară brută/salariul brut/salariul de bază de încadrare brut, stabilită/stabilit conform
reglementărilor legale în vigoare, din care se scade o sumă calculată prin aplicarea asupra
acesteia/acestuia a contribuţiilor sociale obligatorii şi, după caz, a următoarelor:

a) deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

b) cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

c) contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească

echivalentul în lei a 400 euro.

Articolul 29

(1) În cazul în care paguba a fost produsă în comun de mai multe persoane, stabilirea răspunderii
materiale se face astfel:

a) dacă se poate stabili măsura în care fiecare a contribuit la producerea pagubei, răspunderea materială
se stabileşte individual, în funcţie de măsura în care fiecare a contribuit la producerea ei;

b) dacă nu se poate determina măsura în care fiecare persoană a contribuit la producerea pagubei,
răspunderea materială se stabileşte:
1. proporţional cu solda lunară netă/salariul lunar net/salariul de bază de încadrare net de la data
constatării pagubei;

2. proporţional cu timpul lucrat de la ultima inventariere, în cazul gestionarilor.

(2) Răspunderea materială în comun, proporţională cu salariul/solda net/netă, se stabileşte după

următorul exemplu:

- valoarea pagubei constatate: 1600 lei;

- personal având responsabilitate comună:

A - având salariu (soldă) net(ă) de 400 lei

B - având salariu (soldă) net(ă) de 250 lei

C - având salariu (soldă) net(ă) de 150 lei

─────────────────

TOTAL: 800 lei

- coeficient (volumul pagubei raportat la totalul salariului/soldei net/nete, adică 1600: 800 = 2);

- cuantumul răspunderii materiale a fiecărui coresponsabil (salariul net sau solda netă înmulţită cu
coeficientul):

A - 400 x 2 = 800 lei

B - 250 x 2 = 500 lei

C - 150 x 2 = 300 lei

─────────────────

TOTAL: 1600 lei

(3) Răspunderea materială în comun, proporţională cu timpul lucrat, pentru cei care au calitatea de
gestionari se stabileşte după următorul exemplu:

- valoarea pagubei constatate: 1000 lei;

Gestionarii

Timpul cât a gestionat fiecare

(zile)
 A

80

40

100

70

- formula de calcul al răspunderii materiale:

Ponderea cât a gestionat Valoarea

fiecare gestionar X pagubei

faţă de total zile gestionate Cuantumul

─────────────────────────────────────────────── = răspunderii

100 individuale

- stabilirea cuantumului răspunderii materiale individuale a celor 4 gestionari se face astfel:

┌───────────┬───────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────┐

│Gestionarii│Timpul cât │Ponderea cât a gestionat │Modul de calcul al │

│ │a gestionat│fiecare faţă de total │cuantumului răspunderii │

│ │fiecare │zile gestionate │materiale individuale │

│ │ (zile) │ │ │

├───────────┼───────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤

│ A │ 80 │80 │27,59 x 1000 │

│ │ │─── x 100 = 27,59 │──────────── = 275,9 │

│ │ │290 │ 100 │

├───────────┼───────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ B │ 40 │40 │13,79 x 1000 │

│ │ │─── x 100 = 13,79 │──────────── = 137,9 │

│ │ │290 │ 100 │

├───────────┼───────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤

│ C │ 100 │100 │34,48 x 1000 │

│ │ │─── x 100 = 34,48 │──────────── = 344,8 │

│ │ │290 │ 100 │

├───────────┼───────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤

│ D │ 70 │ 70 │24,14 x 1000 │

│ │ │─── x 100 = 24,14 │──────────── = 241,4 │

│ │ │290 │ 100 │

├───────────┼───────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤

│ TOTAL │ 290 │ 100 │ 1000 │

└───────────┴───────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────┘

Ordonanţă:

Art. 16. - Pagubele produse de militarii în termen, militarii cu termen redus, elevii şi studenţii instituţiilor
militare de învăţământ şi de elevii liceelor militare, prin pierderea şi degradarea bunurilor, ca urmare a
folosirii lor în procesul pregătirii pentru luptă sau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pot fi date la
scădere din evidenţa contabilă de comandantul sau şeful eşalonului superior al unităţii păgubite, dacă
acesta apreciază, după o temeinică cercetare, că nu este cazul să se stabilească răspunderea materială.
În această situaţie dispune sau, după caz, propune să fie scăzute din evidenţa contabilă a unităţii.

Instrucţiuni:

Articolul 30

(1) Comandantul/Şeful unităţii păgubite care a constatat personal sau a luat cunoştinţă de producerea
unei pagube, chiar dacă apreciază că aceasta ar putea face obiectul unei propuneri către eşalonul
superior, este obligat să dispună, de îndată, efectuarea cercetării administrative, prin structurile sale, cu
respectarea strictă a termenelor prevăzute de art. 23 din ordonanţă.

(2) În cazul în care din materialul cercetării administrative comandantul/şeful unităţii păgubite constată
că sunt motive temeinice pentru a nu se stabili răspunderea materială în sarcina celor care au produs
paguba, va înainta dosarul eşalonului superior competent potrivit art. 32, cu propunerea de a se aproba
darea la scădere a pagubei conform prevederilor art. 16 din ordonanţă, înăuntrul termenelor prevăzute
la art. 23 din ordonanţă.

(3) În situaţia în care comandantul/şeful eşalonului superior competent nu a aprobat darea la scădere a
pagubei respective, restituie dosarul cercetării, comunicând concluziile sale şi, dacă este cazul,
aprobarea prelungirii termenului de cercetare administrativă.

Ordonanţă:

Art. 17. - În situaţia în care cheltuielile de cercetare, de stabilire a răspunderii materiale şi de recuperare
a pagubelor produse de persoanele prevăzute la art. 16 depăşesc cuantumul pagubei efective, aceasta
se scade din evidenţa contabilă a unităţii.

Instrucţiuni:

Articolul 31

(1) Darea la scădere a pagubelor în condiţiile art. 17 din ordonanţă se aprobă pe baza unui calcul
economic întocmit de comisia de cercetare administrativă, în care vor fi evaluate toate cheltuielile ce ar
urma să se facă în legătură cu cercetarea administrativă, stabilirea răspunderii materiale şi recuperarea
pagubelor.

(2) La stabilirea cheltuielilor se va ţine seama de cheltuielile de transport, cazare, diurnă de delegare,
dacă deplasarea este necesară, de cheltuielile de poştă pentru îndeplinirea procedurii şi alte cheltuieli
specifice situaţiei.

(3) În cazul în care cercetarea şi stabilirea răspunderii materiale pot fi efectuate în cadrul altor acţiuni de
control (de fond, tematice, cercetări administrative etc.) ori se pot realiza cu personal din unităţile
păgubite, pagubele nu se dau la scădere decât dacă sunt de valoare mai mică decât cea a cheltuielilor ce
urmează a se efectua.

(4) Dispoziţiile art. 32 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

Ordonanţă:

Art. 18. - Competenţa pentru aprobarea scăderii din evidenţa contabilă a pagubelor produse în condiţiile
art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi c), ale art. 13 alin. (2), art. 14 alin (3), art. 16 şi 17 se stabileşte prin instrucţiuni
aprobate de conducătorii instituţiilor publice prevăzute la art. 2.

Instrucţiuni:

Articolul 32

(1) Competenţele pentru aprobarea scăderii din evidenţa contabilă a pagubelor produse, în condiţiile
art. 6 alin. (1) lit. a)-c), art. 13 alin. (2), art. 16 şi 17 din ordonanţă, se stabilesc după cum urmează:
a) conducătorii unităţilor care au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite: pentru
pagubele produse în gestiunile proprii sau ale unităţilor pe care le asigură logistic şi financiar;

b) conducătorii unităţilor care au calitatea de ordonatori secundari de credite:

1. pentru pagubele produse de elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ aflate în subordinea

acestora;

2. în toate situaţiile în care cercetarea administrativă a fost efectuată de către comisii de cercetare
administrativă anume desemnate la nivelul ordonatorului secundar de credite;

c) secretarul general al M.A.I.:

1. pentru pagubele produse în gestiunile unităţilor aparatului central;

2. pentru pagubele produse de elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ aflate în subordinea

ordonatorului principal de credite;

3. în situaţiile în care cercetarea administrativă a fost efectuată de către comisii de cercetare

administrativă anume desemnate la nivelul aparatului central;

4. pentru pagubele privind armamentul şi materialele explozive de toate tipurile.

(2) Documentaţia cuprinzând actele de constatare şi cercetare a pagubei şi documentele probatorii se

vizează pentru controlul financiar preventiv de către organul financiar de la nivelul eşalonului competent
să aprobe darea la scădere, precum şi de structura juridică de la acest nivel.

(3) În cazul pagubelor produse în procesul pregătirii pentru luptă sau pe timpul executării misiunilor şi
atribuţiilor de serviciu operative se va solicita şi avizul compartimentului de specialitate logistică,
medicală, comunicaţii şi informatică etc. al eşalonului al cărui conducător aprobă scăderea din evidenţa
contabilă a pagubelor.

(4) Rezoluţiile privitoare la propunerea aprobării dării la scădere, inclusiv aprobarea dată pe actul de
constatare sau cercetare administrativă de către comandantul/şeful competent, nu vor depăşi 30 de zile
de la solicitarea aprobării de către unitatea păgubită.

(5) Pagubele pentru care s-a aprobat darea la scădere se scad din evidenţa contabilă a unităţii păgubite.

Ordonanţă:

Art. 19. - În cazul constatării insolvabilităţii autorului direct al prejudiciului, răspund, în limita valorii
pagubei de recuperat, militarii vinovaţi de:

a) nerespectarea prevederilor legale privind angajarea sau numirea în funcţia de gestionar, precum şi de
neconstituire a garanţiilor de către gestionari;
b) neluarea măsurilor de înlocuire a gestionarilor sau a persoanelor care gestionează bunuri materiale,
fără a fi gestionari în înţelesul legii, deşi li s-a adus la cunoştinţă, în scris şi motivat, că nu îşi îndeplinesc
atribuţiile în mod corespunzător;

c) neefectuarea inventarierilor la termenele şi în condiţiile legii dacă prin aceasta s-ar fi putut evita
producerea pagubei;

d) neluarea sau luarea cu întârziere a măsurilor de recuperare a pagubelor, prin constituirea ca parte
civilă, neemiterea deciziei de imputare sau a altor măsuri asigurătorii;

e) nerespectarea oricărei atribuţii de serviciu, dacă, fără încălcarea acesteia, paguba nu s-ar fi produs.

Instrucţiuni:

Articolul 33

Răspund material în limita valorii pagubei rămase de recuperat de la gestionarul autor direct al pagubei:

a) comandanţii/şefii unităţilor şi şefii compartimentelor resurse umane şi financiar vinovaţi de numirea,

încadrarea, trecerea sau menţinerea unei persoane în funcţia de gestionar fără respectarea prevederilor
legale şi neconstituirea garanţiilor de către gestionari;

b) comandanţii/şefii unităţilor, şefii compartimentelor de logistică, financiar, comandanţii de

subunităţi/similare, pentru pagubele cauzate unităţii de personalul din subordine, atunci când se
dovedeşte că nu au executat controale potrivit obligaţiilor stabilite prin instrucţiuni şi ordine ale
ministrului afacerilor interne;

c) comandanţii/şefii unităţilor, atunci când:

1. nu au luat măsuri de organizare şi pregătire a comisiilor de inventariere, de declasare şi casare a

bunurilor materiale;

2. nu au asigurat timpul necesar şi nu au urmărit ca persoanele numite în comisiile constituite să

participe efectiv la executarea activităţilor specifice, conform programului stabilit;

3. au admis înscrierea în documentele de inventariere şi de declasare a unor date din contabilitate fără
ca aceste activităţi să fi fost executate în realitate;

4. operaţiunile de casare a bunurilor materiale nu s-au efectuat în condiţiile prevăzute de dispoziţiile

legale în vigoare;

5. nu au verificat dacă predarea-primirea gestiunii s-a făcut în condiţiile prevăzute de lege;

d) comandanţii/şefii unităţilor şi şefii compartimentelor financiar-contabile pentru neluarea măsurilor de

recuperare a pagubelor, în termen, pe baza titlurilor executorii existente.

Articolul 34
În cazul decesului gestionarului, după ce titlul executoriu a devenit definitiv, partea din pagubă rămasă
nerecuperată se transmite pentru executare organului fiscal în a cărui rază teritorială a avut ultimul
domiciliu şi se scade din evidenţa contabilă pe baza confirmării.

Articolul 35

În situaţia în care gestionarul a devenit insolvabil după transmiterea debitului la structurile financiar-
contabile, iar unitatea a primit actele de insolvabilitate întocmite de către organele de executare,
aceasta este obligată să efectueze cercetarea administrativă pentru stabilirea răspunderii materiale în
condiţiile art. 19 din ordonanţă, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 23 şi 25 din ordonanţă.

Ordonanţă:

Art. 20. - (1) Militarii care au încasat sume nedatorate sunt obligaţi să le restituie; dacă au primit bunuri
care nu li se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau le-au fost prestate servicii la care nu
erau îndreptăţiţi, sunt obligaţi să plătească contravaloarea lor, calculată în condiţiile legii.

(2) Contravaloarea bunurilor distribuite peste drepturile legale militarilor în termen, elevilor liceelor
militare, elevilor şi studenţilor militari, precum şi minorilor din centrele de reeducare, arestaţilor
preventiv şi condamnaţilor se recuperează de la cei din vina cărora s-a produs paguba.

Instrucţiuni:

Articolul 36

(1) Personalul M.A.I. are obligaţia să restituie:

a) sumele nedatorate, încasate fără drept;

b) contravaloarea bunurilor ce nu i se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură;

c) contravaloarea serviciilor prestate, la care nu era îndreptăţit, calculată în condiţiile legii.

(2) Obligaţia de restituire a sumelor nedatorate, încasate fără drept:

a) priveşte toate categoriile de sume primite de la unitate, dar nedatorate de aceasta, precum:
salariu/soldă, sporuri şi indemnizaţii, premii, diurnă de delegare, cheltuieli de transport şi cazare etc.;

b) este integrală, adică priveşte întregul cuantum al sumei plătite de unitate nelegal sau necuvenit şi,
respectiv, încasate de beneficiar, indiferent dacă este vorba de o singură plată sau de plăţi succesive;

c) există pentru toate sumele, indiferent de natura fondurilor din care sunt plătite.

(3) Obligaţia de restituire a contravalorii bunurilor nedatorate şi care nu mai pot fi restituite în natură:

a) priveşte bunurile materiale distribuite personalului M.A.I. peste drepturile legal cuvenite;

b) priveşte bunurile primite şi nedatorate care nu mai pot fi restituite în natură din cauza uzurii;
c) nu se referă la elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ, arestaţii preventiv şi condamnaţii din
aresturi.

(4) Obligaţia de restituire a contravalorii serviciilor nedatorate priveşte serviciile prestate fără drept,
precum: cazarea gratuită; cazarea calculată la tarife mai mici decât cele legale dintr-o clădire aparţinând
unităţii sau aflată în folosinţa acesteia; neplata în total sau în parte a cheltuielilor de întreţinere (apă,
energie electrică, încălzit etc.) în aceleaşi clădiri; transport gratuit ori achitat sub nivelul tarifelor legale,
efectuat cu autovehicule aparţinând unităţii ori închiriate de aceasta; cost masă plătit parţial etc.

Articolul 37

(1) Răspunderea materială a arestaţilor preventiv şi a condamnaţilor din aresturile poliţiei pentru sumele
ce li s-au plătit ori pentru prestări de servicii nedatorate se stabileşte potrivit prevederilor legale privind
executarea pedepselor.

(2) Contravaloarea bunurilor distribuite ce nu li se datorau arestaţilor preventiv şi condamnaţilor din

aresturile poliţiei, precum şi elevilor şi studenţilor se recuperează pe 3 ani în urmă socotiţi de la data
constatării, de la cei din vina cărora s-a efectuat distribuirea.

Ordonanţă:

Art. 21. - (1) Instituţiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate să îi despăgubească pe militarii care au
suferit din culpa unităţii un prejudiciu material în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare şi în legătură cu
acestea.

(2) În cazul decesului militarului căruia i se cuvin despăgubiri, acestea vor fi acordate urmaşilor legali.

(3) Sumele plătite ca despăgubiri se vor recupera de la persoanele vinovate de producerea pagubei, în
condiţiile prezentei ordonanţe.

Instrucţiuni:

Articolul 38

În cazul în care M.A.I. a fost obligat la plata de despăgubiri în condiţiile art. 21 din ordonanţă, personalul
vinovat răspunde material de paguba produsă unităţii.

Articolul 39

Personalul M.A.I. poate fi despăgubit în situaţii ca: dispariţia bunurilor lăsate la garderobe, în căminele
sau casele de oaspeţi, de a căror pază răspund unităţile respective, degradarea unor bunuri ale
personalului, în executarea misiunilor, în accidente de muncă etc.

Articolul 40

(1) Condiţiile răspunderii unităţii faţă de personalul M.A.I. sunt următoarele:

a) există o culpă a unităţii, din vina organelor de conducere sau a prepuşilor acestora, constând într-o
încălcare a obligaţiilor faţă de personalul M.A.I.;

b) există o pagubă materială produsă personalului M.A.I.;

c) există un raport de cauzalitate între culpa unităţii şi paguba materială produsă.

(2) Pentru ca răspunderea unităţii să fie atrasă în condiţiile stabilite de prevederile art. 21 din ordonanţă
este necesar ca paguba suferită de către personalul M.A.I. să se fi produs în timpul îndeplinirii atribuţiilor
de serviciu ori în legătură cu acestea. Intră în această categorie, fără a se limita la prezenta enumerare,
următoarele: în timpul deplasării personalului de la locuinţă spre unitate sau invers; în timpul deplasării
personalului în interes de serviciu în aceeaşi sau în altă localitate, dacă deplasarea s-a asigurat cu
mijloacele de transport ale unităţii; în timpul pauzelor care au avut loc în programul de muncă; înainte
sau după începerea programului de muncă, dacă personalul se afla în incinta unităţii din care face parte
sau a altei unităţi ori în orice alt loc de muncă în care îşi execută misiunea sau sarcinile de serviciu.

Articolul 41

În cazul accidentelor de muncă, în cuantumul despăgubirii nu se cuprind şi sumele acordate prin

asigurările sociale ca ajutor de accident sau cele acordate cu titlu de pensie de invaliditate, precum şi
sumele plătite de unităţile de asigurări ca despăgubiri.

Articolul 42

(1) Cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul produs se stabileşte pe baza valorii bunurilor materiale la
data înregistrării cererii de despăgubire a personalului M.A.I. sau a urmaşilor legali ai acestuia.

(2) În cazul despăgubirilor stabilite de instanţele de judecată, contravaloarea acestora este cea
consemnată în dispozitivul hotărârii definitive pronunţate.

Articolul 43

Plata diferenţelor de drepturi băneşti salariale, drepturi de echipare, de hrănire în bani şi alte asemenea,
neacordate în cuantumul şi în temeiul actelor normative ce le reglementează, nu constituie despăgubiri
în sensul art. 21 din ordonanţă.

Articolul 44

(1) Pentru prejudiciile materiale suferite de către personalul M.A.I. din culpa unităţii, în timpul
îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, comandantul/şeful unităţii va dispune
executarea cercetării administrative, iar în baza acesteia va aproba plata, dacă cel vinovat a dat
angajament de plată, i s-a emis titlu executoriu sau când despăgubirea întruneşte condiţiile legale,
pentru a fi scăzută din evidenţa contabilă.

(2) În toate celelalte cazuri plata se face pe baza aprobării ministrului afacerilor interne, cu avizul
directorului general al Direcţiei generale financiare şi al directorului general al Direcţiei generale juridice.
(3) Pe baza aprobării organului competent se efectuează plata şi se emite decizia de imputare pentru
stabilirea răspunderii materiale în sarcina celor vinovaţi.

Ordonanţă:

Capitolul III

Stabilirea şi recuperarea pagubelor

Art. 22. - (1) Comandantul sau şeful unităţii care a constatat sau a luat la cunoştinţă de producerea unei
pagube dispune, în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative.

(2) Cercetarea prevăzută la alin. (1) se face de către comisia de cercetare administrativă din unitatea în
care să produs paguba sau de la eşaloanele superioare ori de organele de control specializate.

Instrucţiuni:

Articolul 45

Sunt competenţi să constate existenţa pagubelor:

a) comandanţii/şefii de unităţi, pentru pagubele produse în unităţile pe care le comandă, în unităţile sau
subunităţile subordonate ori pe care le asigură din punct de vedere material şi financiar;

b) comandanţii/şefii eşaloanelor superioare, pentru pagubele produse în unităţile proprii şi în cele din
subordinea lor;

c) şefii direcţiilor generale/direcţiilor din aparatul central al M.A.I. şi şefii structurilor teritoriale de audit,
pentru pagubele pe care le constată în unităţile pe care le verifică;

d) ministrul afacerilor interne, secretarii de stat şi secretarul general, după caz, în funcţie de
competenţele de coordonare a structurilor aparatului central al M.A.I., pentru pagubele produse în
cadrul structurilor respective.

Articolul 46

(1) Competenţa de executare a cercetării administrative a pagubelor revine:

a) personalului din cadrul unităţii în care s-a produs paguba, respectiv:

1. comisiilor de cercetare administrativă formate din cel puţin 3 persoane, având în componenţă
secretari de stat, directori generali, directori, locţiitori ai comandantului/şefului unităţii, şefi de
compartimente/servicii/secţii/birouri şi/sau specialişti, după caz, stabilite prin dispoziţia zilnică a şefului
unităţii/ordin de zi pe unitate;

2. şefului compartimentului/serviciului/secţiei/biroului financiar-contabil, pentru pagubele produse în

gestiunea casierului;
b) personalului de la eşaloanele superioare, respectiv:

1. personalului cu atribuţii de control şi îndrumare;

2. comisiilor de cercetare administrativă anume desemnate;

c) organelor din afara M.A.I. care au drept de control în unităţile M.A.I., pe baza delegaţiei de control, în
limita competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare.

(2) Nu pot executa cercetarea administrativă a unei pagube cei care au legătură cu producerea ei.

Articolul 47

(1) Comandantul/Şeful competent constată existenţa pagubei personal, prin dispoziţie/ordin de zi pe

unitate, ori ia la cunoştinţă de aceasta pe baza rapoartelor, sesizărilor, proceselor-verbale sau a oricăror
altor acte echivalente, depuse de către personalul din subordine ori de alte persoane.

(2) Prin data constatării existenţei pagubei se înţelege data când comandantul/şeful a constatat personal
paguba, materializată în dispoziţie/ordin de zi pe unitate, data ordinului/rezoluţiei înscris/înscrise pe
actul prin care i se sesizează existenţa pagubei sau data înregistrării la secretariatul unităţii a actului de
sesizare, dacă a precedat ordinul/rezoluţia comandantului/şefului care a constatat paguba.

Articolul 48

(1) Sesizarea comandantului/şefului competent despre existenţa pagubelor se face, de regulă, de către:

a) adjuncţii comandatului/şefului unităţii, prin rapoarte, referate sau procese-verbale, ca urmare a

verificărilor ori controalelor executate, din ordin sau în virtutea atribuţiilor de serviciu stabilite prin
regulamente şi instrucţiuni, asupra compartimentelor şi gestionarilor din subordinea şefilor acestor
compartimente, asupra gestionarilor din cadrul subunităţilor şi oricăror altor persoane din cadrul unităţii
care au în primire şi răspund de bunuri materiale de resortul compartimentului respectiv;

b) comandanţii de subunităţi, prin rapoarte, cu ocazia verificărilor ori controalelor executate, din ordin
sau în virtutea atribuţiilor de serviciu, asupra gestionarilor şi a personalului din subordine care au bunuri
în primire;

c) şefii compartimentelor, prin rapoarte, referate, procese-verbale, cu ocazia verificărilor ori controalelor
executate asupra gestionarilor - şefi de depozite, casieri, magazineri, mânuitori, şefi de ateliere etc. -,
precum şi asupra personalului care, deşi nu este subordonat nemijlocit, păstrează şi manipulează
mijloace materiale de resortul compartimentelor lor ori care sunt înscrise în evidenţa lor - şefi de
cluburi, biblioteci, şefi de popotă, conducători auto etc.;

d) şefii de compartimente şi gestionarii de orice fel, prin procese-verbale, cu ocazia predării-primirii

funcţiilor, controalelor şi inventarierilor periodice etc.;

e) comisiile interioare, prin procese-verbale, cu ocazia constituirii pentru: verificarea periodică a datelor
din evidenţa contabilă şi tehnic-operativă, efectuarea inventarierilor generale sau parţiale la datele
stabilite prin regulamente, instrucţiuni şi ordine, cu ocazia schimbării din funcţie a
comandantului/şefului unităţii şi adjuncţilor acestora;

f) comisiile de primire sau recepţie a materialelor ori lucrărilor, prin procese-verbale;

g) gestionari, cu ocazia luării în primire a mijloacelor şi materialelor ce s-au dat în folosinţă sau în
păstrare temporară altor persoane, prin rapoarte la care se anexează acte care dovedesc existenţa
pagubei;

h) orice alt personal care, cunoscând că s-au produs pagube M.A.I., este obligat să raporteze, de îndată,
în scris, şefilor lui nemijlocit despre obiectul şi cauzele producerii acestora.

(2) Comandanţii/Şefii direcţiilor generale, direcţiilor, inspectoratelor generale/similare, serviciilor

independente şi ai unităţilor asimilate acestora din aparatul central al M.A.I., precum şi
comandanţii/şefii inspectoratelor generale/similare, direcţiilor generale, direcţiilor, serviciilor
independente şi ai unităţilor asimilate acestora, altele decât cele din aparatul central, sunt sesizaţi
despre existenţa pagubelor din unităţile subordonate, de regulă, prin procese-verbale sau rapoarte, de
către structurile proprii, cu ocazia controalelor, acţiunilor de îndrumare etc., precum şi de către
directorul Direcţiei audit public intern, prin transmiterea documentelor de audit, elaborate de către
personalul din subordine, cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern.

(3) Persoanele care sesizează despre existenţa pagubelor sunt obligate să înainteze, de îndată, actele
întocmite comandanţilor/şefilor unităţilor de care aparţin.

Articolul 49

(1) Comandantul/Şeful care a constatat existenţa pagubei dispune, de îndată, prin dispoziţie/ordin de zi
pe unitate sau prin rezoluţie scrisă pe actele prin care se sesizează existenţa pagubei, executarea
cercetării administrative şi stabileşte, în conformitate cu prevederile actelor normative interne, comisia
competentă să efectueze cercetarea administrativă, precum şi termenul până la care trebuie executată.

(2) Dispoziţia/Ordinul de zi pe unitate/Rezoluţia scrisă se aduce la cunoştinţă, pe bază de semnătură,

membrilor comisiei de cercetare administrativă.

Articolul 50

Atunci când a luat cunoştinţă de existenţa unor posibile prejudicii semnificative, directorul Direcţiei
audit public intern îl informează pe ministrul afacerilor interne, în termen de 3 zile, solicitând totodată
unităţii auditate, respectiv unităţii ierarhic superioare, după caz, efectuarea cercetării administrative.
După finalizarea cercetării administrative, unitatea în cauză va informa în scris Direcţia audit public
intern despre constatările rezultate.

Articolul 51
În cazul producerii unei pagube prin pierderea, distrugerea sau degradarea bunurilor din stocul de
mobilizare, este obligatorie informarea eşalonului superior, imediat după constatarea acesteia şi,
ulterior, asupra rezultatului cercetării administrative şi măsurilor luate.

Articolul 52

În situaţia în care comandantul/şeful cunoaşte sau este sesizat că persoanele din comisia de cercetare
administrativă au legătură cu paguba produsă, este obligat să le înlocuiască.

Articolul 53

În situaţia în care comandantul/şeful are legătură cu paguba produsă, cercetarea administrativă se

efectuează de către eşalonul superior, la solicitarea comandantului/şefului unităţii unde s-a produs
paguba ori a altei persoane care are cunoştinţă despre acest fapt.

Articolul 54

În cazul pagubelor produse din vina conducătorilor structurilor aparatului central sau a căror producere
are legătură cu atribuţiile ori acţiunile acestora, preşedintele comisiei de cercetare administrativă este
un secretar de stat, secretarul general sau unul dintre secretarii generali adjuncţi, în funcţie de
competenţele de coordonare a structurilor în cauză.

Ordonanţă:

Art. 23. - (1) Termenul pentru efectuarea cercetării administrative şi înregistrarea actului de cercetare
este de cel mult 60 de zile de la data când comandantul sau şeful unităţii a constatat sau a luat
cunoştinţă de producerea pagubei.

(2) Pentru motive temeinic justificate, la cerere, comandantul sau şeful eşalonului superior poate
prelungi acest termen cu cel mult 60 de zile, prin ordin scris.

(3) În toate situaţiile, cercetarea împrejurărilor în care să produs paguba se face cu chemarea şi
ascultarea celor în cauză, pentru explicaţii scrise şi prezentarea de probe în apărare.

Instrucţiuni:

Articolul 55

(1) Cercetarea administrativă şi înregistrarea actului de cercetare, inclusiv hotărârea luată de către
comandantul/şeful competent să emită decizia de imputare, se efectuează în cel mult 60 de zile de la
data când acesta a luat cunoştinţă de producerea pagubei.

(2) Termenul de 60 de zile se calculează de la data când comandantul/şeful competent a luat cunoştinţă
de producerea pagubei, nu şi de cuantumul exact al acesteia ori de persoanele vinovate/beneficiari, de
maniera: la data de 10 martie 2012 s-a produs o pagubă, iar comandantul/şeful competent a luat
cunoştinţă de producerea acesteia la data de 5 mai 2012; cercetarea administrativă poate fi dispusă
până la data de 4 iulie 2012 inclusiv.
(3) Termenul de executare a cercetării administrative, în cadrul celor 60 de zile, se stabileşte în raport
cu: cuantumul pagubei; actele şi faptele ce trebuie verificate şi analizate; numărul persoanelor care au
produs paguba; necesitatea de deplasare a persoanelor ce trebuie chemate pentru relaţii şi explicaţii
etc.

Articolul 56

(1) În situaţia în care se stabileşte răspunderea subsidiară, termenul de 60 de zile curge din momentul
constatării insolvabilităţii autorului direct al pagubei.

(2) Atunci când, ca măsură de prevedere, comandantul/şeful competent a emis

decizia/ordinul/dispoziţia de imputare prin care s-a stabilit răspunderea materială subsidiară, cel în
sarcina căruia s-a stabilit o astfel de răspundere poate cere comisiei de soluţionare a contestaţiilor
suspendarea executării actului de imputare şi a soluţionării contestaţiei până la constatarea
insolvabilităţii autorului direct al pagubei.

Articolul 57

În cazul în care cercetarea administrativă nu se poate efectua în termenul de 60 de zile datorită

complexităţii cazului ori pentru alte motive temeinic justificate, comandantul/şeful unităţii solicită
comandantului/şefului eşalonului ierarhic superior aprobarea, prin ordin scris, a prelungirii termenului
cu cel mult 60 de zile.

Articolul 58

În situaţia în care, din motive temeinic justificate, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru finalizarea
cercetării administrative în termenele prevăzute la art. 23 alin. (1) şi (2) din ordonanţă, comandantul sau
şeful competent poate aproba cererea de suspendare a cercetării administrative până la eliminarea
cauzei care a împiedicat efectuarea cercetării administrative. Cererea de suspendare se face de către
comisia de cercetare administrativă în termenele prevăzute la art. 23 din ordonanţă şi va fi însoţită de
documente doveditoare ale motivului invocat.

Articolul 59

Comisia sau persoana care efectuează cercetarea administrativă trebuie să stabilească următoarele:

a) valoarea pagubei, determinată cu certitudine;

b) cauzele şi împrejurările producerii pagubei;

c) persoanele care trebuie să repare paguba, cei vinovaţi sau beneficiarii de sume şi servicii necuvenite
ori bunuri ce li s-au distribuit din eroare;

d) îndeplinirea condiţiilor obligatorii în vederea stabilirii răspunderii materiale sau a cauzelor care apără
de răspundere materială, după caz;

e) întinderea răspunderii materiale, integrală sau limitată;

f) partea de vină a fiecărei persoane vinovate de pagubă, iar dacă aceasta nu se poate stabili, elementele
care conduc la stabilirea răspunderii în comun şi felul acesteia;

g) probele pe care se fundamentează concluziile cercetării administrative;

h) concluziile şi propunerile făcute de comisia de cercetare administrativă, inclusiv cu privire la

structura/persoana desemnată să întocmească proiectul titlului executoriu şi să îl prezinte spre
emitere/semnare comandantului/şefului competent.

Articolul 60

Cercetarea administrativă se execută, de regulă, la sediul unităţii unde s-a produs paguba, iar în cazurile
în care aceasta s-a produs la unităţi comasate ori desfiinţate, la unitatea care a preluat arhiva gestionară.

Articolul 61

(1) Cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba se face cu chemarea şi ascultarea celor în cauză,
care au obligaţia să dea declaraţii şi explicaţii scrise, precum şi să prezinte probe în apărare.

(2) Chemarea persoanelor care au produs ori au înlesnit producerea pagubei, a martorilor sau a altor
persoane care au cunoştinţă de aceasta se face, potrivit legii, prin intermediul unităţii la sediul căreia se
face cercetarea administrativă sau de către comandantul/şeful unităţii ale cărei organe o execută.

(3) Atunci când persoanele care trebuie să dea explicaţii sau declaraţii au fost trecute în
rezervă/retragere ori acestora le-au încetat raporturile de serviciu/contractuale cu M.A.I., comisia sau,
după caz, persoana care execută cercetarea administrativă va solicita comandantului/şefului unităţii
păgubite să dispună structurii de resurse umane să comunice în scris comisiei sau, după caz, persoanei
care execută cercetarea administrativă datele de identificare necesare: numele de familie şi prenumele,
prenumele tatălui şi al mamei, data şi locul naşterii, ultimul domiciliu cunoscut, unitatea la care s-a
încadrat în muncă, dacă se cunoaşte, în scopul chemării şi ascultării celor în cauză.

(4) Atunci când persoanele chemate nu se pot prezenta pentru explicaţii şi declaraţii, precum şi atunci
când interesul executării în bune condiţii a cercetării administrative o reclamă, comisia sau, după caz,
persoana care o efectuează se poate deplasa la domiciliul, reşedinţa ori locul de muncă al celor în cauză.

(5) În situaţia în care persoanele în cauză nu se prezintă atunci când sunt chemate ori, deşi s-au
prezentat, refuză să dea explicaţiile necesare, comisia sau, după caz, persoana care execută cercetarea
administrativă va formula întrebările într-o notă scrisă, înregistrată la unitatea păgubită, stabilind
totodată şi termenul în cadrul căruia trebuie primit răspunsul. Dacă nici în această situaţie nu se
primeşte răspuns, comisia de cercetare sau, după caz, persoana care execută cercetarea administrativă
va consemna situaţia în procesul-verbal, anexând copia notei sus-menţionate şi dovada comunicării
acesteia către cel în cauză.

Articolul 62
(1) Atunci când constatarea pagubei s-a făcut de către personalul cu atribuţii de control şi îndrumare de
la eşaloanele superioare, cercetarea administrativă se execută de către acestea în timpul acţiunilor de
control şi îndrumare pe care le efectuează, sub conducerea şefului echipei, fără a mai fi nevoie de o
dispoziţie scrisă.

(2) Este interzis personalului cu atribuţii de control şi îndrumare de la eşaloanele superioare să lase
unităţilor controlate sarcina executării sau continuării cercetării administrative. În situaţii complexe sau
în cazurile descoperite la terminarea controlului, cercetarea administrativă se poate efectua şi de către
comisia de cercetare administrativă constituită la nivelul unităţii unde s-a constatat paguba, în cadrul
termenelor legale, cu aprobarea expresă a comandanţilor/şefilor personalului cu atribuţii de control şi
îndrumare.

Articolul 63

Rezultatul cercetării administrative se consemnează într-un proces-verbal, care cuprinde cel puţin
elementele prevăzute în modelul din anexa nr. 1.

Articolul 64

(1) Comisia sau, după caz, persoana care efectuează cercetarea administrativă are obligaţia de a
prezenta celor în cauză proiectul procesului-verbal în faza de concept şi de a le cere să îşi exprime
eventualele observaţii ori obiecţii.

(2) În cazul în care observaţiile ori obiecţiile sunt juste, comisia sau, după caz, persoana care execută
cercetarea administrativă modifică procesul-verbal în mod corespunzător.

(3) În cazul în care observaţiile sau obiecţiile sunt considerate nejuste, comisia cere celor în cauză să le
formuleze în scris, situaţie în care în procesul-verbal se vor menţiona atât observaţiile sau obiecţiile
considerate nejuste, cât şi punctul de vedere, fundamentat, al comisiei cu privire la acestea.

(4) În cazul în care cei în cauză nu se prezintă să ia cunoştinţă de conţinutul procesului-verbal în faza de
concept, comisia sau, după caz, persoana care execută cercetarea administrativă consemnează situaţia
în procesul-verbal, anexând şi dovada înştiinţării/citării celor în cauză, potrivit legii.

Articolul 65

(1) Procesul-verbal de cercetare administrativă este însoţit, după caz, de anexe care să susţină
constatările, note cu obiecţii ale celor în cauză, declaraţii, note explicative, tabele, situaţii şi documente
justificative, în copie, angajamente scrise şi orice alte documente doveditoare.

(2) Anexele procesului-verbal de cercetare administrativă se numerotează în ordinea corespunzătoare

textului care face trimitere la ele, poartă data întocmirii lor şi sunt certificate ori vizate de comisia sau,
după caz, de persoana care efectuează cercetarea administrativă, contabilii şi şefii compartimentelor de
resort.

(3) Anexele se ataşează la fiecare exemplar al procesului-verbal de cercetare administrativă.

Articolul 66

(1) Procesul-verbal de cercetare administrativă se întocmeşte în două exemplare, care au următoarea

destinaţie:

a) exemplarul nr. 1, la structura cu atribuţii în domeniul financiar-contabil, pentru înregistrarea debitului

în evidenţă şi regularizarea soldurilor din evidenţa materialelor;

b) exemplarul nr. 2, la unitatea din care face parte comisia sau, după caz, persoana care a efectuat
cercetarea administrativă.

(2) La cererea celor în cauză, o copie a procesului-verbal de cercetare administrativă se comunică

acestora de către unitatea care are în evidenţă debitul.

Articolul 67

Procesul-verbal de cercetare administrativă se înregistrează la secretariatul unităţii în care s-a produs

paguba, iar în cazul în care a fost încheiat de către personalul cu atribuţii de control şi îndrumare de la
eşaloanele superioare, exemplarul destinat acestora se înregistrează şi la secretariatul unităţii de care
acesta aparţine.

Articolul 68

(1) Hotărârea asupra rezultatului cercetării administrative se ia de către comandantul/şeful care a

ordonato, iar în cazul în care s-a executat de către personalul cu atribuţii de control şi îndrumare de la
eşaloanele superioare, de către comandantul/şeful în subordinea căruia se află acesta.

(2) În vederea luării hotărârii, comandantul/şeful competent este obligat să analizeze, personal sau prin
structurile de specialitate din subordine, temeinicia constatărilor, concluziilor şi propunerilor comisiei
sau, după caz, ale persoanei care efectuează cercetarea administrativă. Rezultatul analizei făcute de
structurile de specialitate se materializează în rapoarte sau referate, cu propuneri concrete, întocmite
separat ori înscrise chiar pe procesul-verbal de cercetare administrativă. Concomitent, aceste organe
pot prezenta spre semnare/aprobare comandantului/şefului competent şi proiecte de ordine, adrese
sau măsuri de valorificare a constatărilor, concluziilor şi propunerilor comisiilor care au executat
cercetarea.

Articolul 69

În cazul în care, în urma analizei materialului cercetării administrative, comandantul/şeful competent să

hotărască constată că este necesară o completare a acestuia, poate dispune efectuarea ei fie de comisia
sau, după caz, persoana care a efectuat cercetarea administrativă, fie de o altă comisie sau, după caz,
persoană, în cadrul termenelor prevăzute de ordonanţă.

Articolul 70
Pe baza dosarului cercetării administrative şi dacă aceasta este completă, comandantul/şeful competent
poate hotărî:

a) obligarea la acoperirea pagubelor, restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot
fi restituite în natură ori a serviciilor nedatorate, prin decizie de imputare, în cazul în care recuperarea
nu s-a făcut prin angajament de plată în scris, şi concomitent depunerea sumei în casierie;

b) înaintarea dosarului cercetării administrative către parchetul competent, atunci când pagubele s-au
produs prin fapte ce constituie infracţiuni;

c) înaintarea dosarului cercetării administrative structurii juridice competente, atunci când pagubele s-
au produs de către terţi, persoane fizice sau persoane juridice, în vederea promovării acţiunii civile la
instanţa de judecată competentă;

d) darea la scădere a valorii pagubelor produse prin fapte sau împrejurări pentru care nu se stabileşte
răspunderea materială, precum şi a sumei ce depăşeşte maximul imputabil, în limita competenţei
stabilite prin actele normative interne;

e) înaintarea pe cale ierarhică a dosarului cercetării administrative comandantului/şefului competent, cu

propunerea de a aproba darea la scădere a valorii pagubei produse prin fapte sau împrejurări pentru
care nu se stabileşte maximul imputabil, potrivit competenţelor stabilite prin actele normative interne;

f) clasarea dosarului în cazul în care cercetarea administrativă asupra existenţei unei pagube a fost
nefondată.

Ordonanţă:

Art. 24. - (1) Răspunderea materială a militarilor pentru pagubele produse instituţiilor publice prevăzute
la art. 2 poate fi stabilită numai în cazul în care acestea au fost constatate în cel mult 3 ani de la data
producerii lor.

(2) Obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori serviciilor
nedatorate se poate face numai în cazurile în care paguba a fost constatată în cel mult un an de la data
primirii sumelor sau bunurilor ori de când au beneficiat de serviciile nedatorate. În cazul constatării
pagubei după un an de la data primirii sumelor sau bunurilor ori a beneficierii de servicii nedatorate, dar
nu mai târziu de 3 ani de la această dată, răspunderea materială se va stabili în sarcina celor din vina
cărora s-a produs paguba.

(3) Când persoanele prevăzute la art. 20 alin. (1) sunt cadre militare, militari angajaţi pe bază de contract
sau salariaţi civili şi nu au fost de bună-credinţă, ele vor fi obligate la restituirea sumelor sau la plata
contravalorii bunurilor ori a serviciilor nedatorate, dacă paguba a fost constatată în cel mult 3 ani de la
data primirii sumelor, bunurilor ori a prestării serviciilor nedatorate.

(4) Termenele prevăzute de prezentul articol sunt termene de decădere.

Instrucţiuni:
Articolul 71

Termenul de cel mult 3 ani este termen de decădere, dacă fapta cauzatoare a pagubei nu constituie
infracţiune.

Exemplu: Dacă paguba s-a produs la data de 1 noiembrie 2009, iar constatarea se face la data de 31
octombrie 2012, se poate proceda la cercetarea administrativă şi la stabilirea răspunderii materiale în
termenele prevăzute de art. 23 şi 25 din ordonanţă; în exemplul anterior, dacă paguba s-ar fi constatat
după data de 1 noiembrie 2012, ar fi operat termenul de 3 ani de decădere din dreptul de a mai proceda
la stabilirea răspunderii materiale.

Articolul 72

(1) Data producerii pagubei trebuie stabilită pe bază de dovezi certe, rezultate din documente, expertize,
declaraţii ale martorilor etc.

(2) Sarcina probei datei producerii pagubei şi a constatării acesteia revine unităţii al cărei personal
efectuează cercetarea administrativă.

(3) În cazul în care unitatea păgubită nu face dovada constatării pagubei în cel mult 3 ani de la
producerea acesteia, nu o mai poate recupera nici de la autorul direct, nici de la cei care aveau obligaţia
să o constate înăuntrul acestui termen. Exceptând situaţia când omisiunea de constatare a pagubei
constituie infracţiune, paguba se scade din evidenţă, indiferent de cuantum, pe baza actului de
cercetare aprobat de comandantul/şeful unităţii păgubite.

Articolul 73

(1) Obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori a serviciilor
nedatorate se poate face:

a) pentru un an în urmă, socotit de la data constatării pagubei - pe seama celor care le-au încasat, le-au
primit ori li s-au prestat, exceptând situaţiile prevăzute la art. 20 alin. (2) din ordonanţă, atunci când au
fost de bună-credinţă;

b) pentru 3 ani în urmă socotiţi de la data constatării pagubei - pe seama celor care le-au încasat, le-au
primit ori li s-au prestat, exceptând situaţiile prevăzute la art. 20 alin. (2) din ordonanţă, atunci când nu
au fost de bună-credinţă şi dacă fapta nu constituie infracţiune.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), pentru ceilalţi 2 ani anteriori din termenul de 3 ani de la data
constatării pagubei, obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori a
serviciilor nedatorate se face pe seama celor din vina cărora s-a produs paguba.

Exemplu: În perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2012, un angajat al M.A.I. a primit cu 100 lei în plus
la salariul lunar, adică 6.000 lei în total. Rezolvarea situaţiei, în raport cu dispoziţiile art. 24 din
ordonanţă, se face astfel:
- pentru ultimul an, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2012, beneficiarul va fi obligat la recuperarea
sumei;

- pentru următorii 2 ani în urmă, în perioada 1 ianuarie 2010-31 decembrie 2011, răspunderea materială
se stabileşte în sarcina celui vinovat de efectuarea plăţii;

- pentru ceilalţi ani, în perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2009, suma se va da la scădere.

Dacă plata, distribuţia sau prestaţia s-a realizat dincolo de termenul de un an prevăzut de art. 24 alin. (2)
din ordonanţă, unitatea nu are dreptul la recuperare de la beneficiar; în schimb, acest drept se menţine
faţă de cel vinovat pe ceilalţi 2 ani, dar nu mai mult de 3 ani în urmă, socotiţi de la data constatării.

Articolul 74

În situaţia în care beneficiarul plăţilor nedatorate este una şi aceeaşi persoană cu cea din vina căreia s-a
făcut plata, distribuţia sau prestaţia, recuperarea se va face pentru 3 ani în urmă de la acesta, dacă faptă
nu constituie infracţiune.

Ordonanţă:

Art. 25. - (1) Obligarea la plata despăgubirilor pentru pagubele produse sau a contravalorii bunurilor şi
serviciilor nedatorate, precum şi obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept se face prin decizie
de imputare.

(2) Decizia de imputare se emite de către comandantul sau şeful unităţii a cărei comisie a efectuat
cercetarea administrativă şi constituie titlu executoriu.

(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1), când în cauză este comandantul sau şeful unităţii, singur sau
împreună cu alte persoane, decizia de imputare se emite de comandantul sau şeful eşalonului superior.

(4) Decizia de imputare se emite în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării procesului-verbal
de cercetare administrativă la organul competent s-o emită şi se comunică în termen de cel mult 15 zile
celui obligat la plată.

(5) Decizia de imputare va fi temeinic motivată şi va cuprinde obligatoriu termenul în care poate fi
contestată şi organul competent în soluţionarea contestaţiei.

(6) Proba temeiniciei şi legalităţii deciziei de imputare trebuie efectuată de unitatea al cărei comandant
sau şef a emis-o.

Instrucţiuni:

Articolul 75

(1) Decizia de imputare este actul unilateral al comandantului/şefului competent să îl emită, prin care se
stabileşte răspunderea materială a unuia sau mai multor angajaţi, potrivit legii.
(2) Decizia de imputare se emite de către comandantul/şeful unităţii:

a) al cărei personal sau, după caz, a cărei comisie a efectuat cercetarea administrativă;

b) care a ordonat cercetarea administrativă finalizată cu stabilirea răspunderii materiale limitate, chiar
dacă partea de pagubă care depăşeşte cuantumul imputabil nu intră în competenţa sa pentru scăderea
din evidenţă conform prevederilor art. 6 alin. (1) lit. a)-c), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (3) şi art. 16 şi 17
din ordonanţă.

(3) Decizia de imputare constituie titlu executoriu de la data când a fost comunicată celui obligat la
restituire.

(4) Dreptul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice de a emite decizia de imputare se prescrie în
termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

(5) Decizia de imputare se motivează temeinic, în fapt şi în drept, şi cuprinde, în mod obligatoriu,
elementele indicate în anexa nr. 2.

Articolul 76

(1) În situaţia prevăzută la art. 75 alin. (2) lit. b), dosarul cu rezultatul cercetării administrative se
înaintează eşalonului superior în competenţa căruia intră aprobarea scăderii din evidenţă, care este
obligat să se pronunţe în termen de 30 de zile de la primirea dosarului.

(2) După luarea hotărârii, eşalonul superior competent restituie unităţii dosarul cercetării, spre a lua
măsuri. Astfel:

a) dacă s-a aprobat darea la scădere, pe decizia de imputare se va face menţiune despre aceasta, sub
semnătura şefului compartimentului financiar, indicându-se numărul ordinului, data, organul care a dat
aprobarea şi suma dată la scădere;

b) dacă nu s-a aprobat darea la scădere, comandantul/şeful unităţii păgubite:

(i) dispune recercetarea cauzei şi luarea măsurilor ce se impun, în cazul când nu s-au împlinit termenele
de cercetare;

(îi) solicită comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor repunerea în termen, conform art. 33 din ordonanţă,
luând măsuri de executare a cercetării administrative şi de stabilire a răspunderii materiale pentru
partea din pagubă pentru care nu s-a aprobat darea la scădere, în cazul în care termenele de cercetare s-
au împlinit.

Articolul 77

(1) Decizia de imputare se emite în termenul prevăzut la art. 25 din ordonanţă şi se comunică, în extras,
celor obligaţi la plată, pe bază de dovadă de luare la cunoştinţă, întocmită conform modelului prevăzut
în anexa nr. 3.
(2) În cazul în care cel obligat la plată refuză să semneze dovada de luare la cunoştinţă sau nu se află la
domiciliul indicat, organul care efectuează comunicarea este obligat să încheie un proces-verbal de
îndeplinire a procedurii de comunicare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

(3) Dovada de luare la cunoştinţă şi procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a deciziei

de imputare se anexează la dosarul de cercetare administrativă, care rămâne la organul financiar al
unităţii păgubite.

Articolul 78

(1) Înregistrarea în evidenţă a debitelor se confirmă astfel:

a) în cazul în care decizia de imputare a fost emisă de comandantul/şeful unităţii care o pune în
executare, şeful compartimentului financiar menţionează, sub semnătură, pe toate copiile, numărul
curent şi data operaţiunii din registrul-jurnal;

b) în cazul în care decizia de imputare a fost emisă de comandantul/şeful altei unităţi decât cea care o
pune în executare, aceasta din urmă este obligată să confirme, de îndată, unităţii emitente înregistrarea
în evidenţă a debitului cu dovada al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5.

(2) Decizia de imputare, fără menţiunea prevăzută la alin. (1) lit. a) sau neconfirmată cu dovada
prevăzută la lit. b), nu constituie temei legal pentru regularizarea soldurilor evidenţei contabile a
materialelor sau pentru scăderea din evidenţa contabilă şi financiară a debitului respectiv.

Ordonanţă:

Art. 26 - Acoperirea pagubelor, precum şi restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai
pot fi restituite în natură ori a serviciilor nedatorate, recunoscute, se fac prin angajament de plată, în
scris, al celui în cauză. În acest caz angajamentul de plată constituie titlu executoriu de la data semnării
acestuia.

Instrucţiuni:

Articolul 79

(1) Angajamentul de plată este actul juridic unilateral prin care personalul M.A.I. cercetat administrativ
recunoaşte că datorează suma prevăzută în cuprinsul său şi îşi asumă obligaţia de a o plăti.

(2) Angajamentul de plată constituie titlu executoriu şi pe baza lui se fac reţinerile din salariul/solda celui
în cauză.

(3) Angajamentul de plată poate fi luat numai după ce s-a efectuat cercetarea administrativă, pe baza
procesului-verbal de cercetare administrativă. Se interzice luarea angajamentului de plată în alb.

(4) Angajamentul de plată se ia pentru pagube de orice natură şi de orice valoare şi se întocmeşte
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6 de către compartimentul financiar al unităţii unde s-a
înregistrat debitul.
Articolul 80

În cazul în care cel în cauză consimte să depună la casierie, integral şi pe loc, contravaloarea pagubei,
angajamentul de plată se poate lua prin înscrierea pe spatele duplicatului chitanţei de încasare a sumei,
folosind formula: "recunosc că datorez unităţii .............. suma de ................ lei, adică ................ lei, pe
care consimt să o depun la casierie", urmată de semnarea şi datarea menţiunii. O fotocopie a chitanţei
certificată de şeful compartimentului financiar se anexează la fiecare exemplar al procesului-verbal de
cercetare administrativă.

Articolul 81

În cazul în care se constată că angajamentul de plată nu cuprinde în mod clar şi cert toate elementele
necesare, în termenele şi în condiţiile legii se emite decizia de imputare. Se exceptează situaţiile în care
persoana recunoaşte în angajament că datorează întreaga sumă, dar îşi ia obligaţia să plătească o parte
din ea. În asemenea situaţii, dacă recunoaşterea are loc în cadrul termenelor prevăzute de art. 23 şi 25
din ordonanţă, aceasta întrerupe prescripţia, iar termenele respective încep să curgă din nou de la data
recunoaşterii celui în cauză.

Exemplu: Comandantul/Şeful unităţii ia cunoştinţă la 1 iulie 2012 de producerea unei pagube de 1.000
lei. La 15 septembrie 2012, cel în cauză recunoaşte că datorează această sumă, dar îşi asumă
angajamentul de plată pentru 300 lei. Întrucât pentru restul de 700 lei recunoaşterea celui în cauză
întrerupe prescripţia, termenele prevăzute de art. 23 şi 25 din ordonanţă încep să curgă de la data de 15
septembrie 2012. Dacă recunoaşterea ar fi survenit la 10 octombrie, pentru suma de 700 lei nu se mai
putea emite decizie de imputare, pentru depăşirea termenelor menţionate.

Articolul 82

Angajamentul de plată creează obligaţii juridice în sarcina persoanei care şi l-a asumat numai dacă este
luat înăuntrul termenului de 3 ani prevăzut de art. 24 din ordonanţă sau al termenului de un an prevăzut
la art. 24 alin. (2) din ordonanţă, ambele termene fiind de decădere.

Articolul 83

În litigiile privitoare la anularea angajamentului de plată, unitatea nu are obligaţia să facă dovada
temeiniciei şi legalităţii lui, persoana care şi l-a asumat fiind obligată să dovedească că nu datorează,
total sau parţial, suma pe care a consimţit să o plătească, iar unitatea păgubită are obligaţia să prezinte
contraprobe.

Articolul 84

Repararea pagubelor prin angajamentul de plată se poate face numai dacă sunt întrunite condiţiile
cumulative obligatorii necesare răspunderii materiale.

Articolul 85
(1) Consimţământul pentru repararea pagubei se poate lua şi pe un tabel nominal, certificat prin
menţiunea "Dat în faţa noastră" şi semnat de personalul care execută cercetarea administrativă. Tabelul
aprobat de comandantul/şeful unităţii trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:

a) numele de familie şi prenumele celui care urmează să repare paguba;

b) obiectul pagubei şi valoarea;

c) data şi semnătura prin care cei în cauză consimt la repararea pagubei;

d) menţiunea scrisă de mână de către cel în cauză: "recunosc paguba şi consimt să o repar".

(2) Semnătura celor în cauză pe tabelul întocmit în condiţiile arătate constituie angajament de plată.

Ordonanţă:

Art. 27. - (1) Sumele stabilite pentru acoperirea pagubelor produse instituţiilor publice prevăzute la art. 2
se reţin în rate lunare din soldă sau salariu ori din acele drepturi băneşti ale celor în cauză, în condiţiile
legii, începând cu prima soldă sau salariu al acestora, de la data comunicării titlului executoriu.

(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din solda lunară netă sau din salariul net, fără a se putea depăşi,
împreună cu celelalte reţineri, jumătate din aceste drepturi, cu excepţia cazurilor în care prin lege se
stabileşte astfel.

(3) Până la rămânerea definitivă a titlurilor executorii, sumele reţinute în baza acestora se depun de
către organul financiar al unităţii militare păgubite într-un cont separat, la bancă sau la Casa de Economii
şi Consemnaţiuni, la alegerea persoanei obligate la plată.

Instrucţiuni:

Articolul 86

(1) Dacă paguba produsă de gestionari, în gestiunea proprie, nu se acoperă integral, în termen de o lună
de la definitivarea titlului executoriu, ţinându-se seama şi de reţinerile făcute până la acel moment,
unitatea se va despăgubi, în primul rând, din garanţia constituită în favoarea sa, în temeiul art. 16 şi 17
din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură
cu gestionarea bunurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În cazul în care paguba nu se poate acoperi, se continuă cu reţineri de 1/3 din solda lunară
netă/salariul net/salariul de bază de încadrare net a/al gestionarului respectiv.

(3) Solda lunară netă/Salariul lunar net/Salariul de bază de încadrare net, în raport cu care se determină
cuantumul ratei lunare, se stabileşte conform prevederilor art. 26.

Articolul 87
(1) Reţinerile pentru personalul M.A.I. se fac din totalitatea drepturilor băneşti pe care le primesc,
indiferent de natura acestora: soldă, indemnizaţii, prime etc.

(2) Reţinerile din drepturile băneşti ale personalului M.A.I. pentru acoperirea pagubelor se fac începând
cu prima lună de plată a drepturilor salariale, care intervine după comunicarea titlului executoriu sau
semnarea angajamentului de plată, pe baza căruia a fost înregistrat în evidenţa contabilă debitul pentru
paguba produsă.

Articolul 88

(1) Pentru recuperarea pagubelor produse M.A.I., sunt titluri executorii:

a) decizia de imputare, de la data comunicării;

b) angajamentul de plată în scris, din momentul semnării sale.

(2) Decizia de imputare şi angajamentul de plată devin titluri executorii definitive în cazul în care:

a) nu au fost contestate în termenul legal;

b) nu s-a făcut plângere, în termen, după soluţionarea contestaţiei;

c) au fost menţinute sau modificate de către comisia de jurisdicţie a imputaţiilor.

Articolul 89

Reţinerile pentru recuperarea pagubelor se efectuează cu regularitate, fără a fi întrerupte sau

suspendate decât în următoarele cazuri:

a) când debitul nu poate fi urmărit datorită reţinerilor efectuate în limita a 1/2 din drepturile băneşti ale
debitorului şi în ordinea de preferinţă prevăzută de lege;

b) când comisiile competente să soluţioneze contestaţiile sau comisiile de jurisdicţie a imputaţiilor, cu

ocazia soluţionării cauzelor, hotărăsc suspendarea reţinerilor, potrivit art. 42 din ordonanţă;

c) când există alte cauze legale de întrerupere sau de suspendare.

Articolul 90

(1) În conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, salariile/soldele şi celelalte drepturi

băneşti pot fi urmărite astfel:

a)până la 1/2 din solda lunară netă/salariul net/salariul de bază de încadrare net, pentru sumele
datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii;

b) până la 1/3 din solda lunară netă/salariul net/salariul de bază de încadrare net, pentru orice alte
datorii.
(2) În cazul în care asupra soldei lunare netă/salariului net/salariului de bază de încadrare net există mai
multe urmăriri, toate reţinerile nu pot depăşi 1/2 din aceasta/acesta, în afară de cazul în care legea
prevede altfel. În asemenea situaţii ordinea în care se fac reţinerile este următoarea:

a) obligaţiile de întreţinere;

b) plata despăgubirilor pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale;

c) plata datoriilor către stat izvorâte din impozite şi taxe;

d) plata despăgubirilor pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice sau private;

e) toate celelalte datorii.

Articolul 91

În cazul persoanelor care nu primesc soldă sau salariu, reţinerile pentru recuperarea pagubelor se fac
din:

a) veniturile realizate din drepturile de autor, inclusiv drepturile conexe;

b) veniturile realizate din drepturile de inventator şi inovator;

c) veniturile realizate din desfăşurarea unei activităţi economice pe bază de liberă iniţiativă, precum şi
din practicarea unei profesii libere;

d) veniturile realizate din activităţi artistice, distractive sau sportive desfăşurate în mod independent;

e) orice alte venituri realizate ca plată a unor servicii prestate sau lucrări executate;

f) pensiile de orice fel.

Articolul 92

(1) Nu se pot urmări, decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţii de întreţinere, ajutoarele pentru
incapacitate temporară de muncă din cauză de boală sau accident, pentru prevenirea îmbolnăvirilor,
refacerea sau întărirea sănătăţii şi compensaţia acordată în caz de desfacere a contractului de muncă.
Urmărirea acestor drepturi băneşti se face în limita stabilită de actele normative în vigoare, respectiv
până la 1/2 din salariul/solda lunar/lunară net/netă.

(2) Nu se pot urmări pentru niciun fel de datorii:

a) ajutoarele acordate în caz de deces, pentru sarcină şi lehuzie, pentru îngrijirea copilului bolnav în
vârstă de până la 3 ani;

b) diurnele şi orice alte indemnizaţii cu destinaţie specială;

c) bursele de studii.
Ordonanţă:

Art. 28 - Acoperirea pagubelor stabilite în condiţiile prezentei ordonanţe se poate face şi prin depunerea
în natură a bunurilor ori de câte ori paguba nu este urmarea unei infracţiuni, în următoarele condiţii:

a) bunurile să fie identice şi să corespundă calitativ;

b) să fie procurate cu acte legale;

c) să fie predate unităţii la care s-a constatat paguba.

Instrucţiuni:

Articolul 93

(1) Procedura acoperirii în natură a pagubelor nu o înlătură pe cea a constatării, cercetării şi emiterii
deciziei de imputare sau a asumării unui angajament de plată în scris, în termenele şi condiţiile
prevăzute de ordonanţă.

(2) În cazul în care urmează să se facă recuperarea în natură a pagubei, după predarea bunului la
unitatea la care s-a constatat paguba şi întocmirea actelor de gestiune şi a operaţiunilor de evidenţă,
şeful organului financiar care are în evidenţă debitul va lua măsuri pentru efectuarea operaţiunilor de
regularizare a soldurilor din evidenţa contabilă.

(3) Depunerea în natură a bunurilor în scopul acoperirii pagubei, dacă aceasta nu este urmarea unei
infracţiuni, se poate executa numai cu întrunirea cumulativă a condiţiilor prevăzute la art. 28 din
ordonanţă.

(4) Bunurile care se depun în natură trebuie să fie însoţite de documente care să ateste dreptul de
proprietate al persoanei care a produs paguba, de certificate de calitate şi garanţie, după caz, care să
ateste data fabricaţiei, termenul de valabilitate, precum şi principalele caracteristici calitative, potrivit
normei sau standardului de fabricaţie.

Ordonanţă:

Art. 29. - Comandantul sau şeful unităţii care a emis decizia de imputare ori al cărei organ financiar a
primit angajamentul de plată, precum şi comandantul sau şeful eşalonului superior, atunci când constată
că imputaţia este total sau parţial neîntemeiată ori nelegală, poate să o anuleze sau să o reducă, în
termen de cel mult 3 ani, printro altă decizie, dacă între timp nu s-a pronunţat o hotărâre asupra
contestaţiei făcute împotriva deciziei de imputare sau angajamentului de plată.

Instrucţiuni:

Articolul 94

(1) Anularea parţială sau totală a imputaţiei stabilite prin decizie de imputare ori angajament de plată se
face la cererea celui în cauză, din oficiu sau în urma constatării netemeiniciei ori nelegalităţii imputaţiei,
de către comandantul/şeful unităţii care a emis decizia de imputare ori al cărei organ financiar a primit
angajamentul de plată, precum şi de către comandantul sau şeful eşalonului superior.

(2) Constatarea netemeiniciei sau nelegalităţii deciziei de imputare ori a angajamentului de plată se face
în urma unei noi cercetări administrative, pe baza procesului-verbal de cercetare administrativă. În toate
situaţiile, anularea sau reducerea imputaţiei stabilite prin decizie de imputare sau angajament de plată
se face, în termen de cel mult 3 ani, printr-o altă decizie, de către comandantul/şeful unităţii al cărei
personal sau, după caz, a cărei comisie a efectuat cercetarea administrativă, dacă între timp nu s-a
pronunţat o hotărâre asupra contestaţiei.

Ordonanţă:

Capitolul IV

Căile de atac

Art. 30. - (1) Persoana care consideră că imputarea sau reţinerea a fost făcută fără temei sau cu
încălcarea legii, precum şi cea care, după ce a semnat un angajament de plată, constată că în realitate nu
datorează, parţial sau total, suma pretinsă de unitate poate face contestaţie, în cel mult 30 zile de la
data comunicării sub semnătură a deciziei de imputare sau de la data semnării angajamentului de plată.

(2) Contestaţiile se depun la unitatea care are în evidenţă debitul şi se soluţionează de comandantul sau
şeful care a emis decizia de imputare sau a cărei comisie a efectuat cercetarea administrativă privind
paguba pentru care s-a semnat angajamentul de plată.

(3) Verificarea temeiniciei contestaţiei poate fi făcută de persoana prevăzută la alin. (2) sau de o comisie
de soluţionare a contestaţiei, numită de aceasta, nefiind obligatoriu ca membrii comisiei să fi participat
la efectuarea cercetării administrative.

(4) Hotărârea asupra contestaţiei se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării
acesteia şi se comunică în scris, în termen de cel mult 15 zile de la pronunţare, unităţii care are în
evidenţă debitul, precum şi celui în cauză.

Instrucţiuni:

Articolul 95

Pentru imputaţiile stabilite prin decizii de imputare emise de comandanţii/şefii eşaloanelor superioare,
unităţile păgubite, prin grija şefului compartimentului financiar-contabil, aduc la cunoştinţă aceste
decizii persoanelor răspunzătoare, în termen de 15 zile de la data înregistrării debitelor în evidenţa
contabilă. Contestaţiile la deciziile de imputare se centralizează şi se transmit eşaloanelor care au emis
deciziile de imputare, în cel mult 45 de zile de la data înregistrării acestora în evidenţa contabilă.

Articolul 96
(1) Termenul de contestaţie prevăzut de art. 30 din ordonanţă împotriva deciziei de imputare şi a
angajamentului de plată este de 30 de zile, socotit în "zile libere", în sensul că nu se iau în calcul nici ziua
când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul. Calculul se face astfel: dacă dovada de luare la
cunoştinţă a fost semnată la 1 noiembrie 2012, contestaţia se poate face până în ziua de 1 decembrie
2012 inclusiv.

(2) Termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se
prelungeşte până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.

(3) Atunci când contestaţia nu s-a depus în termen, imputaţia devine definitivă.

Articolul 97

Atunci când răspunderea materială s-a stabilit în condiţiile art. 15 alin. (2) din ordonanţă, contestaţiile
introduse se soluţionează după expirarea termenului de 30 de zile de la data semnării dovezii de luare la
cunoştinţă de către persoana răspunzătoare material care a luat cunoştinţă ultima de decizia de
imputare.

Articolul 98

Contestaţia trebuie să cuprindă următoarele elemente:

a) gradul, numele de familie şi prenumele contestatarului;

b) domiciliul;

c) locul de muncă şi funcţia;

d) numărul şi data deciziei de imputare, respectiv ale angajamentului de plată care face obiectul
contestaţiei;

e) data când cel în cauză a luat cunoştinţă de decizia de imputare sau, în cazul angajamentului de plată,
data la care a luat cunoştinţă de împrejurarea care justifică cererea;

f) motivele, în fapt şi în drept, pe care îşi sprijină contestaţia;

g) enumerarea actelor pe care le depune în susţinerea motivelor invocate;

h) semnătura şi data contestaţiei.

Articolul 99

(1) Comisiile de soluţionare a contestaţiilor se compun dintr-un număr de 3 membri şi 2 supleanţi,

numiţi prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate de către comandantul/şeful care a emis decizia de imputare
sau al cărui personal a efectuat cercetarea administrativă privind paguba pentru care s-a dat
angajamentul de plată. Prin acelaşi ordin se va desemna şi un secretar care să execute sarcinile de
secretariat şi să îndeplinească actele procedurale.
(2) Dispoziţia/Ordinul de zi pe unitate se aduce la cunoştinţă pe bază de semnătură membrilor comisiei
de soluţionare a contestaţiilor.

(3) Din comisiile de soluţionare a contestaţiilor pot face parte şi persoanele care au efectuat cercetarea
administrativă.

Articolul 100

(1) Comisia judecă în complet de 3 membri, supleanţii înlocuindu-i pe membri atunci când aceştia lipsesc
din unitate sau când vreunul dintre ei are legătură cu cauza care se judecă.

(2) Înainte de a trece la judecarea fondului contestaţiei, comisia analizează dacă este competentă să
judece cauza respectivă şi dacă contestaţiile s-au introdus în termen. În cazul în care contestaţiile nu s-
au introdus în termen, comisia le respinge fără să le judece în fond.

(3) La judecarea în fond a contestaţiilor comisia analizează toate problemele ridicate în contestaţie şi
toate documentele şi dovezile pe care contestatarul le aduce în apărarea sa.

(4) În cazul în care comisia consideră, poate chema spre a fi audiaţi contestatarii şi alte persoane care
pot contribui la stabilirea adevărului material. Chemarea persoanelor pentru clarificarea cauzei se face
prin adresă scrisă.

(5) Dacă este necesar, comisia se deplasează la faţa locului pentru a constata şi verifica împrejurările în
care s-a produs paguba sau starea de lucruri invocată în apărarea contestatarului. Dacă este necesar,
comisia poate solicita structurilor competente realizarea de cercetări suplimentare.

(6) Atunci când lămurirea cauzei o impune, comisia poate solicita tehnicieni şi specialişti competenţi care
să dea relaţii şi explicaţii sau chiar să asiste şi să exprime puncte de vedere în scris, părerea acestora
având caracter consultativ.

Articolul 101

La cererea celor în cauză şi pentru motive temeinice, comisia pentru soluţionarea contestaţiilor poate
hotărî suspendarea executării deciziei de imputare sau a angajamentului de plată până la soluţionarea
cauzei.

Articolul 102

(1) Atunci când, în urma judecării fondului contestaţiei, comisia de soluţionare a contestaţiilor stabileşte
că decizia de imputare s-a emis împotriva altei persoane decât cea care a produs paguba sau pentru o
pagubă mai mică decât cea reală, informează comandantul/şeful unităţii la care s-a produs paguba, care
poate cere comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor repunerea în termen, conform art. 33 din ordonanţă,
pentru emiterea unui nou titlu executoriu împotriva celui vinovat de producerea pagubei şi, respectiv,
numai pentru partea din pagubă care nu este cuprinsă în decizia de imputare.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), pentru efectuarea recercetării curg termenele prevăzute de art. 23 şi
25 din ordonanţă.

Articolul 103

(1) Comisiile de soluţionare a contestaţiilor adoptă hotărârile în unanimitate sau cu majoritate de voturi,
în ultimul caz opinia separată menţionându-se distinct.

(2) Hotărârea asupra contestaţiei se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 7.

(3) Hotărârea dată în soluţionarea contestaţiei se întocmeşte în două exemplare, din care exemplarul nr.
1 se trimite structurii financiare care are înregistrat debitul spre a se ataşa la dosarul de cercetare
administrativă, iar exemplarul nr. 2 rămâne în arhiva unităţii la nivelul căreia s-a constituit comisia de
soluţionare a contestaţiei. De asemenea, se întocmeşte un număr de copii egal cu numărul
contestatarilor. Copiile întocmite pentru contestatari se înmânează acestora de organul financiar, pe
bază de dovadă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 8, în termen de maximum 15 zile de la
pronunţarea hotărârii date în soluţionarea contestaţiei.

(4) Hotărârea dată în soluţionarea contestaţiei este executorie şi se emite în termen de maximum 30 de
zile de la data înregistrării contestaţiei la secretariatul unităţii unde s-a constituit comisia competentă să
o soluţioneze.

(5) Atunci când cei cărora li se comunică hotărârea refuză să primească copia hotărârii sau să semneze
dovada de luare la cunoştinţă, organul financiar trimite copia hotărârii la domiciliul celui în cauză prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire, considerându-se astfel îndeplinită procedura
confirmării.

(6) Dovada de luare la cunoştinţă sau confirmarea de primire a scrisorii recomandate se anexează la
originalul hotărârii aflat la structura financiară.

Ordonanţă:

Art. 31. - (1) Împotriva hotărârii pronunţate asupra contestaţiei cel nemulţumit poate face plângere în
cel mult 15 zile de la data comunicării hotărârii.

(2) Plângerea se depune la unitatea care are în evidenţă debitul, iar aceasta este obligată să o înainteze
comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor în cel mult 5 zile de la înregistrare.

(3) Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor soluţionează plângerea în cel mult 60 de zile de la data
înregistrării acesteia la comisie.

(4) Hotărârea comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor se consideră definitivă şi se comunică unităţii care are
în evidenţă debitul, precum şi celor în cauză, în cel mult 15 zile de la pronunţare.

Instrucţiuni:

Articolul 104
(1) Plângerea va cuprinde aceleaşi elemente ca şi contestaţia, cu deosebirea că motivarea în fapt şi în
drept trebuie să se refere la temeinicia şi legalitatea hotărârii date de comisia de soluţionare a
contestaţiei.

(2) Plângerea se depune la secretariatul unităţii în evidenţa căreia se află decizia de imputare sau se
expediază, cu scrisoare recomandată, prin poştă, în termen de 15 zile de la data semnării dovezii de
luare la cunoştinţă sau a primirii confirmării poştale.

(3) La primirea plângerii, organul financiar va înainta, în cel mult 5 zile, Comisiei de jurisdicţie a
imputaţiilor, odată cu aceasta:

a) dosarul cercetării administrative, în original;

b) dovezile de luare la cunoştinţă a deciziei de imputare şi a hotărârii asupra contestaţiei;

c) hotărârea comisiei de soluţionare a contestaţiilor luată în cauză respectivă.

(4) Atunci când prin hotărârea asupra contestaţiei au fost menţinute la plată mai multe persoane, iar
răspunderea materială a acestora este comună, dosarul de cercetare administrativă cu toată
documentaţia se înaintează numai după expirarea termenului de 15 zile de la data semnării dovezii de
către persoana care a luat ultima cunoştinţă de hotărârea respectivă.

(5) Hotărârile pronunţate de comisia de jurisdicţie a imputaţiilor se întocmesc potrivit modelului din
anexa nr. 7 şi sunt definitive.

(6) Hotărârile comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor se iau în unanimitate sau cu majoritate de voturi, în
ultimul caz opinia separată menţionându-se distinct. Hotărârea se comunică unităţii care are în evidenţă
debitul, celor în cauză, precum şi unităţii care a constatat paguba, în termen de 15 zile de la pronunţare,
ţinându-se seama de prevederile din prezentele instrucţiuni referitoare la comunicarea hotărârii asupra
contestaţiilor.

Ordonanţă:

Art. 32. - (1) Comisiile de jurisdicţie a imputaţiilor se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pe baza
ordinului conducătorilor instituţiilor publice prevăzute la art. 2, fiind formate din 3-7 membri.

(2) Aceste comisii funcţionează în complete compuse din 3 membri, din care unul va fi în mod
obligatoriu ofiţer de justiţie sau licenţiat în ştiinţe juridice.

Instrucţiuni:

Articolul 105

(1) Pentru soluţionarea plângerilor se organizează şi funcţionează pe lângă M.A.I. comisia de jurisdicţie a
imputaţiilor, având competenţă asupra tuturor structurilor M.A.I.
(2) Membrii comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor se numesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, la
propunerea secretarului general al M.A.I., cu respectarea prevederilor art. 32 alin. (1) din ordonanţă.

(3) Pentru organizarea în bune condiţii a activităţilor de soluţionare a plângerilor, membrii comisiei aleg,
prin vot deschis, cu majoritate simplă, preşedintele acesteia şi un vicepreşedinte, care este înlocuitorul
de drept al preşedintelui.

(4) Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor funcţionează pentru fiecare cauză în parte, în complete compuse
din 3 membri, din care, în calitate de preşedinte al completului, va fi, în mod obligatoriu, un ofiţer
licenţiat în ştiinţe juridice.

(5) Membrul care, în orice mod, are legătură cu cauza nu poate face parte din completul de soluţionare
a plângerii şi este obligat să se abţină până la deschiderea şedinţei de judecată, prin comunicare făcută
preşedintelui comisiei, imediat după aflarea motivelor respective, sau poate fi recuzat imediat după
deschiderea şedinţei de judecată, printr-o cerere de recuzare formulată şi adresată preşedintelui
comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor, o singură dată, numai cu privire la membrii completului ce au fost
desemnaţi să judece cauza.

Articolul 106

Decizia asupra cererii de recuzare se ia prin votul deschis al majorităţii simple a membrilor comisiei de
jurisdicţie a imputaţiilor, cu excepţia celor recuzaţi; în cazul unui vot paritar, decizia hotărâtoare revine
preşedintelui comisiei, iar dacă preşedintele este recuzat, decizia hotărâtoare aparţine vicepreşedintelui.

Articolul 107

Judecarea cauzei poate începe sau poate continua numai după soluţionarea abţinerii, respectiv a cererii
de recuzare de către completul desemnat în acest sens.

Ordonanţă:

Art. 33. - (1) Atunci când, din motive temeinice, nu s-a efectuat cercetarea administrativă sau nu s-a
emis decizia de imputare în termenele prevăzute la art. 23 alin (1), (2) şi la art. 25 alin (4), precum şi în
cazul în care decizia de imputare s-a emis împotriva altei persoane decât cea care a produs paguba ori
pentru o pagubă mai mică decât cea reală, comandantul sau şeful unităţii competent poate cere
comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor repunerea în termen. Cererea se face în cel mult 15 zile de la
încetarea cauzei care a împiedicat efectuarea cercetării administrative sau emiterea deciziei de imputare
ori de la data când comandantul sau şeful unităţii competent a luat cunoştinţă că decizia de imputare s-a
emis împotriva altei persoane decât cea care a produs paguba sau pentru o pagubă mai mică decât cea
reală.

(2) Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor, judecând cererea de repunere în termen, o admite sau o
respinge prin hotărâre, care este definitivă. Hotărârea se comunică în cel mult 15 zile de la pronunţare
comandantului sau şefului unităţii care a solicitat repunerea în termen.
(3) Când s-a emis cererea de repunere în termen, termenele prevăzute la art. 23 alin. (1) şi (2) şi la art.
25 alin. (4) curg de la data înregistrării hotărârii la unitatea în cauză.

Instrucţiuni:

Articolul 108

Cererea de repunere în termen trebuie să fie sprijinită de actele doveditoare ale motivului invocat şi
însoţită, în mod obligatoriu, de următoarele documente:

a) actul de constatare a existenţei pagubei, în cazul în care se cere repunerea în termen pentru
neexecutarea cercetării administrative în termenul legal;

b) dosarul cercetării, în cazul în care se cere repunerea în termen pentru neemiterea deciziei de
imputare ori atunci când decizia de imputare s-a emis împotriva altei persoane decât cea care a produs
paguba sau pentru o pagubă mai mică decât cea reală.

Articolul 109

(1) Hotărârea comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor prin care a fost admisă cererea de repunere în termen
se comunică comandantului/şefului care a solicitat repunerea în termen, pentru a lua măsurile necesare
în termenele prevăzute de art. 23 şi 25 din ordonanţă, după caz;

(2) Hotărârea comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor prin care a fost respinsă cererea de repunere în
termen se comunică atât comandantului/şefului care a solicitat repunerea în termen, cât şi
comandantului/şefului eşalonului superior, pentru a lua măsuri de stabilire a răspunderii materiale,
potrivit prevederilor art. 34 din ordonanţă.

Ordonanţă:

Art. 34. - După expirarea termenelor prevăzute la art. 23 alin. (1) şi (2) şi la art. 25 alin. (4), paguba se
impută celor vinovaţi de neefectuarea cercetării administrative sau de neemiterea deciziei de imputare,
cu excepţia situaţiilor în care s-a dispus repunerea în termen.

Instrucţiuni:

Articolul 110

(1) Termenele prevăzute la art. 23 alin. (1) şi (2) şi la art. 25 alin. (4) din ordonanţă sunt termene de
prescripţie, susceptibile de suspendare şi întrerupere, potrivit prevederilor legale privind prescripţia
extinctivă.

(2) Nerespectarea termenelor prevăzute la art. 23 alin. (1) şi (2) şi la art. 25 alin. (4) din ordonanţă
înlăuntrul cărora trebuie să se execute cercetarea administrativă şi să se emită decizia de imputare duce
la pierderea dreptului de stabilire a răspunderii materiale în sarcina persoanelor vinovate de producerea
pagubei.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), pentru repararea pagubei, se stabileşte răspunderea materială în
sarcina persoanelor care nu au luat măsurile necesare pentru efectuarea cercetării administrative sau
pentru emiterea deciziei de imputare, dacă nu s-a obţinut repunerea în termen.

(4) Suma pentru care se stabileşte răspunderea materială în condiţiile alin. (3) este egală cu cea care ar fi
trebuit să se recupereze, potrivit prevederilor ordonanţei, de la persoanele vinovate de producerea
pagubei, individual sau în comun, limitat ori integral, după caz.

Articolul 111

În cazul în care comisia de jurisdicţie a imputaţiilor a respins cererea de repunere în termen, termenele
pentru executarea cercetării administrative sau pentru emiterea deciziei de imputare de către
comandantul/şeful eşalonului superior curg de la data înregistrării hotărârii comisiei de jurisdicţie a
imputaţiilor la secretariatul acestor structuri.

Ordonanţă:

Art. 35. - (1) Hotărârile definitive pot fi revizuite de organul care le-a pronunţat, la cererea militarilor
interesaţi, a comandanţilor sau şefilor unităţilor ori a şefilor organelor de control financiar de gestiune,
când au fost descoperite fapte ori acte noi care nu au putut fi prezentate până la data soluţionării
cauzei, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) Cererea de revizuire se face în cel mult 30 de zile de la data când persoanele interesate au luat
cunoştinţă de actele sau faptele care constituie motivul revizuirii şi se depune la unitatea care are în
evidenţă debitul. Unitatea este obligată să înainteze cererea de revizuire la organul competent să o
soluţioneze în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(3) Hotărârea asupra cererii de revizuire se pronunţă în cel mult 30 de zile de la data înregistrării
acesteia la organul competent să o soluţioneze şi se comunică în cel mult 15 zile unităţii care are în
evidenţă debitul şi celor în cauză.

Instrucţiuni:

Articolul 112

(1) Sunt supuse revizuirii:

a) hotărârile comisiilor pentru soluţionarea contestaţiilor;

b) hotărârile comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor.

(2) Cererile de revizuire se înaintează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, la comisia a cărei hotărâre se
atacă şi se soluţionează de aceste organe.

(3) Revizuirea se cere atât în favoarea, cât şi în defavoarea celor obligaţi la plată.

(4) Cererea de revizuire trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, următoarele elemente:

a) hotărârea a cărei revizuire se solicită;

b) motivele pe care se întemeiază cererea;

c) probele pe care se fundamentează.

(5) În sensul art. 35 alin. (1) din ordonanţă, prin fapte sau acte noi se înţelege acele fapte sau acte care s-
au produs şi, respectiv, au existat înainte de luarea hotărârii care se cere revizuită, dar nu au putut fi
prezentate la acea dată, fiind descoperite ulterior.

(6) Fără a se limita la prezenta enumerare, pot fi invocate ca:

a) fapte noi, ce pot constitui motive de revizuire: existenţa bunului care constituie obiectul imputaţiei;
un alt grad de uzură al bunului decât cel avut în vedere la evaluarea pagubei; constatarea acţiunii sau
inacţiunii unei alte persoane şi care are legătură cu producerea pagubei; erori în operaţiunile de
evidenţă contabilă etc.;

b) acte noi, ce pot constitui motive de revizuire: acte de gestiune neoperate în evidenţă; registre în care
s-a consemnat executarea unor verificări, controale etc.; procese-verbale de inventariere; acte de
recepţie; rapoarte în care s-au sesizat fapte în legătură cu paguba; documente de exploatare în care nu
sau consemnat şi operat toate orele de funcţionare etc.

Articolul 113

(1) Dacă cererea de revizuire este admisă, comisiile de soluţionare a contestaţiilor sau comisia de
jurisdicţie a imputaţiilor anulează hotărârea atacată şi procedează la reanalizarea cauzei, având în
vedere datele existente în dosarul iniţial, precum şi noile fapte sau acte descoperite. În acest caz, la
cererea celor interesaţi, se poate hotărî suspendarea executării deciziei de imputare sau a
angajamentului de plată, aflate în derulare.

(2) Hotărârea dată prin reanalizarea cauzei este supusă căilor de atac corespunzătoare organului de la
care emană, potrivit prevederilor prezentelor instrucţiuni.

Ordonanţă:

Art. 37. - La soluţionarea contestaţiilor şi a cererilor de revizuire de către comandanţi sau şefi de unitate
ori de către comisiile de soluţionare a contestaţiilor, persoanele obligate la plată pot fi citate când ele
solicită aceasta în mod expres, precum şi în cazurile complexe.

Instrucţiuni:

Articolul 114

Prin cazuri complexe, în sensul art. 37 din ordonanţă, se înţelege acele cauze caracterizate prin existenţa
mai multor fapte şi persoane care au concurat la producerea pagubei, perioada mare de timp în care s-
au produs pagubele, dificultatea cauzelor sub raportul necesităţii consultării unor specialişti, expertize
tehnice, grafologice etc. şi altele.
Ordonanţă:

Art. 38. - (1) La soluţionarea cauzelor de către comisia de jurisdicţie a imputaţiilor, persoanele obligate la
plată vor fi citate.

(2) Soluţionarea cauzelor se poate face atât la sediul comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor, cât şi la sediul
unităţii păgubite.

(3) După deschiderea şedinţei, preşedintele comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor constată dacă sunt ori
nu motive de recuzare cu privire la membrii completului, după care dispune citirea sau prezentarea
rezumativă a documentelor din dosar şi dă cuvântul persoanelor în cauză prezente. Declaraţiile acestora
se consemnează separat, sub semnătură. Pentru stabilirea adevărului, comisia de jurisdicţie a
imputaţiilor va folosi toate mijloacele de probă admise de lege.

(4) Când persoanele citate nu se pot prezenta din motive temeinic justificate ori procedura nu a fost
îndeplinită pentru termenul de judecată fixat sau din alte motive obiective, comisia de jurisdicţie a
imputaţiilor amână cauza pentru un nou termen, întocmind de fiecare dată o încheiere în care va preciza
motivul amânării.

Instrucţiuni:

Articolul 115

La primirea dosarului cauzei, preşedintele comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor ia următoarele măsuri:

a) verifică dacă este complet: există plângerea, documentele cercetării administrative, decizia de
imputare, hotărârea asupra contestaţiei şi alte documente necesare soluţionării cauzei şi dispune
punerea pe rol sau completarea acestuia;

b) fixează termenul la care va avea loc soluţionarea cauzei;

c) desemnează completul de judecată şi dispune citarea persoanelor obligate la plată, după consultarea
completului.

Articolul 116

(1) Citarea se face în scris, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 9, prin unităţile în care se află cei în
cauză sau prin poştă, atunci când persoanele în cauză nu mai fac parte din personalul M.A.I.

(2) Înmânarea citaţiei se face de secretariatul unităţilor în care se află cel în cauză, pe bază de dovadă de
luare la cunoştinţă, datată şi semnată, care se restituie, de îndată comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor.
Citaţiile pot fi trimise prin poştă numai cu confirmare de primire.

(3) În cazul în care cei citaţi refuză primirea citaţiilor sau primesc citaţiile, dar refuză să semneze dovada,
se face menţiune pe citaţie sau pe dovadă, după caz, despre aceasta. Menţiunea se datează şi se
semnează, cu aplicarea ştampilei unităţii, de secretariatul unităţii respective.
Articolul 117

(1) Procedura de citare se consideră îndeplinită prin prezentarea în şedinţă a celor citaţi sau prin
existenţa la dosarul cauzei a dovezilor de luare la cunoştinţă ori a confirmării de primire restituite prin
poştă.

(2) În cazul în care cei citaţi nu s-au putut prezenta din cauze obiective, dovedite cu acte oficiale, sau
procedura nu a fost îndeplinită la termenul de judecată fixat, comisia de jurisdicţie a imputaţiilor amână
cauza la un nou termen.

(3) Persoanele prezente la unul din termene nu vor mai fi citate la termenul următor, luând cunoştinţă
despre aceasta prin semnătură dată pe încheierea care se întocmeşte la şedinţa respectivă a comisiei.

Articolul 118

(1) În exercitarea rolului său activ, comisia de jurisdicţie a imputaţiilor poate folosi toate mijloacele de
probă admise de lege, precum dovada cu înscrisuri, verificarea de scripte, dovada cu martori,
prezumţiile, expertiza, cercetarea la faţa locului, interogatoriu etc., pentru stabilirea adevărului material.

(2) Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor poate cere executarea unor cercetări de către personalul abilitat
din unităţi, specialişti şi tehnicieni, precum şi efectuarea de expertize tehnice şi contabil-judiciare.

(3) Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor poate dispune, pentru motive întemeiate, efectuarea unei noi
cercetări administrative de către eşalonul superior celui care a efectuat cercetarea administrativă
iniţială.

(4) Costul expertizelor tehnice şi contabil-financiare se suportă din fondurile unităţii în gestiunea căreia
s-a constatat paguba, urmând ca după stabilirea răspunderii materiale definitive suma respectivă să fie
adăugată la valoarea totală a pagubei.

Articolul 119

(1) Soluţionarea plângerilor are loc la sediul comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor, la data şi ora fixate, sau
la sediul unităţilor păgubite, prin deplasarea completului de judecată la faţa locului.

(2) Preşedintele comisiei dispune să se întocmească, pentru fiecare şedinţă, o listă a cauzelor ce
urmează să se judece în ziua respectivă, luând măsuri să fie afişată la uşa sălii de şedinţă cu cel puţin o
oră înainte de începerea şedinţei.

(3) În cazuri bine justificate părţile pot cere preşedintelui comisiei schimbarea ordinii de judecare a
cauzelor.

(4) Cauzele se dezbat verbal, secretarul comisiei fiind obligat să consemneze într-o încheiere conţinutul
dezbaterilor. Declaraţiile persoanelor audiate se consemnează separat, sub semnătura acestora, şi se
anexează la încheiere.

Articolul 120
(1) Preşedintele completului deschide, suspendă şi ridică şedinţa.

(2) După deschiderea şedinţei, preşedintele completului dispune citirea sau prezentarea rezumativă a
documentelor existente la dosar, iar apoi dă cuvântul persoanelor răspunzătoare material şi martorilor,
experţilor, tehnicienilor sau altor persoane citate.

(3) În caz de nevoie, preşedintele poate da cuvântul de mai multe ori, putându-l limita în timp de fiecare
dată.

(4) Preşedintele este în drept să pună întrebări sau să pună în dezbatere orice împrejurări de fapt ori de
drept care duc la soluţionarea cauzei chiar dacă nu sunt cuprinse în plângere. De asemenea, el poate
dispune dovezile pe care le consideră necesare.

(5) Persoanele răspunzătoare material pot pune întrebări numai prin intermediul preşedintelui, care
poate încuviinţa ca acestea să fie puse şi direct.

Articolul 121

(1) Preşedintele şi membrii completului de judecată sunt datori să stăruie, prin toate mijloacele legale,
pentru a descoperi adevărul şi a preveni orice greşeală în cunoaşterea faptelor. Ei vor da părţilor ajutor
activ în ocrotirea drepturilor şi intereselor lor legale.

(2) Preşedintele şi membrii comisiei vor hotărî numai asupra celor ce formează obiectul cauzei supuse
comisiei spre soluţionare.

Articolul 122

(1) După ce au avut loc dezbaterile în şedinţă şi cauza a fost pe deplin lămurită, preşedintele completului
le declară închise, iar completul se retrage pentru deliberare.

(2) Pronunţarea se face imediat sau, dacă completul are nevoie de o durată de deliberare mai lungă, la
data stabilită de preşedinte, ţinându-se seama şi de termenele prevăzute la art. 31 alin. (3) şi (4) din
ordonanţă.

(3) După deliberare, completul de judecată redactează o încheiere în care se consemnează hotărârea
luată, care se semnează de toţi membrii completului. Hotărârea se aduce la cunoştinţa celor prezenţi,
sub semnătura acestora.

(4) Redactarea hotărârii se face ulterior, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.

Ordonanţă:

Art. 39. - (1) Comandanţii sau şefii unităţilor, comisiile de soluţionare a contestaţiilor, comisia de
jurisdicţie a imputaţiilor, pronunţându-se asupra cauzelor, hotărăsc admiterea parţială sau totală,
respingerea contestaţiei, a plângerii sau a cererii de revizuire, după caz.
(2) Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor, cu ocazia soluţionării cauzelor, are dreptul să propună darea la
scădere din evidenţa contabilă a pagubelor pentru care nu se stabileşte răspunderea materială potrivit
prezentei ordonanţe.

Instrucţiuni:

Articolul 123

Comisiile de soluţionare a contestaţiilor şi comisia de jurisdicţie a imputaţiilor, analizând cauzele, pot

hotărî admiterea totală sau parţială a contestaţiei, plângerii şi cererii, anulând ori modificând în mod
corespunzător titlul executoriu, atunci când constată că:

a) nu sunt întrunite cumulativ elementele necesare pentru stabilirea răspunderii materiale;

b) răspunderea materială priveşte pagube rezultate din alte raporturi juridice decât cele la care se referă
ordonanţa;

c) în cauză s-a făcut o greşită aplicare a legii sau, între timp, a intervenit o cauză legală care impune
admiterea plângerii.

Articolul 124

Pagubele care depăşesc cuantumul imputabil prevăzut de art. 13 alin. (1) din ordonanţă, pierderile
inerente procesului pregătirii de luptă, de producţie, executării misiunilor sau desfăşurării activităţilor
gospodăreşti care se încadrează în limitele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, pagubele datorate
unor cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate, cele datorate riscului normal al serviciului sau
forţei majore, indiferent de valoare, precum şi cele produse de personalul M.A.I., dacă cheltuielile de
cercetare, stabilire a răspunderii materiale şi recuperare depăşesc cuantumul lor, se scad din evidenţă,
conform competenţelor stabilite în prezentele instrucţiuni.

Ordonanţă:

Art. 41. - Persoanele citate ca urmare a executării unei căi de atac prevăzute de prezenta ordonanţă au
dreptul la restituirea cheltuielilor de cazare şi transport pe care le-au suportat pentru deplasarea lor în
faţa comandantului sau şefului unităţii ori a comisiei competente, în cazul în care au fost exonerate total
sau parţial de plată sumei imputate. Restituirea cheltuielilor se face de către unitatea din care face parte
persoana respectivă, pe baza dispoziţiei date de comandantul sau şeful acesteia ori de comisia care a
soluţionat cauza.

Instrucţiuni:

Articolul 125

(1) Restituirea cheltuielilor de cazare şi transport se face în condiţiile stabilite de reglementările în

vigoare aplicabile în M.A.I., numai dacă persoanele citate au fost exonerate, total sau parţial, de plată
sumei imputate.
(2) Restituirea cheltuielilor de cazare şi transport se face de către unitatea unde este sau a fost încadrat
personalul M.A.I., pe baza comunicării organelor competente ce au hotărât exonerarea, totală sau
parţială, a răspunderii materiale.

(3) Nu se restituie cheltuielile de cazare şi transport în situaţiile când citarea şi soluţionarea cauzei s-au
realizat în aceeaşi localitate în care are domiciliul sau reşedinţa cel citat.

Ordonanţă:

Art. 42. - (1) Persoanele interesate care, din motive întemeiate, nu au făcut uz de căile de atac prevăzute
la art. 30, 31 şi 35 pot cere repunerea în termen în cel mult 15 zile de la încetarea cauzei care le-a
împiedicat să uzeze de acele căi de atac.

(2) Cererea de repunere în termen se soluţionează de comandantul sau şeful unităţii ori de comisia care
nu a fost sesizată în termen.

Instrucţiuni:

Articolul 126

(1) Cererea de repunere în termen va fi sprijinită de actele doveditoare ale motivului invocat şi va fi
însoţită de contestaţie, plângere sau cererea de revizuire, după caz.

(2) În cazul în care comandantul/şeful unităţii, comisiile de soluţionare a contestaţiilor şi comisia de

jurisdicţie a imputaţiilor constată că motivele de împiedicare a folosirii unei căi de atac în termenul legal
sunt întemeiate, admit cererea de repunere în termen prin ordin de zi pe unitate, iar comisiile, prin
hotărâre motivată, procedând la soluţionarea cauzei.

(3) Dacă motivele pentru care se solicită repunerea în termen nu sunt întemeiate, cererea se respinge
prin rezoluţie, respectiv hotărâre, rezultatul comunicându-se celui în cauză.

Ordonanţă:

Capitolul V

Dispoziţii speciale

Art. 44. - Dacă paguba produsă de persoanele prevăzute la art. 7, 9 şi 14 este urmarea unei infracţiuni,
dosarul cercetării administrative se trimite parchetului militar competent pentru a lua măsurile legale.

Instrucţiuni:

Articolul 127

Dacă în cursul cercetării administrative organul de cercetare apreciază că faptele prin care s-au produs
pagubele constituie infracţiune, procedează astfel:
a) ia declaraţii de la făptuitori şi de la martorii care au fost de faţă la săvârşirea infracţiunii şi ia măsuri de
păstrare şi conservare a oricăror documente sau materiale care confirmă infracţiunea;

b) îl informează permanent pe comandantul/şeful unităţii păgubite sau pe comandantul/şeful eşalonului

de care aparţine, când organul de cercetare nu este din cadrul unităţii păgubite;

c) sesizează de îndată, în scris, parchetul competent potrivit legii;

d) continuă cercetarea administrativă a pagubelor în termenul stabilit şi întocmeşte procesul-verbal

respectiv, la care va ataşa toate documentele pe care se sprijină constatările şi propunerile din procesul-
verbal.

Articolul 128

(1) Comandantul/Şeful competent, după primirea dosarului definitiv al cercetării în care faptele au fost
apreciate ca având caracter infracţionale, este obligat:

a) să analizeze personal sau în colectiv temeinicia constatărilor şi propunerilor;

b) să dispună înscrierea valorii pagubelor în evidenţa financiară a unităţii păgubite;

c) să trimită parchetului competent, potrivit legii, un exemplar din dosar;

d) să trimită Direcţiei generale juridice un exemplar din dosar numai dacă M.A.I. urmează a se constitui
parte civilă.

(2) Comandantul/Şeful care a sesizat parchetul competent potrivit legii este obligat să urmărească
primirea ordonanţei emise de parchet şi desfăşurarea procesului penal.

Articolul 129

(1) Atunci când faptele cauzatoare ale pagubelor constituie infracţiuni, iar persoanele răspunzătoare, la
data săvârşirii faptelor, nu aveau calitatea de personal al M.A.I., comandanţii/şefii competenţi dispun:

a) trimiterea a câte unui exemplar din dosarul cercetării la parchetul competent potrivit legii şi la
Direcţia generală juridică, în cazul prevăzut la art. 128 alin. (1) lit. d), în termen de 3 zile, pentru
soluţionare;

b) înscrierea debitului în evidenţă şi urmărirea rezolvării lui;

c) urmărirea stadiului soluţionării cauzei.

(2) Dacă fapta cauzatoare de pagube nu constituie infracţiune, iar persoanele răspunzătoare, la data
săvârşirii faptelor, nu aveau calitatea de personal al M.A.I., comandanţii/şefii trimit dosarul structurii
juridice a unităţii pentru a promova acţiunea civilă în despăgubire.

Ordonanţă:
Art. 45. - Când acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare sau deşi a fost pusă în mişcare nu mai poate fi
exercitată, iar parchetul militar a dispus clasarea cauzei, scoaterea de sub urmărirea sau încetarea
urmăririi penale, actul de soluţionare se comunică unităţii militare de la care s-a primit sesizarea, în
vederea luării măsurilor ce se impun.

Instrucţiuni:

Articolul 130

În situaţiile prevăzute la art. 45 din ordonanţă, la primirea actului de soluţionare de la parchetele de pe

lângă tribunale, parchetele de pe lângă curţile de apel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, respectiv parchetul militar competent, după caz, unitatea care a făcut sesizarea ia măsurile
corespunzătoare pentru stabilirea răspunderii materiale, integral sau limitat, după caz, ori dă sau
propune darea la scădere din evidenţă a pagubei, dacă sunt întrunite condiţiile legale pentru aceasta.

Articolul 131

(1) Sesizarea făcută de unitate parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor de pe lângă curţile de apel,
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv parchetului militar competent, după
caz, înlăuntrul termenelor prevăzute de art. 23 din ordonanţă suspendă prescripţia acestui termen.

(2) Reluarea cursului prescripţiei începe de la data înregistrării la unitate a actului de soluţionare ce se
comunică unităţii de către parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă curţile de apel,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv parchetul militar competent, după caz.
În aceste situaţii, cercetarea administrativă se continuă în vederea stabilirii răspunderii materiale.

Articolul 132

Termenul în care trebuie încheiată cercetarea administrativă este cel prevăzut la art. 23 din ordonanţă,
în care se socoteşte şi timpul scurs până la sesizarea parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor de
pe lângă curţile de apel, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv parchetului
militar competent, după caz. În cazul în care timpul rămas pentru efectuarea cercetării administrative
socotit de la data înregistrării actului de soluţionare este mai mic de o lună, cercetarea administrativă se
va definitivă în maximum 30 de zile.

Ordonanţă:

Art. 47. - Când militarii sunt trecuţi în rezervă sau în retragere, când contractul militarilor angajaţi
încetează ori când personalul civil nu mai este încadrat în unităţi militare, unităţile militare care au în
evidenţă debite din imputaţii definitive, indiferent de valoarea lor, le transmit spre executare organelor
financiare în raza cărora domiciliază debitorii. Confirmarea de către aceste organe a primirii titlului
executoriu constituie actul pe baza căruia creanţa se scade din evidenţa contabilă a unităţii care a
transmis titlul executoriu.

Instrucţiuni:
Articolul 133

(1) Debitele stabilite prin titluri executorii rămase definitive, ce privesc persoane care nu mai au calitatea
de personal al M.A.I., se transmit pentru înregistrare şi urmărire organului de executare competent în a
cărui rază teritorială îşi are domiciliul debitorul ori unde acesta este luat în evidenţă fiscală, indiferent de
valoarea lor, şi se scad din evidenţa unităţilor, pe baza confirmării primite. Transmiterea debitelor se
face în termen de 3 zile de la data când persoana debitoare nu mai are calitatea de personal al M.A.I.

(2) Titlurile executorii se transmit printr-o adresă care trebuie să cuprindă:

a) denumirea unităţii şi localitatea;

b) temeiul legal al transmiterii titlului executoriu spre executare;

c) numele şi prenumele debitorului, precum şi prenumele tatălui şi al mamei;

d) domiciliul debitorului şi ocupaţia acestuia;

e) alte elemente de identificare a acestuia: locul şi data naşterii, seria şi numărul actului de identitate
etc.;

f) natura debitului şi suma de plată;

g) alte informaţii necesare încasării debitului prin executarea silită.

(3) Adresa va avea anexată o fotocopie certificată a titlului executoriu definitiv.

Articolul 134

(1) În cazul debitorilor solidari, debitul se comunică unui singur organ de executare, aceluia în a cărui
rază teritorială îşi are domiciliul debitorul despre care există indicii că deţine mai multe bunuri sau
venituri urmăribile. În lipsa acestora, debitul se comunică organului de executare în a cărui rază
teritorială domiciliază mai mulţi debitori ori unde se apreciază că există mai multe posibilităţi de
recuperare a pagubei.

(2) În cazul în care după transmiterea debitului valoarea acestuia a fost modificată ca urmare a
soluţionării unor cauze, unităţile iau măsuri pentru comunicarea către organele financiare executoare a
sumei reale ce urmează a fi recuperată.

Articolul 135

În cazul în care M.A.I. a fost obligat prin hotărâri la despăgubiri sub formă de plăţi periodice către terţe
persoane, pentru daune cauzate acestora de către personalul trecut în rezervă/retragere ori care a
încetat raporturile de serviciu/contractuale cu M.A.I., debitele stabilite în sarcina persoanelor vinovate
prin titluri executorii, ca urmare a efectuării plăţilor, se transmit semestrial spre executare organelor
financiare pe a căror rază teritorială îşi au domiciliul debitorii în cauză. Transmiterea se face în prima
lună a semestrului următor celui în care s-au efectuat plăţile, de către structura care a achitat
despăgubirile.

Ordonanţă:

Capitolul VI

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 50. - Evaluarea pagubelor se face, potrivit dispoziţiilor legale, la data constatării acestora.

Instrucţiuni:

Articolul 136

La evaluarea pagubelor se va ţine seama de următoarele elemente:

a) cantitatea de bunuri exprimată în unitatea de măsură cu care acestea au fost înregistrate în evidenţă;

b) costul de achiziţie al bunurilor respective, costul reparaţiilor sau recondiţionării ori diferenţa de preţ,
după caz, la data constatării pagubei, care va cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă la care se
adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport şi cele
ocazionate de punerea în stare de utilitate a bunului respectiv;

c) gradul de uzură al bunurilor existent la momentul producerii pagubei, stabilit pe bază de probe legale;

d) alte elemente ce se iau în calcul, potrivit dispoziţiilor legale, astfel încât să se asigure acoperirea
pagubei.

Articolul 137

În cazul lipsurilor sau pierderilor de bunuri, evaluarea pagubelor produse prin fapte pentru care se
stabileşte răspunderea materială sau obligaţia de restituire se face la valoarea de înlocuire a bunului
lipsă ori pierdut, valoare stabilită la data constatării pagubei, dar nu mai mică decât valoarea înregistrată
în evidenţa contabilă.

Articolul 138

În cazul primirii de bunuri care nu se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură, evaluarea
pagubelor produse prin fapte pentru care se stabileşte răspunderea materială sau obligaţia de restituire
se face la valoarea de înlocuire a bunului respectiv, stabilită la data constatării pagubei, dar nu mai mică
decât valoarea înregistrată în evidenţa contabilă.

Articolul 139

(1) În cazul lipsurilor de bunuri materiale, evaluarea pagubelor se face astfel:

a) pentru bunurile cu specific militar se iau ca bază preţurile solicitate în scris sau publicate periodic de
către structurile centrale cu atribuţii de asigurare tehnico-materială. Comunicarea preţurilor se face în
termen de 5 zile de la data înregistrării raportului unităţii interesate;

b) pentru bunurile care se vând în comerţ, evaluarea pagubelor se face pe baza preţurilor care se
practică pe piaţă la data constatării acestora, preluate din ofertele de preţ, cel puţin 3, luându-se în
calcul preţul cel mai mic rezultat din analiza acestora, dar nu mai mic decât valoarea contabilă a
bunurilor;

c) în cazul bunurilor care nu pot fi cumpărate de pe piaţă, valoarea de înlocuire se stabileşte de către
organul de cercetare împreună cu o comisie formată din specialişti în domeniul respectiv, pe baza unei
analize temeinice şi documentate, astfel încât să fie asigurată acoperirea pagubelor.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face ţinând seama de următoarele:

a) pentru bunurile materiale realizate în cadrul unităţilor, evaluarea se face astfel încât să se recupereze
toate cheltuielile efectuate cu materiile prime, materiale, combustibil etc., calculate conform
prevederilor alin. (1) lit. b) şi c), la care se adaugă cheltuielile de personal aferente;

b) pentru bunurile materiale specific militare, precum armament, muniţii, explozivi, mijloace de iniţiere
şi darea focului, bunuri materiale din categoria tehnicii de luptă, piese de schimb din complete sau
loturi, accesorii similare ş.a.m.d., aprovizionate cu mult timp în urmă şi care se mai menţin în înzestrarea
unităţilor, valoarea bunurilor se stabileşte cu avizul organelor centrale de resort, prin comparare sau
asocierea lor cu preţurile bunurilor aprovizionate în ultimul timp de M.A.I. Comunicarea preţurilor se
face în cel mult 5 zile de la data înregistrării rapoartelor unităţilor interesate;

c) pentru obiectele de muzeu, lucrările de artă plastică, cărţile şi publicaţiile din fondul bibliotecilor,
cărora nu li se poate determina preţul, în raport cu bunurile din unităţile comerciale, valoarea de
înlocuire se stabileşte cu avizul structurii de specialitate din M.A.I., care va ţine seama de condiţiile în
care s-au achiziţionat - valoarea de estimare actualizată în inventar -, valoarea istorică, documentară sau
artistică, de alte elemente necesare pentru o corectă evaluare şi de metodologia care se aplică pentru
aceste situaţii pe plan naţional;

d) în cazul în care, în vederea evaluării pagubei, este necesară o expertiză, aceasta se va efectua prin
grija organului central cu atribuţii de asigurare tehnico-materială, reparare şi întreţinere, de către
persoane de specialitate, aplicându-se corespunzător dispoziţiile legale privind expertizele. În acest scop
se va folosi cu prioritate personal M.A.I. care are calitatea de expert. Comunicarea către unităţi a
preţurilor stabilite ca urmare a expertizelor se face în cel mult 5 zile de la data înregistrării raportului de
expertiză;

e) bunurile reprezentând producţia neterminată, care fac obiectul pagubei, se evaluează pe baza tuturor
cheltuielilor efectuate până la data constatării acesteia potrivit evidenţelor: materii prime şi materiale,
manoperă etc. Valoarea materiilor prime şi materialelor se calculează prin aplicarea prevederilor
menţionate la lit. a) şi b), după caz;
f) documentele militare de transport pierdute din neglijenţă înainte de a fi folosite, indiferent dacă au
fost sau nu completate, se impută luându-se ca bază de calcul preţurile cu care se procură de M.A.I. la
data constatării pagubelor;

g) documentele de transport întrebuinţate în mod ilegal se impută la valoarea costului real al călătoriei
pe distanţa pe care au fost folosite, după tarifele în vigoare practicate la data constatării pagubei. În
cazul în care această valoare este mai mică decât preţul care ar fi plătit de către M.A.I. pentru
procurarea documentelor de transport la data constatării pagubei, valoarea de imputare se stabileşte ca
bază de calcul acest preţ;

h) materialele şi piesele de schimb recuperate sau rezultate din lucrări de reparaţii, declasări ori casări
ale mijloacelor fixe şi obiectele de inventar constatate lipsă se evaluează luând ca bază de calcul preţul
cu care acestea se achiziţionează de către operatorii economici de profil la data constatării pagubei;

i) în cazul animalelor constatate lipsă, evaluarea se face pe baza greutăţii în viu, conform datelor
evidenţei contabile şi tehnic-operative şi preţului practicat pe piaţă la data constatării pagubei, pe
kilogram în viu, aferent speciei şi categoriei animalelor respective, astfel încât să asigure cel puţin
acoperirea valorii de înregistrare din evidenţa contabilă. Când paguba a rezultat ca urmare a decesului
animalelor sau tăierilor de necesitate, din valoarea evidenţiată în contabilitate se deduce valoarea
recuperărilor (piei, carne şi organe comestibile etc.), calculată la preţul cu care acestea sunt valorificate;

j) în cazul culturilor de seră, solarii, de câmp sau al plantaţiilor de orice fel distruse ori degradate,
evaluarea se face pe baza cheltuielilor efective pentru refacerea sau reînfiinţarea lor, care să acopere cel
puţin valoarea cheltuielilor rezultate din evidenţele unităţilor, aferentă culturilor sau plantaţiilor
respective;

k) mijloacele băneşti, timbrele poştale sau fiscale şi bonurile valorice constatate lipsă se evaluează la
valoarea nominală;

l) materialele, alimentele, furajele, îngrăşămintele, carburanţii, lubrifianţii, piesele de schimb şi altele

asemenea care sunt consumate în plus faţă de normele de consum legale se evaluează pe baza valorii de
înlocuire a acestora stabilite la data constatării pagubei.

Articolul 140

În cazul degradărilor de bunuri, evaluarea pagubelor se face astfel:

a) dacă bunurile pot fi recuperate sau recondiţionate pentru a fi repuse în stare de funcţionare/utilizare,
se iau în calcul cheltuielile efectuate în acest scop la operatori economici de profil. Pentru bunurile
materiale cu specific militar a căror reparare sau recondiţionare se execută în unităţile militare bugetare,
evaluarea se face având în vedere cheltuielile efectuate cu:

(i) materiile prime, materialele, piesele de schimb folosite, în condiţiile art. 139 alin. (1) lit. c);
(îi) manopera personalului care a participat la reparare/recondiţionare; valoarea medie orară (om/oră) a
manoperei pentru reparaţiile/ recondiţionările executate în unităţile militare bugetare se determină
după formula:

M = ───────,

nxt

Z.L. x 8

în care: t = ──────────,

12

în care:

M - valoarea medie orară a manoperei;

S - suma totală a soldelor/salariilor brute cuvenite personalului care participă la efectuarea reparaţiei/
recondiţionării, în luna constatării pagubei, inclusiv contribuţiile aferente acestora, ce cad conform legii
în sarcina angajatorului;

n - numărul de persoane care participă la reparaţie/ recondiţionare;

Z.L. - numărul zilelor lucrătoare dintr-un an calendaristic;

b) dacă bunurile degradate pot fi, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, valorificate ca atare, cu preţuri
reduse, se va lua ca bază de calcul diferenţa dintre preţul bunului respectiv stabilit potrivit art. 139 alin.
(1) lit. a) sau b), după caz, şi preţul ce se va obţine prin valorificare;

c) dacă prin reparare/recondiţionare se obţine un bun de calitate inferioară, la cheltuielile prevăzute la

lit. a) se adaugă diferenţa de preţ dintre preţul bunului respectiv stabilit potrivit art. 139 alin. (1) lit. a)
sau b), după caz, şi preţul bunului reparat sau recondiţionat;

d) dacă bunurile degradate se utilizează ca materie primă pentru producerea altor bunuri, se va lua ca
bază de calcul diferenţa de preţ dintre preţul bunului stabilit potrivit art. 139 alin. (1) lit. a) sau b), după
caz, şi preţul materiei prime pe care a înlocuit-o;

e) dacă bunurile degradate au fost produse în unitatea păgubită şi nu mai pot fi reparate, recondiţionate
sau valorificate, se va lua ca bază de calcul costul real potrivit evidenţelor, iar în cazul în care au fost
cumpărate, se iau în calcul toate cheltuielile făcute pentru procurarea bunurilor.

Articolul 141

(1) În cazul mijloacelor fixe şi al obiectelor de inventar distruse sau degradate şi care nu mai pot fi
reparate/recondiţionate pentru a fi readuse în stare normală de funcţionare, dar care pot fi valorificate
ca atare, în condiţiile legii, ori pot fi recuperate parţial ca piese de schimb sau componente, evaluarea
pagubei se realizează utilizând aceleaşi relaţii de calcul prevăzute de reglementările interne în vigoare
privind scoaterea din funcţiune, valorificarea şi casarea bunurilor în unităţile M.A.I., pe baza cărora se
stabileşte preţul de vânzare, din care se scade valoarea obţinută prin valorificarea ca atare sau, după
caz, valoarea bunurilor recuperate, utilizabile ca piese de schimb, materiale sau deşeuri.

(2) Materialele sau componentele recuperate vor fi evaluate în vederea înregistrării în evidenţa
contabilă a unităţii, comisia de evaluare ţinând cont de starea tehnică şi gradul de uzură a acestora,
după caz.

Articolul 142

În cazul mijloacelor fixe sau al obiectelor de inventar aflate în dotarea unităţilor M.A.I., dar care au fost
folosite nelegal, la evaluarea pagubei se vor avea în vedere amortizarea/uzura aferentă perioadei de
utilizare fără justificare legală şi toate cheltuielile determinate de utilizarea bunurilor. Evaluarea pagubei
se va efectua astfel:

a) valoarea pagubei produse ca urmare a utilizării nelegale sau în afara cadrului de reglementare internă
a mijloacelor de transport din dotarea structurilor M.A.I. se calculează pe baza parcursului sau orelor de
funcţionare nelegală ori neregulamentară, a tarifelor pe kilometru sau oră de funcţionare şi/sau
staţionare a mijloacelor de transport auto/moto, conform reglementărilor în vigoare aplicabile în M.A.I.,
precum şi a precizărilor corespunzătoare aferente costurilor suplimentare, după caz (salariu conducător
auto, taxe suplimentare, amortizări etc.);

b) valoarea pagubei produse ca urmare a folosirii nelegale a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de
inventar din dotarea unităţilor M.A.I. se va determina prin luarea în calcul a valorii de înlocuire a
mijloacelor fixe sau obiectelor de inventar la data constatării pagubei şi a amortizării/uzurii
corespunzătoare perioadei de utilizare nejustificată a bunului în cauză, cu următoarea formulă:

P = Pa x Du/Dn, unde:

P - valoarea pagubei;

Pa - preţul actual al bunului (valoarea de înlocuire) la data constatării pagubei;

Du - durata de utilizare nelegală (ore, zile, luni, ani);

Dn - durata normală de utilizare (ore, zile, luni, ani).

În cazul în care raportul Du/Dn = 1 sau Du/Dn >1, valoarea pagubei P = Pa.

Determinarea gradului real de amortizare/uzură a mijloacelor fixe sau obiectelor de inventar

degradate/depreciate se face şi se probează cu documente care atestă utilizarea, funcţionarea sau
exploatarea efectivă a acestora, precum: carnete de bord, cărţi de exploatare, fişe ale utilajului etc.

Articolul 143
Pentru bunurile de orice fel care nu se datorau şi nu pot fi restituite în natură, evaluarea pagubelor se
face aplicându-se în mod corespunzător prevederile art. 139.

Articolul 144

(1) În cazul în care au fost prestate servicii la care personalul M.A.I. sau alte persoane fizice ori persoane
juridice din afara unităţii nu erau îndreptăţite, evaluarea pagubelor produse prin fapte pentru care se
stabileşte răspunderea materială se face prin obligarea acestora la plata contravalorii serviciilor
respective, calculată în condiţiile legii, la data constatării pagubelor.

(2) Sumele plătite în plus peste drepturile legal cuvenite conform actelor normative care le
reglementează, precum solde/salarii de bază şi alte drepturi salariale asimilate, drepturi de echipare şi
de hrănire, de delegare, detaşare ş.a.m.d., se determină ca diferenţă între sumele efectiv achitate şi cele
cuvenite legal, corespunzător perioadelor la care se referă.

(3) Dobânzile, despăgubirile, penalizările, majorările şi amenzile plătite de M.A.I. în favoarea altor
unităţi, precum şi plăţile şi cheltuielile efectuate fără bază legală, neeconomicoase sau inutile se
evaluează la valoarea lor efectivă.

Articolul 145

(1) Evaluarea pagubelor produse prin degradarea sau avarierea lucrărilor de construcţii ori a reparaţiilor
se face pe baza cheltuielilor efective pentru refacerea lor, conform prevederilor art. 139.

(2) În situaţia în care există şi pagube indirecte, precum pătrunderea apei şi degradarea zugrăvelilor sau
a lucrărilor de vopsitorie, deteriorarea circuitelor telefonice şi electrice, afectarea lucrărilor de rezistenţă
a construcţiilor, deteriorarea reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă, a instalaţiilor termice ş.a.m.d.,
evaluarea pagubei totale se face prin adăugarea la cuantumul pagubei directe a sumei aferente pagubei
indirecte, adică a costului efectiv al acestor lucrări.

Articolul 146

În cazul pagubelor constatate în legătură cu bunurile de orice fel, precum mijloace fixe, obiecte de
inventar, materiale ş.a.m.d., pentru care, conform prevederilor legale, nu se stabileşte răspunderea
materială, ci se scad din evidenţa contabilă pe baza aprobării celor în drept, evaluarea se face pe baza
valorii de înregistrare în evidenţa contabilă.

Articolul 147

În cazul în care nu este vinovată o anumită persoană de producerea pagubei respective şi paguba
trebuie suportată din cheltuielile instituţiei şi recuperată eventual de la instituţia de asigurare, în cazul în
care bunul a fost asigurat, evaluarea pagubei în cauză se face la un preţ care va fi egal cu cel înscris în
evidenţa contabilă, dacă reparaţia s-a efectuat în regie proprie.

Articolul 148
Comisia sau, după caz, persoana care efectuează cercetarea administrativă este obligată să stabilească
valoarea reală a pagubelor, indicând în documentele de cercetare, în toate cazurile, dispoziţia legală pe
care se întemeiază evaluarea pagubelor şi, pentru fiecare bun care face obiectul pagubei, baza legală a
preţului luat în calcul.

Articolul 149

După stabilirea pagubelor, comisia sau, după caz, persoana care efectuează cercetarea administrativă va
anexa la procesul-verbal întocmit toate calculele efectuate, precum şi documentele care fundamentează
preţurile şi tarifele legale folosite, gradul legal de uzură şi altele asemenea.

Articolul 150

Procedurile privind stabilirea răspunderii materiale iniţiate înainte de data intrării în vigoare a
prezentelor instrucţiuni se finalizează potrivit reglementărilor în vigoare la data iniţierii acestora.
LEGE nr. 98 din 19 mai 2016

privind achizițiile publice

Capitolul I Dispoziții generale

Secţiunea 1 Obiect, scop și principii

Articolul 1

Prezenta lege reglementează modul de realizare a achizițiilor publice, procedurile de atribuire a

contractelor de achiziție publică și de organizare a concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile
specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, precum și anumite
aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziție publică.

Articolul 2

(1) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziționarea de
bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială.

(2) Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării concursurilor de
soluții sunt:

a) nediscriminarea;

b) tratamentul egal;

c) recunoașterea reciprocă;

d) transparența;

e) proporționalitatea;

f) asumarea răspunderii.

Secţiunea a 2-a Definiții

Articolul 3

(1) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) abatere profesională - orice comportament culpabil care afectează credibilitatea profesională a

operatorului economic în cauză, cum ar fi încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, săvârșite
cu intenție sau din culpă gravă, inclusiv încălcări ale normelor de deontologie în sensul strict al profesiei
căreia îi aparține acest operator;

b) achiziție sau achiziție publică - achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui
contract de achiziție publică de către una ori mai multe autorități contractante de la operatori economici
desemnați de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu
realizării unui interes public;

c) acord-cadru - acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități contractante și unul
ori mai mulți operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează
contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce
privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere;

d) activități de achiziție auxiliare - activități care constau în furnizarea de asistență și suport pentru
activitățile de achiziție, în special infrastructura tehnică care să permită autorităților contractante
atribuirea de contracte de achiziție publică sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări, produse ori
servicii, sau asistență și consiliere cu privire la desfășurarea ori structurarea procedurilor de achiziție
publică, sau pregătirea și administrarea procedurilor de atribuire în numele și în beneficiul autorității
contractante în cauză;

e) activități de achiziție centralizate - activitățile desfășurate de o unitate de achiziții centralizate în mod

permanent prin achiziția în nume propriu de produse și/sau servicii destinate unei/unor alte autorități
contractante, ori prin atribuirea de contracte de achiziție publică sau încheierea de acorduri-cadru
pentru lucrări, produse ori servicii în numele și pentru o altă/alte autoritate/autorități contractante;

f) anunț de intenție valabil în mod continuu - anunțul de intenție publicat de autoritatea contractantă ca
modalitate de inițiere a unei proceduri de atribuire pentru achiziția de servicii sociale ori alte servicii
specifice, prevăzute în anexa nr. 2, alternativă anunțului de participare, în cuprinsul căruia se face
referire în mod specific la categoriile de servicii care fac obiectul contractelor ce urmează să fie atribuite,
se indică faptul că respectivele contracte sunt atribuite fără publicarea ulterioară a unui anunț de
participare și se invită operatorii economici interesați să își exprime în scris interesul pentru participarea
la procedura de atribuire;

g) candidat - orice operator economic care a depus o solicitare de participare în cadrul unei proceduri de
licitație restrânsă, negociere competitivă, dialog competitiv sau parteneriat pentru inovare ori care a
fost invitat să participe la o procedură de negociere fără publicare prealabilă;

h) cerințe de etichetare - cerințele care trebuie să fie îndeplinite de lucrări, produse, servicii, procese sau
proceduri pentru a obține o anumită etichetă;

i) ciclu de viață - ansamblul etapelor succesive și/sau interdependente, care includ cercetarea și
dezvoltarea care urmează a fi efectuate, producția, comercializarea și condițiile acesteia, transportul,
utilizarea și întreținerea, pe toată durata existenței unui produs ori a unei lucrări sau a prestării unui
serviciu, de la achiziția materiilor prime ori generarea resurselor până la eliminare, curățarea
amplasamentului și încheierea serviciului sau a utilizării;

j) concursuri de soluții - procedurile care permit autorității contractante să achiziționeze, în special în

domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, al arhitecturii și ingineriei sau al prelucrării datelor, un
plan ori un proiect selectat de un juriu pe baze concurențiale, cu sau fără acordarea de premii;
k) construcție - rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții de clădiri sau lucrări de geniu civil, care
poate îndeplini prin el însuși o funcție economică sau tehnică;

l) contract de achiziție publică - contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ,
încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una ori mai multe autorități
contractante, care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;

m) contract de achiziție publică de lucrări - contractul de achiziție publică care are ca obiect: fie exclusiv
execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări în legătură cu una dintre activitățile prevăzute în
anexa nr. 1; fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția unei construcții; fie realizarea, prin
orice mijloace, a unei construcții care corespunde cerințelor stabilite de autoritatea contractantă care
exercită o influență determinantă asupra tipului sau proiectării construcției;

n) contract de achiziție publică de produse - contractul de achiziție publică care are ca obiect achiziția de
produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opțiune de cumpărare ori
prin orice alte modalități contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste
produse, indiferent dacă dobândește sau nu proprietatea asupra acestora; contractul de achiziție
publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări ori operațiuni de amplasare și de instalare;

o) contract de achiziție publică de servicii - contractul de achiziție publică care are ca obiect prestarea de
servicii, altele decât cele care fac obiectul unui contract de achiziție publică de lucrări potrivit lit. m);

p) contract pe termen lung - contractul de achiziție publică încheiat pe o durată de cel puțin 5 ani care
cuprinde durata de execuție a lucrărilor ori a construcției, dacă acesta are o componentă care constă în
execuție de lucrări ori a unei construcții, precum și durata de prestare a serviciilor, stabilite astfel încât
contractantul să obțină un profit rezonabil;

q) contractant - orice operator economic care este parte la un contract de achiziție publică;

r) CPV - nomenclatorul de referință în domeniul achizițiilor publice, adoptat prin Regulamentul (CE) nr.
2.195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun
privind achizițiile publice (CPV);

s) DUAE - documentul unic de achiziții european furnizat în format electronic prin utilizarea formatului
standard stabilit de Comisia Europeană, constând în declarația pe propria răspundere a operatorului
economic cu privire la îndeplinirea criteriilor de calificare și selecție;

t) e-Certis - sistemul electronic implementat și administrat de Comisia Europeană cuprinzând informații

privind certificate și alte documente justificative solicitate în mod obișnuit de autoritățile contractante în
cadrul procedurilor de atribuire;

u) etichetă - orice document, certificat sau atestare care confirmă că lucrări, produse, servicii, procese
sau proceduri îndeplinesc anumite cerințe;
v) evaluare tehnică europeană - evaluarea documentată a performanțelor unui produs pentru
construcții, în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale acestuia, în conformitate cu respectivul
document de evaluare european, astfel cum este definit în art. 2 pct. 12 din Regulamentul (UE) nr.
305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții
armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE
a Consiliului;

w) furnizor - entitatea care pune la dispoziția unui contractant produse, inclusiv servicii de instalare sau
amplasare a acestora, dacă este cazul, ori care prestează servicii către acesta, care nu are calitatea de
subcontractant;

x) furnizor de servicii de achiziție - o persoană de drept public sau de drept privat care oferă pe piață
activități de achiziție auxiliare;

y) document al achiziției - anunțul de participare, documentația de atribuire, precum și orice document

suplimentar emis de autoritatea contractantă sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie ori
stabili elemente ale achiziției sau ale procedurii de atribuire;

z) documentația de atribuire - documentul achiziției care cuprinde cerințele, criteriile, regulile și alte
informații necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu
privire la cerințe sau elemente ale achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii
de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice ori documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse,
formatele de prezentare a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile
generale aplicabile;

aa) inovare - realizarea unui produs, serviciu sau proces nou ori care este îmbunătățit în mod
semnificativ, inclusiv procese de producție sau de construcție, noi metode de comercializare ori noi
metode organizatorice în activitatea comercială, organizarea locului de muncă sau relațiile externe ale
organizației, printre altele, cu scopul de a contribui la soluționarea provocărilor societale sau de a sprijini
strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii;

bb) licitație electronică - procesul repetitiv desfășurat prin mijloace electronice după o evaluare inițială
completă a ofertelor, în cadrul căruia ofertanții au posibilitatea de a reduce prețurile prezentate și/sau
de a îmbunătăți alte valori ale unor elemente ale ofertei, care permite clasificarea ofertelor prin metode
automate de evaluare;

cc) liste oficiale - listele administrate de organismele competente, cuprinzând informații cu privire la
operatorii economici înscriși pe liste și care reprezintă un mijloc de dovadă a îndeplinirii cerințelor de
calificare și selecție prevăzute în liste;

dd) lot - fiecare parte din obiectul contractului de achiziție publică, obiect care este divizat pentru a
adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine
nevoilor autorității contractante, precum și capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze
calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul
contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate
cu diferitele faze ulterioare ale proiectului;

ee) lucrări de geniu civil - lucrările de construcții prevăzute în cadrul claselor 45.21, 45.23, 45.24 și 45.25
din anexa nr. 1, cu excepția celor care au ca obiect construcția de clădiri;

ee^1) mecanism informatic pentru proceduri simplificate - facilitate tehnică implementată în SEAP
pentru derularea procedurilor simplificate;

(la 13-07-2020, Alineatul (1) din Articolul 3 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 1,
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 114 din 9 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
614 din 13 iulie 2020 )

ff) mijloace electronice - echipamente electronice de procesare, inclusiv compresie digitală, și stocare a
datelor emise, transmise și recepționate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace
electromagnetice;

gg) ofertant - orice operator economic care a depus o ofertă în cadrul unei proceduri de atribuire;

hh) ofertă - actul juridic prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja din punct de
vedere juridic într-un contract de achiziție publică. Oferta cuprinde propunerea financiară, propunerea
tehnică, precum și alte documente stabilite prin documentația de atribuire;

ii) ofertă alternativă - oferta care respectă cerințele minime și eventualele cerințe specifice prevăzute în
documentele achiziției, dar care propune o soluție diferită într-o măsură mai mare sau mai mică;

jj) operator economic - orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori
asociere de astfel de persoane, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe
dintre aceste entități, care oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări, furnizarea de produse ori
prestarea de servicii, și care este/sunt stabilită/stabilite în:

(i) un stat membru al Uniunii Europene;

(ii) un stat membru al Spațiului Economic European (SEE);

(iii) țări terțe care au ratificat Acordul privind Achizițiile Publice al Organizației Mondiale a Comerțului
(AAP), în măsura în care contractul de achiziție publică atribuit intră sub incidența anexelor 1, 2, 4 și 5, 6
și 7 la Apendicele I al Uniunii Europene la acordul respectiv;

(iv) țări terțe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană;

(v) țări terțe care nu intră sub incidența pct. (iii), dar care sunt semnatare ale altor acorduri
internaționale prin care Uniunea Europeană este obligată să acorde accesul liber la piața în domeniul
achizițiilor publice;
(la 05-04-2021, Litera jj) din Alineatul (1) , Articolul 3 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost modificată de
Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 25 din 31 martie 2021, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 346 din 05 aprilie 2021 )

kk) parteneriat pentru inovare - procedura de atribuire utilizată de autoritatea contractantă pentru
dezvoltarea și achiziția ulterioară a unui produs, serviciu sau a unor lucrări inovatoare, în condițiile în
care soluțiile disponibile pe piață la un anumit moment nu satisfac necesitățile autorității contractante;

ll) persoane cu funcții de decizie - conducătorul autorității contractante, membrii organelor decizionale
ale autorității contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum și orice alte persoane din
cadrul autorității contractante ce pot influența conținutul documentelor achiziției și/sau desfășurarea
procedurii de atribuire;

mm) referință tehnică - orice specificație elaborată de organismele europene de standardizare, alta
decât standardele europene sau alte organizații care au activități de standardizare la care România este
parte, în conformitate cu proceduri adaptate în funcție de evoluția cerințelor pieței;

nn) Sistemul electronic de achiziții publice, denumit în continuare SEAP - desemnează sistemul
informatic de utilitate publică, accesibil prin internet la o adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării prin
mijloace electronice a procedurilor de atribuire și în scopul publicării anunțurilor la nivel național;

oo) scris(ă) sau în scris - orice ansamblu de cuvinte sau cifre care poate fi citit, reprodus și comunicat
ulterior, inclusiv informații transmise și stocate prin mijloace electronice;

pp) sistem dinamic de achiziții - procesul de achiziție organizat în integralitate prin mijloace electronice
și deschis, pe întreaga sa perioadă de valabilitate, oricărui operator economic care îndeplinește criteriile
de calificare și selecție, pentru achiziții de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piață
satisfac necesitățile autorității contractante;

qq) solicitare de participare - solicitarea transmisă de operatorul economic împreună cu documentele

necesare în vederea îndeplinirii cerințelor de calificare în prima etapă în cadrul unei proceduri de licitație
restrânsă, negociere competitivă, dialog competitiv sau parteneriat pentru inovare;

rr) specificații tehnice - cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs,
serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității
autorității contractante;

ss) specificație tehnică comună - o specificație tehnică în domeniul tehnologiei informației și

comunicațiilor elaborată în conformitate cu articolele 13 și 14 din Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de
modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE,
95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului
European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr.
1.673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului;
tt) standard - o specificație tehnică adoptată ca standard internațional, standard european sau standard
național de către un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, care
nu este obligatorie;

uu) standard european - un standard adoptat de o organizație de standardizare europeană, care este
pus la dispoziția publicului;

vv) standard internațional - un standard adoptat de un organism de standardizare internațional, care

este pus la dispoziția publicului;

ww) standard național - un standard adoptat de un organism de standardizare național, care este pus la
dispoziția publicului;

xx) stat membru - orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European;

yy) subcontractant/subantreprenor - orice operator economic care nu este parte a unui contract de
achiziție publică și care execută anumite părți ori elemente ale lucrărilor/serviciilor, răspunzând în fața
contractantului de organizarea și derularea tuturor etapelor necesare în acest scop. Punerea la
dispoziție a unui utilaj sau furnizarea de materiale/bunuri în cadrul unui contract de achiziție publică nu
este considerată subcontractare în sensul prezentei legi;

(la 30-08-2021, Litera yy) din Alineatul (1) , Articolul 3 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost modificată de
Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA nr. 3 din 25 august 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 821
din 27 august 2021 )

zz) TFUE - Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

aaa) Tratate - Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

bbb) unitate de achiziții centralizate - o autoritate contractantă care furnizează activități de achiziție
centralizate și, după caz, activități de achiziție auxiliare;

ccc) unitate operațională separată - structură din cadrul autorității contractante, separată din punct de
vedere tehnic, geografic sau organizatoric de alte structuri ale autorității contractante;

ddd) zile - zile calendaristice, cu excepția cazurilor în care se prevede expres că sunt zile lucrătoare.

(2) Termenele prevăzute în cuprinsul prezentei legi se calculează conform următoarelor reguli:

a) la calculul unui termen exprimat în zile, luni sau ani de la un anumit eveniment ori act sau acțiune,
data la care se produce respectivul eveniment, act ori acțiune nu se ia în considerare;

b) cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor lit. a) și d), termenul exprimat în zile începe să curgă
la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a
termenului;
c) cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor lit. a) și d), termenul exprimat în luni sau ani începe
să curgă la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a zilei
care reprezintă ziua din ultima lună sau an corespunzătoare zilei în care a început să curgă termenul;
dacă, în cazul termenului exprimat în luni sau ani, în luna în care se încheie termenul nu există o zi
corespunzătoare zilei în care a început să curgă termenul, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a
ultimei zile a lunii respective;

d) dacă ultima zi a unui termen exprimat în zile, luni sau ani este o zi de sărbătoare legală, duminică sau
sâmbătă, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare;

e) la calculul unui termen exprimat în zile lucrătoare se aplică în mod corespunzător dispozițiile lit. a), b)
și d), cu deosebirea că zilele nelucrătoare din cadrul termenului nu se iau în considerare.

Secţiunea a 3-a Autorități contractante

Articolul 4

(1) Au calitatea de autoritate contractantă în sensul prezentei legi:

a) autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componența acestora
care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competențe în domeniul
achizițiilor publice;

b) organismele de drept public;

c) asocierile formate de una sau mai multe autorități contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b).

(la 22-12-2017, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 4 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I a fost modificată de
Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 107 din 20 decembrie 2017, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1022 din 22 decembrie 2017 )

(2) Prin organisme de drept public în sensul alin. (1) lit. b) se înțelege orice entități, altele decât cele
prevăzute la alin. (1) lit. a) care, indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în mod
cumulativ următoarele condiții:

a) sunt înființate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial;

b) au personalitate juridică;

c) sunt finanțate, în majoritate, de către entități dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau de către alte
organisme de drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul
unei entități dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult
de jumătate din membrii consiliului de administrație/organului de conducere sau de supraveghere sunt
numiți de către o entitate dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) ori de către un alt organism de drept
public.
(3) Se consideră că nevoile de interes general, prevăzute la alin. (2) lit. a), au caracter industrial sau
comercial, dacă entitatea înființată, în condițiile legii, de către o autoritate contractantă îndeplinește în
mod cumulativ următoarele condiții:

a) funcționează în condiții normale de piață;

b) urmărește obținerea unui profit;

c) suportă pierderile care rezultă din exercitarea activității sale.

LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004 (**republicată**)

privind regimul armelor, componentelor esențiale și al munițiilor*)

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 10 iunie 2014

Notă

**) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12
noiembrie 2012 și rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu
modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 295/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 17 noiembrie
2011 și a mai fost modificată prin Legea nr. 288/2011 pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. d) din Legea
nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 892 din 16 decembrie 2011.

Notă

*) Potrivit pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 1 noiembrie 2019, în tot cuprinsul Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, sintagma ,,arme și muniții“ se înlocuiește cu
sintagma ,,arme, componente esențiale și muniții“, cu excepția art. 2 pct. II, subpct. 1, 2 și 3, art. 72, 74
și anexa la lege. Înlocuirea sintagmei s-a realizat direct în textul prezentei formei consolidate.

Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Domeniul de reglementare
(1) Prezenta lege stabilește categoriile de arme, componente esențiale și muniții, precum și condițiile în
care deținerea, portul, folosirea și operațiunile cu aceste arme, componente esențiale și muniții sunt
permise pe teritoriul României.

(2) Prevederile prezentei legi nu se aplică:

a) operațiunilor cu arme, componente esențiale și muniții efectuate de către instituțiile publice cu

atribuții în domeniul apărării, securității naționale și ordinii publice și operațiunilor ce au ca destinatar
final aceste instituții;

b) operațiunilor reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de

control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare, republicată.

(la 04-11-2019, Alineatul (2) din Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei legi, definițiile și categoriile armelor, componentelor esențiale, munițiilor,

persoanelor și documentelor sunt:

I. Definiții generale

1. arma - orice obiect sau dispozitiv a cărui funcționare determină aruncarea unuia sau mai multor
proiectile, substanțe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăștierea de gaze
nocive, iritante sau de neutralizare, în măsura în care se regăsește în una dintre categoriile prevăzute în
anexă;

2. arma de foc - orice armă portabilă cu țeavă care poate arunca, este concepută să arunce sau poate fi
transformată să arunce alice, un glonț ori un proiectil prin acțiunea unui combustibil de propulsie; se
consideră că un obiect poate fi transformat pentru a arunca o alice, un glonț sau un proiectil prin
acțiunea unui combustibil de propulsie dacă are aspectul unei arme de foc și, ca urmare a construcției
sale sau a materialului din care este confecționat, poate fi transformat în acest scop; în înțelesul
prezentei legi, nu sunt incluse în definiția armelor de foc armele prevăzute în categoriile D și E din anexă;

3. Abrogat.

(la 04-11-2019, Punctul 3. din Punctul I. , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I
din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

4. componentă esențială - țeava, frema, cutia mecanismelor, după caz, superioară sau inferioară,
manșonul mobil, cilindrul, cap închizător sau închizător, care, în calitate de obiecte separate, sunt
incluse în categoria armelor de foc pe care sunt montate sau sunt concepute să se monteze;
(la 04-11-2019, Punctul 4. din Punctul I. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I
din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

5. muniția - muniția completă sau componentele acesteia, inclusiv tubul cartuș, capsele de inițiere,
pulberea, gloanțele sau proiectilele, care sunt folosite într-o armă de foc, cu condiția ca aceste
componente să facă ele însele obiectul unei autorizații;

(la 04-11-2019, Punctul 5. din Punctul I. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I
din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

5^1. pachete de muniție - cea mai mică unitate de ambalare de muniție completă;

(la 04-11-2019, Punctul I. din Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA
nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

5^2. muniție cu proiectile perforante - muniție de utilitate militară, cu proiectile blindate care au nucleu
dur perforant;

(la 04-11-2019, Punctul I. din Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA
nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

5^3. muniție cu proiectile explozive - muniție de utilitate militară, cu proiectile conținând o încărcătură
care explodează în timpul impactului;

(la 04-11-2019, Punctul I. din Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA
nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

5^4. muniție cu proiectile incendiare - muniție militară, cu proiectile conținând un amestec chimic
inflamabil la contactul cu aerul sau în momentul impactului;

(la 04-11-2019, Punctul I. din Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA
nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

6. operațiuni cu arme, componente esențiale și muniții - producerea, confecționarea, asamblarea,

intermedierea, modificarea, prelucrarea, repararea, experimentarea, vânzarea, cumpărarea, închirierea,
schimbul, donația, comodatul, sponsorizarea, importul, exportul, transportul, tranzitul, transferul,
transbordarea, depozitarea, casarea și distrugerea armelor de foc, a componentelor esențiale și a
munițiilor pentru acestea;

(la 04-11-2019, sintagma: piese a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(la 04-11-2019, sintagma: pieselor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )
7. uz de armă - executarea tragerii cu o armă;

8. urmărire - urmărirea sistematică a armelor de foc și, atunci când este posibil, a componentelor
esențiale și a muniției pentru acestea, de la fabricant până la cumpărător, pentru a sprijini autoritățile
competente în procesul de detectare, investigare și analizare a fabricării ilicite și a traficului ilicit.

(la 04-11-2019, sintagma: pieselor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

9. muzeu - instituție de cultură, astfel cum este definită la art. 2 lit. a) din Legea muzeelor și a colecțiilor
publice nr. 311/2003, republicată, care achiziționează, conservă, cercetează și expune arme de foc,
componente esențiale sau muniție în scopuri istorice, culturale, științifice, tehnice, educaționale, de
patrimoniu sau de divertisment și care este recunoscută în condițiile legii;

(la 04-11-2019, Punctul I. din Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA
nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

10. stat membru - stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau Confederația
Elvețiană.

(la 04-11-2019, Punctul I. din Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA
nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

II. Categorii de arme, componente esențiale și muniții

1. arme și muniții interzise - armele și munițiile prevăzute în categoria A din anexă, a căror procurare,
deținere, port și folosire sunt interzise persoanelor fizice și juridice, cu excepția colecționarilor de arme,
în cazul armelor din categoria A pct. 6 și 7 din anexă, precum și a instituțiilor publice care au competențe
în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, a unităților aflate în subordonarea sau
coordonarea acestora, înființate prin acte normative, a muzeelor, a armurierilor autorizați,
colecționarilor de arme, precum și a companiilor naționale și societăților reglementate de Legea
societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, constituite prin acte
normative în vederea producerii acestui tip de armament și muniție;

(la 04-11-2019, Punctul 1. din Punctul II. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I
din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

2. arme și muniții letale - armele și munițiile prevăzute în categoria B din anexă, prin a căror utilizare se
poate cauza moartea persoanelor;

(la 04-11-2019, Punctul 2. din Punctul II. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I
din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )
3. arme și muniții neletale - armele și munițiile destinate pentru un scop utilitar sau pentru agrement,
confecționate astfel încât, prin utilizarea lor, să nu se cauzeze moartea persoanelor;

(la 04-11-2019, Punctul 3. din Punctul II. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I
din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

4. arme și muniții cu potențial letal - armele și munițiile prevăzute în categoria C din anexă, prin a căror
utilizare se poate cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor; sunt asimilate acestei categorii și
armele vechi. Se prezumă că arma poate avea potențial letal atunci când este folosită asupra unei
persoane de la o distanță mai mică de 5 metri sau când se execută foc de armă asupra organelor vitale
ale persoanei, în special spre zona capului.

(la 04-11-2019, Punctul 3. din Punctul II. , Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 7, Articolul I
din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

III. Clasificarea armelor din punct de vedere al destinației

1. arme militare - arme destinate uzului militar;

2. arme de apărare și pază - arme de foc scurte, recunoscute în condițiile prevăzute de lege, destinate să
asigure apărarea vieții, integrității și libertății persoanelor fizice, precum și a bunurilor aparținând
persoanelor fizice sau juridice;

3. arme de autoapărare - arme scurte, cu potențial letal, special confecționate pentru a împrăștia gaze
nocive, iritante, de neutralizare sau proiectile din cauciuc, în scop de autoapărare;

(la 04-11-2019, Punctul 3. din Punctul III. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I
din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

4. arme de tir - arme destinate practicării tirului sportiv, recunoscute în condițiile prevăzute de lege;

5. arme de vânătoare - arme destinate practicării vânătorii, cu una sau mai multe țevi, care folosesc
muniție cu glonț sau/și cu alice, recunoscute în condițiile prevăzute de lege;

6. arme utilitare - arme destinate să asigure desfășurarea corespunzătoare a unor activități din
domeniile cinematografic, teatral, artistic, sportiv, cultural, industrial, agricol, piscicol, medico-veterinar,
al protecției mediului și protecției împotriva dăunătorilor, precum și desfășurarea de către societățile
specializate de pază și protecție a activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și a
transporturilor de bunuri și valori, respectiv a activităților de protecție a persoanelor;

7. arme și dispozitive de agrement - arme și dispozitive neletale, construite pe principii asemănătoare

armelor care nu folosesc muniții, ce aruncă proiectile nemetalice și sunt destinate a fi folosite atât în
scop recreativ, cât și în cadrul competițiilor sportive; sunt incluse în această categorie și arcurile;
8. replici de arme tip airsoft - replici după arme și dispozitive militare reale, la scară 1/1, cu mecanism
electric, mecanic sau pe bază de gaz neiritant, construite pe principii asemănătoare armelor, care nu
folosesc muniții, ce aruncă proiectile nemetalice;

9. dispozitive paintball - dispozitive neletale cu mecanism pe bază de gaz sau mecanic, care aruncă
proiectile sferice nemetalice umplute cu vopsea;

10. arme de asomare - arme utilitare, folosite pentru imobilizarea animalelor, prin supunerea acestora la
un șoc mecanic, în scopul sacrificării ulterioare;

11. arme cu destinație industrială - arme de foc utilitare, semiautomate, destinate unui scop industrial
de uz civil și care au aparența unei arme de foc automate;

12. arme cu tranchilizante - arme utilitare destinate imobilizării animalelor prin injectarea de substanțe
tranchilizante;

13. arme de foc dezactivate - arme de foc care au fost făcute definitiv improprii folosirii, prin
dezactivare, asigurându-se că toate componentele esențiale ale armei de foc în cauză au devenit
definitiv nefuncționale și imposibil de demontat, înlocuit sau modificat, într-un mod care să nu permită
în niciun fel reactivarea armei de foc;

(la 04-11-2019, Punctul 13. din Punctul III. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul
I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

14. arme de colecție - armele destinate a fi piese de muzeu, precum și armele, aflate sau nu în stare de
funcționare, care constituie rarități sau care au valoare istorică, artistică, științifică ori documentară;

14^1. arme comemorative - armele de colecție fabricate într-un număr limitat cu ocazia împlinirii a cel
puțin 50 de ani de la apariția modelului ori arme fabricate în vederea aniversării unor evenimente
istorice semnificative, atestate în acest sens prin emiterea unui certificat de către producător;

(la 04-11-2019, Punctul III. din Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA
nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

15. arme vechi - arme letale produse până în anul 1899 inclusiv sau reproduceri ale acestora, destinate
să fie păstrate în colecții;

16. arme de spectacol și arme acustice - arme de foc transformate cu scopul specific de a fi utilizate în
mod exclusiv pentru a trage gloanțe oarbe, de exemplu în reprezentații teatrale, sesiuni fotografice,
filme și înregistrări de televiziune, reconstituirea unor evenimente istorice, parade, evenimente sportive
și instruire;

(la 04-11-2019, Punctul 16. din Punctul III. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 10,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )
17. arme de alarmă și arme de semnalizare - dispozitive care sunt proiectate numai pentru a trage
gloanțe oarbe sau cartușe pirotehnice de semnalizare sau pentru a expulza substanțe iritante sau alte
substanțe active, care îndeplinesc condițiile de siguranță a tragerii și prezintă garanția că nu pot fi
transformate pentru a expulza o alice, un glonț sau un proiectil prin acțiunea unui combustibil de
propulsie.

(la 04-11-2019, Punctul III. din Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 11, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

IV. Clasificarea armelor din punct de vedere constructiv

1. arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune - arme care, pentru aruncarea proiectilului, folosesc
forța de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate într-o butelie-recipient;

2. arme de foc scurte - arme de foc a căror țeavă nu depășește 30 cm sau a căror lungime totală nu
depășește 60 cm;

3. arme de foc lungi - arme de foc a căror lungime a țevii sau lungime totală depășește dimensiunile
armelor de foc scurte;

4. arme de foc automate - arme de foc care, după fiecare cartuș tras, se reîncarcă automat și trag o serie
de mai multe cartușe prin apăsarea continuă pe trăgaci;

5. arme de foc semiautomate - arme de foc care, după fiecare cartuș tras, se reîncarcă automat, dar nu
pot trage o serie de mai multe cartușe prin apăsarea continuă pe trăgaci;

6. arme de foc cu repetiție - arme de foc care, după fiecare foc tras, se reîncarcă manual, prin
introducerea pe țeavă a unui cartuș preluat din încărcător prin intermediul unui mecanism;

7. arme de foc cu o singură lovitură - armă de foc fără încărcător, care este încărcată după fiecare
tragere prin introducerea manuală a cartușului în camera de încărcare sau într-un lăcaș special prevăzut
la intrarea în țeavă;

8. arme albe cu lamă - armă care îndeplinește următoarele criterii:

a) lama este fie solidară cu mânerul, fie echipată cu un sistem ce îi permite să facă corp comun cu
mânerul său;

b) are tăiș dublu pe toată lungimea sa;

c) lungimea este mai mare de 15 cm;

d) lățimea este mai mare sau egală cu 0,4 cm;

e) are un mâner prevăzut cu gardă.

V. Categorii de persoane
1. vânător - persoana fizică care a obținut calitatea de vânător și practică vânătoarea, în condițiile Legii
vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare;

2. colecționar de arme - orice persoană fizică sau juridică care se ocupă cu colectarea și conservarea
armelor de foc, a componentelor esențiale sau a muniției în scopuri istorice, culturale, științifice,
tehnice, educaționale sau de patrimoniu și care a dobândit, în condițiile legii, un atestat de colecționar;

(la 04-11-2019, Punctul 2. din Punctul V. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 12, Articolul
I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

3. federațiile sportive naționale de specialitate - structuri sportive de interes național, constituite, în

condițiile legii, prin asocierea cluburilor sportive și asociațiilor județene și ale municipiului București, pe
ramuri de sport, care pentru desfășurarea probelor sportive, conform statutului lor, folosesc arme cu
destinația tir;

4. sportivi de tir - sportivii legitimați la cluburi sportive care au dobândit certificat de identitate sportivă,
eliberat de Ministerul Tineretului și Sportului, și sunt afiliate la federațiile sportive naționale de
specialitate;

5. sportiv de tir categoria I - sportivul care îndeplinește în fiecare an baremele cifrice stabilite și aprobate
de federațiile sportive de specialitate;

6. antrenor de tir - persoana care a absolvit cursurile școlii de antrenori și certifică acest fapt prin
diplomă sau carnet de antrenor;

7. instructor în poligonul de tragere - persoana care desfășoară activități de instruire, îndrumare și

supraveghere a tragerilor efectuate în poligoanele autorizate și care a dobândit, în condițiile legii, un
atestat de instructor în poligonul de tragere;

8. armurier - orice persoană fizică sau juridică autorizată, în condițiile prezentei legi, a cărei activitate
constă, integral sau parțial, în fabricarea, comerțul, schimbul, închirierea, repararea, modificarea sau
transformarea armelor de foc sau a componentelor esențiale ori în fabricarea, comerțul, schimbul,
modificarea sau conversia muniției;

(la 04-11-2019, Punctul 8. din Punctul V. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 12, Articolul
I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

9. intermediar - orice persoană fizică sau juridică, cu excepția armurierilor, autorizată, în condițiile
prezentei legi, a cărei activitate constă, integral sau parțial, în negocierea sau realizarea de tranzacții
pentru achiziționarea, vânzarea sau furnizarea de arme de foc, de componente esențiale ale acestora
sau de muniție ori în realizarea transferului de arme de foc, de componente esențiale sau de muniție pe
teritoriul unui stat membru, dintr-un stat membru în altul, dintr-un stat membru către o țară terță sau
dintr-o țară terță către un stat membru;
(la 04-11-2019, Punctul 9. din Punctul V. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 12, Articolul
I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

10. rezident al unui stat membru - cetățean al unui stat membru sau membrul de familie al acestuia care
își exercită dreptul la liberă circulație și rezidență pe teritoriul unui stat membru, precum și titularul unui
document care atestă dreptul de rezidență al acestuia pe teritoriul unui stat membru.

(la 04-11-2019, sintagma: stat membru al Uniunii Europene a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

VI. Tipuri de documente

1. permis de armă - documentul emis, în condițiile legii, de autoritatea competentă, prin care o
persoană fizică dovedește dreptul de a deține și, după caz, de a purta și folosi arme letale sau arme
neletale supuse autorizării, ale căror tip, marcă, serie și calibru sunt înscrise în acest document, precum
și muniția aferentă;

2. pașaport european pentru arme de foc - documentul emis la cerere, în condițiile legii, de autoritatea
competentă, care conferă titularului dreptul de a circula pe teritoriile statelor membre împreună cu
armele înscrise în acest document, numai în măsura în care deținerea, portul și folosirea acestor arme
este permisă în statul în care urmează să călătorească sau, după caz, dacă este autorizat de autoritățile
competente ale acelui stat să introducă pe teritoriul său armele respective;

(la 04-11-2019, Punctul 2. din Punctul VI. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 13, Articolul
I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

3. certificat de deținător - documentul emis, în condițiile legii, de autoritatea competentă, prin care se
dovedește faptul că titularul acestuia a îndeplinit procedura legală de înregistrare a armelor neletale la
această autoritate, cu excepția armelor neletale supuse autorizării;

4. ordin de serviciu - documentul eliberat de persoana juridică autorizată să dețină și să folosească arme,
prin care se acordă persoanei angajate pe bază de contract de muncă, precum și studenților de la
instituțiile de învățământ superior cu profil cinegetic dreptul de a purta și folosi arma și muniția
corespunzătoare, înscrise în acest document, în timpul și pentru executarea sarcinilor de serviciu;

5. permis de transfer al armelor - document eliberat de autoritățile române competente, prin care se
permite efectuarea unei operațiuni de transfer de arme și muniții de pe teritoriul României către un stat
membru;

(la 04-11-2019, Punctul 5. din Punctul VI. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 13, Articolul
I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )
6. autorizație de transfer fără acord prealabil - documentul eliberat de autoritățile competente române
ori ale unui stat membru de expediție, prin care se permite unui armurier sau intermediar să efectueze,
pentru o anumită perioadă de timp, operațiuni de transfer al armelor, pieselor și munițiilor către un
armurier sau intermediar stabilit într-un alt stat membru, în care nu este necesar un acord prealabil al
autorităților competente pentru fiecare operațiune sau, după caz, pentru tipurile de arme care fac
obiectul transferului;

(la 04-11-2019, Punctul 6. din Punctul VI. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 13, Articolul
I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

7. acord prealabil - documentul eliberat de autoritățile competente române, prin care se permite
efectuarea unei operațiuni de transfer al armelor și munițiilor pe teritoriul României, ori de către statul
membru de destinație, prin care se permite efectuarea unei operațiuni de transfer al armelor, pieselor și
munițiilor pe teritoriul său;

(la 04-11-2019, Punctul 7. din Punctul VI. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 13, Articolul
I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

8. aviz de import/export - documentul eliberat de autoritățile române competente, prin care se permite
efectuarea unei operațiuni de transfer al armelor, pieselor și munițiilor pe/de pe teritoriul României
dintr-un/către un stat care nu este membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau
Confederația Elvețiană.

(la 04-11-2019, Punctul 8. din Punctul VI. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 13, Articolul
I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

Articolul 3

Autoritatea competentă

Poliția Română este autoritatea competentă care exercită controlul privind deținerea, portul și folosirea
armelor, componentelor esențiale și munițiilor, precum și cu privire la operațiunile cu arme,
componente esențiale și muniții, în condițiile prezentei legi.

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(la 04-11-2019, sintagma: arme și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din
31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 4

Aspecte generale privind regimul armelor

(1) Armele din categoria A din anexă pot fi deținute și folosite numai de către instituțiile publice cu
atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

(la 04-11-2019, sintagma: siguranței naționale a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196
din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(2) Armele letale din categoria B din anexă pot fi deținute sau, după caz, purtate și folosite de
persoanele fizice numai în baza permisului de armă, iar de către persoanele juridice pot fi deținute și
folosite numai în baza autorizației eliberate în condițiile prezentei legi.

(3) Armele neletale din categoriile C și D din anexă pot fi deținute și, după caz, purtate și folosite de
persoane fizice sau juridice, cu condiția îndeplinirii procedurilor de înregistrare ori autorizare a acestora,
după caz, la/de către autoritățile competente, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(4) Armele și dispozitivele neletale din categoria E din anexă pot fi deținute și, după caz, purtate și
folosite de către persoanele fizice și juridice, fără îndeplinirea procedurilor de înregistrare sau
autorizare, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(5) Forma și conținutul documentelor emise în temeiul prezentei legi se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.

(6) Evidența posesorilor de arme din categoriile B, C și D din anexă, a armelor deținute de aceștia,
precum și a documentelor prin care se acordă dreptul de a le deține, purta și folosi se ține de către
inspectoratele județene de poliție și de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, care
au eliberat aceste documente.

Articolul 5

Regimul armelor militare și al unor dispozitive destinate armelor letale

(1) Regimul deținerii, portului, utilizării și operațiunilor cu arme și dispozitive militare se stabilește prin
legi speciale.

(2) Sunt interzise procurarea, deținerea, portul, utilizarea, testarea, evaluarea, importul, exportul și
comercializarea de către persoane fizice sau juridice a următoarelor sisteme și dispozitive destinate
armelor:

(la 26-03-2017, Partea introductivă a Alineatului (2) din Articolul 5, Capitolul I a fost modificată de
Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 22 din 21 martie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202
din 23 martie 2017 )

a) sisteme de ochire care funcționează pe principiul laser;

b) sisteme de ochire pe timp de noapte;

c) dispozitive destinate sau adaptate diminuării zgomotului cauzat prin arderea unei încărcături.
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2):

a) instituțiile publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale;

b) persoanele juridice care produc sistemele și dispozitivele prevăzute la alin. (2) destinate, exclusiv,
pentru instituțiile publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale sau
pentru transferul către un alt stat membru ori exportul către un stat terț.

(la 04-11-2019, sintagma: stat membru al Uniunii Europene a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(la 26-03-2017, Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 22
din 21 martie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 23 martie 2017 )

Articolul 6

Condiții generale privind deținerea armelor

(1) Orice persoană fizică sau juridică ce îndeplinește condițiile prevăzute de lege are dreptul să dețină la
domiciliul, reședința, sediul sau punctul de lucru arme, componente esențiale și muniții.

(2) Persoanele fizice și juridice care au dreptul să dețină, să poarte, să folosească sau, după caz, să
desfășoare operațiuni cu arme din categoriile B, C și D din anexă, componente esențiale și muniții
corespunzătoare sunt obligate să permită controlul armelor, componentelor esențiale și munițiilor
deținute, la solicitarea organelor de poliție, și să asigure securitatea acestora. Condițiile de asigurare a
securității acestor arme se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(la 04-11-2019, sintagma: piese a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(3) Armele pentru care s-a acordat doar dreptul de deținere pot fi transferate de proprietarul lor în alt
spațiu decât cel menționat în documente numai cu acordul scris al poliției, în conformitate cu procedura
care va fi reglementată prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(4) Armele de foc lungi, letale, a căror muniție dezvoltă o energie cinetică la gura țevii ce depășește
10.000 de Jouli, pot fi procurate doar în vederea deținerii, numai ca arme de foc cu destinația colecție.

(la 04-11-2019, Articolul 6 din Capitolul I a fost completat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 196 din
31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 7

Principalele obligații ale deținătorilor armelor

(1) Deținătorii armelor letale sau neletale sunt obligați să anunțe de îndată, dar nu mai târziu de 24 de
ore, cel mai apropiat organ de poliție despre dispariția, pierderea sau furtul acestor arme.

(1^1) Deținătorii de arme letale și neletale supuse autorizării sunt obligați să se supună examenului
psihologic și/sau medical, la solicitarea expresă a structurilor de poliție competente, în situația în care
acestea constată motivat că există indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea
examinării psihologice și medicale, în vederea menținerii autorizării pentru a deține sau, după caz, a
purta și a folosi arme, componente esențiale și muniții letale sau neletale supuse autorizării.

(la 14-01-2016, Alin. (1^1) al art. 7 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(1^2) Deținătorii de arme letale și neletale supuse autorizării sunt obligați să se supună examenului
psihologic și/sau medical, la recomandarea expresă a medicului și/sau a psihologului, adresată
autorității competente, în situația în care în urma examenelor sau intervențiilor medicale/psihologice
curente constată indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării
psihologice și medicale, în vederea menținerii autorizării pentru a deține sau, după caz, a purta și a folosi
arme, componente esențiale și muniții letale sau neletale supuse autorizării.

(la 14-01-2016, Alin. (1^2) al art. 7 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(2) Este interzisă înstrăinarea de către titular a autorizației de procurare a armei, a certificatului de
deținător și a permisului de armă, cu excepția situației în care documentul este depus la organul de
poliție competent.

Articolul 8

Regimul juridic al armelor deținute ilegal sau al căror deținător nu este cunoscut ori a decedat

(1) Persoana care ia cunoștință despre existența unei arme militare, a unei arme letale, a unei arme
neletale ori a munițiilor deținute ilegal, pierdute sau abandonate este obligată să anunțe de îndată cel
mai apropiat organ de poliție.

(2) Persoana care găsește o armă militară, o armă letală, o armă neletală ori muniții este obligată să le
predea sau să anunțe de îndată cel mai apropiat organ de poliție.

(3) Rudele sau persoanele care locuiesc împreună cu o persoană ce deține în mod legal arme ori muniții
au obligația ca, în cazul în care deținătorul a decedat sau este declarat dispărut, să anunțe cea mai
apropiată unitate de poliție și să depună armele, componentele esențiale și munițiile respective la cel
mai apropiat armurier, în termen de 15 zile de la data decesului ori, după caz, a rămânerii definitive a
hotărârii judecătorești de declarare a dispariției.

Capitolul II Procurarea, înstrăinarea, deținerea, portul și folosirea armelor, componentelor esențiale și

munițiilor de către persoanele fizice
Secţiunea 1 Dispoziții generale

Articolul 9

Dreptul de procurare, deținere, port și folosire a armelor, componentelor esențiale și muniției

(1) Persoanele fizice care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pot procura, deține, purta și
folosi arme letale și arme neletale, precum și muniția corespunzătoare acestora.

(2) Pentru achiziționarea și deținerea de muniție și componente esențiale se aplică regimul achiziționării
și deținerii de arme de foc cărora acestea le sunt destinate.

(la 04-11-2019, Articolul 9 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 15, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(3) Sunt interzise procurarea, deținerea, folosirea, precum și efectuarea oricărei operațiuni cu
încărcătoare ce se pot monta pe arme de foc semiautomate cu percuție centrală sau cu repetiție, care:

a) pot conține mai mult de 20 de cartușe, în cazul armelor de foc scurte; sau

b) pot conține mai mult de 10 cartușe, în cazul armelor de foc cu țeavă lungă, prevăzute la categoria A
pct. 6 și 7 din anexă.

(la 04-11-2019, Articolul 9 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 15, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(4) Sunt exceptate de la prevederile alin. (3) instituțiile publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii
publice și securității naționale, persoanele juridice prevăzute la art. 100 alin. (2), operatorii economici
autorizați potrivit prevederilor Legii nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și
pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare,
muzeele și colecționarii de arme autorizați în condițiile legii.

(la 04-11-2019, Articolul 9 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 15, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(5) Muzeele pot procura arme de foc și încărcătoare prevăzute la categoria A din anexă, iar poligoanele
autorizate, federațiile naționale cu ramura de tir, cluburile sportive afiliate acestora și colecționarii de
arme pot procura arme de foc și încărcătoare, prevăzute la categoria A pct. 6 și 7 din anexă, numai de la
persoanele fizice și juridice autorizate pentru deținere și folosire în condițiile legii.

(la 04-11-2019, Articolul 9 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 15, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 10

Condiții generale privind exercitarea dreptului de procurare, respectiv deținere, port și folosire a
armelor
(1) Dreptul de procurare, de deținere sau, după caz, de port și folosire a armelor letale se dobândește de
la data emiterii de către autoritățile competente a autorizației de procurare a armei sau, după caz, a
permisului de armă.

(2) Dreptul de procurare, de deținere sau, după caz, de port și folosire a armelor neletale supuse
autorizării se dobândește de la data emiterii de către autoritățile competente a autorizației de procurare
a armei și, după caz, a permisului de armă.

(3) Armele neletale supuse notificării prealabile pot fi deținute, purtate și folosite numai după ce acestea
au fost înregistrate la autoritățile competente, în condițiile prezentei legi.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (2), persoanele care nu au împlinit 18 ani pot folosi arme de tir în
scopul practicării tirului sportiv, cu permisiunea părinților sau a tutorelui, în cadrul federațiilor naționale
de specialitate sau al cluburilor sportive afiliate acestora, sub supravegherea și îndrumarea antrenorilor
de tir.

(la 04-11-2019, Articolul 10 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 16, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 11

Documente care atestă dreptul de procurare, respectiv deținere, port și folosire a armelor

(1) Autorizația de procurare a armei, permisul de armă, atestatul de colecționar, autorizația temporară
de transport și folosire a armei, certificatul de deținător și pașaportul european pentru arme de foc se
eliberează de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, inspectoratele județene de
poliție în a căror rază teritorială își are domiciliul sau reședința solicitantul, precum și de către
Inspectoratul General al Poliției Române.

(2) Condițiile, precum și procedura de eliberare a atestatului de colecționar se stabilesc în normele

metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 12

Obligații generale ale titularului autorizației de procurare a armelor sau al permisului de armă

Titularul autorizației de procurare a armelor sau, după caz, al permisului de armă este obligat să anunțe
organul de poliție competent teritorial, în termen de 10 zile de la data când s-a ivit unul dintre
următoarele evenimente:

a) au intervenit orice fel de schimbări care necesită modificarea unor mențiuni corespunzătoare din
conținutul documentului;

b) au fost folosite în întregime spațiile destinate vizelor și mențiunilor din permisul de armă.

Secţiunea a 2-a Condiții cu privire la procurarea și înstrăinarea armelor letale, precum și a muniției
aferente de către persoanele fizice de cetățenie română
Articolul 13

Categoriile de persoane fizice care pot fi autorizate să procure arme letale

(1) Persoanele fizice de cetățenie română cu domiciliul sau reședința în România, care îndeplinesc
condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1), pot fi autorizate, la cerere, să procure arme letale.

(2) Armele de apărare și pază pot fi procurate numai de către următoarele categorii de persoane:

a) demnitarii, magistrații, diplomații, militarii și polițiștii, pe perioada cât sunt în activitate și după
încetarea activității, pensionare, trecerea în rezervă sau retragere, după caz, cu excepția situației în care
aceștia și-au pierdut calitatea din motive imputabile lor;

b) persoanele prevăzute de lege, care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității publice, pe
perioada în care au această calitate, cu excepția personalului de pază din cadrul societăților specializate
de pază;

c) persoanele incluse în programe de protecție a martorilor, pe perioada în care au această calitate.

(3) Vânătorii pot procura arme de vânătoare, precum și arme de tir, numai din categoria armelor lungi.

(4) Sportivii de tir categoria I, membrii loturilor naționale sau olimpice, antrenorii și instructorii în
poligonul de tragere pot procura pe perioada cât sunt în activitate numai arme de tir, cu excepția
situației în care aceștia și-au pierdut calitatea din motive imputabile lor.

(la 14-01-2016, Alin. (4) al art. 13 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(5) Colecționarii de arme pot procura, în condițiile stabilite în normele metodologice de aplicare a
prezentei legi:

a) arme de colecție, cu excepția celor prevăzute în categoria A pct. 1-5 și pct. 8-11 din anexă, precum și a
celor prevăzute în categoria B pct. 1 din anexă și proiectate după anul 1945;

b) arme comemorative, cu excepția celor prevăzute în categoria A pct. 1-5 și pct. 8-11 din anexă.

(la 04-11-2019, Alineatul (5) din Articolul 13 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 17,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

Articolul 14

Condiții de acordare a autorizației de procurare a armelor letale

(1) Autorizația de procurare a armelor letale se acordă persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5), dacă
îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a) au împlinit vârsta de 18 ani;

b) dețin calitatea impusă de lege, atestată prin prezentarea documentelor stabilite în normele
metodologice de aplicare a prezentei legi, în funcție de destinația armelor;

(la 04-11-2019, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 14 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 01 noiembrie 2019 )

c) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detențiunii pe

viață sau pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu executare, pentru infracțiuni comise cu intenție;

(la 04-11-2019, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 14 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 01 noiembrie 2019 )

d) nu sunt inculpate în cauze penale pentru fapte săvârșite cu intenție;

(la 04-11-2019, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 14 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 01 noiembrie 2019 )

e) sunt apte din punct de vedere psihologic și medical pentru a deține și folosi arme, componente
esențiale și muniții;

f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a
persoanelor;

(la 04-11-2019, Litera f) din Alineatul (1) , Articolul 14 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 01 noiembrie 2019 )

g) au absolvit un curs de instruire teoretică și practică, organizat de o persoană juridică autorizată pentru
această activitate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

h) nu le-a fost anulat în ultimii 2 ani dreptul de procurare, deținere sau, după caz, port și folosire a
armelor letale ori a armelor neletale supuse autorizării, cu excepția situațiilor în care măsura anulării s-a
dispus ca urmare a pierderii calității prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5);

i) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase în ultimii 5 ani arme letale sau arme neletale supuse
autorizării, din motive imputabile lor, procurate în condițiile prezentei legi.

(2) Cererea de eliberare a autorizației de procurare a armelor se depune de către solicitant la Direcția
Generală de Poliție a Municipiului București sau la inspectoratul județean de poliție în a cărui rază
teritorială își are domiciliul ori reședința. Cererea se soluționează în termen de maximum 45 de zile, în
cazul primei autorizări, și în termen de maximum 30 de zile, în cazul autorizărilor ulterioare.
(3) Dacă autoritatea competentă cu soluționarea cererii constată că nu sunt îndeplinite condițiile
prevăzute la alin. (1), solicitantului i se refuză autorizarea de procurare a armei și i se comunică, în scris,
în termenul prevăzut la alin. (2), soluția adoptată, precum și motivele care au stat la baza acesteia.

(4) Soluția prevăzută la alin. (3) este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(la 14-01-2016, Alin. (4) al art. 14 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(5) Unitățile psihologice certificate în condițiile Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din
România, cu modificările ulterioare, și unitățile medicale autorizate sunt obligate să păstreze evidența
examinărilor în registre speciale și să transmită Inspectoratului General al Poliției Române, în termen de
până la 5 zile, rezultatul examinărilor cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), în
situația în care au fost emise recomandări de reexaminare sau avizul de inaptitudine.

(la 14-01-2016, Alin. (5) al art. 14 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

Articolul 15

Cantitatea de arme pentru care se poate acorda autorizația de procurare

(1) Persoanele prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5), care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1),
pot fi autorizate să procure arme din România, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 23 în
ceea ce privește scopul pentru care solicită autorizarea, după cum urmează:

a) cel mult două arme de apărare și pază;

b) un număr nelimitat de arme, dintre cele prevăzute la art. 13 alin. (3)-(5).

(2) Persoanele prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5) pot procura și transporta prin mijloace proprii, din afara
teritoriului României, cel mult două arme, pentru fiecare călătorie a solicitantului.

(3) Transportul unui număr mai mare de arme sau în alte condiții decât cele prevăzute la alin. (2) este
permis numai prin intermediul unui armurier sau intermediar autorizat.

(la 14-01-2016, Art. 15 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie 2015,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

Articolul 16

Valabilitatea autorizației de procurare a armelor

(1) Autorizația de procurare a armelor se eliberează cu o valabilitate de 90 de zile, care poate fi
prelungită de către autoritatea care a emis-o, pentru motive temeinice, pentru o nouă perioadă de până
la 90 de zile.

(2) Dacă titularul autorizației de procurare a armelor nu a procurat armele la sfârșitul celor două
perioade de câte 90 de zile, prevăzute la alin. (1), poate solicita, în scris, acordarea unei noi autorizații de
procurare a armelor, fără a mai fi necesar să facă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 14 alin.
(1) lit. a), g) și i).

Articolul 17

Condițiile exercitării dreptului conferit prin autorizația de procurare a armelor

(1) Titularul autorizației de procurare a armelor poate procura, în termenul de valabilitate a acesteia,
tipul de armă și cantitatea de muniție înscrise în document de la orice armurier și intermediar autorizat
să comercializeze în România arme, precum și de la orice persoană autorizată din afara teritoriului
României, care comercializează în condițiile legii din țara în care se află arme din această categorie.

(2) Procurarea armelor prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5) se poate realiza prin cumpărare, donație,
moștenire, sponsorizare, închiriere sau comodat.

(3) Armele deținute de persoanele fizice pot fi închiriate sau date în comodat numai prin intermediul
unui armurier.

(4) Cumpărarea armelor de la altă persoană fizică sau juridică se poate face numai prin intermediul unui
armurier ori intermediar dintre cei prevăzuți la alin. (1).

(5) Modalitatea de procurare de către persoanele fizice a armelor letale și a armelor neletale supuse
autorizării, a componentelor esențiale, precum și a muniției corespunzătoare acestora prin mijloace de
comunicare la distanță se stabilește în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(la 04-11-2019, Alineatul (5) din Articolul 17 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 19,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

Articolul 18

Pierderea dreptului de procurare a armelor

Dreptul de procurare a armelor se pierde, iar autorizația de procurare a armelor se retrage de către
organul care a eliberat-o dacă titularul nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la art. 14 alin.
(1) lit. b)-f) și i).

Articolul 19

Procedura de acordare a autorizației de procurare a armelor

Procedura de acordare a autorizației de procurare a armelor se stabilește prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.

Articolul 20

Modalități specifice de procurare a armelor în cazul unor categorii speciale de persoane

(1) Persoanele prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. a) și b) pot procura arme de apărare și pază și de la
instituțiile în care sunt încadrate ori, după caz, le pot primi în dar sau ca recompensă, în condițiile
stabilite prin ordin al conducătorului instituției respective.

(2) Persoanele incluse într-un program de protecție a martorilor pot procura arme de apărare și pază
numai prin intermediul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor, în condițiile stabilite prin ordin al
ministrului afacerilor interne, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 14 alin. (1).

Articolul 21

Vânzarea armelor letale

Persoanele care dețin arme letale procurate în condițiile prezentei legi le pot vinde numai prin
intermediul armurierilor sau intermediarilor autorizați să comercializeze astfel de arme.

Secţiunea a 3-a Condiții cu privire la deținerea, portul și utilizarea armelor letale, precum și a muniției
aferente de către persoanele fizice de cetățenie română

1. Dispoziții generale

Articolul 22

Solicitarea acordării permisului de armă și a înscrierii armei în permisul de armă

(1) Persoana care a procurat, în condițiile legii, arme letale are obligația ca, în termen de 3 zile
lucrătoare de la data procurării, să se prezinte la organul de poliție care a eliberat autorizația de
procurare, în vederea solicitării acordării permisului de armă sau, după caz, pentru înscrierea armei în
permisul de armă al cărui titular este deținătorul.

(2) În cazul în care arma a fost procurată din afara teritoriului României, termenul prevăzut la alin. (1)
este de maximum 15 zile lucrătoare de la data achiziției, dovedită prin actul de proveniență.

(3) Deținătorul armei are obligația să prezinte la solicitarea organului de poliție competent fiecare armă
cu țeava ghintuită, împreună cu câte 5 cartușe corespunzătoare calibrului fiecărei arme, în vederea
înregistrării proiectilului și a tubului-martor în evidențele operative ale Inspectoratului General al Poliției
Române. Procedura operațiunii de înregistrare a proiectilului și a tubului-martor se stabilește în normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 23
Acordarea dreptului de deținere sau, după caz, de port și folosire a armei

(1) În funcție de scopul pentru care a solicitat autorizarea procurării armei, autoritățile competente pot
acorda solicitantului dreptul de deținere sau, după caz, de port sau folosire a armei procurate, făcând
mențiune, în mod expres, despre aceasta în conținutul permisului de armă.

(2) Dreptul de deținere a armei se poate acorda numai pentru armele de vânătoare, de tir, de colecție
sau de autoapărare și conferă titularului posibilitatea de a păstra arma la domiciliul sau reședința
înscrisă în documentul de identitate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.

(3) Dreptul de a purta și folosi arme se poate acorda numai pentru armele de apărare și pază, de
vânătoare și de tir și conferă titularului posibilitatea de a purta asupra sa arma și de a o folosi în scopul
pentru care a fost autorizată procurarea acesteia, precum și în caz de legitimă apărare sau stare de
necesitate, în condițiile prezentei legi.

Articolul 24

Cantitatea de arme pentru care se poate acorda dreptul de deținere și, după caz, de port și folosire

(1) Dreptul de deținere se poate acorda pentru un număr nelimitat de arme de vânătoare, de tir sau de
colecție.

(2) Dreptul de a purta și folosi arme se poate acorda solicitantului, în condițiile prezentei legi, după cum
urmează:

a) pentru două arme de apărare și pază;

b) pentru un număr nelimitat de arme de vânătoare;

c) pentru un număr nelimitat de arme de tir.

Articolul 25

Valabilitatea permisului de armă

(1) Permisul de armă are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculează de la data eliberării sau, după
caz, de la data ultimei prelungiri, exceptând perioada de suspendare.

(la 14-01-2016, Alin. (1) al art. 25 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(2) În vederea prelungirii valabilității permisului de armă, titularul acestuia este obligat să se prezinte
înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) la structura de poliție competentă în a cărei rază de
competență teritorială își are domiciliul sau reședința cu armele înscrise în permis, precum și cu
documentele stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Valabilitatea permisului de armă se prelungește de către autoritatea competentă pentru o perioadă
de 5 ani, dacă titularul îndeplinește condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c)-f), h) și i) și prezintă
dovada efectuării unei ședințe de tragere anual, într-un poligon autorizat, cu excepția posesorilor de
arme de vânătoare. Începând cu 6 luni înainte de expirarea valabilității permisului de armă este
obligatorie notificarea titularului la adresa din permisul de armă, dar nu mai târziu de 30 de zile înainte
de data expirării valabilității permisului de armă.

(la 14-01-2016, Alin. (3) al art. 25 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(4) Permisul de armă conferă titularului drepturile prevăzute de lege și după radierea din acesta a
armelor înstrăinate prin vânzare, donație, închiriere sau comodat, până la expirarea termenului de
valabilitate.

(5) Deținerea, portul sau folosirea armelor și munițiilor înscrise în permisul de armă, ulterior expirării
termenului de valabilitate al acestuia, este interzisă.

(la 04-11-2019, Articolul 25 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), titularul dreptului de deținere sau, după caz, de port și
folosire a armelor și munițiilor are dreptul de a deține și purta o singură dată armele și muniția înscrise
în permisul de armă cu scopul exclusiv de a le depune la un armurier autorizat în vederea depozitării ori
înstrăinării, într-o perioadă de maximum 30 de zile de la data expirării valabilității permisului de armă.

(la 04-11-2019, Articolul 25 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

2. Regimul dreptului de deținere a armelor letale

Articolul 26

Condițiile exercitării dreptului de deținere a armelor

(1) Titularul dreptului de deținere a armelor letale are obligația să păstreze armele, componentele
esențiale și munițiile înscrise în permisul de armă, asigurate astfel încât să nu permită accesul la ele al
persoanelor neautorizate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Titularul dreptului de deținere a armelor poate fi autorizat de către organul de poliție competent
teritorial, la cerere, să scoată armele deținute în condițiile legii din incinta locului unde acestea sunt
păstrate, în următoarele situații:

a) cu ocazia depunerii armelor la un armurier;

b) cu ocazia schimbării locului unde sunt păstrate armele.

(3) În autorizația prevăzută la alin. (2) se menționează perioada în care armele urmează să fie
transportate în afara locului unde sunt păstrate, motivul pentru care acestea se transportă, traseul
utilizat, destinația și condițiile în care trebuie asigurată arma în timpul transportului.

(4) În cazul în care armele sunt scoase din incinta locului unde sunt păstrate, în vederea prezentării
acestora la organele competente cu ocazia prelungirii valabilității permisului de armă, nu mai este
necesară obținerea prealabilă a autorizației prevăzute la alin. (2).

Articolul 27

Autorizarea folosirii armelor care fac obiectul dreptului de deținere

(1) Titularul dreptului de deținere a unei arme letale poate fi autorizat, la cerere, de către structura de
poliție competentă în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau, după caz, reședința să folosească într-
un poligon autorizat, în condițiile legii, armele de vânătoare, de tir ori de colecție.

(2) Colecționarii de arme pot fi autorizați să folosească, în condițiile legii, armele deținute în colecție cu
ocazia unor manifestări culturale, artistice sau istorice.

(3) Autorizarea prevăzută la alin. (1) și (2) se referă la scopul pentru care s-a solicitat aceasta, traseul
utilizat pentru transportul armelor, locul unde urmează a fi folosită arma și termenul de valabilitate a
autorizației temporare de transport și folosire a armei, precum și cantitatea de muniție ce poate fi
folosită.

(la 14-01-2016, Alin. (3) al art. 27 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(4) Titularii dreptului de deținere pot folosi o armă dintre cele deținute, menționată în mod expres în
permisul de armă, numai în locul unde se află arma deținută sau colecția, în caz de legitimă apărare. În
cazul în care titularul dreptului de deținere a făcut uz de armă, are obligația să acționeze în condițiile
prevăzute la art. 33 alin. (1) și (2).

(5) Procedura de acordare a autorizației prevăzute la alin. (1) și (2) se stabilește prin norme
metodologice de aplicare a prezentei legi.

(6) Armele pentru care s-a obținut dreptul de deținere nu pot fi încredințate de către posesorii acestora
altor persoane, cu excepția situațiilor când armele se găsesc într-un poligon autorizat.

Articolul 28

Anularea și suspendarea dreptului de deținere a armelor

(1) Dreptul de deținere a armelor se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situații:

a) nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c), e) și f);
b) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 25 alin. (1) pentru prelungirea valabilității
permisului de armă;

c) a decedat sau a fost declarat dispărut prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

d) a săvârșit într-o perioadă de 2 ani două contravenții prevăzute de prezenta lege sau o contravenție
pentru care legea prevede sancțiunea contravențională complementară a anulării dreptului de deținere
ori, după caz, de port și folosire a armelor;

e) a folosit armele deținute fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 27 alin. (1), (2) și (4);

f) a pierdut, din motive imputabile lui, calitatea prevăzută la art. 13 alin. (2)-(4) sau nu mai are calitatea
prevăzută la art. 13 alin. (5), care a condiționat acordarea dreptului de deținere a armelor;

(la 14-01-2016, Lit. f) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

g) a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări imputabile acestuia;

h) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru
deținerea armelor;

i) se constată că dreptul de deținere a armelor s-a acordat pe baza unor documente sau informații false.

j) refuză să se supună examenului psihologic și/sau examenului medical în termen de 30 de zile de la

data solicitării exprese a structurilor de poliție competente și/sau recomandării de reexaminare.

(la 14-01-2016, Lit. j) a alin. (1) al art. 28 a fost introdusă de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(2) Dreptul de deținere a armelor se suspendă în următoarele situații:

a) titularul dreptului nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. d);

b) titularului i s-a anulat calitatea prevăzută la art. 13 alin. (3) sau (4), care a condiționat acordarea
dreptului de deținere, dar acesta a recurs la căile de atac prevăzute de lege pentru redobândirea acestei
calități și în cauză nu există o soluție definitivă și irevocabilă;

c) titularul a săvârșit o contravenție pentru care legea prevede sancțiunea contravențională

complementară a suspendării dreptului de deținere a armelor.

d) există indicii comportamentale temeinice, care reclamă o examinare urgentă psihologică și/sau
medicală, în vederea verificării aptitudinii persoanei și menținerii autorizării pentru a deține arme,
componente esențiale și muniții letale.

(la 14-01-2016, Lit. d) a alin. (2) al art. 28 a fost introdusă de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )
(3) În cazul în care persoana se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (2), organul de poliție
competent retrage permisul de armă, iar titularul este obligat să facă dovada faptului că a depus armele
la un armurier autorizat, cu excepția situației în care armele se ridică de către organele de poliție.

Articolul 29

Aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a permisului de armă

(1) Constatarea situațiilor prevăzute la art. 28 se face de către organele de poliție competente, care iau
măsura suspendării sau, după caz, anulării permisului de armă.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se comunică, în scris, titularului dreptului de deținere sau, după caz,
rudelor ori persoanelor care locuiau împreună cu acesta, în situația prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c).

(3) Măsura prevăzută la alin. (1) este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii nr. 554/2004, cu
modificările și completările ulterioare.

Articolul 30

Efectele aplicării măsurii de suspendare sau anulare a permisului de armă

(1) În termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință a măsurii prevăzute la art. 29 alin. (1), titularul
este obligat să depună armele la un armurier autorizat, în vederea înstrăinării sau depozitării, cu
excepția cazului în care armele se ridică de către organele de poliție.

(2) În termenul prevăzut la alin. (1), după îndeplinirea obligației de depunere a armelor la un armurier
autorizat, titularul trebuie să depună dovada acestui fapt, împreună cu documentele care atestă dreptul
de deținere a armelor letale, la organele de poliție competente.

(3) Exercitarea căilor de atac prevăzute de lege împotriva măsurii suspendării sau anulării dreptului de
deținere a armelor de către persoana care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 28 alin. (1) și
(2) nu suspendă obligația persoanei de a depune armele la un armurier autorizat.

(4) În cazul prevăzut la art. 28 alin. (1) lit. b), termenul prevăzut la alin. (1) se calculează de la data
expirării valabilității permisului de armă.

(la 04-11-2019, Articolul 30 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 21, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

3. Regimul dreptului de port și folosire a armelor letale

Articolul 31

Condițiile de păstrare și port ale armelor letale

(1) Titularul dreptului de a purta și folosi arme letale are obligația de a păstra arma și muniția înscrisă în
permisul de armă în condiții de securitate, astfel încât să nu permită accesul la acestea al persoanelor
neautorizate.

(2) Păstrarea armei și muniției prevăzute la alin. (1) la domiciliul sau reședința deținătorului se face în
locuri special destinate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi,
exceptând armele de apărare și pază, care se pot regăsi asupra acestuia.

(la 04-11-2019, Alineatul (2) din Articolul 31 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 22,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(3) Arma de apărare și pază poate fi purtată numai de către titularul permisului, cu îndeplinirea
cumulativă a următoarelor condiții:

a) trebuie să fie asigurată și să nu fie armată;

b) să nu prezinte defecțiuni, cu excepția situației în care este transportată la armurier;

c) trebuie să stea în permanență introdusă în toc și ascunsă vederii, cu excepția situațiilor în care
persoana este autorizată, potrivit legii, să o utilizeze;

d) să se afle în permanență numai asupra sa și să nu fie înmânată, sub nicio formă, altor persoane, cu
excepția armurierilor, intermediarilor, organelor de poliție competente, precum și personalului abilitat
prin lege să păstreze și să asigure securitatea temporară a armelor, la intrarea în instituțiile publice, în
mijloacele de transport naval sau aerian, precum și în alte locuri unde portul armei este interzis prin
lege;

e) deținătorul să nu se afle sub influența băuturilor alcoolice, produselor sau substanțelor stupefiante, a
medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare avansată de oboseală sau să nu sufere de
afecțiuni temporare, de natură să genereze o stare de pericol, în condițiile în care poartă arma asupra
sa.

Articolul 32

Limitele exercitării uzului de armă

(1) Titularii dreptului de a purta și folosi armele de apărare și pază pot face uz de armă numai în
poligoanele autorizate în condițiile prezentei legi sau în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate.

(2) Folosirea armelor de apărare și pază în poligoanele autorizate se poate face numai în condițiile
stabilite prin regulamentele de ordine interioară ale acestora.

Articolul 33

Obligații în cazul efectuării uzului de armă

(1) Persoana care a făcut uz de armă este obligată să acționeze imediat pentru a se acorda primul ajutor
și asistență medicală persoanelor rănite.

(2) Persoana care a făcut uz de armă este obligată să anunțe de îndată cel mai apropiat organ de poliție,
indiferent dacă au rezultat sau nu victime ori pagube materiale.

(3) În situația prevăzută la alin. (2), precum și în cea prevăzută la art. 27 alin. (4), organul de poliție
sesizat are obligația să efectueze cercetarea la fața locului și a circumstanțelor în care s-a produs
evenimentul. Arma care a fost folosită rămâne în custodia organului de poliție care desfășoară
cercetarea, până la încheierea acesteia.

(4) Prevederile alin. (2) și (3) nu se aplică în cazul în care s-a făcut uz de armă, în condițiile prevăzute la
art. 32 alin. (2), cu excepția situației în care, în urma folosirii armei, au rezultat victime umane.

Articolul 34

Păstrarea, portul și folosirea armelor letale de către persoanele incluse într-un program de protecție a
martorilor

Persoanele incluse într-un program de protecție a martorilor pot păstra, purta și folosi armele înscrise în
permisul de armă numai în condițiile stabilite în protocolul de protecție, cu aplicarea corespunzătoare a
prevederilor art. 31-33.

Articolul 35

Acordarea dreptului de port și folosire a armelor de vânătoare

(1) Dreptul de a purta și folosi armele de vânătoare se acordă, în condițiile prezentei legi, persoanelor
care dețin permis de vânătoare eliberat de autoritățile române.

(2) Titularul dreptului de a purta și folosi arme de vânătoare are obligația de a păstra armele înscrise în
permisul de armă în condițiile prevăzute la art. 31 alin. (1) și (2), cu excepția situației în care titularul se
află în afara domiciliului în vederea desfășurării activității de vânătoare, caz în care arma se păstrează în
condiții de siguranță la gestionarul fondului cinegetic care a organizat activitatea de vânătoare, la un
armurier autorizat sau în spațiul destinat cazării, în condițiile stabilite în normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.

(la 04-11-2019, Alineatul (2) din Articolul 35 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 23,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

Articolul 36

Transportul și portul armelor de vânătoare

(1) Transportul armelor de vânătoare, pentru care s-a acordat deținătorului dreptul de a le purta și
folosi, de la domiciliul sau reședința acestuia la locul unde urmează să se desfășoare vânătoarea potrivit
legii se face în următoarele condiții:

a) armele trebuie ținute în toc sau husă, asigurate și neîncărcate cu muniție;

b) să fie îndeplinite condițiile prevăzute la art. 31 alin. (3) lit. b), d) și e).

(2) Portul armelor de vânătoare în locul destinat vânătorii se face în următoarele condiții:

a) arma poate fi încărcată, cu condiția ca, după încărcare, să fie asigurată și purtată astfel încât să nu
prezinte pericolul producerii unor accidente;

b) să fie îndeplinite condițiile prevăzute la art. 31 alin. (3) lit. b) și e);

c) arma să se afle în permanență numai asupra persoanei care o deține în mod legal și să nu fie înmânată
sub nicio formă altor persoane, cu excepția vânătorilor.

Articolul 37

Uzul de armă de vânătoare

(1) Titularul dreptului de a purta și folosi arme de vânătoare poate face uz de arma înscrisă în permisul
de armă numai asupra vânatului pentru care a fost autorizat, precum și pentru antrenament în
poligoanele autorizate în condițiile legii.

(la 14-01-2016, Alin. (1) al art. 37 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), personalul tehnic de specialitate angajat al gestionarilor
fondurilor cinegetice, precum și personalul tehnic de specialitate al Gărzilor forestiere pot utiliza arma
de vânătoare deținută legal pentru intervenții asupra exemplarelor de urs brun care pun în pericol
siguranța și securitatea persoanelor sau a bunurilor acestora, de orice fel.

(la 26-07-2021, Articolul 37 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 1, Articolul 18,
Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 21 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
732 din 26 iulie 2021 )

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), armele de vânătoare pot fi folosite și în caz de legitimă
apărare, stare de necesitate ori caz fortuit, în condițiile legii.

(3) În cazul armelor de vânătoare semiautomate este interzisă schimbarea sau modificarea
încărcătorului sau camerei cartușului, astfel încât să permită transformarea în arme ale căror încărcător
și cameră pot ține mai mult de 3 cartușe.

(la 14-01-2016, Alin. (3) al art. 37 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )
Articolul 38

Înstrăinarea temporară a armelor de vânătoare

(1) Titularul dreptului de a purta și folosi arme de vânătoare poate încredința unei alte persoane
autorizate pentru portul și folosirea unor astfel de arme una sau mai multe dintre acestea, precum și
muniția aferentă, în limitele prevăzute de lege, în vederea utilizării la vânătoare.

(2) Se interzice lăsarea armei în gaj sau în alte forme de garanție.

Articolul 39

Acordarea dreptului de port și folosire a armelor de tir

(1) Dreptul de a purta și folosi arme de tir se acordă, în condițiile prezentei legi, numai sportivilor de tir
categoria I ori membri ai loturilor naționale sau olimpice, pe perioada cât sunt în activitate, precum și
antrenorilor și instructorilor în poligonul de tragere.

(2) Sportivii de tir prevăzuți la alin. (1) pot purta și folosi arme de tir numai din categoria celor utilizate în
probele sportive pentru care au obținut clasificarea sau calificarea.

(3) Titularul dreptului de a purta și folosi arme de tir are obligația de a păstra armele înscrise în permisul
de armă, în condițiile prevăzute de lege pentru titularul dreptului de deținere a acestor arme.

Articolul 40

Transportul, portul și folosirea armelor de tir

(1) Transportul armelor de tir pentru care s-a acordat deținătorului dreptul de a le purta și folosi se face
în următoarele condiții:

a) armele trebuie ținute în husă sau, după caz, în cutie, neîncărcate cu muniție și asigurate împotriva
pierderii ori sustragerii;

b) să fie îndeplinite condițiile prevăzute la art. 31 alin. (3) lit. b), d) și e).

(la 04-11-2019, Alineatul (1) din Articolul 40 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 24,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(2) Portul, utilizarea și folosirea armelor de tir în poligoanele de tir se fac în condițiile stabilite prin
regulamentele de ordine interioară ale acestora.

(la 04-11-2019, Alineatul (2) din Articolul 40 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 24,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

Articolul 41
Portul și folosirea armelor de către persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității
publice

Condițiile în care persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității publice pot purta
și folosi arme letale, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, se stabilesc prin legile speciale care
reglementează atribuțiile acestora.

4. Regimul procurării și deținerii muniției aferente armelor letale de către persoanele fizice

Articolul 42

Procurarea muniției de către titularii dreptului de deținere, respectiv de port și folosire a armelor letale

(1) Titularii dreptului de deținere, respectiv de port și folosire a armelor letale pot procura de la
armurierii autorizați numai muniția aferentă armelor înscrise în permisul de armă.

(2) Cantitatea maximă de muniție care poate fi deținută de persoanele prevăzute la alin. (1) se înscrie în
permisul de armă de către organul de poliție care eliberează acest document, după cum urmează:

a) în cazul armelor de apărare și pază, 100 de cartușe cu glonț și 50 de cartușe fără proiectil, pentru
fiecare armă;

(la 04-11-2019, Litera a) din Alineatul (2) , Articolul 42 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 01 noiembrie 2019 )

b) în cazul armelor de vânătoare, 500 de cartușe pentru câte o singură armă de fiecare calibru, dintre
cele pentru care are dreptul de port și folosire;

(la 04-11-2019, Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 42 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 01 noiembrie 2019 )

c) în cazul armelor de tir, 1.000 de cartușe pentru fiecare armă pentru care are dreptul de port și
folosire.

(3) Abrogat.

(la 04-11-2019, Alineatul (3) din Articolul 42 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 26,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(4) Sunt interzise comercializarea sau înstrăinarea sub altă formă, precum și deținerea ori utilizarea de
muniție expirată sau degradată care, prin păstrare sau folosire, ar putea pune în pericol viața sau
integritatea corporală a persoanelor.
(5) La cerere, colecționarii de arme pot fi autorizați să colecționeze maximum 10 cartușe, pentru câte o
singură armă de fiecare calibru.

(la 04-11-2019, Articolul 42 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 27, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(6) Muniția destinată colecției va fi păstrată în condițiile prevăzute de prezenta lege și de normele
metodologice de aplicare a acesteia.

(la 04-11-2019, Articolul 42 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 27, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(7) Muniția destinată colecției poate fi procurată în condițiile stabilite de prezenta lege, numai în baza
permisului de armă însoțit de atestatul de colecționar, de la armurierii autorizați în condițiile art. 104
alin. (3) și (5), neputând fi utilizată în condițiile art. 27 alin. (1) și (2). Muniția destinată colecției poate fi
folosită exclusiv în condițiile prevăzute la art. 27 alin. (4).

(la 04-11-2019, Articolul 42 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 27, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(8) Cantitatea de muniție, procurată în condițiile prevăzute la alin. (7), se înscrie în documentul care
atestă dreptul de deținere a armelor destinate colecției.

(la 04-11-2019, Articolul 42 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 27, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(la 14-01-2016, Articolul 42 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie 2015,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

Articolul 43

Abrogat.

(la 14-01-2016, Art. 43 a fost abrogat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie 2015,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

5. Suspendarea, revocarea și anularea dreptului de port și folosire a armelor letale și a munițiilor

Articolul 44

Suspendarea dreptului de port și folosire a armelor letale

(1) Suspendarea dreptului de port și folosire a armelor letale se dispune de către organele competente
în următoarele situații:

a) titularul dreptului nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. d);
b) titularului i s-a anulat calitatea prevăzută la art. 13 alin. (2)-(4), dar acesta a contestat această măsură
prin recurgerea la căile de atac prevăzute de lege și în cauză nu există o soluție definitivă și irevocabilă;

c) a săvârșit o contravenție pentru care legea prevede sancțiunea contravențională complementară a

suspendării dreptului de port și folosire a armelor.

d) există indicii comportamentale temeinice, care reclamă o examinare urgentă psihologică și medicală,
în vederea verificării aptitudinii persoanei și menținerii autorizării pentru a deține arme, componente
esențiale și muniții letale.

(la 14-01-2016, Lit. d) a alin. (1) al art. 44 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(2) Suspendarea dreptului de port și folosire a armelor se dispune pentru întreaga perioadă în care
persoana se află în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (1).

(3) Pe perioada suspendării dreptului de port și folosire a armelor, permisul de armă se retrage de către
organul de poliție care a dispus măsura, iar armele și întreaga cantitate de muniție deținute se depun,
de îndată, la un armurier autorizat în acest sens, cu excepția situației în care acestea se ridică de către
organele de poliție.

(4) Suspendarea încetează de la data la care titularul dreptului de port și folosire a armelor nu se mai
află în situațiile prevăzute la alin. (1), iar permisul de armă, armele, componentele esențiale și muniția se
restituie acestuia.

Articolul 45

Anularea dreptului de port și folosire a armelor letale

(1) Anularea dreptului de port și folosire a armelor letale se dispune de către organele competente dacă
titularul dreptului se află în una dintre următoarele situații:

a) nu mai are calitatea prevăzută la art. 13 alin. (2)-(4);

b) nu mai îndeplinește vreuna dintre condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b), c), e) și f);

c) a pierdut armele înscrise în permisul de armă sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări care îi sunt
imputabile;

d) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 25 alin. (1) pentru prelungirea valabilității
permisului de armă;

e) a decedat sau a fost declarat dispărut, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

f) a săvârșit într-o perioadă de 2 ani două contravenții prevăzute de prezenta lege sau o contravenție
pentru care legea prevede sancțiunea contravențională complementară a anulării dreptului de deținere
ori, după caz, de port și folosire a armelor;
g) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru
portul și folosirea armelor;

h) dreptul de port și folosire a armelor s-a acordat pe baza unor documente sau informații false.

i) nu se supune obligației examinării psihologice și/sau medicale în termen de 30 de zile de la data

solicitării exprese a structurilor de poliție competente și/sau recomandării de reexaminare.

(la 14-01-2016, Lit. i) a alin. (1) al art. 45 a fost introdusă de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(2) În urma anulării dreptului de port și folosire a armelor, permisul de armă se retrage de către organul
de poliție care a dispus măsura, iar armele și întreaga cantitate de muniție deținute se depun, de îndată,
la un armurier autorizat în acest sens, cu excepția situației în care acestea se ridică de către organele de
poliție.

Articolul 46

Aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a dreptului de port și folosire a armelor letale

(1) Măsura suspendării sau anulării dreptului de port și folosire a armelor letale se comunică, în scris,
titularului dreptului ori, după caz, rudelor sau persoanelor care locuiau împreună cu acesta, în situația
prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. e).

(2) În termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință a măsurii suspendării sau anulării dreptului de
port și folosire a armelor letale, titularul este obligat să depună armele și întreaga cantitate de muniție
deținută la un armurier autorizat, în vederea înstrăinării sau depozitării, cu excepția celor care se ridică
de către organele de poliție.

(la 04-11-2019, Alineatul (2) din Articolul 46 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 28,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(2^1) În termenul prevăzut la alin. (2), după îndeplinirea obligației de depunere a armelor și muniției
aferente la un armurier autorizat, titularul trebuie să depună dovada acestui fapt, împreună cu
documentele care atestă dreptul de port și folosire a armelor letale, la organele de poliție competente.

(la 04-11-2019, Articolul 46 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 29, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(2^2) În cazul prevăzut la art. 45 alin. (1) lit. d), termenul prevăzut la alin. (2) se calculează de la data
expirării valabilității permisului de armă.

(la 04-11-2019, Articolul 46 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 29, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )
(3) Măsura suspendării sau anulării dreptului de port și folosire a armelor letale este supusă controlului
judecătoresc potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Exercitarea căilor de atac prevăzute de lege împotriva măsurii suspendării sau anulării dreptului de
port și folosire a armelor letale de către persoana care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 44
alin. (1) și art. 45 alin. (1) nu suspendă obligația persoanei de a depune armele la un armurier autorizat.

6. Regimul călătoriilor în state terțe cu armele letale și munițiile deținute de către cetățenii români

Articolul 47

Autorizarea călătoriilor în state terțe cu armele letale și muniția corespunzătoare

(1) Persoana care deține, în condițiile prezentei legi, arme letale și care dorește să călătorească cu
acestea în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare state terțe, are
obligația să solicite organului de poliție care i-a acordat permisul de armă eliberarea unei autorizații în
baza căreia organele poliției de frontieră permit ieșirea de pe teritoriul României cu armele,
componentele esențiale și muniția înscrise în autorizație, făcând mențiune despre acestea în
documentul de călătorie al titularului.

(2) Armele de apărare și pază pot fi scoase de pe teritoriul României numai de către persoanele
prevăzute la art. 41, în condițiile prevăzute la art. 49.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligația ca, la întoarcerea în România, să prezinte la frontieră
toate armele înscrise în documentul de călătorie pe care le-au deținut la ieșirea din țară. În cazul în care,
pe perioada șederii în state terțe, armele înscrise în documentul de călătorie au fost pierdute, furate sau
distruse, titularul trebuie să prezinte, la întoarcere, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de
stat române, documente autentice, eliberate de organele de poliție competente din statul în care s-a
produs evenimentul, care să certifice faptul că persoana a reclamat pierderea, furtul sau, după caz,
distrugerea armei, organele poliției de frontieră având obligația să facă mențiune despre aceasta în
documentul de călătorie și să informeze în scris Inspectoratul General al Poliției Române.

(4) În situația în care, pe perioada șederii în state terțe, armele înscrise în documentul de călătorie au
fost pierdute, furate sau distruse, titularul are obligația ca, în termen de 3 zile de la intrarea în țară, să se
prezinte personal la organul de poliție care i-a eliberat permisul de armă și să depună o declarație cu
privire la evenimentul produs, împreună cu o copie autentificată a documentului corespunzător, emis de
organele competente din statul în care s-a produs evenimentul.

Articolul 48

Eliberarea autorizației de scoatere de pe teritoriul României a armelor letale pentru călătorii în state
terțe

(1) Autorizația prevăzută la art. 47 alin. (1) se acordă dacă solicitantul îndeplinește următoarele condiții:
a) este titular al unui permis de armă pentru armele, componentele esențiale și muniția care urmează să
fie înscrise în documentul de călătorie;

b) prezintă motivele pentru care dorește să călătorească în state terțe cu armele, componentele
esențiale și muniția pentru care solicită înscrierea în documentul de călătorie.

(2) Autorizația prevăzută la art. 47 alin. (1) trebuie să cuprindă date referitoare la titularul acesteia, data
și punctul de frontieră prin care titularul urmează să iasă din țară, precum și cu privire la armele și
cantitatea de muniție care urmează să fie scoase de pe teritoriul României.

(3) Cu ocazia eliberării autorizației, organul de poliție competent trebuie să informeze Inspectoratul
General al Poliției de Frontieră cu privire la datele prevăzute la alin. (2).

(4) Documentele care trebuie să însoțească cererea pentru înscrierea armelor în documentul de
călătorie, procedura de acordare a autorizației prevăzute la art. 47 alin. (1), precum și cea de înscriere a
armelor, componentelor esențiale și muniției în documentul de călătorie, perioadele și condițiile în care
titularul poate călători în state terțe cu armele înscrise în acest document, precum și termenul de
soluționare a cererii se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 49

Autorizarea călătoriilor în interes de serviciu, în afara teritoriului României, cu armele letale și muniția
din dotare

(1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 41 care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, urmează să se
deplaseze în afara teritoriului României împreună cu armele aflate în dotare, înscrierea acestor arme,
precum și a muniției corespunzătoare se face în pașaportul de serviciu de către organele poliției de
frontieră, cu ocazia ieșirii din țară a acestor persoane, pe baza adeverinței eliberate titularilor de către
instituțiile unde sunt încadrate aceste persoane.

(2) Adeverința prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă date referitoare la calitatea titularului acesteia,
data și punctul de frontieră prin care titularul urmează să iasă din țară, precum și cu privire la armele și
cantitatea de muniție care urmează să fie scoase de pe teritoriul României.

(3) Instituțiile la care sunt încadrate persoanele prevăzute la art. 41 au obligația să informeze, în scris,
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, ori de câte ori aceste persoane urmează să călătorească în
afara teritoriului României cu armele înscrise în pașaportul de serviciu.

(4) Prevederile art. 47 alin. (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor prevăzute la art.
41, în această situație organele poliției de frontieră având obligația să anunțe în scris și instituțiile unde
sunt încadrate aceste persoane.

(5) Condițiile în care persoanele prevăzute la art. 41 pot călători în afara teritoriului României cu armele
aflate în dotare se stabilesc prin ordin al conducătorului fiecărei instituții unde sunt încadrate aceste
persoane.
7. Furtul, pierderea, distrugerea sau deteriorarea permisului de armă, precum și a documentului de
călătorie în care sunt înscrise arme letale

Articolul 50

Furtul, pierderea, distrugerea și deteriorarea permisului de armă

(1) Furtul permiselor de armă se declară în termen de 48 de ore de la constatare, la organul de poliție în
a cărui rază de competență teritorială a fost constatat, iar pierderea, distrugerea sau deteriorarea se
declară la organul de poliție care le-a eliberat.

(2) Eliberarea unui nou document în locul celui declarat pierdut sau furat se face numai după ce titularul
prezintă dovada publicării pierderii ori furtului în Monitorul Oficial al României.

Articolul 51

Furtul, pierderea, distrugerea și deteriorarea documentului de călătorie în care sunt înscrise arme letale

(1) În cazul declarării furtului, pierderii sau distrugerii, în state terțe, a documentului de călătorie în care
sunt înscrise armele, componentele esențiale și munițiile cu care titularul a ieșit de pe teritoriul
României, acesta trebuie să se prezinte cu armele înscrise în document la misiunea diplomatică sau
oficiul consular al României din statul unde s-a produs evenimentul, care, după ce verifică la
Inspectoratul General al Poliției Române situația legală a acestor arme, eliberează titularului o
adeverință în care se înscriu datele de identitate ale acestuia, precum și marca, tipul și seriile armelor.

(2) Adeverința prevăzută la alin. (1) conferă titularului numai dreptul de a introduce pe teritoriul
României armele înscrise în aceasta și se reține de către organele poliției de frontieră la intrarea în țară.

(3) Procedura efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al ministrului
afacerilor interne și ministrului afacerilor externe.

Secţiunea a 4-a Condiții cu privire la procurarea, înstrăinarea, deținerea, portul și folosirea armelor
letale, precum și a muniției aferente de către persoanele fizice străine

Articolul 52

Procurarea armelor letale de către străinii cu domiciliul sau reședința în România

(1) Străinii care au reședința sau domiciliul în România pot fi autorizați să procure numai arme de
vânătoare, de tir sau de colecție. În sensul prezentei legi, sunt considerați că au reședința sau domiciliul
în România străinii titulari ai unui permis de ședere temporară sau, după caz, permanentă, acordat în
condițiile legii privind regimul străinilor în România*), precum și străinii care au dobândit o formă de
protecție în România în condițiile legii privind statutul și regimul refugiaților**).

___________
*) A se vedea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările și
completările ulterioare.

**) A se vedea Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Autorizația de procurare a armelor de vânătoare, de tir sau de colecție se acordă în condițiile
prevăzute la art. 14 persoanelor prevăzute la alin. (1) care posedă permis de ședere valabil.

(3) Prevederile art. 15 alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 16-19, art. 21-23, art. 24 alin. (1) și alin. (2) lit. b) și c),
art. 25-30, art. 35-40, art. 42 alin. (1), art. 44, 45, 50 și, după caz, art. 51 se aplică în mod corespunzător
și persoanelor prevăzute la alin. (1).

(la 14-01-2016, Alin. (3) al art. 52 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

Articolul 53

Procurarea și scoaterea de pe teritoriul României a armelor letale de către străinii titulari ai dreptului de
scurtă ședere

(1) Străinii care călătoresc în România pe baza unei vize de scurtă ședere ori care beneficiază de scutire
de la obligativitatea acestei vize, potrivit legii, pot fi autorizați să procure din România numai arme de
vânătoare, de tir sau de colecție, în vederea scoaterii acestora din România.

(2) Armele, componentele esențiale și muniția corespunzătoare procurate de către străini în timpul unei
călătorii în România, în condițiile prevăzute la alin. (1), vor fi exportate sau, după caz, transferate în
statul de destinație numai prin intermediul armurierilor și intermediarilor autorizați să efectueze astfel
de operațiuni.

(3) Inspectoratul General al Poliției Române eliberează persoanelor prevăzute la alin. (1), la cerere,
autorizația de procurare a armelor, dacă îndeplinesc următoarele condiții:

a) au împlinit vârsta de 18 ani;

b) fac dovada intrării legale în România;

c) prezintă autorizația de procurare a armei sau, după caz, a muniției eliberată de autoritățile
competente ale statului de destinație, cu excepția cazului în care în acel stat procurarea armei nu este
condiționată de obținerea unei autorizații prealabile, situație în care solicitantul va prezenta o
comunicare scrisă emisă de autoritățile competente din care să reiasă acest fapt.

(4) Procedura acordării autorizației de procurare a armei și a autorizației de scoatere a armei de pe

teritoriul României de către persoanele prevăzute la alin. (1) se stabilește prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.
Articolul 54

Introducerea, deținerea, portul și folosirea armelor letale pe teritoriul României

(1) Străinii care călătoresc în România pentru a participa la concursuri oficiale de tir sau pentru a practica
vânătoarea, în condițiile legii, pe baza unei vize de scurtă ședere ori care beneficiază de scutire de la
obligativitatea acestei vize, potrivit legii, pot, în baza avizului de introducere a armelor în țară, să dețină
și, după caz, să poarte și să folosească armele de vânătoare sau de tir pe care le dețin, dacă armele,
componentele esențiale și muniția sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei.

(2) Avizul de introducere a armelor în țară se poate acorda străinilor de către Inspectoratul General al
Poliției de Frontieră, în următoarele condiții:

a) fac dovada deținerii legale a armelor în statul de unde provin;

b) în cazul armelor de vânătoare, prezintă o invitație nominală de la un gestionar de fond cinegetic din
România, legal constituit, ce își desfășoară activitatea conform prevederilor Legii nr. 407/2006, cu
modificările și completările ulterioare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

(la 04-11-2019, Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 54 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 01 noiembrie 2019 )

c) în cazul armelor de tir, fac dovada faptului că urmează să participe la un concurs de tir organizat de o
asociație sau un club de tir sportiv afiliată/afiliat la federațiile sportive naționale de specialitate;

d) în cazul armelor de colecție, fac dovada faptului că urmează să participe la o manifestare culturală,
artistică sau istorică și prezintă invitația unei asociații de colecționari, legal constituită, ori a unei
instituții muzeistice din România.

(3) În cazul tranzitării teritoriului României de către străini cu armele prevăzute la alin. (1), avizul
prevăzut la alin. (2) se acordă numai cu condiția prezentării documentelor care atestă faptul că
introducerea armelor, componentelor esențiale și muniției respective este permisă pe teritoriul statului
de destinație.

(4) Procedura și documentele necesare acordării avizului prevăzut la alin. (2) și (3), cantitățile de arme
care pot fi introduse de străini în România se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei
legi.

Articolul 55

Regimul aplicabil unor categorii speciale de străini deținători de arme letale

(1) Însoțitorii delegațiilor străine, la nivelul șefilor de stat sau de guvern, ai altor demnitari străini care
beneficiază de protecție, precum și militarii străini pot introduce, purta și folosi, pe teritoriul României,
arme de apărare și pază, pe bază de reciprocitate sau în condițiile stabilite prin acorduri bilaterale, dacă
acestea sunt notificate Inspectoratului General al Poliției Române prin Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul Apărării Naționale ori Ministerul Afacerilor Interne.

(2) Membrii personalului misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare și ai reprezentanțelor organizațiilor

internaționale acreditate în România pot purta și folosi arme de apărare și pază, pe bază de reciprocitate
sau în condițiile stabilite prin acorduri bilaterale, fără a mai fi necesară obținerea permisului de armă.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) pot procura din România arme de apărare și pază, în baza
autorizației eliberate de Inspectoratul General al Poliției Române, cu avizul Ministerului Afacerilor
Externe.

Articolul 56

Achiziționarea de pe teritoriul României a muniției de către străini

Străinii care se află în mod legal pe teritoriul României pot procura de la armurierii autorizați muniția
aferentă armelor legal deținute, în condițiile stabilite la art. 42.

Secţiunea a 5-a Condiții cu privire la procurarea, înstrăinarea, deținerea, portul și folosirea armelor
neletale de către persoanele fizice

Articolul 57

Procurarea și înstrăinarea armelor neletale

(1) Cetățenii români și rezidenții statelor membre cu domiciliul, reședința sau, după caz, locul de
rezidență în România, precum și străinii cu ședere legală în România, care au împlinit vârsta de 18 ani,
pot să procure arme neletale din categoriile C și D din anexă, precum și muniția aferentă de la orice
armurier și, după caz, intermediar care comercializează astfel de arme:

a) după obținerea autorizației de procurare potrivit alin. (4), pentru armele prevăzute în categoria C din
anexă;

b) după notificarea prealabilă a organelor prevăzute la art. 11 alin. (1), pentru armele prevăzute în
categoria D din anexă.

(2) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) pot procura, în scopul deținerii, respectiv al portului și folosirii,
cel mult două arme neletale de autoapărare și un număr nelimitat de arme de tir sportiv din categoria
celor prevăzute în categoria C din anexă.

(3) Armele neletale prevăzute în categoria C pct. 2 din anexă pot fi procurate, în scopul deținerii,
respectiv al portului și folosirii, numai de către sportivii și antrenorii de tir.

(la 04-11-2019, Alineatul (3) din Articolul 57 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 31,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )
(4) Autorizația de procurare a armelor neletale prevăzute în categoria C din anexă se acordă persoanelor
prevăzute la alin. (1), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detențiunii pe

viață sau pedeapsa închisorii mai mare de un an;

b) nu sunt inculpate în cauze penale pentru fapte săvârșite cu intenție;

c) sunt apte din punct de vedere psihologic și medical;

d) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, securitate națională, viața și integritatea corporală a
persoanelor, conform datelor și informațiilor existente la organele competente;

(la 04-11-2019, sintagma: siguranța națională a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196
din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

e) nu le-a fost anulat în ultimii 2 ani dreptul de procurare, deținere sau, după caz, de port și folosire a
armelor letale ori neletale supuse autorizării, cu excepția situațiilor în care măsura anulării s-a dispus ca
urmare a pierderii calității prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5);

f) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase în ultimii 5 ani arme letale și neletale supuse autorizării, din
motive imputabile lor, procurate în condițiile prezentei legi.

g) au absolvit un curs de instruire teoretică și practică, organizat de o persoană juridică autorizată pentru
această activitate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(la 14-01-2016, Lit. g) a alin. (4) al art. 57 a fost introdusă de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(5) Prevederile art. 14 alin. (2)-(4), art. 16 și 17 se aplică în mod corespunzător pentru situația prevăzută
la alin. (4).

(6) Dreptul de procurare a armelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se pierde, iar autorizația de procurare a
acestora se retrage de către organul care a eliberat-o dacă titularul nu mai îndeplinește condițiile
prevăzute la alin. (4).

(7) Armele prevăzute la alin. (1) nu pot fi înstrăinate, încredințate sau împrumutate de către posesorii
acestora, cu excepția cazului în care acestea sunt depuse la structura de poliție competentă, la armurieri
sau la intermediari, în vederea depozitării ori înstrăinării.

(la 14-01-2016, Alin. (7) al art. 57 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(8) Abrogat.

(la 14-01-2016, Alin. (8) al art. 57 a fost abrogat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )
(9) Procedura de acordare a autorizației de procurare a armelor neletale se stabilește prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.

(10) Armele și dispozitivele neletale prevăzute în categoria E din anexă pot fi procurate în România de
orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani.

(11) Străinii care călătoresc în România pe baza unei vize de scurtă ședere ori care beneficiază de scutire
de la obligativitatea acestei vize, potrivit legii, pot fi autorizați să procure din România arme neletale
supuse autorizării sau notificării prealabile, în vederea scoaterii acestora din România, în condițiile
prevăzute la art. 53 alin. (1)-(3).

Articolul 58

Drepturile și obligațiile posesorilor armelor neletale supuse autorizării

(1) Dispozițiile referitoare la acordarea permisului de armă, la înscrierea armei în permisul de armă, la
drepturile și obligațiile solicitantului armei letale, prevăzute la art. 22 alin. (1) și (2), art. 23 alin. (1) și (2),
art. 26, 27, 31, 32, 33 și 50, se aplică și în ceea ce privește armele neletale supuse autorizării.

(la 04-11-2019, Alineatul (1) din Articolul 58 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 32,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(2) Valabilitatea permisului de armă se prelungește de către structura de poliție competentă în a cărei
rază teritorială își are domiciliul, reședința sau, după caz, locul de rezidență titularul dreptului, dacă
acesta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 57 alin. (4). Prevederile art. 25 se aplică în mod
corespunzător.

(la 04-11-2019, Alineatul (2) din Articolul 58 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 32,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(3) Abrogat.

(la 14-01-2016, Alin. (3) al art. 58 a fost abrogat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

Articolul 59

Anularea și suspendarea dreptului de deținere, respectiv de port și folosire a armelor neletale supuse
autorizării

(1) Dreptul de deținere, respectiv de port și folosire a armelor neletale supuse autorizării se anulează
dacă titularul se află în una dintre următoarele situații:

a) nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 57 alin. (4) lit. a), c) și d);
b) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 25 alin. (1) pentru prelungirea valabilității
permisului de armă;

c) a decedat sau a fost declarat dispărut prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

d) a săvârșit într-o perioadă de 2 ani două contravenții prevăzute de prezenta lege sau o contravenție
pentru care legea prevede sancțiunea contravențională complementară a anulării dreptului de deținere
ori, după caz, de port și folosire a armelor;

e) se constată faptul că titularul a folosit armele deținute, cu încălcarea condițiilor prevăzute la art. 27
alin. (1) și (4);

f) titularul a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări imputabile acestuia;

g) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru
portul și folosirea armelor;

h) dreptul de deținere, respectiv de port și folosire a armelor neletale s-a acordat pe baza unor
documente sau informații false.

i) nu se supune obligației examinării psihologice și/sau medicale în termen de 30 de zile de la data

solicitării exprese a structurilor de poliție competente și/sau recomandării de reexaminare.

(la 14-01-2016, Lit. i) a alin. (1) al art. 59 a fost introdusă de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(2) Dreptul de deținere, respectiv de port și folosire a armelor neletale supuse autorizării se suspendă în
următoarele situații:

a) titularul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 57 alin. (4) lit. b);

b) titularul a săvârșit una dintre contravențiile pentru care legea prevede sancțiunea contravențională
complementară a suspendării dreptului de deținere, respectiv de port și folosire.

c) în urma examenului medical se confirmă că titularul manifestă probleme de natură psihologică sau
suferă afecțiuni care fac imposibilă menținerea autorizării pentru a deține arme, componente esențiale
și muniții letale.

(la 14-01-2016, Lit. c) a alin. (2) al art. 59 a fost introdusă de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(3) În cazul în care persoana se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (2), organul
competent retrage permisul de armă, iar titularul este obligat să facă dovada faptului că a depus armele
la un armurier autorizat, cu excepția situației în care armele se ridică de către organele de poliție.
Prevederile art. 29 și 30 se aplică în mod corespunzător.
(4) Măsura anulării sau suspendării dreptului de deținere, respectiv de port și folosire a armelor neletale
supuse autorizării se comunică, în scris, titularului dreptului ori, în situația prevăzută la alin. (1) lit. c),
succesorilor acestuia. Prevederile art. 46 se aplică în mod corespunzător.

(la 04-11-2019, Alineatul (4) din Articolul 59 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 33,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

Articolul 60

Certificatul de deținător

(1) Persoanele care au procurat arme neletale în condițiile notificării prealabile au obligația ca, în termen
de 5 zile de la data procurării, să se prezinte cu acestea la autoritățile prevăzute la art. 11 alin. (1), în
vederea eliberării certificatului de deținător.

(2) Certificatul de deținător conferă titularului dreptul de deținere, port și folosire a armelor înscrise în
acest document.

(3) Titularii certificatului de deținător pot trece frontiera de stat a României cu armele înscrise în acest
document, fără a le putea înstrăina în afara teritoriului României.

(4) Procedura notificării prealabile, menționată la art. 57 alin. (1), precum și a acordării certificatului de
deținător se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 61

Păstrarea armelor neletale

Posesorii armelor neletale din categoriile D și E din anexă au obligația să ia toate măsurile necesare
pentru păstrarea armelor la domiciliu, reședință sau, după caz, la locul de rezidență, astfel încât să nu
permită accesul persoanelor neautorizate la acestea și să nu existe pericol de vătămare corporală
accidentală.

Articolul 62

Introducerea armelor neletale pe teritoriul României de către străini

(1) Introducerea de către străini a armelor neletale din categoria celor supuse autorizării pe teritoriul
României este interzisă, cu excepția cazurilor în care titularul face dovada faptului că urmează să
participe la un concurs de tir organizat de o asociație ori un club de tir sportiv afiliată/afiliat la federațiile
sportive naționale de specialitate sau face dovada faptului că urmează să participe la o manifestare
culturală, artistică sau istorică și prezintă invitația unei asociații de colecționari, legal constituită, ori a
unei instituții muzeistice din România.

(2) Străinii pot introduce în România arme neletale legal deținute, din categoria celor supuse notificării
prealabile, numai după obținerea autorizației de introducere a armelor în țară.
(3) Autorizația de introducere a armelor în țară se acordă dacă solicitantul îndeplinește următoarele
condiții:

a) a împlinit vârsta de 18 ani;

b) motivează, în scris, necesitatea introducerii armei pe teritoriul României.

(4) Procedura acordării autorizației prevăzute la alin. (2) se stabilește prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.

(5) Armele și dispozitivele neletale prevăzute în categoria E din anexă pot fi introduse în România fără
restricții de orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege
privind portul și folosirea acestora.

Articolul 63

Abrogat.

(la 14-01-2016, Art. 63 a fost abrogat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie 2015,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

Articolul 64

Uzul de armă neletală

(1) Titularii dreptului de a purta și folosi arme neletale, destinate pentru autoapărare, pot face uz de
armă numai în poligoanele autorizate, în condițiile art. 27 sau în caz de legitimă apărare ori stare de
necesitate.

(la 14-01-2016, Alin. (1) al art. 64 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(2) Armele neletale prevăzute în categoriile C-E din anexă, destinate colecției, pot fi folosite în condițiile
prevăzute la art. 27.

(3) Folosirea armelor neletale în poligoanele autorizate se poate face numai în condițiile stabilite prin
regulamentele de ordine interioară ale acestora.

Articolul 65

Folosirea armelor utilitare și de agrement

(1) Armele cu tranchilizante, harpoanele de pescuit și armele de asomare pot fi folosite, în condițiile
legii, doar împotriva animalelor și mamiferelor acvatice, numai în scopul pentru care sunt destinate, în
astfel de condiții încât să nu cauzeze vătămări corporale persoanelor.

(2) Pistoalele de start pot fi deținute și folosite de federațiile sportive naționale și cluburile sportive
afiliate acestora.
(3) Pistoalele de semnalizare pot fi deținute și folosite de persoanele fizice și juridice numai în scopul
pentru care sunt destinate, în astfel de condiții încât să nu cauzeze vătămări corporale persoanelor.

(4) Armele sau dispozitivele neletale destinate agrementului și tirului sportiv pot fi folosite în spații
delimitate care nu sunt accesibile publicului sau în spații special amenajate sau semnalizate, în astfel de
condiții încât să nu pună în pericol integritatea corporală sau viața persoanelor.

(5) Sunt interzise portul și folosirea armelor sau dispozitivelor neletale prevăzute la alin. (4) în locuri
publice.

(6) Armele sau dispozitivele neletale prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi transportate de la domiciliul,
reședința sau, după caz, locul de rezidență al deținătorului la locul unde urmează să se desfășoare
activitățile pentru care sunt destinate, numai dacă acestea sunt ținute în husă, bagaj ori ambalaj și nu
sunt încărcate cu muniție.

Articolul 66

Procurarea muniției pentru armele neletale

(1) Muniția aferentă armelor neletale poate fi procurată numai în baza permisului de armă sau, după
caz, a certificatului de deținător, de la armurierii autorizați să o comercializeze.

(2) Posesorii armelor neletale cu destinația de autoapărare pot procura și deține maximum 25 de
cartușe pentru o singură armă.

(la 14-01-2016, Alin. (2) al art. 66 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

Capitolul III Procurarea, deținerea și folosirea armelor, componentelor esențiale și munițiilor de către
persoanele juridice

Secţiunea 1 Dispoziții generale

Articolul 67

Categoriile de persoane juridice care pot procura, deține și folosi arme, componente esențiale și muniții

(1) Instituțiile publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale sunt
autorizate să procure, să înstrăineze, să dețină și să folosească arme letale și arme neletale, precum și
muniția corespunzătoare, pentru înarmarea personalului propriu, în condițiile stabilite prin legi speciale.

(la 04-11-2019, sintagma: siguranței naționale a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196
din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(2) Persoanele juridice de drept public, altele decât cele cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice
și securității naționale, precum și persoanele juridice și unitățile subordonate sau aflate în coordonarea
acestora sunt autorizate să procure, să dețină și să folosească arme letale și arme neletale, precum și
muniția corespunzătoare, în condițiile prezentei legi, pentru exercitarea atribuțiilor specifice stabilite
prin actele normative de organizare și funcționare a acestora.

(la 04-11-2019, sintagma: siguranței naționale a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196
din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(3) Persoanele juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor
instituții publice, pot fi autorizate în condițiile prezentei legi, în funcție de obiectul lor de activitate, să
procure, să dețină și să folosească arme letale și arme neletale, precum și muniția corespunzătoare,
pentru:

a) înarmarea personalului abilitat să desfășoare activități de pază, dacă aceasta se justifică pentru
asigurarea pazei sediilor, imobilelor sau obiectivelor care le aparțin sau cărora le asigură protecție,
precum și a pazei persoanelor, bunurilor, valorilor sau transportului ori depozitării de valori importante,
în cazul societăților al căror obiect de activitate îl constituie prestarea de servicii în domeniul pazei ori al
celor care își pot asigura paza proprie, în condițiile legii;

b) desfășurarea activităților de executare a tragerilor cu arme în poligoane special amenajate, pentru

antrenament sau divertisment, precum și organizarea și desfășurarea cursurilor prevăzute la art. 14 alin.
(1) lit. g);

c) desfășurarea activităților sportive, artistice, în centrele de producție cinematografică și televiziune,

precum și în cadrul spectacolelor de circ și teatru.

(4) Muzeele pot fi autorizate, în condițiile prezentei legi, să procure și să dețină arme interzise din
categoria A din anexă, arme letale de colecție, precum și arme neletale, după caz, cu respectarea
condiției prevăzute la art. 69 alin. (3).

(la 04-11-2019, Alineatul (4) din Articolul 67 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 34,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(5) Persoanele juridice străine nu pot fi autorizate să dețină sau să folosească, pe teritoriul României,
arme din categoria A din anexă, și nici muniția corespunzătoare acestora.

Articolul 68

Autoritățile competente să acorde autorizări de procurare, deținere și folosire a armelor,

componentelor esențiale și munițiilor

Autorizările prevăzute la art. 67 alin. (3) și (4) se acordă de către Direcția Generală de Poliție a
Municipiului București, inspectoratele județene de poliție în a căror rază de competență se află sediul
social, respectiv punctul de lucru al persoanei juridice, precum și de către Inspectoratul General al
Poliției Române, în condițiile prezentei legi.
Secţiunea a 2-a Regimul procurării, deținerii și folosirii armelor, componentelor esențiale și munițiilor de
către persoanele juridice de drept public și persoanele juridice sau unitățile subordonate sau aflate în
coordonarea acestora

Articolul 69

Condițiile procurării, deținerii, păstrării și dotării personalului propriu cu arme, componente esențiale și
muniții

(1) Persoanele juridice de drept public, altele decât cele cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice
și securității naționale, precum și persoanele juridice și unitățile aflate în subordonarea sau coordonarea
acestora care, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de actele normative de organizare și funcționare,
desfășoară activități specifice care necesită dotarea personalului cu arme letale și arme neletale, precum
și cu muniția corespunzătoare, pot procura și, după caz, înstrăina asemenea arme, componente
esențiale și muniție, în condițiile prezentei legi, prin armurierii și intermediarii autorizați în acest sens.

(la 04-11-2019, sintagma: siguranței naționale a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I LEGEA nr. 196 din
31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(2) Tipurile și cantitatea de arme, componente esențiale și muniție care pot fi procurate se stabilesc, în
funcție de activitățile specifice care urmează să fie desfășurate, precum și de numărul de posturi care
trebuie încadrate cu personal înarmat, de către conducătorul persoanei juridice prevăzute la alin. (1), cu
avizul autorităților prevăzute la art. 68.

(3) Păstrarea armelor, componentelor esențiale și a muniției prevăzute la alin. (1) se face în spații special
destinate și avizate în condițiile prevăzute de lege, asigurate în permanență cu pază înarmată, în
condițiile legii.

(4) Dotarea cu arme a personalului specializat se face în baza ordinelor de serviciu individuale, emise de
conducătorul persoanei juridice prevăzute la alin. (1) sau, după caz, al unității subordonate sau aflate în
coordonarea acesteia, în care se menționează datele de identificare ale armei, datele de identificare ale
deținătorului, sarcinile în executarea cărora deținătorul poate purta și folosi armele, locurile în care
deținătorul poate purta și folosi armele, precum și condițiile în care acesta poate face uz de armă.

(5) Persoana juridică și unitățile prevăzute la alin. (1) au obligația să constituie, la nivel central, un
registru în care se ține evidența armelor, componentelor esențiale și muniției procurate, deținute și
înstrăinate, a muniției consumate, precum și a personalului care este dotat cu acestea. Această evidență
se pune la dispoziția autorităților care au acordat avizul prevăzut la alin. (2), ori de câte ori se solicită
aceasta.

(6) Evidența prevăzută la alin. (5) se păstrează timp de 20 de ani, în cazul armelor letale și al armelor
neletale supuse autorizării.
(7) Persoanele juridice și unitățile prevăzute la alin. (1) au obligația de a prezenta registrele, cu ocazia
constituirii acestora, la autoritățile prevăzute la art. 68, în vederea înregistrării. Evidența registrelor
prevăzute la alin. (5) se ține de către autoritățile prevăzute la art. 68.

Articolul 70

Dotarea personalului propriu cu arme letale sau neletale supuse autorizării și muniții

(1) Pot fi dotate, în condițiile prevăzute la art. 69 alin. (4), cu arme letale sau neletale supuse autorizării
persoanele care:

a) au împlinit 18 ani;

b) sunt angajate, în baza unui contract individual de muncă, la persoana juridică sau unitățile prevăzute
la art. 69 alin. (1);

c) îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c)-f), h) și i);

d) urmează un instructaj, desfășurat de angajator, cu privire la scopul pentru care sunt dotate cu arme,
precum și la condițiile în care trebuie purtată și folosită arma, cu aplicarea corespunzătoare a
prevederilor art. 31 alin. (3), art. 32, art. 35-37, art. 64 alin. (1), art. 65 și alin. (6^1), după caz, la sfârșitul
căruia semnează un angajament, prin care se obligă să poarte și să folosească armele, componentele
esențiale și muniția din dotare numai în scopurile și condițiile stabilite în instructaj.

(la 14-01-2016, Lit. d) a alin. (1) al art. 70 a fost modificată de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(2) Modelul ordinului de serviciu și conținutul instructajului prevăzut la alin. (1) lit. d) se stabilesc de
angajator și se avizează de către structurile de ordine publică din cadrul autorităților prevăzute la art. 68.

(3) Tipul de arme și cantitatea de muniție înscrise în ordinul de serviciu se stabilesc de către autoritățile
prevăzute la art. 68.

(4) Prevederile alin. (1) se aplică și personalului cu atribuții de gestionare, administrare și întreținere a
armelor deținute de persoana juridică sau unitățile prevăzute la art. 69 alin. (1), care trebuie să facă și
dovada absolvirii cursurilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. g).

(5) Armele aflate în dotare pot fi purtate și folosite numai în intervalul de timp zilnic stabilit de
angajator, în care persoanele prevăzute la alin. (1) și (4) exercită atribuțiile de serviciu care necesită
portul și folosirea acestora, precum și numai în condițiile și locurile prevăzute în ordinul de serviciu. La
sfârșitul acestui interval de timp, armele se depun în locurile prevăzute la art. 69 alin. (3), iar ordinul de
serviciu se depune la sediul persoanei juridice sau al unităților prevăzute la art. 69 alin. (1), cu excepția
celor deținute de pădurari și paznicii de vânătoare, care pot fi păstrate de aceștia în condițiile stabilite
prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Sunt interzise deținerea, portul și folosirea
armelor de către persoanele dotate cu acestea în afara orelor de program.
(6) Folosirea armelor, componentelor esențiale și muniției de către personalul dotat cu acestea se face
numai în scopurile stabilite de angajator, cu avizul autorităților prevăzute la art. 68, în conformitate cu
atribuțiile prevăzute la art. 67 alin. (2).

(6^1) Este interzis portul armelor neletale, destinate pentru autoapărare, în următoarele condiții:

a) în locuri aglomerate, stadioane, săli de spectacol și adunări publice, precum și în alte locuri în care
folosirea acestor arme este interzisă prin lege;

b) dacă deținătorul se află sub influența băuturilor alcoolice, produselor sau substanțelor stupefiante, a
medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare avansată de oboseală sau suferă de afecțiuni
temporare, de natură să genereze o stare de pericol în condițiile în care poartă arma asupra sa;

c) neînsoțite de documentul care atestă dreptul de port și folosire.

(la 14-01-2016, Alin. (6^1) al art. 70 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(7) În vederea dotării cu arme, angajatorul solicită pentru fiecare persoană în parte avizul autorităților
prevăzute la art. 68, prin care se atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c).

(8) Semnarea contractului individual de muncă presupune și acordul implicit al persoanelor, care
urmează să fie dotate cu arme de apărare și pază, pentru testarea integrității lor profesionale și morale,
prin efectuarea unor verificări de specialitate ale autorităților prevăzute la art. 68, care au ca scop
prevenirea și combaterea cazurilor în care aceste persoane pot folosi armele din dotare și în alte scopuri
decât cele prevăzute în prezenta lege.

(9) Dotarea cu arme de tir a cluburilor sportive care au dobândit certificat de identitate sportivă și sunt
afiliate la federațiile sportive naționale de specialitate, precum și folosirea acestor arme de către
sportivi, antrenori sau instructori în poligonul de tragere se fac cu avizul autorităților prevăzute la art.
68, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

Articolul 71

Dotarea personalului propriu cu arme neletale

(1) Pot fi dotate, în conformitate cu art. 69 alin. (4), cu arme neletale persoanele care îndeplinesc
condițiile prevăzute la art. 70 alin. (1) lit. a), b) și d), precum și sportivii și antrenorii de tir, în condițiile
prevăzute la art. 70 alin. (9).

(2) Condițiile prevăzute la alin. (1) se aplică și personalului cu atribuții de gestionare, administrare și
întreținere a armelor deținute de persoana juridică sau unitățile prevăzute la art. 69 alin. (1).

Articolul 72

Verificarea personalului dotat cu arme și muniții, precum și a stării tehnice a armelor și muniției
(1) Persoanele juridice și unitățile prevăzute la art. 69 alin. (1) au obligația să desfășoare, periodic, la
intervale stabilite de către autoritățile prevăzute la art. 68 sau ori de câte ori acestea solicită,
următoarele activități:

a) verificarea îndeplinirii de către personalul dotat cu arme și muniție a condiției prevăzute la art. 14
alin. (1) lit. e), a cunoașterii instructajului prevăzut la art. 70 alin. (1) lit. d), precum și a modului în care
sunt respectate prevederile acestuia;

b) verificarea stării tehnice a armelor și muniției, precum și a condițiilor în care acestea sunt păstrate,
prin armurierii autorizați în acest sens.

(2) Autoritățile prevăzute la art. 68 pot solicita să li se comunice rezultatele verificărilor prevăzute la alin.
(1) sau pot participa, în mod efectiv, la efectuarea acestor verificări, ori de câte ori consideră necesar.

Articolul 73

Poligoanele pentru antrenament și pentru verificarea armelor

(1) Persoanele juridice și unitățile prevăzute la art. 69 alin. (1) pot construi și amenaja poligoane pentru
antrenamentul personalului dotat cu arme, precum și pentru verificarea armelor, componentelor
esențiale și munițiilor deținute, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Personalul desemnat cu administrarea, întreținerea și supravegherea poligoanelor trebuie să

îndeplinească condițiile prevăzute la art. 70 alin. (1) și (5).

(3) Personalul care urmează să desfășoare în incinta poligonului activități permanente de supraveghere
a activităților care se desfășoară în această incintă, precum și activități de instruire și îndrumare a
persoanelor care desfășoară activități de antrenament trebuie să dețină atestatul de instructor, acordat
de autoritățile prevăzute la art. 68, în condițiile stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei
legi.

(4) Activitățile care se pot desfășura în poligon se stabilesc prin regulamentul de organizare și
funcționare a acestuia, care se avizează de către autoritățile prevăzute la art. 68.

Articolul 74

Categorii de persoane juridice și unități care pot deține și folosi diferite tipuri de arme și muniții

(1) Următoarele persoane juridice și unități aflate în subordinea, autoritatea sau, după caz, coordonarea
acestora pot deține și folosi arme și muniții, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 69-73,
după cum urmează:

a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Națională a Pădurilor - Romsilva
și unitățile aflate în subordinea sau coordonarea acesteia, precum și ocoalele silvice private constituite
conform legii pot deține și folosi arme de foc cu destinație utilitară și muniția corespunzătoare, pentru
exercitarea atribuțiilor de serviciu ale organelor de control, în domeniul pazei fondului forestier și
ocrotirii animalelor, precum și arme de vânătoare și muniția corespunzătoare, pentru recoltarea
planificată a vânatului și combaterea animalelor dăunătoare;

(la 14-01-2016, Lit. a) a alin. (1) al art. 74 a fost modificată de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

a^1) Gărzile forestiere, prin personalul tehnic de specialitate, pot deține și folosi arme de vânătoare și
muniția corespunzătoare în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

(la 26-07-2021, Alineatul (1) din Articolul 74 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 2,
Articolul 18, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 21 iulie 2021, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 732 din 26 iulie 2021 )

b) Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România și asociațiile de vânători sportivi,
legal constituite, ce își desfășoară activitatea conform Legii nr. 407/2006, cu modificările și completările
ulterioare, pot deține și folosi, prin personalul anume desemnat, arme de foc cu destinație utilitară și
muniția corespunzătoare, pentru paza fondurilor cinegetice, precum și arme de vânătoare și muniția
corespunzătoare, pentru recoltarea planificată a vânatului și combaterea animalelor dăunătoare;

(la 04-11-2019, sintagma: fondurilor de vânătoare a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

c) unitățile de învățământ superior și cele de cercetare științifică cu profil cinegetic pot deține și folosi
arme de vânătoare și arme cu destinație utilitară pentru exercitarea activității didactice și de cercetare
științifică;

(la 14-01-2016, Lit. c) a alin. (1) al art. 74 a fost modificată de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

d) autoritatea publică centrală care răspunde de piscicultură și unitățile aflate în subordinea sau
coordonarea acesteia pot deține și folosi arme cu destinație utilitară cu muniție fără proiectil, pentru
dotarea personalului propriu însărcinat cu îndepărtarea păsărilor dăunătoare;

e) administrațiile aeroporturilor pot deține și folosi arme cu destinație utilitară cu muniție fără proiectil,
pentru îndepărtarea păsărilor care pot periclita securitatea aeronavelor;

f) autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului și unitățile aflate în subordinea sau
coordonarea acesteia pot deține și folosi arme de foc cu destinație utilitară, precum și muniția
corespunzătoare, necesare pentru desfășurarea activităților specifice în domeniul protecției și
conservării habitatelor naturale, a diversității biologice și a rețelei naționale de arii protejate;

g) federațiile sportive naționale de specialitate și cluburile sau asociațiile sportive afiliate acestora pot
deține și folosi arme de tir sportiv și muniția corespunzătoare, în funcție de necesități, pentru
desfășurarea antrenamentelor ori concursurilor aprobate de aceste federații;
h) instituțiile de cultură și artă, asociațiile cultural-artistice și sportive pot deține și folosi arme de foc
dezactivate pentru activitățile pe care le desfășoară;

(la 04-11-2019, sintagma: arme de panoplie a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196
din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

i) centrele de producție cinematografică, circurile, teatrele și alte asemenea instituții de cultură, artă și
sport pot deține și folosi arme de spectacol și arme acustice sau utilitare pentru activitățile pe care le
desfășoară.

(la 04-11-2019, sintagma: arme de recuzită a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196
din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

j) Regia Autonomă «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat» poate deține și folosi arme de
vânătoare și arme cu destinație utilitară pentru exercitarea activității de gestionare a fondului cinegetic
administrat.

(la 14-01-2016, Lit. i) a alin. (1) al art. 74 a fost introdusă de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(2) În cazul armelor deținute în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. g), dotarea sportivilor cu arme de tir și
muniția corespunzătoare în vederea desfășurării antrenamentelor și concursurilor se poate face numai
în incinta poligoanelor, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 70 alin. (1) lit. a)-c), în conformitate
cu regulamentul de organizare și funcționare a acestora.

(3) În cazul armelor deținute în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. e) și f), dotarea persoanelor desemnate
să le folosească, în vederea desfășurării activităților specifice, se poate face fără îndeplinirea condițiilor
prevăzute la art. 70 alin. (1) lit. a)-c), iar în cazul armelor de foc dezactivate, și fără îndeplinirea condiției
prevăzute la art. 69 alin. (4).

(la 04-11-2019, sintagma: armelor de panoplie a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Secţiunea a 3-a Regimul procurării, deținerii și folosirii armelor, componentelor esențiale și munițiilor de
către persoanele juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor
instituții publice

1. Dispoziții generale privind autorizarea pentru procurarea, deținerea și folosirea armelor,

componentelor esențiale și munițiilor

Articolul 75

Autorizațiile pentru procurarea, deținerea și folosirea armelor, componentelor esențiale și munițiilor

(1) În vederea procurării de arme, componente esențiale și muniții sau a construirii și amenajării de
poligoane, persoanele juridice prevăzute la art. 67 alin. (2)-(4) trebuie să depună o cerere la autoritățile
prevăzute la art. 68, în vederea eliberării autorizației corespunzătoare.

(2) Autoritățile prevăzute la art. 68 eliberează, vizează o dată la 2 ani, preschimbă, retrag sau anulează
autorizațiile pentru procurarea, deținerea și folosirea armelor, componentelor esențiale și munițiilor,
precum și autorizațiile pentru construirea și amenajarea poligoanelor.

(3) Procedura de eliberare, vizare, preschimbare, retragere sau anulare a autorizației pentru procurarea,
deținerea și folosirea armelor, componentelor esențiale și munițiilor se stabilește în normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 76

Preschimbarea autorizațiilor pentru procurarea, deținerea și folosirea armelor, componentelor esențiale

și munițiilor

(1) Autorizațiile prevăzute la art. 75 alin. (1) se preschimbă în următoarele situații:

a) în cazul schimbării denumirii ori sediului persoanei juridice;

b) când autorizația a fost pierdută, furată, distrusă sau deteriorată;

c) când au fost folosite în întregime spațiile destinate vizei sau mențiunilor.

(2) Pentru eliberarea unei noi autorizații, persoana juridică este obligată să depună, în acest sens, o
cerere la autoritățile prevăzute la art. 68, în termen de 10 zile de la data când a intervenit una dintre
situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b). Eliberarea unei noi autorizații în locul celei declarate pierdute
sau furate se face numai după publicarea pierderii ori furtului în Monitorul Oficial al României.

Articolul 77

Retragerea și anularea autorizațiilor pentru procurarea, deținerea și folosirea armelor, componentelor

esențiale și munițiilor

(1) Autorizațiile prevăzute la art. 75 alin. (1) se retrag în următoarele situații:

a) titularul încetează activitatea care a determinat autorizarea;

b) titularul a săvârșit contravenții pentru care legea prevede încetarea dreptului de procurare, deținere
și folosire a armelor;

c) titularul a săvârșit mai mult de două contravenții prevăzute de prezenta lege, altele decât cele
prevăzute la lit. b).

(2) Anularea autorizațiilor prevăzute la art. 75 alin. (1) se dispune în următoarele situații:
a) se constată că, la data acordării autorizației, titularul nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru
procurare, deținere sau folosire a armelor, componentelor esențiale și munițiilor sau, după caz,
condițiile privind construirea, amenajarea și funcționarea poligonului;

b) titularului i s-a acordat autorizația pe baza unor documente sau informații false.

Articolul 78

Obligațiile persoanelor juridice autorizate să dețină și să folosească arme, componente esențiale și

muniție

Persoanele juridice autorizate să procure, să dețină și să folosească arme, componente esențiale și

muniție au următoarele obligații:

a) să se prezinte în perioada stabilită de Inspectoratul General al Poliției Române la autoritățile

prevăzute la art. 68, pentru vizarea autorizației;

b) să anunțe schimbarea sediului sau a punctului de lucru cu cel puțin 10 zile înainte de aceasta, la
organul de poliție în a cărui rază de competență este situat noul sediu, pentru efectuarea mențiunilor
corespunzătoare în autorizație;

c) să anunțe pierderea, furtul sau distrugerea autorizației, la autoritățile prevăzute la art. 68, în termen
de 24 de ore de la constatarea evenimentului;

d) în cazul în care persoana juridică încetează activitatea, trebuie să comunice aceasta autorităților
prevăzute la art. 68, în termen de 10 zile de la acea dată;

e) să prezinte, la autoritățile prevăzute la art. 68, documentele care dovedesc procurarea sau
înstrăinarea armelor, componentelor esențiale și muniției, în termen de 10 zile de la procurare sau,
după caz, înstrăinare, în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare în conținutul autorizației.

Articolul 79

Condițiile pentru păstrarea armelor, componentelor esențiale și munițiilor, precum și pentru dotarea
personalului angajat

Prevederile art. 69 alin. (3) și ale art. 70-73 se aplică în mod corespunzător și persoanelor juridice de
drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituții publice, în ceea ce
privește condițiile în care acestea pot păstra și dota personalul angajat cu arme, componente esențiale
și muniția corespunzătoare, precum și cele în care persoanele înarmate aparținând acestor persoane
juridice le pot purta și folosi.

2. Procurarea, deținerea și folosirea armelor, componentelor esențiale și munițiilor de către societățile

specializate de pază

Articolul 80
Autorizarea procurării armelor, componentelor esențiale și muniției de către societățile specializate de
pază

(1) Societățile specializate de pază, constituite potrivit Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, pot fi autorizate, la cerere, să procure de la
armurierii și intermediarii autorizați în acest sens:

a) numai prin închiriere, arme letale, precum și muniția corespunzătoare, cu excepția situațiilor în care
aceste societăți sunt constituite în armurieri autorizați să efectueze operațiuni cu arme din această
categorie;

b) sub orice formă prevăzută de lege, arme neletale, precum și muniția corespunzătoare.

(2) În funcție de activitățile legale de pază pe care le desfășoară, societățile prevăzute la alin. (1) pot fi
autorizate să procure arme, componente esențiale și muniție, după cum urmează:

a) în cazul activităților de protecție a persoanelor: arme de apărare și pază - numai pentru protecția
persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2), iar arme de autoapărare - pentru protecția celorlalte categorii
de persoane;

b) în cazul activităților de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor: arme letale cu destinație utilitară -
numai pentru paza sediilor băncilor, centrelor de procesare a valorilor monetare ori casieriilor
colectoare, partidelor parlamentare, șantierelor arheologice, sediilor și punctelor de lucru ale
societăților care desfășoară activități ce constituie monopol de stat, sediilor armurierilor și
intermediarilor, depozitelor de arme, componente esențiale, muniții, materii explozive, substanțe
toxice, substanțe stupefiante și medicamente care conțin substanțe stupefiante, metale prețioase și
pietre prețioase, obiectivelor la care se asigură paza cu jandarmi în cooperare cu societățile specializate
de pază, poligoanelor în care se desfășoară activități cu arme letale, precum și a altor locuri prevăzute de
lege în acest sens, iar arme neletale cu destinație utilitară - pentru activitățile de pază a celorlalte
obiective, bunuri și valori, desfășurate potrivit legii;

c) în cazul activităților de pază a transporturilor unor valori importante: arme letale cu destinație
utilitară - numai pentru paza transporturilor cu arme, componente esențiale, muniții, materii explozive,
substanțe toxice, substanțe stupefiante și medicamente care conțin substanțe stupefiante, metale
prețioase și pietre prețioase, înscrisuri de valoare, sume de bani, titluri de credit, cecuri, precum și cu
alte valori prevăzute de lege, iar arme neletale cu destinație utilitară - pentru activitățile de pază a
celorlalte categorii de transporturi.

(3) Inspectoratul General al Poliției Române ține evidența centralizată a tuturor societăților specializate
de pază autorizate să procure, să dețină și să folosească arme, componente esențiale și muniție.

Articolul 81

Acordarea autorizației de procurare, deținere și folosire a armelor letale și a munițiilor

Autorizația de procurare, deținere și folosire a armelor letale și a muniției pentru societățile specializate
de pază se acordă pentru fiecare contract de prestări servicii încheiat de acestea potrivit Legii nr.
333/2003, republicată, valabilitatea autorizației neputând depăși durata contractului.

Articolul 82

Interzicerea portului altor arme pe durata îndeplinirii atribuțiunilor de serviciu

Persoanelor angajate în cadrul societăților specializate de pază, care sunt dotate cu arme, le este interzis
ca, pe durata îndeplinirii atribuțiunilor de serviciu, să poarte asupra lor alte arme în afară de arma de
serviciu.

3. Procurarea, deținerea și folosirea armelor, componentelor esențiale și muniției de către persoanele

juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituții publice,
pentru paza proprie

Articolul 83

Autorizarea procurării, deținerii și folosirii armelor, componentelor esențiale și muniției pentru paza
proprie

Persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unei instituții
publice și care își asigură paza proprie în condițiile Legii nr. 333/2003, republicată, pot fi autorizate, la
cerere, să procure, să dețină și să folosească, pentru desfășurarea activităților de pază, numai arme
neletale și muniția corespunzătoare.

Articolul 84

Condițiile privind păstrarea și dotarea personalului, precum și portul și folosirea armelor destinate
pentru paza proprie

Prevederile art. 69 alin. (3) și ale art. 70-73 se aplică în mod corespunzător și persoanelor juridice de
drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituții publice, în ceea ce
privește condițiile în care acestea pot păstra și dota personalul angajat cu arme destinate pentru paza
proprie și cu muniția corespunzătoare, precum și cele în care persoanele înarmate aparținând acestor
persoane juridice le pot purta și folosi.

4. Procurarea, deținerea și folosirea armelor, componentelor esențiale și muniției pentru activități

cultural-artistice

Articolul 85

Procurarea, deținerea și folosirea armelor, componentelor esențiale și muniției pentru activități cultural-
artistice

(1) Persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituții
publice și care desfășoară activități sportive și artistice în centrele de producție cinematografică și
televiziune, precum și în cadrul unor spectacole de circ și teatru pot fi autorizate, la cerere, de către
autoritățile prevăzute la art. 68 să procure arme de foc dezactivate și, după caz, utilitare sau de
spectacol și arme acustice, în condițiile stabilite pentru persoanele prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. h) și i).

(la 04-11-2019, sintagma: arme de panoplie și, după caz, utilitare sau de recuzită a fost înlocuită de
Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 01 noiembrie 2019 )

(2) Prevederile art. 69 alin. (3) și alin. (5)-(7), ale art. 70 alin. (1) lit. d) și alin. (2)-(5) și ale art. 71-73 se
aplică în mod corespunzător în cazul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1) în ceea ce privește
condițiile în care acestea pot păstra și dota personalul angajat cu arme, componentele esențiale și
muniția corespunzătoare, precum și cele în care persoanele înarmate aparținând acestor persoane
juridice le pot purta și folosi.

5. Regimul funcționării poligoanelor de tragere aparținând persoanelor juridice de drept privat care nu
sunt subordonate sau aflate în coordonarea instituțiilor publice

Articolul 86

Autorizarea funcționării poligoanelor de tragere

(1) În funcție de obiectul lor de activitate, persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate
sau aflate în coordonarea instituțiilor publice pot construi și amenaja poligoane de tragere pentru arme
letale, care, la cerere, pot fi autorizate de către autoritățile prevăzute la art. 68 să funcționeze, după
cum urmează:

a) poligoane de tragere pentru pregătirea personalului propriu - în cazul societăților specializate de pază;

b) poligoane de tragere pentru verificarea armelor, componentelor esențiale și munițiilor - în cazul

armurierilor autorizați să producă și să repare arme;

c) poligoane de tragere pentru antrenament și agrement - în cazul persoanelor juridice autorizate să

organizeze activități de tragere pentru antrenament și divertisment.

(2) Autorizația prevăzută la alin. (1) se acordă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) poligoanele de tragere îndeplinesc normele tehnice de siguranță și sunt certificate în acest sens de
către Inspectoratul General al Poliției Române;

b) personalul desemnat pentru administrarea, întreținerea și supravegherea poligoanelor de tragere

trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 70 alin. (1) și (5);

c) personalul desemnat pentru supravegherea activităților care se desfășoară în incinta poligoanelor de

tragere, precum și pentru desfășurarea activităților de instruire și îndrumare a persoanelor care execută
trageri de verificare a armelor, antrenamente de tragere sau, după caz, urmează cursurile de instruire
teoretică și practică prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. g) trebuie să îndeplinească condiția prevăzută la art.
73 alin. (3);

d) să existe personal specializat, angajat permanent, desemnat pentru a acorda primul ajutor și asistență
medicală de urgență în cazul eventualelor accidente produse în incinta poligonului.

(3) Activitățile care se pot desfășura în poligoanele de tragere se stabilesc prin regulamentul de
organizare și funcționare al acestora, care se avizează de autoritățile prevăzute la art. 68.

(4) Condițiile de avizare a poligoanelor de tragere se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.

(5) Normele tehnice de siguranță privind construcția și amenajarea poligoanelor de tragere se stabilesc
prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 87

Condițiile procurării armelor, componentelor esențiale și munițiilor destinate folosirii în incinta

poligoanelor de tragere

(1) Persoanele juridice ale căror poligoane au fost autorizate să funcționeze în condițiile stabilite la art.
86 alin. (1) lit. a) și c) pot fi autorizate, la cerere, să procure de la armurierii și intermediarii autorizați în
acest sens:

a) numai prin închiriere, arme letale, precum și muniția corespunzătoare și, sub orice formă prevăzută
de lege, arme neletale, precum și muniția corespunzătoare, pentru poligoanele prevăzute la art. 86 alin.
(1) lit. a);

b) sub orice formă prevăzută de lege, arme letale și arme neletale, precum și muniția corespunzătoare,
exclusiv pentru folosirea în poligon, pentru poligoanele prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c).

(2) În vederea acordării autorizației pentru procurarea, deținerea și folosirea armelor, componentelor
esențiale și muniției de către autoritățile prevăzute la art. 68, persoanele juridice prevăzute la art. 86
alin. (1) întocmesc planul de dotare cu arme, componente esențiale și muniție, care se depune la aceste
autorități împreună cu cererea de autorizare.

(3) Poate fi autorizată numai procurarea acelor arme, componente esențiale și muniții care corespund
celor pentru care poligonul a fost autorizat să fie folosite în incinta acestuia.

(4) Pentru păstrarea unui număr mai mic de 15 arme letale, spațiul destinat depozitării trebuie prevăzut
cu sistem de supraveghere video și mijloace de alarmare instalate în condițiile Legii nr. 333/2003,
republicată, conectate la dispecerate de alarmare și intervenție ale unor societăți specializate de pază.

(5) În cazul depozitării unui număr mai mare de 15 arme letale și a muniției aferente în incinta
poligoanelor, spațiile destinate păstrării trebuie asigurate în permanență și cu pază înarmată.

Articolul 88
Condițiile accesului diferitelor categorii de persoane în incinta poligoanelor de tragere

(1) În funcție de destinația poligoanelor de tragere, în incinta acestora sunt admise accesul și
desfășurarea activităților de tragere cu arma pentru următoarele categorii de persoane:

a) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. a) și c), personalul angajat la societatea
specializată de pază, desemnat să poarte și să folosească arme, componente esențiale și muniție,
persoanele care au absolvit sau urmează cursul de instruire prevăzut la art. 14 alin. (1) lit. g), precum și
orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani pentru activități de tragere de divertisment;

b) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. b), numai personalul specializat pentru repararea
și testarea armelor, din cadrul armurierilor autorizați să repare arme.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a), accesul în incinta poligonului de tragere este permis și cu
armele aflate în dotarea persoanei sau, după caz, în permisul de armă al cărui titular este, în vederea
executării tragerilor cu aceste arme. În cazul titularilor dreptului de deținere a armelor înscrise în
permisul de armă, accesul este permis numai dacă aceștia prezintă autorizația prevăzută la art. 27.

(3) În cazul în care poligoanele prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c) sunt destinate exclusiv pentru tragerile
cu arme neletale, accesul în incinta acestora este permis oricărei persoane care a împlinit vârsta de 14
ani, cu condiția ca, în cazul minorilor sub 18 ani, aceștia să fie însoțiți de o persoană majoră. Accesul
acestor persoane în incinta poligonului este permis și cu armele, componentele esențiale și muniția
deținute de acestea, numai însoțite de documentele care atestă dreptul de deținere sau port și folosire
al armelor.

(4) În cazul apariției unor incidente în incinta poligoanelor de tragere, în urma cărora au rezultat victime
sau pagube materiale neplanificate, administratorul poligonului are obligația să acționeze în condițiile
prevăzute la art. 33 alin. (1) și (2).

Capitolul IV Regimul circulației armelor, componentelor esențiale și munițiilor

Secţiunea 1 Dispoziții generale

Articolul 89

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească armele, componentele esențiale și munițiile pentru a putea
fi deținute sau comercializate

(1) Armele prevăzute în categoriile A-C și categoria D pct. 1-3 din anexă, componentele esențiale și
munițiile corespunzătoare, fabricate pe teritoriul României, pot fi deținute sau comercializate numai
dacă îndeplinesc următoarele condiții:

(la 04-11-2019, Partea introductivă a alineatului (1) , Articolul 89 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost
modificată de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )
a) sunt marcate de armurierul autorizat să le producă;

b) sunt certificate de către producător că îndeplinesc condițiile de siguranță în utilizare;

c) armele sunt înregistrate în Registrul Național al Armelor.

(2) Armele prevăzute în categoriile A-C și categoria D pct. 1-3 din anexă, componentele esențiale și
munițiile corespunzătoare, fabricate în afara teritoriului României, introduse pe teritoriul României, pot
fi comercializate sau, după caz, deținute de persoane fizice ori juridice din România numai dacă:

(la 04-11-2019, Partea introductivă a alineatului (2) , Articolul 89 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost
modificată de Punctul 36, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

a) sunt marcate de producător;

b) sunt certificate de către producător sau de către un organism internațional că îndeplinesc condițiile
de siguranță în utilizare.

(3) Sunt exceptate de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (2) lit. b) armele, componentele
esențiale și munițiile care tranzitează, în condițiile legii, teritoriul României.

Secţiunea a 2-a Marcarea armelor, componentelor esențiale și munițiilor

Articolul 90

Marcarea armelor și munițiilor

(1) Armurierii care produc, transferă, exportă sau importă pe/de pe teritoriul României arme,
componente esențiale sau muniții dintre cele prevăzute în categoriile A-C și categoria D pct. 1-3 din
anexă au obligația să aplice pe arme, componente esențiale, muniții și pachete de muniții marcaje unice,
clare și permanente destinate identificării și urmăririi acestora sau, după caz, să se asigure că au fost
realizate, în mod cumulativ, pentru orice armă, componentă esențială, muniție sau pachet de muniții, la
momentul introducerii pe piață, următoarele operațiuni:

a) a fost prevăzută cu un marcaj unic, clar și permanent imediat după fabricare și cel târziu înaintea
introducerii sale pe piață sau imediat după importul în Uniunea Europeană; și

b) a fost înregistrată în condițiile prevăzute de prezenta lege imediat după fabricare și cel târziu înaintea
introducerii sale pe piață sau imediat după importul în Uniunea Europeană.

(2) Marcajul unic pentru arma asamblată trebuie să indice:

a) denumirea producătorului sau a mărcii;

b) țara sau locul fabricării;

c) seria și, după caz, anul de fabricație, dacă acesta nu face parte din numărul de serie, și modelul, dacă
este posibil.

(3) Marcajul prevăzut la alin. (2) se aplică pe toate componentele esențiale ale armei de foc. În cazul în
care o componentă esențială este prea mică pentru a fi marcată în conformitate cu prezentul articol,
aceasta este marcată cel puțin cu un număr de serie sau un cod alfanumeric sau digital.

(4) Marcajul aplicat pe pachete de muniții trebuie să indice:

a) denumirea producătorului sau a mărcii;

b) numărul de identificare a lotului;

c) calibrul;

d) tipul de muniție.

(5) Marcajul aplicat pe muniție trebuie să cuprindă elementele prevăzute la alin. (4) lit. a), c) și d).

(la 04-11-2019, Articolul 90 din Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 37, Articolul I
din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

Articolul 91

Trecerea armelor și a componentelor esențiale în circuitul civil

(1) Armele și componentele esențiale deținute de instituțiile publice cu atribuții în domeniul apărării,
ordinii publice și securității naționale pot fi trecute în circuitul civil numai dacă sunt marcate în condițiile
prezentei legi.

(2) Marcarea armelor și a componentelor esențiale potrivit alin. (1) se efectuează de către armurieri
autorizați în condițiile legii să producă arme sau de către instituțiile publice cu atribuții în domeniul
apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

(la 04-11-2019, Articolul 91 din Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 38, Articolul I
din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

Articolul 92

Evidența armelor, componentelor esențiale și munițiilor fabricate

(1) Armurierii care produc arme, componente esențiale și muniții au obligația de a ține evidența
armelor, componentelor esențiale și munițiilor fabricate, în registre constituite cu avizul Direcției
Generale de Poliție a Municipiului București sau al inspectoratelor județene de poliție în a căror rază
teritorială de competență își au sediile sociale.
(2) Registrele constituite în conformitate cu alin. (1) se înregistrează la Inspectoratul General al Poliției
Române care ține evidența registrelor tuturor armurierilor autorizați să producă arme, componente
esențiale și muniții.

(3) Evidența care se ține în registrele prevăzute la alin. (1) se constituie după criteriul elementelor
prevăzute la art. 90 alin. (2).

(4) Evidența armelor militare, a armelor de apărare și pază, precum și a munițiilor corespunzătoare
constituie informații secrete de stat, se ține în registre separate constituite potrivit legii, iar evidența
celorlalte arme letale, a armelor neletale, precum și a munițiilor corespunzătoare constituie informații
secrete de serviciu.

Articolul 93

Păstrarea registrelor de evidență a armelor, componentelor esențiale și munițiilor fabricate

(1) Registrele prevăzute la art. 92 alin. (1) se păstrează de armurierii autorizați să producă arme,
componente esențiale și muniții timp de 20 ani, după care se depun, pentru arhivare, la Direcția
Generală de Poliție a Municipiului București sau la inspectoratele județene de poliție în a căror rază
teritorială de competență își au sediile sociale, respectiv punctele de lucru.

(2) În situația în care armurierii își încetează activitatea de producere a armelor, componentelor
esențiale și munițiilor, registrele prevăzute la art. 92 alin. (1) se depun la Direcția Generală de Poliție a
Municipiului București sau la inspectoratele județene de poliție în a căror rază teritorială de competență
își au sediile sociale, respectiv punctele de lucru, în termen de 15 zile de la încetarea activității.

Secţiunea a 3-a Inspecția tehnică și dezactivarea armelor, componentelor esențiale și munițiilor

Articolul 94

Inspecția tehnică periodică

(1) Inspecția tehnică periodică a armelor se efectuează de către armurieri autorizați în condițiile legii, în
vederea verificării îndeplinirii de către acestea a condițiilor tehnice de siguranță în utilizare.

(2) În cazul în care se constată, cu ocazia efectuării inspecției tehnice periodice, că armele verificate
îndeplinesc condițiile tehnice de siguranță în utilizare, armurierii prevăzuți la alin. (1) eliberează
persoanei fizice sau juridice căreia îi aparțin certificatul de efectuare a inspecției tehnice periodice.

(3) Armurierii prevăzuți la alin. (1) nu pot fi autorizați să efectueze inspecția tehnică periodică a armelor
care le aparțin.

(4) Cheltuielile ocazionate de efectuarea inspecției tehnice prevăzute la alin. (1) se suportă de către
deținătorul legal al armelor verificate.

(5) Pentru armele deținute de persoanele fizice și juridice inspecția tehnică se efectuează la solicitarea
deținătorului legal, precum și la solicitarea expresă a structurilor de poliție competente.
(6) Condițiile de autorizare a armurierilor pentru a efectua inspecția tehnică periodică a armelor se
stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(7) Standardele și tehnicile de inspecție tehnică periodică a armelor se stabilesc prin ordin al ministrului
afacerilor interne.

Articolul 95

Dezactivarea armelor și regimul celor care au devenit improprii folosirii

(1) Dezactivarea armelor de foc se realizează de către armurieri avizați în condițiile legii, care eliberează
în acest sens un certificat care să ateste dezactivarea armei de foc sau aplică pe suprafața armei de foc
un marcaj clar vizibil.

(2) Abrogat.

(la 04-11-2019, Alineatul (2) din Articolul 95 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 39,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(3) Armele care nu mai pot fi aduse în stare de funcționare din cauza unor defecțiuni iremediabile sunt
verificate de armurierii prevăzuți la alin. (1), care eliberează în acest sens un certificat sau aplică pe
suprafața armei de foc un marcaj clar vizibil. În cazul în care aceste arme sunt nevandabile, se predau
armurierilor autorizați să desfășoare operațiuni de casare a acestora.

(4) Condițiile de avizare a armurierilor pentru a desfășura operațiuni de dezactivare a armelor de foc se
stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Abrogat.

(la 04-11-2019, Alineatul (5) din Articolul 95 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 39,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

Articolul 96

Metodologia de certificare

Procedura acordării certificatelor de dezactivare, precum și a certificatelor de efectuare a inspecției

tehnice periodice se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Secţiunea a 4-a Registrul Național al Armelor

Articolul 97

Organizarea și funcționarea Registrului Național al Armelor

(1) În cadrul Inspectoratului General al Poliției Române funcționează Registrul Național al Armelor, ca
sistem complex de prelucrare a datelor cu privire la evidența armelor și a componentelor esențiale, a
deținătorilor de arme, precum și a operațiunilor cu arme, componente esențiale și muniții, necesar
pentru îndeplinirea atribuțiilor legale privind gestionarea aplicării dispozițiilor prezentei legi.

(la 04-11-2019, Alineatul (1) din Articolul 97 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul
40, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(2) Termenul de păstrare a datelor cuprinse în evidențele Registrului Național al Armelor este de 30 de
ani de la data distrugerii armelor de foc sau a componentelor esențiale în cauză. La expirarea termenului
de păstrare se procedează la ștergerea datelor cu caracter personal din evidențele Registrului Național
al Armelor.

(la 04-11-2019, Alineatul (2) din Articolul 97 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul
40, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(3) Inspectoratul General al Poliției Române exercită, prin structura care administrează Registrul
Național al Armelor, următoarele atribuții în domeniul gestionării regimului circulației armelor,
componentelor esențiale și muniției:

a) gestionează evidența operațiunilor cu arme, componente esențiale și muniții procurate/înstrăinate,

cuprinzând atât date cu privire la deținătorii acestora, cât și cu privire la seriile sau marcajele aplicate pe
componentele esențiale, în cazul în care acestea sunt diferite de seriile sau marcajele aplicate pe cadrul
sau pe recuperatorul fiecărei arme de foc;

(la 04-11-2019, Litera a) din Alineatul (3) , Articolul 97 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV a fost modificată de
Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 01 noiembrie 2019 )

b) gestionează evidența armurierilor și intermediarilor care desfășoară operațiuni cu arme, componente

esențiale și muniții;

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

c) gestionează evidența etapelor procedurale parcurse de autoritățile competente în cazurile de

declarare a pierderii, furtului sau distrugerii armelor, componentelor esențiale și munițiilor aflate în
circulație, operând mențiunile corespunzătoare în evidențe;

d) cooperează cu instituțiile similare din străinătate și cu reprezentanțele diplomatice și oficiile consulare

ale României din străinătate, pentru monitorizarea operațiunilor cu arme, componente esențiale și
muniții.
(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

e) pune la dispoziția armurierilor și intermediarilor autorizați, cu titlu gratuit, aplicația informatică

Registrul Național al Armelor.

(la 14-01-2016, Lit. e) a alin. (3) al art. 97 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

(4) Organizarea și funcționarea Registrului Național al Armelor, precum și accesul la acesta se aprobă
prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(5) Armurierii și intermediarii autorizați sunt obligați să țină evidența zilnică a operațiunilor cu arme,
componente esențiale și muniții pe care le efectuează prin intermediul aplicației informatice Registrul
Național al Armelor.

(la 14-01-2016, Alin. (5) al art. 97 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. Potrivit alin. (1) al art. III din
LEGEA nr. 319 din 11 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015,
prevederile art. I pct. 33, referitoare la art. 97 alin. (5), intră în vigoare la 60 de zile de la data
operaționalizării aplicației informatice Registrul Național al Armelor. )

Articolul 98

Excepții în cazul armelor militare

Sunt exceptate de la prevederile art. 94-97 armele militare a căror evidență se ține de către instituțiile
care au dreptul să le procure, să le dețină, să le folosească și să le înstrăineze, în condițiile stabilite prin
ordin al conducătorului fiecăreia dintre instituțiile respective.

Capitolul V Regimul operațiunilor cu arme, componente esențiale și muniții

Secţiunea 1 Dispoziții generale

Articolul 99

Efectuarea operațiunilor cu arme

(1) Operațiunile cu arme, componente esențiale și muniții corespunzătoare pe teritoriul României pot fi
efectuate numai de către sau prin intermediul armurierilor ori intermediarilor, în condițiile stabilite prin
prezenta lege, cu excepția persoanelor fizice care, în baza autorizației de procurare ori a dovezii
notificării, după caz, pot procura din afara teritoriului României și introduce în țară, în condițiile legii,
arme letale și neletale.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și munițiile a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )
(2) Unitățile din subordonarea sau coordonarea instituțiilor publice cu atribuții în domeniul apărării,
ordinii publice și securității naționale pot efectua operațiuni cu arme, componente esențiale și muniții,
în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului fiecăreia dintre aceste instituții.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(la 04-11-2019, sintagma: siguranței naționale a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I LEGEA nr. 196 din
31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(3) Operațiunile cu arme, componente esențiale și muniții pot fi efectuate și de către armurierii sau
intermediarii constituiți prin acte normative în subordonarea ori coordonarea altor instituții publice.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(4) Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat constituite ca armurieri sau intermediari pot
efectua operațiuni cu arme, componente esențiale și muniții, în condițiile prezentei legi.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(5) Procedura autorizării persoanelor fizice desemnate să desfășoare operațiuni cu arme, componente
esențiale și muniții în structura armurierilor sau intermediarilor se stabilește prin normele metodologice
de aplicare a prezentei legi.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 100

Armurierii

(1) Sunt armurieri de drept următoarele categorii de persoane juridice:

a) federațiile sportive naționale de specialitate, cluburile și asociațiile sportive afiliate acestora, precum
și gestionarii fondurilor de cinegetice;

(la 04-11-2019, sintagma: fondurilor de vânătoare a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

b) companiile naționale și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, constituite în baza unor acte normative în vederea efectuării de operațiuni cu
arme, componente esențiale și muniții.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )
(2) Se pot constitui în armurieri, la cerere, persoanele fizice și juridice, altele decât cele prevăzute la alin.
(1), care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege.

Articolul 101

Categorii de operațiuni care pot fi desfășurate de către armurieri

(1) Persoanele juridice prevăzute la art. 100 alin. (1) sunt autorizate să efectueze operațiuni cu arme,
componente esențiale și muniții, după cum urmează:

(la 04-11-2019, sintagma arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

a) instituțiile publice, altele decât cele care au competențe în domeniul apărării, ordinii publice și
securității naționale, și unitățile aflate în subordonarea sau coordonarea acestora care, prin
competențele conferite de lege, desfășoară activități ce necesită deținerea și folosirea armelor,
componentelor esențiale și munițiilor, precum și federațiile sportive naționale de specialitate, cluburile
sau asociațiile sportive afiliate acestora și gestionarii fondurilor cinegetice, pentru operațiuni de
procurare, înstrăinare în scop necomercial, reparare și depozitare;

(la 04-11-2019, sintagma: fondurilor de vânătoare a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(la 04-11-2019, sintagma: siguranței naționale a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I LEGEA nr. 196 din
31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

b) companiile naționale și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, constituite în baza unor acte normative, pentru efectuarea operațiunilor în
vederea cărora au fost constituite.

(2) Persoanele fizice și juridice prevăzute la art. 100 alin. (2) pot fi autorizate, la cerere, să desfășoare
operațiuni cu arme din categoriile B, C și D din anexă, componente esențiale ale acestora și muniția
corespunzătoare, precum și operațiuni de distrugere, casare, comercializare, transfer și export cu arme
din categoria A pct. 6 și 7 din anexă, componente esențiale ale acestora și muniția corespunzătoare, în
condițiile stabilite de prezenta lege.

(la 04-11-2019, Alineatul (2) din Articolul 101 , Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 42,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(3) Pentru a putea desfășura operațiuni cu arme, componente esențiale și muniții, armurierii de drept
prevăzuți la art. 100 alin. (1) trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 104, în funcție de
categoria operațiunilor în vederea cărora au fost constituiți.
(la 04-11-2019, Alineatul (3) din Articolul 101 , Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 42,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

Secţiunea a 2-a Regimul constituirii armurierilor

Articolul 102

Constituirea armurierilor

(1) Persoanele fizice și juridice prevăzute la art. 100 alin. (2) se pot constitui ca armurieri, în baza
autorizației eliberate de Inspectoratul General al Poliției Române, după includerea în obiectul de
activitate a operațiunilor cu arme, componente esențiale și muniții.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(2) Autorizația prevăzută la alin. (1) se acordă numai dacă toți asociații și administratorii îndeplinesc
condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c) și d) și nu figurează cu mențiuni în certificatul de cazier fiscal,
iar cei care desfășoară activități ce implică accesul efectiv la arme, componente esențiale și muniții letale
îndeplinesc și condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) și lit. c)-g).

(3) Persoanele fizice se pot constitui ca armurieri, în baza autorizației eliberate de Inspectoratul General
al Poliției Române, dacă îndeplinesc și condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) și c)-g).

Articolul 103

Reînnoirea și retragerea autorizației de constituire a armurierilor

(1) Societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
constituite ca armurieri sunt obligate să solicite reînnoirea autorizației ori de câte ori se schimbă
asociații sau administratorii acestora, precum și cu ocazia schimbării sediului social.

(2) Autorizația prevăzută la art. 102 alin. (1) se retrage de către autoritatea care a acordat-o, în situația
în care aceasta constată că asociații și administratorii armurierului legal constituit nu mai îndeplinesc
condițiile prevăzute la art. 102 alin. (2). Retragerea autorizației are ca efect pierderea calității de
armurier a societății reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.

(3) Autorizația prevăzută la art. 102 alin. (3) se retrage de către autoritatea care a acordat-o în situația în
care aceasta constată că persoana fizică nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a)
și c)-g). Retragerea autorizației are ca efect pierderea calității de armurier a persoanei fizice.

Secţiunea a 3-a Regimul efectuării operațiunilor cu arme, componente esențiale și muniții

Articolul 104
Autorizarea desfășurării operațiunilor cu arme, componente esențiale și muniții

(1) Armurierii constituiți în condițiile prevăzute la art. 102 pot efectua operațiuni cu arme, componente
esențiale și muniții, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legii privind regimul monopolului de
stat, numai după obținerea autorizației pentru operațiuni cu arme, componente esențiale și muniții,
acordată de autoritățile competente pentru fiecare categorie de operațiuni dintre cele prevăzute la alin.
(3)-(6).

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(2) Autoritățile competente care acordă autorizația prevăzută la alin. (1) sunt Direcția Generală de
Poliție a Municipiului București ori inspectoratele județene de poliție în a căror rază teritorială își are
sediul social armurierul sau, după caz, punctul de lucru unde urmează să se desfășoare operațiunile
pentru care se solicită autorizarea.

(3) Autorizația pentru desfășurarea operațiunilor de producere a armelor letale și armelor neletale,
precum și a componentelor esențiale ale acestora se acordă armurierilor dacă aceștia îndeplinesc
cumulativ următoarele condiții:

(la 04-11-2019, Partea introductivă a alineatului (3) din Articolul 104 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost
modificată de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

a) dețin spații destinate efectuării operațiunilor de producere a armelor, componentelor esențiale și

munițiilor, asigurate cu amenajări tehnice de protecție și sisteme electronice de alarmare, avizate de
organele de poliție și conectate la dispecerate de alarmare și intervenție specializate;

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

b) dețin spații corespunzătoare, destinate depozitării armelor și componentelor esențiale, avizate de

organele de poliție, precum și spații destinate exclusiv depozitării munițiilor, capselor sau pulberilor
pentru muniție, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă;

(la 04-11-2019, sintagma: pieselor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

c) dețin, după caz, poligoane de tragere pentru verificarea armelor, componentelor esențiale și
munițiilor.

(4) Autorizația pentru desfășurarea operațiunilor de comercializare sau, după caz, depozitare a armelor,
componentelor esențiale și munițiilor se acordă armurierului care îndeplinește următoarele condiții:

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )
a) deține, după caz, spații corespunzătoare destinate efectuării operațiunilor de comercializare a
armelor, componentelor esențiale și munițiilor, asigurate cu amenajări tehnice de protecție și sisteme
electronice de alarmare, avizate de organele de poliție și conectate la dispecerate de alarmare și
intervenție specializate;

b) deține, după caz, spații corespunzătoare, destinate depozitării armelor și componentelor esențiale,
avizate de organele de poliție, precum și spații destinate exclusiv depozitării munițiilor, capselor sau
pulberilor pentru muniție, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă.

(la 04-11-2019, sintagma: pieselor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(5) Autorizația pentru desfășurarea operațiunilor de reparare a armelor se acordă numai dacă
armurierul îndeplinește următoarele condiții:

a) deține spații corespunzătoare, destinate depozitării armelor și componentelor esențiale, avizate de

organele de poliție, precum și spații destinate exclusiv depozitării munițiilor, capselor sau pulberilor
pentru muniție, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă și asigurate în condițiile stabilite la alin.
(3) lit. a);

(la 04-11-2019, sintagma: pieselor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

b) deține, după caz, poligoane pentru verificarea armelor, autorizate în condițiile prezentei legi.

(6) Autorizația pentru desfășurarea operațiunilor de transport al armelor, componentelor esențiale și

munițiilor letale se acordă numai dacă armurierul îndeplinește următoarele condiții:

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

a) deține în mod legal și utilizează mijloace de transport omologate în condițiile legii de Registrul Auto
Român;

b) deține spații corespunzătoare, destinate depozitării armelor și componentelor esențiale, avizate de

organele de poliție, precum și spații destinate exclusiv depozitării munițiilor, capselor sau pulberilor
pentru muniție, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă și asigurate în condițiile stabilite la alin.
(3) lit. a).

(la 04-11-2019, sintagma: pieselor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(7) Este interzisă amenajarea depozitelor de muniții în incinta imobilelor de locuințe.

(8) În autorizația prevăzută la alin. (1) se menționează în mod expres categoriile de operațiuni cu arme,
componente esențiale și muniții care pot fi efectuate de către armurier, iar în funcție de spațiul destinat
acestora și de nivelul de securitate, cantitatea de muniție ce poate fi depozitată în acestea, conform
avizului inspectoratului teritorial de muncă.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 105

Categorii de operațiuni care pot fi desfășurate de armurierii autorizați

Armurierii autorizați în condițiile art. 104 pot desfășura următoarele activități:

a) cei autorizați să desfășoare operațiuni de comercializare a armelor, componentelor esențiale și

munițiilor: cumpărare, vânzare, închiriere, schimb, import, export și transfer de arme, componente
esențiale și muniții, precum și intermedierea efectuării acestor operațiuni;

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

b) cei autorizați să desfășoare operațiuni de reparare a armelor: reparare și verificare a armelor,

efectuarea inspecțiilor tehnice în baza autorizației eliberate de autoritățile prevăzute la art. 68;

c) cei autorizați să desfășoare operațiuni de producere a armelor, componentelor esențiale și munițiilor:

producerea, asamblarea, modificarea, prelucrarea, experimentarea, efectuarea inspecțiilor tehnice,
casarea și distrugerea de arme, componente esențiale și, după caz, muniții;

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

d) cei autorizați să desfășoare operațiuni de transport: să efectueze transporturi de arme, componente

esențiale și muniții în țară, în și din străinătate, cu mijloace de transport proprii sau închiriate,
omologate în condițiile legii.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 106

Obligațiile armurierilor care desfășoară operațiuni de comerț cu arme, componente esențiale și muniții

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(1) Armurierii care desfășoară operațiuni de comerț cu arme, componente esențiale și muniții au
următoarele obligații:
(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

a) să introducă în circuitul comercial numai armele, componentele esențiale și munițiile care îndeplinesc
condițiile prevăzute la art. 89 alin. (1) și (2);

b) să comercializeze armele, componentele esențiale, încărcătoarele care pot conține mai mult de 20 de
cartușe, în cazul armelor de foc scurte, sau mai mult de 10 cartușe, în cazul armelor de foc cu țeavă
lungă, precum și munițiile numai către persoanele fizice și juridice autorizate să le procure.
Încărcătoarele a căror capacitate maximă este mai mică sau egală cu 20 de cartușe, în cazul armelor de
foc scurte, ori mai mică sau egală cu 10 cartușe, în cazul armelor cu țeavă lungă, pot fi comercializate
numai persoanelor fizice sau juridice autorizate să dețină sau, după caz, să folosească arme pe care pot
fi montate;

(la 04-11-2019, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 106 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost modificată
de Punctul 44, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 01 noiembrie 2019 )

c) să procure arme, componente esențiale și muniții numai de la persoane juridice române sau străine,
autorizate să desfășoare asemenea operațiuni, precum și de la persoane fizice care le dețin și le
înstrăinează în condiții de legalitate;

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

d) să își constituie registre în care să țină evidența operațiunilor cu arme, componente esențiale,
încărcătoare și muniții, conform modelelor aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne, care au
regim special și se înregistrează la autoritățile prevăzute la art. 104 alin. (2), și să le prezinte pentru
control organelor competente;

(la 04-11-2019, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 106 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost modificată
de Punctul 44, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
880 din 01 noiembrie 2019 )

e) să prezinte la control organelor de poliție abilitate documentele de efectuare a operațiunilor cu arme,

componente esențiale și muniții, precum și documentele în baza cărora au vândut armele;

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

f) să comunice autorităților prevăzute la art. 104 alin. (2), în termen de 15 zile de la data procurării, lista
persoanelor juridice care au procurat sau, după caz, de la care au procurat arme, componente esențiale
și muniții, precum și datele de identificare ale acestor arme, componente esențiale și muniții;
(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

g) să asigure condițiile de securitate deplină a armelor, componentelor esențiale și munițiilor aflate în

gestiune, să nu expună în vitrină arme autentice, iar cumpărătorii sau vizitatorii să nu aibă posibilitatea
de a lua o armă din rastel sau raft;

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

h) să înscrie în autorizația de procurare, eliberată de organele de poliție și prezentată de cumpărător,

datele necesare identificării armei vândute, numărul facturii și poziția din registrul de evidență a armelor
depuse spre vânzare;

h^1) să primească, la cererea persoanelor fizice sau juridice autorizate, în regim de consignație, spre
depozitare în condiții de securitate deplină, armele, componentele esențiale și munițiile, pentru care
acestea nu mai îndeplinesc condițiile legale pentru deținere;

(la 04-11-2019, Alineatul (1) din Articolul 106 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost completat de Punctul
45, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

i) să elibereze deponentului o dovadă de primire a armelor, componentelor esențiale și munițiilor, iar

după vânzare, o copie de pe factură;

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

j) să anunțe imediat organul de poliție când constată că la armele primite în consignație de la persoanele
fizice și juridice sunt modificări vizibile sau acestea prezintă alte caracteristici decât cele originale;

k) să solicite avizul poliției pentru persoanele angajate să facă operațiuni cu arme, componente esențiale
și muniții.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

l) să refuze finalizarea tranzacțiilor pentru achiziția de muniție completă sau de componente de muniție
pe care le consideră în mod rezonabil suspecte din cauza naturii sau amplorii lor și să informeze
autoritățile competente prevăzute la art. 104 alin. (2) cu privire la aceste tranzacții;

(la 04-11-2019, Alineatul (1) din Articolul 106 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost completat de Punctul
46, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )
m) să obțină avizul structurii de poliție competente teritorial, în vederea achiziționării sau, după caz,
vânzării armelor, componentelor esențiale sau a muniției, efectuată prin intermediul contractelor la
distanță, înainte sau cel târziu în momentul livrării acestora.

(la 04-11-2019, Alineatul (1) din Articolul 106 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost completat de Punctul
46, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. d) se păstrează de către armurieri timp de 20 de ani și trebuie să
cuprindă date necesare pentru identificarea fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul,
conținutul marcajului, precum și datele de identitate ale furnizorului și ale destinatarului fiecărei
operațiuni. După împlinirea termenului de 20 de ani sau în termen de 15 zile de la încetarea activității,
registrele se depun, pentru arhivare, la autoritățile prevăzute la art. 104 alin. (2).

(3) În vederea desfășurării operațiunilor comerciale de import și export cu arme, componente esențiale
și muniții, în condițiile prezentei legi, armurierii au obligația să solicite în prealabil avizul Inspectoratului
General al Poliției Române.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(4) Avizul pentru import-export se acordă individual, pentru fiecare transport și numai pentru tipul,
marca și cantitățile de arme, componente esențiale și muniții care fac obiectul fiecărei operațiuni.
Termenul de valabilitate a avizului este de 6 luni de la data acordării, cu excepția avizelor acordate pe
licențele de import-export eliberate de autoritățile cu atribuții în domeniul exporturilor strategice care
vor avea valabilitatea licenței. Neefectuarea în termen a operațiunii pentru care s-a acordat avizul,
indiferent de motiv, duce la anularea acestuia.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(5) În termen de 30 de zile de la efectuarea importului sau exportului, armurierul trebuie să depună la
autoritatea prevăzută la art. 104 alin. (2) documentele în baza cărora s-a efectuat operațiunea.

(6) Schimbarea destinației armelor sau a muniției procurate de către armurieri, în condițiile prezentei
legi, se face cu avizul autorităților prevăzute la art. 68.

(7) Procedura și condițiile acordării avizului prevăzut la alin. (4) se stabilesc în normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.

Articolul 107

Obligațiile armurierilor care desfășoară operațiuni de reparare a armelor

(1) Armurierii care desfășoară operațiuni de reparare a armelor au următoarele obligații:

a) să comunice inspectoratelor județene de poliție sau Direcției Generale de Poliție a Municipiului
București, la solicitarea acestora, lista armelor primite la reparat ori cărora le-au schimbat una sau mai
multe componente esențiale și a posesorilor acestor arme;

(la 04-11-2019, sintagma: piese a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

b) să țină evidența reparațiilor efectuate în registrele constituite potrivit art. 106 alin. (1) lit. d) și să le
prezinte organelor de poliție competente pentru control;

c) să nu primească spre reparare decât arme pentru care se face dovada că sunt deținute legal;

d) în cazul în care posesorul armei nu face dovada că o deține legal, să înștiințeze de îndată organul de
poliție cel mai apropiat.

(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. b) se păstrează de către armurieri timp de 20 de ani și trebuie să
cuprindă date necesare pentru identificarea fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul,
conținutul marcajului, precum și datele de identitate ale furnizorului și ale destinatarului fiecărei
operațiuni. După împlinirea termenului de 20 de ani sau în termen de 15 zile de la încetarea activității,
registrele se depun, pentru arhivare, la autoritățile prevăzute la art. 104 alin. (2).

Articolul 108

Obligațiile armurierilor care desfășoară operațiuni de producere a armelor, componentelor esențiale și

munițiilor

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Armurierii care desfășoară operațiuni de producere a armelor, componentelor esențiale și munițiilor au

următoarele obligații:

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I LEGEA
nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

a) să dețină un sistem de control al procesului de producere, asamblare, modificare, prelucrare,

experimentare, dezactivare, casare și distrugere a armelor letale și neletale, în care să fie evidențiate
atât armele, componentele esențiale ale acestora, cât și rebuturile;

b) să își constituie registre în care să țină evidența operațiunilor cu arme, componente esențiale și
muniții, în condițiile prevăzute la art. 92, și să le prezinte, pentru control, organelor competente;

c) să solicite avizul poliției pentru persoanele angajate să facă operațiuni cu arme, componente esențiale
și muniții;

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )
d) să dețină spații destinate efectuării operațiunilor de producere a armelor, componentelor esențiale și
munițiilor, asigurate cu amenajări tehnice de protecție și sisteme electronice de alarmare, avizate de
organele de poliție și conectate la dispecerate de alarmare și intervenție specializate;

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I LEGEA
nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

e) să dețină spații corespunzătoare, destinate depozitării armelor și componentelor esențiale, avizate de

organele de poliție, precum și spații destinate exclusiv depozitării munițiilor, capselor sau pulberilor
pentru muniție, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă.

(la 04-11-2019, sintagma: pieselor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 109

Obligațiile armurierilor care desfășoară operațiuni de transport al armelor, componentelor esențiale și

munițiilor

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(1) Armurierii care desfășoară operațiuni de transport al armelor, componentelor esențiale și munițiilor
au următoarele obligații:

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

a) să asigure paza transporturilor cu arme, componente esențiale și muniții pe care le efectuează,

precum și condițiile de siguranță ale acestora;

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

b) să țină evidența operațiunilor de transport efectuate, a rutelor urmate, a cantităților de arme,

componente esențiale și muniții transportate, precum și a beneficiarilor operațiunii efectuate în registre
constituite potrivit art. 106 alin. (1) lit. d) și să le prezinte, pentru control, organelor competente;

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

c) să se asigure de scopurile licite ale beneficiarilor operațiunilor de transport, precum și de proveniența

legală a armelor transportate.

(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. b) se păstrează de către armurieri timp de 20 de ani și trebuie să
cuprindă date necesare pentru identificarea fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul,
conținutul marcajului, precum și datele de identitate ale furnizorului și ale destinatarului fiecărei
operațiuni. După împlinirea termenului de 20 de ani sau în termen de 15 zile de la încetarea activității,
registrele se depun, pentru arhivare, la autoritățile prevăzute la art. 104 alin. (2).

(3) Condițiile minime de securitate a transportului de arme, componente esențiale și muniții se stabilesc
prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 110

Procedura acordării avizelor și autorizațiilor pentru armurieri

Procedura acordării avizelor și autorizațiilor prevăzute în prezenta secțiune se stabilește prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 111

Intermediarii

(1) Sunt intermediari de drept companiile naționale și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, constituite în baza unor acte normative în vederea
efectuării de operațiuni de achiziționare, comercializare sau realizare de transferuri cu arme.

(2) Se pot constitui în intermediari, la cerere, persoanele fizice și juridice care îndeplinesc condițiile
prevăzute de prezenta lege.

(3) Prevederile art. 102, 103, art. 104 alin. (4) și art. 106 se aplică în mod corespunzător activității
intermediarilor.

Capitolul VI Regimul procurării, deținerii, portului și folosirii armelor, componentelor esențiale și

munițiilor de către rezidenții statelor membre pe teritoriul României și de către cetățenii români pe
teritoriile statelor membre. Regimul operațiunilor cu arme, componente esențiale și muniții desfășurate
între armurierii români și cei ai statelor membre

Articolul 112

Procurarea armelor letale de pe teritoriul României

(1) Procurarea unei arme letale, precum și a munițiilor corespunzătoare, de pe teritoriul României, de
către rezidenții statelor membre care nu au domiciliul, reședința sau, după caz, locul de rezidență în
România, în scopul scoaterii acesteia din țară, se poate face, în condițiile prezentei legi, numai în baza
permisului de transfer al armei sau, după caz, al muniției, eliberat de Direcția Generală de Poliție a
Municipiului București sau de inspectoratele județene de poliție în a căror rază teritorială de
competență își desfășoară activitatea de comercializare a armelor armurierul sau intermediarul de la
care urmează să fie procurată arma.
(2) Permisul de transfer prevăzut la alin. (1) se eliberează la cerere, dacă solicitantul îndeplinește
următoarele condiții:

a) a împlinit vârsta de 18 ani;

b) face dovada faptului că este rezident al unui stat membru;

c) prezintă acordul prealabil eliberat de autoritățile competente ale statului membru al cărui rezident
este, cu excepția cazului în care în acel stat procurarea armei nu este condiționată de obținerea unei
autorizații prealabile, situație în care solicitantul va prezenta o comunicare scrisă emisă de autoritățile
competente din care să reiasă acest fapt.

(3) Sunt interzise deținerea, portul și folosirea pe teritoriul României a armelor de apărare și pază de
către rezidenții statelor membre care nu au domiciliul, reședința sau, după caz, locul de rezidență în
România, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 55 și art. 126 alin. (2). Procurarea acestor arme este
permisă numai prin intermediul armurierilor și intermediarilor autorizați să le transfere în afara
teritoriului României.

(4) Armele, componentele esențiale și muniția corespunzătoare procurate de către rezidentul unui stat
membru în timpul unei călătorii în România, în condițiile prevăzute la alin. (1), vor fi transferate în statul
al cărui rezident este prin intermediul armurierilor și intermediarilor autorizați.

(5) Inspectoratul General al Poliției Române informează de îndată autoritățile competente ale statelor
membre ai căror rezidenți au procurat arme, componente esențiale și muniții în condițiile alin. (1)
despre fiecare achiziție efectuată.

(6) Procedura eliberării permisului de transfer se stabilește prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.

(7) Procurarea, deținerea, portul și folosirea armelor, componentelor esențiale și a munițiilor

corespunzătoare, pe teritoriul României, de către rezidenții statelor membre cu domiciliul, reședința
sau, după caz, locul de rezidență în România, precum și scoaterea armelor, componentelor esențiale și a
munițiilor din țară se pot face în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români.

Articolul 113

Introducerea armelor, componentelor esențiale și munițiilor pe teritoriul României

(1) Rezidenții statelor membre care nu au domiciliul, reședința sau, după caz, locul de rezidență în
România pot intra pe teritoriul României, în condițiile prezentei legi, numai cu armele, componentele
esențiale și munițiile a căror procurare și deținere este permisă în România, fără plata vreunei taxe sau
redevențe.

(2) Pot intra pe teritoriul României cu armele de foc legal deținute numai rezidenții statelor membre
care sunt titulari ai unui pașaport european pentru arme de foc în care sunt înscrise aceste arme, dacă
sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) documentul să fie valabil;

b) să nu existe în acest document mențiunea că introducerea armei este interzisă pe teritoriul României;

c) în cazul armelor de vânătoare, titularul să prezinte la intrarea pe teritoriul României o invitație din
partea unei asociații de vânătoare române legal constituite, iar în cazul armelor de tir, titularul să
prezinte dovada că urmează să participe la un concurs de tir organizat de federațiile sportive naționale
de specialitate care folosesc în cadrul probelor sportive arme de tir din cele prevăzute în anexă;

d) în cazul armelor de vânătoare, de tir sau al armelor de colecție funcționale, cu excepția situațiilor
prevăzute la lit. c), să existe în document mențiunea referitoare la existența autorizației de introducere a
armelor respective în România.

(3) Inspectoratul General al Poliției Române întocmește și transmite autorităților competente ale
statelor membre lista armelor letale și a munițiilor a căror introducere pe teritoriul României este
interzisă sau este condiționată de obținerea prealabilă a autorizației prevăzute la alin. (2) lit. d).

(4) Introducerea de către rezidenții statelor membre a armelor neletale din categoria celor supuse
autorizării pe teritoriul României este interzisă, cu excepția cazurilor în care titularul face dovada
faptului că urmează să participe la un concurs de tir organizat de o asociație ori un club de tir sportiv
afiliată/afiliat la federațiile sportive naționale de specialitate ori, după caz, face dovada faptului că
urmează să participe la o manifestare culturală, artistică sau istorică și prezintă invitația unei asociații de
colecționari legal constituite ori a unei instituții muzeistice din România.

(5) Rezidenții statelor membre pot introduce în România arme neletale legal deținute, din categoria
celor supuse notificării prealabile, numai după obținerea autorizației de introducere a armelor în țară.

(6) Autorizația de introducere a armelor în țară, prevăzută la alin. (5), se acordă dacă solicitantul
îndeplinește următoarele condiții:

a) a împlinit vârsta de 18 ani;

b) motivează, în scris, necesitatea introducerii armei pe teritoriul României.

(7) Procedura acordării autorizației prevăzute la alin. (6) se stabilește prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.

(8) Armele și dispozitivele neletale din categoria E din anexă pot fi introduse în România fără restricții.

(9) În situația în care, pe timpul șederii în România, rezidenții statelor membre pierd, li se fură sau li se
distrug armele cu care au intrat în condițiile prevăzute la alin. (2) și (4), aceștia au obligația să anunțe, în
condițiile legii, organele de poliție în a căror rază de competență s-a produs evenimentul, acestea
eliberându-le cu această ocazie o dovadă în acest sens care va fi prezentată autorităților competente, la
solicitarea acestora.

Articolul 114
Informarea autorităților statelor membre cu privire la armele, componentele esențiale și munițiile a
căror deținere este interzisă sau condiționată de obținerea unei autorizații

În vederea înscrierii în pașaportul european pentru arme de foc a mențiunilor prevăzute la art. 113 alin.
(2) lit. b) și d) de către autoritățile care eliberează acest document, Inspectoratul General al Poliției
Române informează autoritățile competente ale statelor membre cu privire la armele de foc a căror
procurare și deținere este interzisă pe teritoriul României sau, după caz, este condiționată de obținerea
unei autorizări prealabile.

Articolul 115

Autorizația de introducere a armelor de foc pe teritoriul României

(1) Rezidenții statelor membre care doresc să călătorească în România cu armele de foc pe care le dețin
trebuie să obțină, în prealabil, o autorizație de introducere pe teritoriul României a acestor arme, cu
excepția cazului în care se află în situația prevăzută la art. 113 alin. (2) lit. c).

(2) În funcție de motivele pentru care se solicită eliberarea autorizației de introducere pe teritoriul
României a armelor de foc, aceasta se poate acorda pentru o perioadă de până la un an, cu posibilitatea
prelungirii acesteia, valabilă pentru una sau mai multe călătorii, după caz.

Articolul 116

Regimul deținerii, portului și folosirii armelor de către rezidenții statelor membre pe teritoriul României

(1) Rezidenții statelor membre care nu au domiciliul, reședința sau, după caz, locul de rezidență în
România, titulari ai pașaportului european pentru arme de foc, pot deține sau, după caz, pot purta și
folosi armele introduse în România în condițiile prevăzute la art. 113 alin. (2), (4) și (5), numai în
scopurile pentru care sunt destinate aceste arme, în condițiile stabilite de lege pentru cetățenii români.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot achiziționa muniția aferentă armelor introduse în România de la
armurieri numai în baza pașaportului european pentru arme de foc și a autorizației de introducere a
armelor de foc pe teritoriul României ori a documentelor prevăzute la art. 113 alin. (2) lit. c), în
cantitățile prevăzute la art. 42.

(3) Rezidenții statelor membre pot înstrăina armele de foc introduse pe teritoriul României, în baza
permisului de transfer eliberat de autoritățile competente ale statului ai cărui rezidenți sunt, numai prin
intermediul unui armurier sau intermediar autorizat.

Articolul 117

Regimul pașaportului european pentru arme de foc

(1) Cetățenii români și rezidenții statelor membre cu domiciliul, reședința sau, după caz, locul de
rezidență în România care dețin, în condițiile prezentei legi, arme letale și care doresc să călătorească cu
acestea în statele membre pot solicita organului de poliție care le-a acordat permisul de armă eliberarea
unui pașaport european pentru arme de foc.

(2) Pașaportul european pentru arme de foc conferă titularului dreptul de a circula pe teritoriul statelor
membre împreună cu armele și, după caz, muniția aferentă înscrise în acest document, numai în măsura
în care deținerea armelor înscrise în acest document este permisă în statul în care urmează să
călătorească sau, după caz, dacă este autorizat de autoritățile competente ale acelui stat să introducă pe
teritoriul său armele respective.

(3) În pașaportul european pentru arme de foc, organele de poliție au obligația să înscrie mențiunile
corespunzătoare, referitoare la statele membre pe teritoriul cărora este interzisă deținerea armelor
înscrise în document, precum și cu privire la statele membre pe teritoriul cărora se pot introduce armele
respective, numai după obținerea unei autorizații prealabile acordate în acest sens de autoritățile
competente ale acestor state.

Articolul 118

Condițiile acordării, prelungirii și retragerii pașaportului european pentru arme de foc

(1) Pașaportul european pentru arme de foc se acordă dacă solicitantul este titular al unui permis de
armă pentru armele care urmează să fie înscrise în acest document.

(2) Pașaportul european pentru arme de foc se acordă cu o valabilitate de 5 ani, perioadă care poate fi
prelungită cu încă 5 ani.

(3) Pașaportul european pentru arme de foc se retrage în cazul anulării sau suspendării dreptului de
deținere, port și folosire a armelor de foc. Odată cu încetarea situației care a determinat suspendarea
dreptului de port și folosire a armelor de foc, pașaportul european pentru arme de foc se restituie
titularului.

(4) Modificările legate de deținerea sau de caracteristicile armelor, la fel ca și pierderea, furtul sau
înstrăinarea acestora, sunt menționate în pașaportul european pentru arme de foc de către organul de
poliție emitent.

(4^1) Titularul pașaportului european pentru arme de foc este obligat să dețină acest document în
permanență asupra sa, la momentul portului sau utilizării armei de foc, pe teritoriile statelor membre.

(la 04-11-2019, Articolul 118 din Capitolul VI a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 196
din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(5) Este interzisă înstrăinarea de către titular a pașaportului european pentru arme de foc, cu excepția
cazului când acesta este depus la autoritățile competente sau, după caz, este reținut de acestea.

Articolul 119

Furtul, pierderea, distrugerea și deteriorarea pașaportului european pentru arme de foc

(1) Furtul pașaportului european pentru arme de foc se declară, în termen de 48 de ore de la constatare,
la organul de poliție în a cărui rază teritorială de competență a fost constatat, iar pierderea, distrugerea
sau deteriorarea se declară la organul de poliție care l-a eliberat.

(2) Eliberarea unui nou document în locul celui declarat pierdut sau furat se face numai după ce titularul
prezintă dovada publicării pierderii ori furtului în Monitorul Oficial al României.

(3) În străinătate, cetățenii români trebuie să declare furtul pașaportului european pentru arme de foc la
autoritățile de poliție competente, iar pierderea sau distrugerea acestui document, la misiunea
diplomatică sau oficiul consular al României din statul în care s-a produs evenimentul.

(4) În cazul declarării furtului, pierderii sau distrugerii pașaportului european pentru arme de foc în
străinătate, în condițiile prevăzute la alin. (3), titularul trebuie să se prezinte cu armele înscrise în acest
document la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul unde s-a produs
evenimentul, care, după ce verifică la Inspectoratul General al Poliției Române situația legală a acestor
arme, eliberează titularului o adeverință în care se înscriu datele de identitate ale acestuia, precum și
marca, tipul și seriile armelor.

(5) Adeverința prevăzută la alin. (4) conferă titularului numai dreptul de a introduce pe teritoriul
României armele înscrise în aceasta și trebuie depusă la organul de poliție competent, cu ocazia
solicitării eliberării unui nou pașaport european pentru arme de foc.

(6) Procedura efectuării verificărilor prevăzute la alin. (4) se stabilește prin ordin comun al ministrului
afacerilor interne și al ministrului afacerilor externe.

Articolul 120

Permisul de transfer al armelor în statele membre

(1) Persoanele fizice, armurierii sau intermediarii care doresc să transfere pe teritoriul unui stat membru
armele de foc deținute sau achiziționate în România sunt obligate să solicite în prealabil structurilor de
poliție competente eliberarea permisului de transfer.

(2) În vederea obținerii documentului prevăzut la alin. (1), persoanele interesate trebuie să comunice
organelor de poliție competente următoarele informații:

a) numele și adresa vânzătorului sau persoanei care cedează și ale cumpărătorului ori beneficiarului,
respectiv ale proprietarului;

b) adresa destinatarului către care armele vor fi trimise sau transportate;

c) numărul armelor care urmează să fie transportate;

d) caracteristicile care permit identificarea fiecărei arme și indicarea armei de foc care a făcut obiectul
unui control cu privire la marcajele de identificare a armelor de foc;

e) mijloacele de transfer;
f) data plecării și data estimativă a sosirii;

g) acordul prealabil eliberat de autoritățile statului de destinație sau o comunicare emisă de autoritățile
competente din care să reiasă faptul că acesta nu este necesar.

(3) Permisul de transfer al armelor trebuie să conțină informațiile prevăzute la alin. (2) și este valabil
numai pentru armele și perioada de timp înscrise în acesta. Documentul trebuie să însoțească armele pe
tot parcursul transferului, până la destinație, și este supus controlului autorităților competente ale
statelor membre tranzitate.

(4) Inspectoratul General al Poliției Române trebuie să comunice autorităților competente ale statului de
destinație și ale celor de tranzit datele înscrise în permisul de transfer al armelor, până cel târziu la data
începerii operațiunii de transfer.

(5) Prevederile alin. (2) se aplică și în cazul transferului efectuat în temeiul unui contract la distanță,
astfel cum acesta este definit la art. 2 pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2014 privind
drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru
modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 157/2015, cu
modificările ulterioare.

(la 04-11-2019, Articolul 120 din Capitolul VI a fost completat de Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr. 196
din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(6) Inspectoratul General al Poliției Române comunică, prin intermediul mijloacelor electronice dedicate,
către autoritățile competente ale statelor membre refuzurile de acordare a autorizațiilor, formulate din
motive de securitate sau legate de credibilitatea persoanei vizate.

(la 04-11-2019, Articolul 120 din Capitolul VI a fost completat de Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr. 196
din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(7) În aplicarea prevederilor alin. (4) și (6), Inspectoratul General al Poliției Române este abilitat să
comunice și să primească informări prin intermediul mijloacelor electronice, reglementate la art. 13 alin.
(5) din Directiva Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziționării și deținerii de arme
(91/477/CEE), astfel cum a fost modificată și completată prin Directiva (UE) 2017/853 a Parlamentului
European și a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind
controlul achiziționării și deținerii de arme.

(la 04-11-2019, Articolul 120 din Capitolul VI a fost completat de Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr. 196
din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 121

Transferul temporar al armelor în statele membre

(1) Transferul temporar al armelor de foc de pe teritoriul României într-un stat membru se realizează în
condițiile prevăzute la art. 120.
(2) Permisul de transfer temporar al armelor de foc se acordă cu o valabilitate de un an, perioadă care
poate fi prelungită cu încă un an.

(3) Persoanele responsabile de efectuarea transferului temporar au obligația ca, în termen de 10 zile de
la revenirea armelor în țară, să anunțe despre acest fapt autoritățile competente care au eliberat
permisul de transfer.

Articolul 122

Autorizația de transfer fără acord prealabil

(1) Armurierii și intermediarii de pe teritoriul României care sunt autorizați să desfășoare operațiuni de
comercializare a armelor și componentelor esențiale pot solicita acordarea unei autorizații de transfer
fără acord prealabil, în baza căreia pot efectua operațiuni de transfer al armelor de foc către armurieri și
intermediari din alte state membre, în care nu se condiționează aceste transferuri de acordarea unei
autorizări prealabile, pe toată perioada de valabilitate a documentului, numai cu tipurile de arme și
către statele membre înscrise în autorizație.

(la 04-11-2019, sintagma: pieselor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(2) Autorizația de transfer fără acord prealabil se acordă, la cerere, de către organul de poliție în a cărui
rază de competență își desfășoară activitatea armurierul și/sau intermediarul, pentru o perioadă de 3
ani, numai pentru tipurile de arme pentru care s-a solicitat autorizarea.

(3) În autorizația de transfer fără acord prealabil se înscriu de către organul de poliție care o eliberează
următoarele:

a) datele de identificare ale armurierului și/sau intermediarului;

b) tipurile de arme care fac obiectul operațiunilor de transfer;

c) statele care permit fără acord prealabil introducerea pe teritoriul lor a tipurilor de arme care urmează
să facă obiectul transferului;

d) perioada de valabilitate a autorizației.

(4) Efectuarea oricărei operațiuni de transfer în baza autorizației prevăzute la alin. (1) este condiționată
de informarea de către armurier și/sau intermediar a organului de poliție competent, cel târziu până la
data începerii operațiunii, cu privire la datele prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a)-f).

(5) Inspectoratul General al Poliției Române trebuie să transmită de îndată autorităților competente ale
statului de destinație a transferului datele comunicate de armurieri și/sau intermediari în condițiile alin.
(4).

(6) Autorizațiile de transfer fără acord prealabil pot fi anulate sau, după caz, suspendate de către
organele de poliție competente, prin decizie motivată, ori de câte ori există date certe că operațiunile de
transfer prezintă pericol pentru ordinea publică, securitatea națională, viața și integritatea corporală a
persoanelor.

(la 04-11-2019, sintagma: siguranța națională a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196
din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 123

Acordul prealabil

(1) Armurierii și intermediarii autorizați să desfășoare operațiuni cu arme, componente esențiale și

muniții pe teritoriul României, precum și cetățenii români ori rezidenții statelor membre cu domiciliul,
reședința sau, după caz, locul de rezidență în România pot achiziționa arme letale și, după caz, muniții
din statele membre, cu condiția obținerii acordului prealabil eliberat de structurile de poliție
competente din România.

(la 04-11-2019, sintagma: arme, piese și muniții a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(2) Acordul prealabil se acordă, la cerere, în următoarele condiții:

a) solicitantul îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege pentru procurarea și deținerea armelor
care fac obiectul transferului;

b) există garanții cu privire la faptul că transportul armelor pe teritoriul României urmează să se

desfășoare în condiții de securitate, potrivit legii.

(3) Acordul prealabil se acordă pentru fiecare transfer și cuprinde informațiile prevăzute la art. 120 alin.
(2) lit. a)-d).

(4) Obținerea acordului prealabil nu este necesară în cazul armelor care au făcut obiectul unui transfer
temporar.

(5) Inspectoratul General al Poliției Române întocmește și transmite autorităților competente ale
statelor membre lista armelor, componentelor esențiale și a munițiilor al căror transfer pe teritoriul
României poate fi efectuat în baza unei autorizații fără acord prealabil.

Articolul 124

Introducerea pe teritoriul României a armelor și componentelor esențiale care fac obiectul unui transfer
autorizat

(la 04-11-2019, sintagma: pieselor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )
Introducerea pe teritoriul României a armelor și componentelor esențiale care fac obiectul unui transfer
autorizat în condițiile art. 120 este permisă de către organele poliției de frontieră numai dacă acestea
sunt însoțite de permisul de transfer.

(la 04-11-2019, sintagma: pieselor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31
octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 125

Tranzitul armelor, componentelor esențiale și munițiilor pe teritoriul României

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(1) Tranzitul armelor, componentelor esențiale și munițiilor pe teritoriul României se efectuează în baza
avizului de tranzit eliberat de către structurile teritoriale ale Poliției de Frontieră Române.

(la 04-11-2019, sintagma: armelor, pieselor și munițiilor a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

(2) Pentru obținerea avizului de tranzit, persoanele fizice sau persoanele juridice autorizate trebuie să
prezinte documente din care să rezulte că accesul pe teritoriul statului de destinație este permis.

(3) Procedura și documentele necesare acordării avizului prevăzut la alin. (1) se stabilesc în normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.

Capitolul VII Regimul juridic al deținerii, portului și folosirii armelor, componentelor esențiale și
munițiilor de către membrii forțelor armate străine staționate pe teritoriul României și de către membrii
de familie ai acestora

Articolul 126

Procurarea, deținerea, portul și folosirea armelor, componentelor esențiale și munițiilor de către

membrii forțelor armate străine staționate pe teritoriul României, precum și de către membrii de familie
ai acestora

(1) Regimul juridic al armelor de foc și munițiilor de serviciu deținute de membrii forțelor armate străine
staționate în condițiile legii pe teritoriul României se reglementează prin lege specială.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot fi autorizate să procure, să dețină și, după caz, să poarte și să
folosească arme de apărare și pază, în condițiile stabilite de prezenta lege, pentru persoanele prevăzute
la art. 13 alin. (2) lit. a), precum și alte arme, componente esențiale și muniții, în condițiile stabilite de
lege pentru cetățenii români.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot face uz de armă în condițiile prevăzute de legea română.
(4) Membrii de familie ai persoanelor prevăzute la alin. (1), care au reședința sau domiciliul în România,
pot fi autorizați să procure, să dețină și să folosească arme, componente esențiale și muniții în condițiile
prevăzute de prezenta lege pentru persoanele fizice străine.

Articolul 127

Condiții privind autorizarea deținerii și folosirii armelor, componentelor esențiale și munițiilor de către
membrii forțelor armate străine staționate pe teritoriul României și de către membrii de familie ai
acestora

(1) Autorizarea persoanelor prevăzute la art. 126 alin. (1), cât și a membrilor de familie, precum și
evidența armelor, componentelor esențiale și munițiilor se efectuează de către organele de poliție
competente în a căror rază de competență locuiește solicitantul.

(2) La solicitarea organelor de poliție române, persoanele prevăzute la art. 126 alin. (1), cât și membrii
de familie ai acestora sunt obligați să prezinte la control armele, componentele esențiale și munițiile
deținute în condițiile prezentei legi, precum și documentele care atestă dreptul de deținere sau, după
caz, de port și folosire a acestor arme, componente esențiale și muniții.

(3) Procedura autorizării prevăzute la alin. (1) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.

Capitolul VIII Contravenții

Articolul 128

Răspunderea juridică pentru încălcarea dispozițiilor prezentei legi

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravențională sau
administrativă a persoanei vinovate.

Articolul 129

Contravenții

Sunt considerate contravenții următoarele fapte:

1. nerespectarea obligației prevăzute la art. 6 alin. (2) de a prezenta pentru control armele,
componentele esențiale și munițiile deținute, la solicitarea organelor de poliție;

(la 04-11-2019, sintagma: armele, piesele și munițiile a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I din LEGEA
nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

2. nerespectarea obligației de anunțare a pierderii, furtului sau dispariției armelor letale în termenul
prevăzut la art. 7 alin. (1);
3. încredințarea armelor letale pentru care s-a obținut dreptul de deținere, respectiv de port și folosire
de către posesorii acestora unor persoane neautorizate în condițiile prezentei legi;

(la 04-11-2019, Punctul 3. din Articolul 129 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

4. neîndeplinirea obligației de a nu înstrăina documentele prevăzute la art. 7 alin. (2) și art. 118 alin. (5);

5. neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 8 alin. (3);

5^1. nerespectarea interdicțiilor prevăzute la art. 9 alin. (3);

(la 04-11-2019, Articolul 129 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 50, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

6. nedeclararea informațiilor prevăzute la art. 12 în termenul stabilit;

7. nerespectarea interdicțiilor prevăzute la art. 17 alin. (3);

8. nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 17 alin (2), art. 21 și art. 37 alin. (3);

(la 14-01-2016, Pct. 8 al art. 129 a fost modificat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

9. neîndeplinirea obligației de prezentare la poliție în vederea solicitării acordării permisului de armă, în

termenul prevăzut la art. 22 alin. (1);

10. nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 22 alin. (3);

11. neîndeplinirea obligației de păstrare a armelor în condițiile prevăzute la art. 26 alin. (1) și (2);

12. nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 27 alin. (1), (2) și (4);

13. nerespectarea interdicțiilor prevăzute la art. 27 alin. (6);

13^1. neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) și art. 46 alin. (2^1);

(la 04-11-2019, Articolul 129 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 51, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

14. păstrarea sau portul armei fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 31 alin. (1), (2) sau, după caz,
alin. (3);

15. nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) și (2);

16. transportul armelor de vânătoare fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 36 alin. (1);

17. portul armelor de vânătoare fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 36 alin. (2);
18. nerespectarea obligației de a nu lăsa arma de vânătoare în gaj sau în alte forme de garanție,
prevăzută la art. 38 alin. (2);

19. transportul armelor de tir fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 40 alin. (1);

20. nerespectarea interdicțiilor prevăzute la art. 42 alin. (4);

21. nerespectarea obligației prevăzute la art. 47 alin. (3);

22. neîndeplinirea obligației prevăzute la art. 47 alin. (4) în termenul stabilit;

23. nedeclararea furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de armă ori a pașaportului
european pentru arme de foc, în termenul prevăzut la art. 50 alin. (1), respectiv la art. 119 alin. (1);

24. nerespectarea interdicțiilor prevăzute la art. 57 alin. (7);

25. înstrăinarea sau procurarea armelor neletale fără respectarea prevederilor art. 57 alin. (10);

26. neprezentarea la poliție în vederea solicitării eliberării certificatului de deținător, în termenul

prevăzut la art. 60 alin. (1);

27. nerespectarea interdicțiilor prevăzute la art. 60 alin. (3);

28. neîndeplinirea obligației prevăzute la art. 61 cu privire la păstrarea armelor la domiciliu, reședință
sau rezidență;

29. abrogat;

(la 14-01-2016, Pct. 29 al art. 129 a fost abrogat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

30. neîndeplinirea obligației de notificare prealabilă a organelor prevăzute la art. 11 alin. (1), conform
art. 57 alin. (1) lit. b);

31. abrogat;

(la 14-01-2016, Pct. 31 al art. 129 a fost abrogat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11 decembrie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

32. portul, folosirea și transportul armelor neletale utilitare și de agrement fără respectarea condițiilor
prevăzute la art. 65;

33. nerespectarea obligației prevăzute la art. 66 alin. (1);

34. păstrarea armelor fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 69 alin. (3);

35. nerespectarea obligațiilor privind registrele de evidență a armelor, componentelor esențiale,

muniției și personalului dotat cu acestea, stabilite la art. 69 alin. (5)-(7);
36. nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 70 alin. (5);

36^1. nerespectarea condițiilor prevăzute la art. 70 alin. (6^1);

(la 14-01-2016, Pct. 36^1 al art. 129 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

37. nerespectarea obligației de a desfășura activitățile prevăzute la art. 72 alin. (1);

38. nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 78;

39. nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 82;

40. nerespectarea prevederilor art. 93;

40^1. nerespectarea obligației prevăzute la art. 97 alin. (5);

(la 14-01-2016, Pct. 40^1 al art. 129 a fost introdus de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 319 din 11
decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 15 decembrie 2015. )

41. nerespectarea prevederilor art. 103 alin. (1);

42. nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. d), f) și g) și alin. (2), art. 107 alin. (2), art.
108 lit. b) și art. 109 alin. (2);

43. nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. a)-c) și k)-m);

(la 04-11-2019, Punctul 43. din Articolul 129 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

44. nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. e), h)-j);

45. nerespectarea obligației prevăzute la art. 106 alin. (3);

46. nerespectarea obligației prevăzute la art. 106 alin. (5);

47. nerespectarea obligației prevăzute la art. 106 alin. (6);

48. nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 107 și art. 108 lit. a), c), d) și e);

49. nerespectarea obligației prevăzute la art. 109 alin. (1) lit. b);

49^1. nerespectarea obligației prevăzute la art. 118 alin. (4^1);

(la 04-11-2019, Articolul 129 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 53, Articolul I din LEGEA nr.
196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

50. nerespectarea obligației prevăzute la art. 121 alin. (3);

51. nerespectarea obligației prevăzute la art. 122 alin. (4);

52. pierderea armelor letale sau neletale supuse autorizării;

53. pierderea muniției corespunzătoare armelor letale sau neletale supuse autorizării.

Articolul 130

Sancțiuni

(1) Contravențiile prevăzute la art. 129 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct. 2, 6 și pct. 21-23;

b) cu amendă de la 501 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 4, 9, 24, 26 și 28;

c) cu amendă de la 1.001 lei la 2.000 lei, cele prevăzute la pct. 5, 5^1, 7, 8, 10, 20, 39 și 49^1;

(la 04-11-2019, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 130 , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 54,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

d) cu amendă de la 2.001 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la pct. 11-13, 13^1, 16-19, 25, 27, 30, 32, 36^1,
40^1, 41 și 50;

(la 04-11-2019, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 130 , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 54,
Articolul I din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01
noiembrie 2019 )

e) cu amendă de la 5.001 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 1, 3, 14, 15, 33, 38, 44-47, 52 și 53;

f) cu amendă de la 10.001 lei la 15.000 lei, cele prevăzute la pct. 34-37;

g) cu amendă de la 15.001 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la pct. 40, 42, 48, 49 și 51;

h) cu amendă de la 30.001 lei la 50.000 lei, cele prevăzute la pct. 43.

(2) Următoarelor contravenții prevăzute la art. 129 li se aplică sancțiuni complementare, după cum
urmează:

a) suspendarea dreptului de deținere, respectiv de port și folosire a armelor pentru o perioadă de 6 luni,
celor prevăzute la pct. 10, 13, 17, 18, 32, 39 și 53;

b) anularea dreptului de deținere, de port și folosire a armelor, celor prevăzute la pct. 1, 3, 5^1, 8, 11,
12, 14-16, 19, 24 și 52;

c) confiscarea armelor sau, după caz, a munițiilor prevăzute la pct. 3, 5^1, 8, 20, 24, 25, 30, 32 și 33;
d) retragerea definitivă a autorizației eliberate în condițiile art. 104 alin. (1), pentru contravențiile
prevăzute la pct. 5^1, 43-49 și 51.

(la 04-11-2019, Alineatul (2) din Articolul 130 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 55, Articolul I din
LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie 2019 )

Articolul 131

Constatarea contravențiilor

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către lucrătorii anume desemnați din
Ministerul Afacerilor Interne.

Articolul 132

Regimul contravențiilor

Contravențiilor prevăzute la art. 129 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările și completările ulterioare, cu posibilitatea de a achita pe loc sau în termen de cel mult 48
de ore jumătate din minimul amenzii.

Capitolul IX Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 133

Obligația societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, de a se conforma anumitor interdicții prevăzute în prezenta lege

Societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

care, în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au luat măsurile necesare pentru
a se conforma interdicției prevăzute la art. 104 alin. (6), li se retrage autorizația pentru desfășurarea de
operațiuni cu arme, componente esențiale și muniții.

Articolul 134

Aplicarea în timp a anumitor dispoziții din prezenta lege

(1) Prevederile art. 112-124 se aplică de la data aderării României la Uniunea Europeană.

(2) Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 112-124 se aprobă prin hotărâre a Guvernului,
până la data aderării României la Uniunea Europeană.

(3) De la data aderării României la Uniunea Europeană, prevederile art. 52-56 vor înceta să fie aplicabile
cetățenilor statelor membre.
(la 04-11-2019, sintagma: statelor membre ale Uniunii Europene a fost înlocuită de Punctul 56, Articolul I
din LEGEA nr. 196 din 31 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 01 noiembrie
2019 )

Articolul 135

NORME METODOLOGICE HG 395 din 2 iunie 2016

de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru

din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Capitolul I Dispoziții generale și organizatorice

Secţiunea 1 Dispoziții generale

Articolul 1
(1) În procesul de realizare a achizițiilor publice orice situație pentru care nu există o reglementare
explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016
privind achizițiile publice, denumită în continuare Lege.

(2) Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate
măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine existența unui conflict de
interese și/sau împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței.

(3) În cazul în care constată apariția unei situații dintre cele prevăzute la alin. (2), autoritatea
contractantă are obligația de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând,
potrivit competențelor, după caz, măsuri corective de modificare, încetare, revocare sau anulare ale
actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităților care au legătură cu
acestea.

(4) Autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile.

Articolul 2

(1) În vederea realizării achizițiilor publice, autoritatea contractantă înființează în condițiile legii un
compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor, format, de regulă, din minimum trei persoane,
dintre care cel puțin două treimi având studii superioare, precum și specializări în domeniul achizițiilor.

(2) În măsura în care structura organizatorică a autorității contractante nu permite înființarea unui
compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor distinct, principalele atribuții ale acestuia sunt
duse la îndeplinire de una sau, după caz, mai multe persoane din cadrul respectivei autorități
contractante, însărcinate în acest sens prin act administrativ al conducătorului autorității contractante.

(3) În aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatea contractantă, prin compartimentul intern
specializat în domeniul achizițiilor publice, are următoarele atribuții principale:

a) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/ reînnoirea/recuperarea înregistrării autorității

contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul;

b) elaborează și, după caz, actualizează, pe baza necesităților transmise de celelalte compartimente ale
autorității contractante, programul anual al achizițiilor publice și, dacă este cazul, strategia anuală de
achiziții;

(la 18-06-2018, Litera b) din Alineatul (3) , Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificată de
Punctul 1, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496
din 18 iunie 2018 )

c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentației de atribuire și a

strategiei de contractare, în cazul organizării unui concurs de soluții, a documentației de concurs și a
strategiei de contractare, pe baza necesităților transmise de compartimentele de specialitate;
(la 18-06-2018, Litera c) din Alineatul (3) , Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificată de
Punctul 1, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496
din 18 iunie 2018 )

d) îndeplinește obligațiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de Lege;

e) aplică și finalizează procedurile de atribuire;

f) realizează achizițiile directe;

g) constituie și păstrează dosarul achiziției publice.

(4) Celelalte compartimente ale autorității contractante au obligația de a sprijini activitatea

compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor, în funcție de specificul și complexitatea
obiectului achiziției.

(5) În sensul alin. (4), sprijinirea activității compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor
publice se realizează, fără a se limita la acestea, după cum urmează:

a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesitățile de produse, servicii și lucrări, valoarea
estimată a acestora, precum și informațiile de care dispun, potrivit competențelor, necesare pentru
elaborarea strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri-cadru;

b) transmiterea, dacă este cazul, a specificațiilor tehnice așa cum sunt acestea prevăzute la art. 155 din
Lege;

c) în funcție de natura și complexitatea necesităților identificate în referatele prevăzute la lit. a),

transmiterea de informații cu privire la prețul unitar/total actualizat al respectivelor necesități, în urma
unei cercetări a pieței sau pe bază istorică;

d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinație, precum și poziția bugetară a
acestora;

e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în execuția

contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele și oportunitatea modificărilor propuse;

f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale.

(6) În aplicarea prevederilor prezentului articol, autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a
achiziționa servicii de consultanță, denumite în continuare servicii auxiliare achiziției, în vederea
sprijinirii activității compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor, precum și pentru
elaborarea documentelor/documentațiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziție publică
și/sau pentru implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscurilor în achizițiile publice,
vizând toate etapele, de la planificarea/pregătirea procesului, organizarea/aplicarea procedurii de
atribuire și până la executarea/monitorizarea implementării contractului de achiziție publică/acordului-
cadru, inclusiv în raport cu activitatea comisiei de evaluare și/sau soluționarea contestațiilor.
Articolul 3

(1) Referatul de necesitate reprezintă un document intern emis de fiecare compartiment din cadrul
autorității contractante în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor, care cuprinde necesitățile
de produse, servicii și lucrări identificate, precum și prețul unitar/total al necesităților.

(2) Prin excepție de la alin. (1), în cazul în care necesitatea nu este previzibilă sau nu poate fi identificată
în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul următor, referatele de necesitate pot fi elaborate la
momentul identificării necesității.

(3) Ori de câte ori este necesar, referatul de necesitate poate fi modificat, cu următoarele condiții:

a) modificarea să se realizeze înainte de inițierea procedurii de atribuire, cu luarea în considerare, dacă

este cazul, a timpului necesar modificării programului anual al achizițiilor publice și aprobării acestuia;

b) compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice să fie notificat în timp util cu privire
la modificarea respectivă, astfel încât să poată întreprinde toate diligențele necesare realizării achiziției.

Articolul 4

Prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) se pot pune la dispoziția
autorităților contractante și a furnizorilor de servicii auxiliare achiziției un set de instrumente ce se
utilizează pentru planificarea portofoliului de achiziții la nivelul autorității contractante, fundamentarea
deciziei de realizare a procesului de achiziție și monitorizarea implementării contractului, precum și
pentru prevenirea/ diminuarea riscurilor în achiziții publice.

Secţiunea a 2-a Înregistrarea, reînnoirea și recuperarea înregistrării în SEAP

Articolul 5

(1) Orice autoritate contractantă, precum și orice operator economic care utilizează SEAP în vederea
participării la o procedură de atribuire, are obligația de a solicita înregistrarea și, respectiv, reînnoirea
înregistrării în SEAP.

(2) Responsabilitatea oricărei decizii și măsuri luate cu privire la achiziționarea prin utilizarea mijloacelor
electronice revine autorității contractante.

(3) Responsabilitatea pentru corecta funcționare din punct de vedere tehnic a SEAP revine operatorului
acestui sistem.

Articolul 6

(1) Înregistrarea, reînnoirea și recuperarea înregistrării în SEAP se efectuează respectându-se procedura

electronică implementată de către operatorul SEAP, cu avizul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice,
denumită în continuare ANAP, potrivit atribuțiilor.
(2) Procedura electronică pentru înregistrarea, reînnoirea și recuperarea înregistrării, atât pentru
autoritățile contractante, cât și pentru operatorii economici, se publică pe site-ul www.elicitatie.ro

Articolul 7

Autoritățile contractante și operatorii economici care solicită înregistrarea, reînnoirea sau recuperarea
înregistrării în SEAP răspund pentru corectitudinea datelor și informațiilor transmise în cadrul procedurii
de înregistrare și/sau reînnoire a înregistrării și au obligația de a transmite operatorului SEAP orice
modificare survenită în legătură cu aceste date și informații, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la
producerea respectivelor modificări.

Capitolul II Planificarea și pregătirea realizării achiziției publice

Secţiunea 1 Etapele procesului de achiziție publică

Articolul 8

(1) Atribuirea unui contract de achiziții publică/acord-cadru este rezultatul unui proces ce se derulează
în mai multe etape.

(2) Autoritatea contractantă are obligația de a se documenta și de a parcurge pentru fiecare proces de
achiziție publică trei etape distincte:

a) etapa de planificare/pregătire;

(la 18-06-2018, Litera a) din Alineatul (2) , Articolul 8 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 2, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496
din 18 iunie 2018 )

b) etapa de organizare a procedurii și atribuirea contractului/acordului-cadru;

c) etapa postatribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea și monitorizarea implementării

contractului/ acordului-cadru.

Articolul 9

(1) Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziție publică se inițiază prin identificarea
necesităților și elaborarea referatelor de necesitate și se încheie cu aprobarea de către conducătorul
autorității contractante/unității de achiziții centralizate a documentației de atribuire, inclusiv a
documentelor-suport, precum și a strategiei de contractare pentru procedura respectivă.

(2) Strategia de contractare este un document al fiecărei proceduri de achiziție publică cu o valoare
estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 7 alin. (5) din Lege, inițiată de
autoritatea contractantă.
(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 9 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de

planificare/pregătire a achiziției în legătură cu:

a) relația dintre obiectul, constrângerile asociate și complexitatea contractului, pe de o parte, și

resursele disponibile la nivel de autoritate contractantă pentru derularea activităților din etapele
procesului de achiziție publică, pe de altă parte;

b) procedura de atribuire aleasă, precum și modalitățile speciale de atribuire a contractului de achiziție

publică asociate, dacă este cazul;

c) tipul de contract propus și modalitatea de implementare a acestuia;

d) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de

gestionare a acestora, stabilirea penalităților pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a
obligațiilor contractuale;

e) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru, precum și orice alte

elemente legate de obținerea de beneficii pentru autoritatea contractantă și/sau îndeplinirea
obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administrației publice în care activează autoritatea
contractantă;

f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situațiile prevăzute la art. 69 alin. (2)-(5) din
Lege și, după caz, decizia de a reduce termenele în condițiile legii, decizia de a nu utiliza împărțirea pe
loturi, criteriile de calificare privind capacitatea și, după caz, criteriile de selecție, criteriul de atribuire și
factorii de evaluare utilizați;

g) obiectivul din strategia locală/regională/națională de dezvoltare la a cărui realizare contribuie

contractul/acordul-cadru respectiv, dacă este cazul;

h) orice alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităților autorității contractante.

Articolul 10

Etapa de organizare a procedurii de atribuire a contractului/acordului-cadru începe prin transmiterea

documentației de atribuire în SEAP și se finalizează odată cu încheierea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru.

(la 18-06-2018, Articolul 10 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul V din
HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 11
(1) Autoritatea contractantă are obligația de a realiza un proces de achiziție publică prin utilizarea uneia
dintre următoarele abordări:

a) cu resursele profesionale necesare celor trei etape mai sus identificate existente la nivel de autoritate
contractantă;

b) prin recurgerea la unități centralizate de achiziție înființate prin hotărâre a Guvernului, în condițiile
art. 40 din Lege;

c) cu ajutorul unui furnizor de servicii de achiziție, selectat în condițiile legii.

(2) Totalitatea proceselor de achiziție publică planificate a fi lansate de o autoritate contractantă pe

parcursul unui an bugetar, care cuprind cheltuieli de capital mai mari de 125 milioane de lei, fac obiectul
unei strategii anuale de achiziție publică la nivelul autorității contractante, elaborată în ultimul trimestru
al anului anterior anului căruia îi corespund procesele de achiziție publică cuprinse în aceasta.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 11 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 5,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(3) Strategia anuală de achiziție publică se realizează în ultimul trimestru al anului anterior anului căruia
îi corespund procesele de achiziție publică cuprinse în aceasta, și se aprobă de către conducătorul
autorității contractante.

(4) Autoritatea contractantă are dreptul de a opera modificări sau completări ulterioare în cadrul
strategiei anuale de achiziție publică, modificări/completări care se aprobă conform prevederilor alin.
(3).

(5) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (4) au ca scop acoperirea unor necesități ce nu au fost
cuprinse inițial în strategia anuală de achiziții publice, introducerea acestora în strategie este
condiționată de identificarea surselor de finanțare.

(6) În condițiile alin. (2), autoritatea contractantă utilizează ca informații pentru elaborarea strategiei
anuale de achiziții publice cel puțin următoarele elemente estimative:

(la 18-06-2018, Partea introductivă a Alineatului (6) din Articolul 11 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost
modificată de Punctul 6, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

a) nevoile identificate la nivel de autoritate contractantă ca fiind necesar a fi satisfăcute ca rezultat al

unui proces de achiziție, așa cum rezultă acestea din solicitările transmise de toate compartimentele din
cadrul autorității contractante;

b) valoarea estimată a achiziției corespunzătoare fiecărei nevoi;

c) capacitatea profesională existentă la nivel de autoritate contractantă pentru derularea unui proces
care să asigure beneficiile anticipate;

d) resursele existente la nivel de autoritate contractantă și, după caz, necesarul de resurse suplimentare
externe, care pot fi alocate derulării proceselor de achiziții publice.

Articolul 12

(1) Autoritatea contractantă are obligația de a elabora programul anual al achizițiilor publice, ca
instrument managerial utilizat pentru planificarea și monitorizarea portofoliului de procese de achiziție
la nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea resurselor necesare derulării proceselor și pentru
verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia locală/regională/națională de dezvoltare,
acolo unde este aplicabil.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 12 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 7,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(2) Programul anual al achizițiilor publice se elaborează, în forma inițială, în trimestrul IV al anului
anterior, pe baza referatelor de necesitate transmise de compartimentele autorităților contractante, și
cuprinde totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractantă
intenționează să le atribuie în decursul anului următor.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 12 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 7,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(3) Atunci când stabilește forma inițială a programului anual al achizițiilor publice, autoritatea
contractantă are obligația de a ține cont de:

(la 18-06-2018, Partea introductivă a Alineatului (3) din Articolul 12 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost
modificată de Punctul 8, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

a) necesitățile obiective de produse, servicii și lucrări;

b) gradul de prioritate a necesităților prevăzute la lit. a);

c) anticipările cu privire la sursele de finanțare ce urmează a fi identificate.

(4) După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligația de a-și actualiza programul
anual al achizițiilor publice în funcție de fondurile aprobate.

(5) Programul anual al achizițiilor publice trebuie să cuprindă cel puțin informații referitoare la:

a) obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru;

b) codul vocabularului comun al achizițiilor publice (CPV);

c) valoarea estimată a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit ca rezultat al derulării unui

proces de achiziție, exprimată în lei, fără TVA;

d) sursa de finanțare;

e) procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziție;

f) data estimată pentru inițierea procedurii;

g) data estimată pentru atribuirea contractului;

h) modalitatea de derulare a procedurii de atribuire, respectiv online sau offline.

i) codul unic de identificare a fiecărui obiect de contract pentru care se derulează o procedură de
atribuire inclusă în programul anual al achizițiilor publice.

(la 18-06-2018, Alineatul (5) din Articolul 12 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 9,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(6) Autoritatea contractantă are obligația de a publica semestrial în SEAP extrase din programul anual al
achizițiilor publice, precum și orice modificare asupra acestora, în termen de 5 zile lucrătoare, extrase
care se referă la:

(la 18-06-2018, Partea introductivă a Alineatului (6) din Articolul 12 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost
modificată de Punctul 8, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

a) contractele/acordurile-cadru de produse și/sau servicii a căror valoare estimată este mai mare sau
egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Lege;

b) contractele/acordurile-cadru de lucrări a căror valoare estimată este mai mare sau egală cu pragurile
prevăzute la art. 7 alin. (5) din Lege.

Articolul 13

Prin excepție de la art. 12 alin. (1), în cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte
finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are obligația de a elabora
distinct pentru fiecare proiect în parte un program al achizițiilor publice aferent proiectului respectiv,
după semnarea contractului de finanțare/cofinanțare aferent.

(la 18-06-2018, Articolul 13 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul V din
HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 14
(1) Autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor, are obligația
de a ține evidența achizițiilor directe de produse, servicii și lucrări, ca anexă la programul anual al
achizițiilor publice.

(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a opera modificări sau completări ulterioare în cadrul
programului anual al achizițiilor publice, cu condiția identificării surselor de finanțare.
Modificările/completările se aprobă și se publică conform prevederilor art. 12 alin. (6).

(la 18-06-2018, Articolul 14 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul V din
HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 15

Prin ordin al președintelui ANAP se pune la dispoziția autorităților contractante formularul de program
anual al achizițiilor publice.

Secţiunea a 2-a Estimarea valorii achiziției publice și alegerea modalității de atribuire

Articolul 16

(1) Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate
cu cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Lege.

(2) Obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai
exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului.

Articolul 17

(1) Autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele aspecte:

a) valoarea estimată a achiziției;

b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;

c) îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor proceduri de atribuire.

(2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea procedurii
de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt
considerate similare în condițiile de la alin. (1).

(3) În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri
nerambursabile și/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea, prevederile prezentului articol se aplică
prin raportare la durata contractului de finanțare/proiect.

(4) Fără a afecta celelalte prevederi ale prezentului articol, pentru contractele de achiziție publică de
lucrări sau de servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de investiții publice noi sau a
lucrărilor de intervenție asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în
funcție de următoarele considerente:

a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestare a serviciilor de elaborare a studiului de

fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, dacă contractul prevede o clauză privind
cedarea drepturilor patrimoniale de autor;

b) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică și

asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiții în parte cumulată cu cea a
lucrărilor aferente obiectivului de investiții, dacă acestea fac obiectul aceluiași contract de achiziție
publică de lucrări;

(la 29-06-2020, Litera b) din Alineatul (4) , Articolul 17 , Secțiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 1, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 485 din 25 iunie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
561 din 29 iunie 2020 )

b^1) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică și
asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, separată de valoarea
estimată a contractului având ca obiect execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiții, dacă se
atribuie contracte distincte de servicii de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului,
respectiv de lucrări;

(la 29-06-2020, Alineatul (4) din Articolul 17 , Secțiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 2,
Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 485 din 25 iunie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 561 din 29
iunie 2020 )

c) pentru serviciile specifice aferente unei lucrări cum ar fi verificare proiecte, expertiză, audit energetic,
studiu de impact asupra mediului, scenariu la incendiu, consultanță, asistență tehnică și altele, care
necesită specialiști certificați/atestați pentru realizarea acestora, se va stabili valoarea estimată a
fiecărui serviciu pentru fiecare obiectiv de investiții în parte și în funcție de valoarea obținută, pentru
fiecare serviciu, se va stabili modalitatea de achiziție corespunzătoare.

(la 18-06-2018, Articolul 17 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul V
din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Secţiunea a 3-a Consultarea pieței

Articolul 18

(1) În condițiile art. 139 din Lege, autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieței,
ca parte a procesului de achiziție publică, în cadrul etapei de planificare/pregătire, care se inițiază prin
publicarea în SEAP, precum și prin orice alte mijloace, a unui anunț privind consultarea, în cazul în care
dorește achiziționarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară
sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.
(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 18 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 13,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(2) Anunțul prevăzut la alin. (1) trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:

a) denumirea autorității contractante și datele de contact;

b) adresa de internet unde sunt publicate informațiile cu privire la procesul de consultare a pieței;

c) descrierea necesităților obiective și constrângerilor de natură tehnică, financiară și/sau contractuală

ce caracterizează nevoia autorității contractante în raport cu care se organizează respectiva consultare;

d) aspectele supuse consultării;

e) termenul până la care se transmit propunerile persoanelor interesate în cadrul procesului de

consultare;

f) termenul până la care se desfășoară procesul de consultare;

g) descrierea modalității de desfășurare a consultării, respectiv modul în care se va realiza interacțiunea

cu operatorii economici ce răspund la invitația autorității contractante.

(3) Aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potențiale soluții tehnice, financiare
sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorității contractante, precum și aspecte legate de
strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi sau posibilitatea solicitării de oferte alternative.

Articolul 19

(1) În sensul art. 139 alin (2) din Lege, orice persoană/organizație interesată transmite autorității
contractante opinii, sugestii sau recomandări cu privire la aspectele supuse consultării, utilizând formele
și mijloacele de comunicare precizate în anunțul privind consultarea.

(2) Autoritatea contractantă poate decide ca opiniile, sugestiile sau recomandările să fie transmise
numai prin mijloace electronice la o adresă dedicată.

(3) Autoritatea contractantă poate lua în considerare opiniile, sugestiile sau recomandările primite, în
cazul în care le consideră relevante.

(4) Autoritatea contractantă poate organiza întâlniri individuale sau comune ori evenimente deschise
pentru persoanele/organizațiile interesate, în cadrul cărora se poartă discuții cu privire la opiniile,
sugestiile sau recomandările pe care acestea le-au transmis sau la subiecte de interes general, cum ar fi,
dar fără a se limita la acestea, structura pieței, tendințele prețurilor și alte elemente comerciale specifice
în sectorul de interes, aspecte tehnice, inovative, de integrare socială sau legate de protecția mediului,
care pot fi valorificate în cadrul procedurii de atribuire.
(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 19 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 14,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(5) Autoritatea contractantă are obligația de a publica în SEAP rezultatul procesului de consultare a
pieței, dar nu mai târziu de momentul inițierii procedurii de atribuire.

(6) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (6) din Articolul 19 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 15,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Secţiunea a 4-a Documentația de atribuire

Paragraful 1 Considerații generale

Articolul 20

(1) Documentația de atribuire este alcătuită din următoarele:

a) DUAE și instrucțiunile către ofertanți/candidați.

(la 18-06-2018, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 20 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost
modificată de Punctul 16, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de
dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare;

c) proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii;

d) formulare și modele de documente.

(2) Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a
asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de
aplicare a procedurii de atribuire.

(3) Instrucțiunile către ofertanți/candidați prevăzute la alin. (1) lit. a) conțin detaliile referitoare la
formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, modul în care
operatorii economici trebuie să structureze informațiile ce urmează a fi prezentate pentru a răspunde
cerințelor din anunțul de participare/simplificat/de concurs, respectiv detalii procedurale cum ar fi
precizări privind garanțiile solicitate, modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică
și cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum și termenele procedurale ce
trebuie respectate și căile de atac ce pot fi utilizate. Toate aceste informații constituie bază pentru
generarea automată de către SEAP a anunțului de participare/simplificat/de concurs.
(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 20 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 17, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(4) Pentru formularea și aplicarea aspectelor referitoare la cerințele care pot face obiectul DUAE se
utilizează prevederile din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisiei din 5 ianuarie
2016.

(5) Autoritatea contractantă are obligația de genera electronic DUAE completat cu informațiile solicitate
în raport cu criteriile de calificare și selecție stabilite prin documentația de atribuire, marcând câmpurile
din formular pentru care trebuie prezentate referințe de către operatorii economici, corespunzător
respectivelor cerințe, și de a-l atașa în SEAP, împreună cu celelalte documente ale achiziției.

(6) Autoritatea contractantă trebuie să asigure corelația dintre informațiile solicitate prin anunțul de
participare/simplificat/de concurs și cele marcate în DUAE în vederea completării de către operatorii
economici interesați, menționând totodată în documentația de atribuire modul în care se poate accesa
DUAE în vederea completării de către operatorii economici interesați.

(la 18-06-2018, Alineatul (6) din Articolul 20 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 17, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(7) În cazul în care există discrepanțe între informațiile prevăzute în DUAE și cele prevăzute în anunțul de
participare/simplificat/de concurs, prevalează informațiile din anunț, DUAE urmând a fi revizuit
corespunzător.

(la 18-06-2018, Alineatul (7) din Articolul 20 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 17, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(8) În cazul acordului-cadru, anunțul de participare/ simplificat trebuie să conțină și un set minim de
informații specifice referitoare la:

(la 18-06-2018, Partea introductivă a Alineatului (8) din Articolul 20 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a ,
Capitolul II a fost modificată de Punctul 18, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

a) numărul sau intervalul în care se va încadra numărul de operatori economici care vor fi parte a
acordului-cadru ce urmează să fie încheiat;

b) opțiunea de a atribui contractele subsecvente încheierii acordului-cadru cu/fără reluarea competiției,

în cazul în care acordul-cadru urmează să fie încheiat cu mai mulți operatori economici;

c) opțiunea de a atribui contracte subsecvente prin reluarea competiției utilizând etapa finală de licitație
electronică, în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulți operatori economici;
d) frecvența de atribuire a contractelor subsecvente;

e) criteriul de atribuire și, după caz, factorii de evaluare care urmează să se aplice pentru atribuirea
contractelor subsecvente, precum și orice alte reguli aferente, în cazul în care atribuirea contractelor
respective urmează să se realizeze prin reluarea competiției sau parțial prin reluarea competiției;

f) estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru,
precum și ale cantităților minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent
dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru;

g) estimarea valorii celui mai mare contract subsecvent care urmează să fie atribuit pe durata acordului-
cadru.

(9) În cazul în care autoritatea contractantă decide organizarea unei etape finale de licitație electronică,
instrucțiunile pentru ofertanți vor cuprinde și:

(la 18-06-2018, Partea introductivă a Alineatului (9) din Articolul 20 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a ,
Capitolul II a fost modificată de Punctul 18, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

a) elementele ofertei care vor face obiectul licitației electronice, cu condiția ca respectivele elemente să
fie cuantificabile, astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau procente;

b) eventualele limite ale valorilor până la care elementele prevăzute la lit. a) pot fi îmbunătățite, astfel
cum rezultă din specificațiile care definesc obiectul contractului;

c) informațiile care vor fi puse la dispoziția ofertanților pe parcursul licitației electronice și, după caz,
momentul la care aceste informații vor fi disponibile;

d) condițiile în care ofertanții vor avea dreptul să liciteze, cu referire în special la diferențele minime
care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noilor oferte;

e) informațiile relevante privind echipamentele electronice care trebuie utilizate, precum și modalitățile
și specificațiile tehnice de conectare;

f) alte informații relevante privind procesul licitației electronice;

(10) Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții,
caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod
obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante.

(11) Cerințele minime de ordin tehnic se definesc astfel încât să țină seama de cerințele de accesibilitate
ale persoanelor cu dizabilități și de conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori.

(12) Documentul descriptiv cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin o descriere a necesităților,
obiectivelor și constrângerilor autorității contractante, pe baza cărora se vor derula
negocierile/dialogul/parteneriatul pentru inovare, precum și cerințele minime de ordin tehnic, sau de
performanță/ funcționalitate minime, ce trebuie îndeplinite de fiecare ofertă/soluție preliminară pentru
a fi admisă la faza următoare.

(13) În cazul procedurii de dialog competitiv, documentele achiziției conțin, dacă este cazul, posibilitatea
acordării de prime care vor fi acordate participanților la dialog, precum și valoarea acestora, în condițiile
art. 94 din Lege.

(14) Primele se stabilesc în limita bugetului disponibil al autorității contractante și în funcție de

cheltuielile specifice implicate de participarea la dialog, valoarea totală a primelor respective neputând
depăși 2% din valoarea estimată a contractului care urmează să fie atribuit. Primele se reflectă ca o
cheltuială de aceeași natură cu achiziția publică.

(15) Este exceptat de la acordarea primelor operatorul economic a cărui ofertă este, în final, declarată
câștigătoare.

Articolul 21

(1) Autoritatea contractantă poate iniția aplicarea procedurii de atribuire numai după ce au fost
elaborate și aprobate documentația de atribuire și documentele suport.

(2) Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare în SEAP, în zilele lucrătoare,
documentația de atribuire împreună cu documentele-suport.

(3) Documentele-suport conțin:

a) declarația privind persoanele ce dețin funcții de decizie în cadrul autorității contractante, respectiv
cele cu putere de reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziției, precum și datele de
identificare ale acestora;

b) strategia de contractare.

(4) În justificarea alegerii între procedura de licitație deschisă și procedura de licitație restrânsă,
autoritatea contractantă va avea în vedere obiectul, natura și complexitatea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru. În cazul aplicării procedurii simplificate, justificarea alegerii procedurii conține
numai explicații cu privire la determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru, având în
vedere prevederile de la art. 7 alin. (2) din Lege.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 21 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 19, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(5) În îndeplinirea funcțiilor sale, ANAP are acces la formularul de integritate completat de autoritatea
contractantă în baza prevederilor Legii nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a
conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică, precum și la orice
informații referitoare la identificarea persoanelor care dețin funcții de decizie care sunt implicate în
desfășurarea procedurii de atribuire sau care pot influența rezultatul acesteia în cadrul autorității
contractante, precum și a celor cu putere de reprezentare din partea furnizorului de servicii auxiliare,
dar și a celor implicate în procedură din partea acestuia din urmă, necesare pentru verificarea
îndeplinirii de către autoritatea contractantă a obligației prevăzute la art. 58 din Lege.

(la 18-06-2018, Alineatul (5) din Articolul 21 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 19, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(6) Numele, prenumele și funcția deținută de persoanele prevăzute la alin. (5) se precizează și în cadrul
anunțului de participare/simplificat pentru a da posibilitatea operatorilor economici interesați de
procedura de atribuire să analizeze o potențială incidență a unei situații de natura celor precizate de art.
60 din Lege.

(la 18-06-2018, Alineatul (6) din Articolul 21 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 19, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(7) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (7) din Articolul 21 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de
Punctul 20, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 22

(1) Informațiile cuprinse în anunțul de participare/simplificat/ de concurs se introduc în SEAP numai prin
completarea formularului specific disponibil în sistemul informatic și numai de către autoritățile
contractante înregistrate.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 22 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 21, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(2) Documentele prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. b)-d) și art. 21 alin. (3) vor fi semnate cu semnătură
electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare
acreditat și încărcate în SEAP în secțiunile specifice disponibile în sistemul informatic și numai de către
autoritățile contractante înregistrate.

Articolul 23

Abrogat.

(la 18-06-2018, Articolul 23 din Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de Litera b),
Articolul VIII din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )
Articolul 24

(1) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 24 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de
Litera b), Articolul VIII din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496
din 18 iunie 2018 )

(2) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 24 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de
Litera b), Articolul VIII din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496
din 18 iunie 2018 )

(3) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 24 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de
Litera b), Articolul VIII din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496
din 18 iunie 2018 )

(4) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 24 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de
Litera b), Articolul VIII din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496
din 18 iunie 2018 )

(5) Operatorul SEAP are obligația de a publica anunțul în SEAP în cel mult o zi lucrătoare după
îndeplinirea condițiilor stabilite la art. 147 din Lege și, în cazul anunțului de participare simplificat, în cel
mult două zile lucrătoare de la primirea acceptului de publicare.

(la 18-06-2018, Alineatul (5) din Articolul 24 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 22, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(6) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (6) din Articolul 24 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de
Litera b), Articolul VIII din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496
din 18 iunie 2018 )

Articolul 25

Abrogat.

(la 18-06-2018, Articolul 25 din Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 23,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )
Articolul 26

În cazul în care, din motive de natură tehnică, operatorul SEAP nu are posibilitatea transmiterii unui
anumit anunț spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, autorității contractante îi revine
responsabilitatea transmiterii spre publicare a anunțului respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP
are obligația de a înștiința autoritatea contractantă cu privire la apariția unei astfel de situații, în cel mult
o zi lucrătoare de la expirarea termenelor necesare exercitării controlului ex ante de către ANAP.

(la 18-06-2018, Articolul 26 din Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 24,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Articolul 27

(1) Orice răspuns al autorității contractante la solicitările de clarificări sau informații suplimentare
primite în condițiile art. 160 alin. (1) din Lege, se postează în SEAP la secțiunea specifică, disponibilă în
sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat
de un furnizor de servicii de certificare acreditat.

(2) Odată cu termenul/termenele limită prevăzut/prevăzute de art. 160 alin. (2) din Lege, autoritatea
contractantă stabilește în anunțul de participare/simplificat/de concurs și termenul-limită până la care
operatorii economici solicită clarificări cu privire la conținutul documentației de atribuire, acesta urmând
să fie corelat cu termenul final de răspuns, astfel încât să fie acordată o perioadă suficientă de timp
operatorilor economici pentru a analiza documentația de atribuire și să formuleze întrebările pe care le
consideră necesare.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 27 , Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 25, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(3) Autoritatea contractantă menționează în anunțul de participare/simplificat/de concurs că va

răspunde la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici până la termenul-limită stabilit.

(la 18-06-2018, Articolul 27 din Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 26,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(4) În situația în care sunt stabilite două termene de răspuns ale autorității contractante la solicitările de
clarificări adresate de operatorii economici, aceasta poate grupa pe cele două termene întrebările și
răspunsurile aferente, pe baza unor criterii cum ar fi data înregistrării solicitării de clarificări,
complexitatea aspectelor incidente, asigurându-se că timpul acordat pentru elaborarea ofertelor este
unul adecvat.
(la 18-06-2018, Articolul 27 din Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 26,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Articolul 28

Abrogat.

(la 18-06-2018, Articolul 28 din Paragraful 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 27,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Paragraful 2 Stabilirea criteriilor de calificare și a criteriilor de selecție

Articolul 29

(1) Criteriile de calificare privind capacitatea au ca scop demonstrarea potențialului tehnic, financiar și
organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care trebuie să reflecte
posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul/acordul-cadru și de a rezolva eventualele
dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 29 , Paragraful 2 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 28, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(2) Criteriile de selecție au ca scop selectarea candidaților cu cea mai mare capacitate economică și
financiară, tehnică și/sau profesională dintre operatorii economici care au depus o solicitare de
participare în cazul aplicării procedurilor de atribuire ce se desfășoară în mai multe etape.

(3) Selecția candidaților reprezintă un proces distinct care urmează procesului de calificare și care are ca
scop doar limitarea numărului de candidați calificați care vor depune oferta în etapa a doua a licitației
restrânse sau, după caz, care vor participa la dialog/negocieri. Selecția se realizează prin acordarea
pentru fiecare candidat în parte a unui punctaj care trebuie să reflecte capacitatea acestuia de a
îndeplini contractul ce urmează să fie atribuit.

Articolul 30

(1) Autoritatea contractantă poate utiliza criterii de calificare atunci când aplică orice procedură de
atribuire.

(2) Autoritatea contractantă stabilește criterii de selecție în cadrul documentației de atribuire atunci
când aplică în cadrul procedurii de atribuire etapa de selecție a candidaților și trebuie să se raporteze la
criteriile de calificare stabilite prin documentația de atribuire.
(3) Criteriile de selecție pot privi numai situația economică și financiară și/sau capacitatea tehnică și
profesională și trebuie să se raporteze la criterii de calificare ce au fost stabilite de autoritatea
contractantă prin documentația de atribuire.

(4) Criteriile de calificare și criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă sunt incluse în
anunțul de participare/simplificat/de concurs.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 30 , Paragraful 2 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 29, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(5) Autoritatea contractantă are obligația să precizeze în anunțul de participare și în documentația de

atribuire modalitatea de acordare a punctajului pe baza căruia se va realiza clasamentul candidaților, ori
de câte ori urmează să realizeze o selecție a acestora.

(6) Criteriile de calificare și criteriile de selecție care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentația
descriptivă și care nu sunt prevăzute în anunțul de participare/simplificat/ de concurs sunt considerate
clauze nescrise.

(la 18-06-2018, Alineatul (6) din Articolul 30 , Paragraful 2 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 29, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 31

(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a

contractului de achiziție publică prin introducerea unor criteriile minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează

să fie atribuit;

b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce

urmează a fi atribuit.

(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a impune ca cerință minimă de calificare, în raport cu situația
economică și financiară a ofertanților/candidaților, un anumit nivel al unor indicatori economici sau
financiari, numai în cazul în care indicatorii respectivi au o legătură concretă cu un eventual risc de
neîndeplinire a contractului.

(3) În aplicarea prevederilor art. 54 alin. (5) din Lege, autoritatea contractantă are dreptul de a impune
prin documentația de atribuire ca, în cazul în care este depusă o ofertă de către operatori economici
care participă în comun la procedura de atribuire, fiecare dintre aceștia să demonstreze îndeplinirea
unui nivel al criteriilor referitoare la situația economică și financiară și capacitatea tehnică și
profesională proporțional cu cota de implicare în executarea viitorului contract.
(4) În aplicarea art. 201 alin. (1) din Lege, certificarea operatorilor economici, respectiv includerea lor în
cadrul unor liste oficiale se realizează pe sectoare de activitate cum ar fi, fără a se limita la, lucrări de
construcții civile, drumuri, infrastructură apă uzată.

(5) Metodologia de realizare a certificării prevăzute la alin. (4) se stabilește prin ordin comun emis de
instituția ce reglementează domeniul specific de activitate pentru care se elaborează lista oficială de
operatori economici agreați, împreună cu ANAP, modul de gestionare al acestor liste urmând a se stabili
în condițiile legii.

Paragraful 3 Stabilirea criteriului de atribuire

Articolul 32

(1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul "cel mai bun raport calitate-preț" sau "cel mai bun raport
calitate-cost", astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. c) și d) din Lege, stabilirea ofertei
câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc
ponderi relative sau un algoritm specific de calcul.

(2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în
mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a
avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să
aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor
și aplicare a criteriului de atribuire.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 32 , Paragraful 3 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 30, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(3) În aplicarea art. 187 alin. (3) lit. c) și d) din Lege, în cazul în care calitatea personalului ce va realiza
efectiv activitățile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit are un impact semnificativ
asupra nivelului de executare și a rezultatului acestuia, factorii de evaluare a ofertelor se pot referi și la
organizarea/calificarea și/sau experiența respectivului personal.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 32 , Paragraful 3 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 30, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(4) Autoritatea contractantă nu poate folosi organizarea/ calificarea și/sau experiența personalului
desemnat pentru a efectua activitățile contractului, respectiv cel precizat la alin. (3), ca parte a
procesului de calificare și selecție în cadrul procedurii de atribuire a respectivului contract.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 32 , Paragraful 3 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 30, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )
(5) În cazul în care, în cadrul unei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă stabilește factori de
evaluare de natura celor prevăzuți la alin. (3), precum și criteriile de calificare în condițiile art. 179 lit. g)
din Lege, aceste criterii se pot referi doar la calificarea și experiența profesională a personalului
permanent, în special de conducere, al operatorului economic candidat/ofertant, care este precizat în
DUAE, respectiv la alte persoane decât cele desemnate pentru a efectua activitățile contractului în
cauză.

(6) În aplicarea art. 187 alin. (8) și (9) din Lege, în cazul contractelor de servicii având ca obiect prestații
intelectuale, cum ar fi cele de consultanță/asistență tehnică, elaborare studii, proiectare sau
supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicată, criteriul de atribuire prevăzut la alin. (1) se
aplică în mod obligatoriu, iar ponderea alocată factorului preț nu poate fi mai mare de 40%.

(7) Prin ordin al președintelui ANAP se stabilesc categoriile de servicii intelectuale, în sensul alin. (6).

(8) Atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a
utiliza factori care:

a) nu au o legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie

atribuit;

b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de
evaluare respectiv.

(9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea
rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică. Pentru fiecare factor
de evaluare autoritatea contractantă are obligația de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect:

a) importanța caracteristicii tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu

și/sau social ce poate fi punctat; sau

b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanții le pot oferi prin asumarea
unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini sau
documentul descriptiv.

(10) În cazul în care, în cadrul unei proceduri se atribuie mai multe loturi, autoritatea contractantă poate
stabili criterii de atribuire separate și diferite pentru fiecare lot în parte.

Articolul 33

(1) În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este "costul cel mai scăzut", acesta se calculează prin
însumarea cuantificărilor în unitatea monetară, exprimate în valoare netă, a eforturilor financiare ale
autorității contractante, corespunzătoare elementelor ciclului de viață identificate de autoritatea
contractantă ca fiind relevante pentru obiectul contractului, în fiecare an de utilizare a produsului,
serviciului sau lucrării achiziționate, în plus față de costul de achiziție. Moneda utilizată la cuantificarea
unităților monetare în valoare netă este cea în care se exprimă prețul contractului.
(2) Pentru perspectiva financiară a ciclului de viață, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere
următoarele:

a) la determinarea costului elementelor pe ciclul de viață pentru fiecare an de utilizare, prețurile

relevante care trebuie luate în considerare sunt prețurile plătibile de către autoritatea contractantă
pentru utilizarea produsului, serviciului sau lucrării, exclusiv TVA, inclusiv taxe și impozite în sarcina
autorității contractante, aferente utilizării produsului, serviciului sau lucrării respective;

b) costul pe ciclul de viață și costul pe elementele acestuia se calculează prin însumarea diferitelor tipuri
de costuri înregistrate în fiecare an pe durata de viață și aplicarea la acestea a ratei de actualizare, astfel
încât acestea să fie exprimate ca valoare în anul financiar de realizare a achiziției.

(3) Autoritățile contractante au obligația de a include în cadrul documentației de atribuire toate

informațiile necesare pentru calculul financiar al fiecărui element de cost inclus în costul pe ciclul de
viață.

(4) Informațiile comunicate conform alin. (3) includ cel puțin următoarele: condițiile, mediul și
intensitatea de utilizare, durata de utilizare anticipată și durata de utilizare luată în considerare pentru
aplicarea criteriului de atribuire și compararea ofertelor, eforturile financiare ce trebuie cuantificate
pentru fiecare element de cost, rata de actualizare care urmează a fi utilizată pentru calculul din
perspectivă financiară, modalitatea efectivă de realizare a calculului costului pe durata de viață în
propunerea financiară, condiții contractuale de monitorizare a materializării elementelor de cost din
perspectivă financiară și efectele generate prin materializarea/nematerializarea cuantificărilor monetare
a elementelor de cost în scopul comparării ofertelor.

(5) Prin ordin comun al ANAP și al Comisiei Naționale de Prognoză se va stabili metodologia de calcul al
ratei de actualizare ce va fi utilizată la atribuirea contractelor de achiziție publică.

(6) Nivelul ratei de actualizare ce va fi utilizată în procedurile de atribuire ce vor fi desfășurate în anul
următor se va calcula și actualiza în fiecare an, în ultimul trimestru, până la cel târziu data de 15
decembrie, prin aplicarea metodologiei prevăzute la alin. (5), și se va publica pe site-ul Ministerului
Finanțelor Publice.

(7) În cazul aplicării criteriului de atribuire prevăzut la alin (1), ierarhia ofertelor admisibile se stabilește
în ordinea crescătoare a costului pe ciclul de viață actualizat în anul în care se inițiază procedura, iar
drept ofertă câștigătoare este desemnată oferta cu cel mai mic cost pe ciclul de viață.

Articolul 34

În cazul în care criteriul utilizat este "prețul cel mai scăzut", astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3)
lit. a) din Lege, stabilirea ofertei câștigătoare se realizează numai prin compararea prețurilor prezentate
în cadrul ofertelor admisibile, fără să fie cuantificate alte elemente de natură tehnică sau alte avantaje
care rezultă din modul de îndeplinire a contractului de către operatorii economici participanți la
procedura de atribuire.
Paragraful 4 Stabilirea garanției de participare

Articolul 35

(1) Garanția de participare reprezintă un instrument aferent modului de prezentare a ofertei, care are
drept scop protejarea autorității contractante față de riscul unui comportament necorespunzător al
ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire.

(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanților constituirea garanției de participare.

(3) Anunțul de participare/simplificat/de concurs trebuie să conțină următoarele informații privind

constituirea garanției de participare:

(la 18-06-2018, Partea introductivă a Alineatului (3) din Articolul 35 , Paragraful 4 , Sectiunea a 4-a ,
Capitolul II a fost modificată de Punctul 31, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

a) valoarea, ce nu poate depăși 1% din valoarea estimată a contractului de achiziție publică sau în cazul
acordului-cadru din valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent;

(la 18-06-2018, Litera a) din Alineatul (3) , Articolul 35 , Paragraful 4 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost
modificată de Punctul 31, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

b) perioada de valabilitate care va fi cel puțin egală cu perioada minimă de valabilitate a ofertei, astfel
cum a fost solicitată prin documentația de atribuire.

(4) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 35 , Paragraful 4 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de
Punctul 32, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 36

(1) Garanția de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare
emis de o instituție de credit din România sau din alt stat sau de o societate de asigurări, în condițiile
legii.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 36 , Paragraful 4 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 33, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(2) Garanția de participare trebuie să fie constituită în suma și pentru perioada de valabilitate prevăzute
în documentația de atribuire.

(3) Garanția trebuie să fie irevocabilă.

(4) Instrumentul de garantare se transmite în SEAP împreună cu oferta și celelalte documente ale
acesteia, cel mai târziu la data și ora-limită de depunere a ofertelor, și trebuie să prevadă că plata
garanției de participare se va executa necondiționat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza
declarației acestuia cu privire la culpa persoanei garantate.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 36 , Paragraful 4 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 33, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(5) Autoritatea contractantă nu are dreptul:

a) de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită
societate bancară ori societate de asigurări, nominalizată în mod expres în documentația de atribuire;

b) de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de
către societăți bancare sau numai la cele care sunt emise de către societăți de asigurări.

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care valoarea garanției de participare este mai
mică de 5.000 lei și numai dacă în documentația de atribuire este prevăzută această posibilitate,
garanția de participare se poate constitui și prin depunerea la casieria autorității contractante a unei
sume în numerar.

(7) Abrogat.

(la 05-12-2016, Alineatul (7) din Articolul 36 , Paragraful 4 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de
Punctul 4, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 866 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 972 din 05 decembrie 2016 )

Articolul 37

(1) Autoritatea contractantă are obligația de a reține garanția de participare atunci când ofertantul se
află în oricare dintre următoarele situații:

a) își retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;

b) oferta sa fiind stabilită câștigătoare, nu constituie garanția de bună execuție;

(la 18-06-2018, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 37 , Paragraful 4 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost
modificată de Punctul 34, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

c) oferta sa fiind stabilită câștigătoare, refuză să semneze contractul de achiziție publică/acordul-cadru

în perioada de valabilitate a ofertei.

(2) În cazul încheierii unui acord-cadru, prevederile alin. (1) lit. b) nu sunt aplicabile.
(3) Autoritatea contractantă nu reține garanția de participare în cazul în care ofertantul desemnat
câștigător refuză să semneze contractul de achiziție publică/acordul-cadru în perioada de valabilitate a
ofertei, atribuit în urma unei proceduri de atribuire care a făcut obiectul controlului ex ante și în care
ANAP a emis un aviz conform condiționat, iar autoritatea contractantă a derulat și finalizat procedura de
atribuire fără a remedia abaterile constatate de ANAP, în acest caz nefiind aplicabile dispozițiile alin. (1)
lit. c) și ale art. 144 alin. (1).

(la 18-06-2018, Articolul 37 din Paragraful 4 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 35,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Articolul 38

(1) Garanția de participare, constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, se
restituie de către autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanției de
bună execuție.

(2) În cazul unei proceduri de atribuire a unui acord-cadru, precum și în cazul atribuirii unui contract
pentru care nu este obligatorie constituirea garanției de bună execuție, garanția de participare
constituită de ofertantul a cărei ofertă a fost stabilită câștigătoare se restituie de către autoritatea
contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării acordului-cadru/contractului.

(3) Garanția de participare, constituită de ofertanții a căror ofertă nu a fost stabilită câștigătoare, se
restituie de către autoritatea contractantă după semnarea contractului de achiziție publică/acordului-
cadru cu ofertantul/ofertanții ale cărui/căror oferte au fost desemnate câștigătoare, dar nu mai târziu de
3 zile lucrătoare de la data semnării contractului de achiziție publică/acordului-cadru cu ofertantul
declarat câștigător.

(4) În cazul în care autoritatea contractantă se află, conform prevederilor art. 212 alin. (1) sau art. 213
din Lege, în situația de a anula procedura de atribuire, garanția de participare se restituie după data
expirării termenului de depunere a unei contestații cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de 3
zile lucrătoare de la această dată.

(5) După primirea comunicării prevăzute la art. 215 din Lege, ofertanții ale căror oferte au fost declarate
necâștigătoare au dreptul de a obține eliberarea garanției de participare înainte de expirarea perioadei
prevăzute la alin. (3), dacă transmit autorității contractante o solicitare în acest sens. Autoritatea
contractantă are obligația de a restitui garanția de participare în cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea
unei solicitări în acest sens.

Paragraful 5 Stabilirea garanției de bună execuție

Articolul 39
(1) Garanția de bună execuție a contractului se constituie de către contractant în scopul asigurării
autorității contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă și în perioada convenită a contractului de
achiziție publică/contractului subsecvent.

(2) În cazul atribuirii unui contract de furnizare sau de servicii, cu excepția serviciilor de proiectare, a
cărui valoare estimată este mai mică decât valoarea prevăzută la art. 7 alin. (1) din Lege, precum și în
cazul unui contract atribuit în urma aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunț de participare, autoritatea contractantă are dreptul de a nu solicita contractantului constituirea
garanției de bună execuție.

(3) Garanția de bună execuție se constituie în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării
contractului de achiziție publică/contractului subsecvent.

(4) Autoritatea contractantă stabilește valoarea garanției de bună execuție prin raportare la
complexitatea contractului de achiziție publică/contractului subsecvent care urmează a fi executat, care
însă nu trebuie să depășească 10% din prețul contractului, fără TVA.

(5) În cazul în care pe parcursul executării contractului de achiziție publică se suplimentează valoarea
acestuia, contractantul are obligația de a completa garanția de bună execuție în corelație cu noua
valoare a contactului de achiziție publică.

Articolul 40

(1) Garanția de bună execuție se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare
emis de o instituție de credit din România sau din alt stat sau de o societate de asigurări, în condițiile
legii, și devine anexă la contract, prevederile art. 36 alin. (3) și (5) aplicându-se în mod corespunzător.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 40 , Paragraful 5 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat
de Punctul 36, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(2) În cazul în care valoarea garanției de bună execuție este mai mică de 5.000 de lei, autoritatea
contractantă are dreptul de a accepta constituirea acesteia prin depunerea la casierie a unor sume în
numerar.

(3) Dacă părțile convin, garanția de bună execuție se poate constitui și prin rețineri succesive din sumele
datorate pentru facturi parțiale, cu condiția ca autoritatea contractantă să fi prevăzut această
posibilitate în documentația de atribuire.

(4) În cazul prevăzut la alin. (3), contractantul are obligația de a deschide un cont la dispoziția autorității
contractante, la o bancă agreată de ambele părți.

(5) În cazul în care autoritatea contractantă are calitatea de autoritate publică, instituție publică sau
operator economic cu capital integral sau majoritar de stat, contractantul are obligația de a deschide
contul la dispoziția autorității contractante, prevăzut la alin (4), la unitatea Trezoreriei Statului din cadrul
organului fiscal competent în administrarea acestuia.

(6) Suma inițială care se depune de către contractant în contul de disponibil astfel deschis potrivit alin.
(4) și (5) nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din prețul contractului de achiziție publică/contractului
subsecvent, fără TVA.

(7) Pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziție publică/contractului subsecvent, autoritatea

contractantă urmează să alimenteze contul de disponibil prevăzut la alin. (4) și (5) prin rețineri succesive
din sumele datorate și cuvenite contractantului până la concurența sumei stabilite drept garanție de
bună execuție în contractul de achiziție publică/contractul subsecvent și va înștiința contractantul
despre vărsământul efectuat, precum și despre destinația lui.

(8) Din contul de disponibil deschis la Trezoreria Statului pe numele contractantului prevăzut la alin. (5)
pot fi dispuse plăți atât de către contractant, cu avizul scris al autorității contractante care se prezintă
unității Trezoreriei Statului, cât și de unitatea Trezoreriei Statului la solicitarea scrisă a autorității
contractante în favoarea căreia este constituită garanția de bună execuție.

(9) Contul de disponibil prevăzut la alin. (4) și (5) este purtător de dobândă în favoarea contractantului.

Articolul 41

Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenții asupra garanției de bună execuție, oricând pe
parcursul îndeplinirii contractului de achiziție publică/contractului subsecvent, în limita prejudiciului
creat, în cazul în care contractantul nu își îndeplinește din culpa sa obligațiile asumate prin contract.
Anterior emiterii unei pretenții asupra garanției de bună execuție autoritatea contractantă are obligația
de a notifica pretenția atât contractantului, cât și emitentului instrumentului de garantare, precizând
obligațiile care nu au fost respectate, precum și modul de calcul al prejudiciului. În situația executării
garanției de bună execuție, parțial sau total, contractantul are obligația de a reîntregii garanția în cauză
raportat la restul rămas de executat.

Articolul 42

(1) În cazul contractului de furnizare, autoritatea contractantă are obligația de a elibera/restitui garanția
de bună execuție în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepție a produselor care
fac obiectul contractului de achiziție publică/contractului subsecvent și/sau de la plata facturii finale,
dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei.

(2) În cazul contractului de servicii, autoritatea contractantă are obligația de a elibera/restitui garanția
de bună execuție în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de către contractant a obligațiilor asumate prin
contractul de achiziție publică/contractul subsecvent respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată
pretenții asupra ei.

(3) În cazul contractelor de servicii de proiectare, autoritatea contractantă are obligația de a

elibera/restitui garanția de bună execuție după cum urmează:
a) valoarea garanției de bună execuție aferentă studiilor de prefezabilitate și/sau fezabilitate, în termen
de 14 zile de la data predării și însușirii/aprobării documentației tehnico-economice respective sau de la
data finalizării tuturor obligațiilor contractului de servicii, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții
asupra ei;

b) valoarea garanției de bună execuție aferentă proiectului tehnic și/sau detaliilor de execuție, în termen
de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor executate în baza
proiectului respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei, dar nu mai târziu de 3 ani de
la predarea respectivelor documentații tehnice, în cazul în care autoritatea contractantă nu a atribuit în
această perioadă contractul de lucrări în cauză;

c) valoarea garanției de bună execuție aferentă serviciilor de supervizare a lucrărilor/dirigenție de

șantier, în termen de 14 zile de la data emiterii raportului final de supervizare/expirarea duratei de
garanție acordată lucrării în cauză.

(4) În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obligația de a elibera/restitui garanția de
bună execuție după cum urmează:

a) 70% din valoarea garanției, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepție la
terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei, iar riscul pentru vicii
ascunse este minim;

b) restul de 30% din valoarea garanției, la expirarea perioadei de garanție a lucrărilor executate, pe baza
procesului-verbal de recepție finală.

(5) Procesele-verbale de recepție la terminarea lucrărilor și, respectiv, de recepție finală pot fi întocmite
și pentru părți/obiecte din/de lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic și funcțional,
proporțional cu valoarea lucrărilor recepționate.

Capitolul III Realizarea achiziției publice

Secţiunea 1 Achiziția directă

Articolul 43

(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în
care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7
alin. (5) din Lege.

(2) În cazul achiziției directe, autoritatea contractantă are obligația de a utiliza catalogul electronic pus la
dispoziție de SEAP sau de a publica un anunț într-o secțiune dedicată a website-ului propriu/ANAP sau a
SEAP, însoțit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează a fi achiziționate.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 43 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 37,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )
(3) Prin excepție de la alin. (1), în cazul în care valoarea estimată a achiziției este mai mică de:

a) 100.000 lei pentru produse și servicii, respectiv 280.000 lei pentru lucrări, autoritatea contractantă
poate achiziționa direct, fără a utiliza catalogul electronic sau anunțul prealabil, prin consultarea a
minimum trei candidați;

b) 70.000 de lei, autoritatea contractantă poate achiziționa direct pe baza unei singure oferte;

c) 4.500 lei, autoritatea contractantă are dreptul de a plăti direct, pe baza angajamentului legal, fără
acceptarea prealabilă a unei oferte.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 43 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 37,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(4) Dacă în urma consultării prevăzute la alin. (3) lit. a), autoritatea contractantă primește doar o ofertă
valabilă din punct de vedere al cerințelor solicitate, achiziția poate fi realizată.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 43 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 37,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(5) Angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziției directe poate lua forma unui
contract de achiziție publică sau al unei comenzi ori a altui tip de document încheiat în condițiile legii,
inclusiv în cazul achizițiilor inițiate prin intermediul instrumentelor de plată ce permit posesorului să le
utilizeze în relația cu comercianții în vederea efectuării de plăți, fără numerar, pentru achiziționarea de
produse, servicii și/sau lucrări prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fără a se limita la, cardurile
de plată și/sau portofele electronice.

(la 18-06-2018, Alineatul (5) din Articolul 43 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 37,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Articolul 44

Abrogat.

(la 18-06-2018, Articolul 44 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 38, Articolul V din
HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 45

(1) SEAP pune la dispoziția autorităților contractante posibilitatea tehnică de a utiliza cataloagele
electronice prevăzute la art. 203-206 din Lege.

(2) În cadrul SEAP, operatorii economici înregistrați în SEAP au posibilitatea de a publica un catalog
cuprinzând produsele, serviciile sau lucrările pe care le oferă, inclusiv prețul. Aceste cataloage trebuie să
fie completate cu informații relevante privind specificațiile detaliate ale produselor/serviciilor/lucrărilor
ofertate și prețul acestora și să fie actualizate permanent, astfel încât autoritatea contractantă să aibă
suficiente informații pentru a alege în mod corect și obiectiv atunci când utilizează aceste instrumente
de lucru.

(la 18-06-2018, Articolul 45 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 39, Articolul V din
HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 46

Autoritatea contractantă are obligația trimestrial de a transmite în SEAP o notificare cu privire la

achizițiile directe, grupate pe necesitate, care să cuprindă cel puțin obiectul, cantitatea achiziționată,
valoarea și codul CPV.

(la 18-06-2018, Articolul 46 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 40, Articolul V din
HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Secţiunea a 2-a Reguli generale de participare la procedura de atribuire

Articolul 47

Sub sancțiunea excluderii din procedura prevăzută la art. 167 din Lege și fără a afecta posibilitatea
operatorilor economici de a depune ofertă alternativă sau de a oferta pe mai multe loturi diferite,
ofertantul/candidatul nu are dreptul ca în cadrul aceleiași proceduri de atribuire:

a) să depună două sau mai multe candidaturi/oferte individuale și/sau comune, sub sancțiunea
excluderii din competiție a tuturor candidaturilor/ofertelor în cauză;

b) să depună ofertă individuală/comună și să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte,
sub sancțiunea excluderii ofertei individuale sau, după caz, a celei în care este ofertant asociat.

Articolul 48

(1) În cazul în care ofertantul/candidatul își demonstrează situația economică și financiară, respectiv
capacitatea tehnică și profesională, invocând suportul unui/unor terț/terți, în condițiile Legii, atunci
acesta are obligația de a dovedi susținerea de care beneficiază prin prezentarea unui angajament ferm al
persoanei respective, prin care se confirmă faptul că acesta va pune la dispoziția
ofertantului/candidatului resursele invocate. Subcontractanții pe a căror capacități
ofertantul/candidatul se bazează pentru demonstrarea îndeplinirii anumitor criterii de calificare și
selecție sunt considerați și terți susținători, caz în care acordul de subcontractare reprezintă, în același
timp, și angajamentul ferm.

(2) Autoritatea contractantă are obligația de a lua în considerare această susținere, ca probă a
îndeplinirii criteriilor minime impuse în cadrul documentației de atribuire dacă sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiții:
a) terțul/terții susținător(i) pot dovedi că dețin resursele invocate ca element de susținere a
ofertantului/candidatului;

b) ofertantul/candidatul poate demonstra că va dispune efectiv de resursele entităților ce acordă

susținerea, necesare pentru realizarea contractului, în cazul în care terțul susținător nu este declarat
subcontractant.

(la 18-06-2018, Articolul 48 din Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 41, Articolul V
din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 49

În scopul verificării îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție de către terțul/terții care acordă
susținere, în condițiile art. 183 alin. (1) din Lege, autoritatea contractantă poate solicita terțului/terților
susținător(i), oricând pe parcursul procesului de evaluare, documente și informații suplimentare în
legătură cu angajamentul dat sau cu documentele prezentate, în cazul în care există rezerve în ceea ce
privește corectitudinea informațiilor sau documentelor prezentate sau cu privire la posibilitatea de
executare a obligațiilor asumate prin respectivul angajament.

Articolul 50

(1) În cazul în care contractantul întâmpină dificultăți pe parcursul executării contractului de achiziție
publică/acordului-cadru, iar susținerea acordată de unul sau mai mulți terți vizează îndeplinirea
criteriilor referitoare la situația economică și financiară și/sau capacitatea tehnică și profesională,
autoritatea contractantă va solicita ofertantului/ candidatului ca prin actul încheiat cu terțul/terții
susținător(i) să garanteze materializarea aspectelor ce fac obiectul respectivului angajament ferm.
Prevederile contractuale dintre autoritatea contractantă și contractantul principal vor asigura că
autoritatea contractantă poate aplica această obligație.

(2) Autoritatea contractantă va trebui, de asemenea, să includă în contract clauze specifice care să
permită autorității contractante să urmărească orice pretenție la daune pe care contractantul ar putea
să o aibă împotriva terțului/terților susținător/susținători pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin
angajamentul ferm, cum ar fi, dar fără a se limita la, printr-o cesiune a drepturilor contractantului către
autoritatea contractantă, cu titlu de garanție.

Articolul 51

(1) În situația în care autoritatea contractantă solicită în cadrul criteriilor referitoare la capacitatea de
exercitare a activității profesionale și/sau cerințelor de executare a contractului anumite autorizații
specifice, cerința se consideră îndeplinită în cazul operatorilor economici ce participă în comun la
procedura de atribuire, dacă aceștia demonstrează că dispun de respectivele resurse autorizate și/sau că
unul dintre membrii asocierii deține autorizația solicitată, după caz, cu condiția ca respectivul membru
să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizația respectivă.
(2) În cazul în care ofertantul/candidatul sau operatorii economici care participă în comun la procedura
de atribuire subcontractează o parte din contractul de achiziție publică, cerința prevăzută la alin. (1) se
consideră îndeplinită dacă subcontractantul nominalizat deține autorizația solicitată prin documentația
de atribuire, cu condiția ca acesta să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizația
respectivă.

(la 18-06-2018, Articolul 51 din Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 42, Articolul V
din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Secţiunea a 3-a Reguli aplicabile comunicărilor

Articolul 52

(1) Situațiile și condițiile în care este permisă folosirea altor mijloace de comunicare decât cele
electronice sunt:

a) atunci când, ca urmare a naturii specializate a achiziției, se utilizează mijloace electronice de

comunicare care necesită instrumente, dispozitive, formate de fișiere specifice, aplicații care nu sunt
disponibile cu caracter general;

b) atunci când aplicațiile care suportă formatele de fișiere adecvate pentru descrierea ofertelor
utilizează formate de fișiere care nu pot fi procesate de nicio altă aplicație deschisă sau disponibilă cu
caracter general sau fac obiectul unui regim de licențe limitate de drepturi de proprietate intelectuală,
iar autoritatea contractantă nu le poate pune la dispoziție pentru descărcare sau pentru utilizare la
distanță;

c) atunci când utilizarea mijloacelor electronice de comunicare ar necesita echipamente de birou

specializate care nu sunt disponibile cu caracter în general pentru autoritățile contractante;

d) atunci când prin documentele achiziției se solicită prezentarea unor mostre, machete sau modele la
scară redusă care nu pot fi transmise prin mijloace electronice;

e) atunci când este necesară, fie din cauza unei încălcări a securității mijloacelor electronice de
comunicare, fie pentru protejarea naturii deosebit de sensibile a informațiilor care necesită un nivel de
protecție atât de ridicat încât nu poate fi asigurat în mod corespunzător prin utilizarea instrumentelor și
dispozitivelor electronice disponibile cu caracter general pentru operatorii economici sau care pot fi
puse la dispoziția acestora prin mijloace alternative de acces.

(2) În ceea ce privește comunicările pentru care nu sunt folosite mijloace electronice de comunicare în
conformitate cu alin. (1), comunicarea se poate realiza prin:

a) intermediul serviciilor poștale;

b) fax;

c) combinație între lit. a) și b).

(3) Autoritatea contractantă care se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) are obligația de a
indica în raportul procedurii de atribuire motivele concrete care au condus la solicitarea altor mijloace
de comunicare în procesul de depunere a ofertelor decât cele electronice.

Articolul 53

Instrumentele și dispozitivele de recepție electronică a ofertelor, a cererilor de participare, precum și a

planurilor și proiectelor pentru concursul de soluții trebuie să garanteze, prin mijloace tehnice și
proceduri adecvate, cel puțin că:

a) data și ora exacte de primire a ofertelor, a cererilor de participare, a planurilor și a proiectelor pot fi
determinate cu precizie;

b) se poate asigura în mod rezonabil ca nimeni să nu poată avea acces la informațiile transmise conform
prezentelor cerințe înainte de termenele specificate;

c) numai persoanele autorizate pot stabili sau modifica datele pentru deschiderea informațiilor primite;

d) în decursul diferitelor etape ale procedurii de achiziție sau ale concursului de soluții, accesul la toate
datele prezentate sau la o parte din acestea trebuie să fie permis doar persoanelor autorizate;

e) doar persoanele autorizate pot permite accesul la informațiile trimise și doar după data stabilită;

f) informațiile primite și deschise în temeiul prezentelor cerințe trebuie să rămână accesibile doar
persoanelor autorizate în acest sens;

g) în cazul în care interdicțiile de acces sau condițiile prevăzute la lit. b)-f) sunt încălcate sau se încearcă
acest lucru, se poate asigura în mod rezonabil că încălcările sau încercările de încălcare pot fi ușor
detectate.

Secţiunea a 4-a Reguli de publicitate și transparență

Articolul 54

Transmiterea spre publicare a anunțurilor prevăzute la art. 142 din Lege către operatorul SEAP se
realizează numai prin mijloace electronice, prin completarea formularelor specifice disponibile în SEAP la
adresa de internet www.e-licitație.ro și numai de către autoritățile contractante înregistrate.

Articolul 55

(1) În cazul în care, după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja
existente în acesta, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip
erată la anunțul inițial, care trebuie să fie publicat nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data
stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare.
(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 55 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 43,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(2) În condițiile art. 153 din Lege, autoritatea contractantă are obligația de a prelungi termenul-limită de
depunere a ofertelor în cazul în care modificările prevăzute la alin. (1) conduc la ajustări/completări ale
specificațiilor tehnice care presupun timp suplimentar pentru reacția potențialilor ofertanți, cu excepția
modificărilor substanțiale care conduc la anularea procedurii de atribuire deoarece:

a) afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziției publice încât au ca efect schimbarea
indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce afectează
nivelul de competiție sau schimbă piața de profil la care se adresează;

b) conduc la modificări substanțiale a criteriilor de calificare și selecție, în sensul extinderii nivelului

acestora sau introducerii unora noi, fapt ce determină restrângerea competiției sau favorizarea unor
anumiți operatori economici.

(3) În situația prevăzută la alin. (1), autoritatea contractantă are obligația să revizuiască DUAE aferent
procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru în cauză.

Articolul 56

Operatorul SEAP are obligația de a publica în SEAP anunțurile prevăzute la art. 142 din Lege în termen de
o zi lucrătoare de la primirea confirmării din partea Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene cu
privire la transmiterea anunțului către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă există această obligație.

Articolul 57

(1) În cazul unui anunț de intenție valabil în mod continuu, transmis spre publicare de autoritatea
contractantă în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (1) lit. a) din Lege, operatorul SEAP are obligația
de a asigura publicarea acestuia în mod continuu în SEAP.

(2) Dispozițiile art. 54-56 se aplică în mod corespunzător anunțului prevăzut la alin. (1).

Secţiunea a 5-a Derularea procedurilor de atribuire

Paragraful 1 Licitația deschisă

Articolul 58

(1) Autoritatea contractantă aplică procedura de licitație deschisă prin mijloace electronice, completând
în SEAP anunțul de participare prevăzut la art. 142 din Lege, situație în care numai operatorii economici
înregistrați în SEAP pot depune ofertă.

(2) Prin excepție de la alin. (1) și în aplicarea art. 208 din Lege, autoritatea contractantă poate, după
publicarea anunțului de participare, să nu utilizeze mijloacele electronice pentru derularea procedurii de
atribuire atunci când acest lucru nu este posibil din motive tehnice imputabile operatorului SEAP,
situație în care evaluarea conformității ofertelor cu specificațiile tehnice și celelalte cerințe prevăzute în
documentele achiziției și aplicarea criteriului de atribuire se realizează anterior verificării îndeplinirii
criteriilor de calificare și selecție.

Articolul 59

(1) În cazul în care autoritatea contractantă solicită îndeplinirea de către ofertanți a unor criterii de
calificare, aceasta are obligația de a introduce în SEAP informații referitoare la forma și condițiile în care
se demonstrează îndeplinirea de către operatorii economici a acestor criterii.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 59 , Paragraful 1 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat
de Punctul 44, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul să solicite modificarea, iar operatorul SEAP nu are dreptul să
modifice informațiile de natură să afecteze funcționarea sistemului informatic și/sau desfășurarea
procedurii.

(3) În situația în care se constată erori sau omisiuni cu privire la informațiile prevăzute la alin. (2),
autoritatea contractantă are obligația de a dispune anularea procedurii de atribuire, considerându-se,
implicit, că se îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. c) din Lege.

Articolul 60

(1) Operatorul economic are obligația de a transmite oferta și DUAE în format electronic și numai până
la data și ora-limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunțul de participare.

(2) Valoarea totală a propunerii financiare se criptează în SEAP.

(3) Toate documentele de fundamentare a valorii prevăzute la alin. (2) se depun prin mijloace
electronice, fiind încărcate într-o secțiune dedicată a portalului SEAP, iar conținutul acestora este vizibil
comisiei de evaluare după decriptarea propunerii financiare.

(4) Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un
certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condițiile legii și încărcate
în SEAP în secțiunile specifice disponibile în sistemul informatic și numai de către operatorii economici
înregistrați.

Articolul 61

În cazul prevăzut la art. 58 alin. (2), operatorii economici vor depune oferta și documentele însoțitoare
ale acesteia la adresa prevăzută în anunțul de participare până la data și ora-limită de depunere a
ofertelor.

Articolul 62
(1) În cazul în care, în scopul verificării conformității propunerii tehnice cu cerințele caietului de sarcini
sau în scopul verificării propunerii financiare, autoritatea contractantă solicită prezentarea anumitor
clarificări/completări, atât solicitarea, cât și răspunsul ofertantului se transmit în SEAP în format
electronic, semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat.

(2) În cazul prevăzut la art. 58 alin. (2), autoritatea contractantă transmite solicitarea de
clarificări/completări la adresa/numărul de fax/adresa de e-mail menționate de ofertant.

(3) În situația prevăzută la alin. (2), ofertantul va transmite răspunsul său la adresa și prin modalitatea
prevăzute în anunțul de participare.

Articolul 63

În cazul în care, din motive tehnice, nu este posibilă transmiterea anumitor documente în format
electronic prin intermediul SEAP, documentele respective se transmit autorității contractante în forma și
utilizându-se modalitatea de comunicare solicitate de aceasta, cu respectarea prevederilor privind
regulile de comunicare și transmitere a datelor.

Articolul 64

(1) În cazul prevăzut la art. 58 alin. (2), autoritatea contractantă are obligația de a deschide ofertele la
data, ora și adresa indicate în anunțul de participare, organizându-se în acest sens o ședință de
deschidere a ofertelor.

(2) Orice ofertant are dreptul de a participa la ședința de deschidere a ofertelor prevăzută la alin. (1).

(3) În cadrul ședinței de deschidere a ofertelor nu este permisă respingerea vreunei oferte, cu excepția
celor pentru care nu a fost prezentată dovada constituirii garanției de participare.

(4) Ședința de deschidere se finalizează printr-un proces-verbal semnat de membrii comisiei de evaluare
și de reprezentanții legali/împuterniciți ai operatorilor economici prezenți la ședință, în care se
consemnează modul de desfășurare a ședinței respective, aspectele formale constatate la deschiderea
ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte, inclusiv prețul, consemnându-se totodată lista
documentelor depuse de fiecare operator economic în parte.

(5) Autoritatea contractantă are obligația de a transmite un exemplar al procesului-verbal tuturor

operatorilor economici participanți la procedura de atribuire, precum și de a-l încărca în SEAP, în cel
mult o zi lucrătoare de la deschidere, indiferent dacă aceștia au fost sau nu prezenți la ședința
respectivă.

(6) Orice decizie cu privire la calificarea ofertanților sau, după caz, cu privire la evaluarea ofertelor se
adoptă de către comisia de evaluare în cadrul unor ședințe ulterioare ședinței de deschidere a ofertelor.

(7) Oferta depusă după data și ora-limită de depunere a ofertelor sau la o altă adresă decât cea precizată
în anunțul de participare se returnează fără a fi deschisă operatorului economic care a depus-o.
Articolul 65

(1) Comisia de evaluare analizează DUAE în conformitate cu prevederile cuprinse în cap. IV secțiunea a
8-a din Lege.

(2) Comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere
al elementelor tehnice propuse, cât și din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.

(3) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 65 , Paragraful 1 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost abrogat
de Punctul 45, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(4) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 65 , Paragraful 1 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost abrogat
de Punctul 45, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 66

(1) În situația în care în urma demersurilor realizate de autoritatea contractantă în baza art. 196 alin. (2)
din Lege ofertantul clasat pe primul loc nu demonstrează în mod corespunzător îndeplinirea integrală a
tuturor criteriilor de calificare, autoritatea contractantă solicită ofertantului clasat pe locul următor să
depună toate documentele justificative ca dovadă a informațiilor cuprinse în DUAE, în scopul verificării
îndeplinirii criteriilor de calificare.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție
publică/acordul-cadru ofertantului clasat pe locul următor, dacă acesta îndeplinește toate criteriile de
calificare prevăzute în anunțul de participare/simplificat/ de concurs.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 66 , Paragraful 1 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat
de Punctul 46, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(3) Comisia de evaluare are obligația elaborării raportului procedurii de atribuire în conformitate cu art.
216 din Lege, care se aprobă de către conducătorul autorității contractante.

(4) Raportul procedurii se introduce în SEAP în secțiunile specifice disponibile în sistemul informatic,
semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de
servicii de certificare acreditat.

(5) După aprobarea raportului procedurii de atribuire prevăzut la alin. (3), autoritatea contractantă are
obligația informării ofertanților cu respectarea prevederilor cap. IV secțiunea a 13-a din Lege.

Paragraful 2 Licitația restrânsă

Articolul 67

(1) Autoritatea contractantă aplică procedura de licitație restrânsă prin mijloace electronice,
completând în SEAP anunțul de participare prevăzut la art. 142 din Lege, situație în care numai
operatorii economici înregistrați în SEAP pot depune solicitare de participare.

(2) Prin excepție de la alin. (1), autoritatea contractantă poate, după publicarea anunțului de participare,
să nu utilizeze mijloacele electronice pentru derularea procedurii de atribuire atunci când acest lucru nu
este posibil din motive tehnice imputabile operatorului SEAP.

Articolul 68

(1) În cazul în care autoritatea contractantă solicită îndeplinirea de către candidați a unor criterii de
calificare, aceasta are obligația de a introduce în SEAP informații referitoare la forma și condițiile în care
se demonstrează îndeplinirea de către operatorii economici a acestor criterii.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 68 , Paragraful 2 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat
de Punctul 47, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul să solicite modificarea, iar operatorul SEAP nu are dreptul să
modifice informațiile de natură să afecteze funcționarea sistemului informatic și/sau desfășurarea
procedurii.

(3) În situația în care se constată erori sau omisiuni cu privire la informațiile prevăzute la alin. (2),
autoritatea contractantă are obligația de a dispune anularea procedurii de atribuire, considerându-se,
implicit, că se îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. c) din Lege.

Articolul 69

(1) Operatorul economic are obligația de a transmite solicitarea de participare, inclusiv DUAE, în format
electronic și numai până la data și ora-limită de depunere a acestora, prevăzute în anunțul de
participare.

(2) În cazul prevăzut la art. 67 alin. (2), operatorii economici vor depune solicitarea de participare,
inclusiv DUAE, la adresa și până la data și ora-limită de depunere, prevăzute în anunțul de participare.

(3) Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un
certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, și încărcate în SEAP în
secțiunile specifice disponibile în sistemul informatic și numai de către operatorii economici înregistrați.

Articolul 70

(1) În prima etapă a licitației restrânse, comisia de evaluare stabilește candidații selectați, utilizând, dacă
consideră necesar, modalitatea de verificare prevăzută la art. 196 alin. (1) din Lege, aplicând în acest
scop numai criteriile de selecție prevăzute în anunțul de participare/simplificat/de concurs și respectând
metodologia de punctare prevăzută în anunțul de participare/simplificat/de concurs.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 70 , Paragraful 2 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat
de Punctul 48, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(2) În procesul de evaluare a solicitărilor de participare, dispozițiile art. 215 alin. (6) din Lege se aplică în
mod corespunzător.

(3) După ce a finalizat selecția candidaților, comisia de evaluare are obligația de a elabora un raport
intermediar, care se aprobă de către conducătorul autorității contractante.

(4) Raportul prevăzut la alin. (3) se introduce în SEAP în secțiunile specifice disponibile în sistemul
informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat.

Articolul 71

După aprobarea raportului intermediar prevăzut la art. 70 alin. (3), autoritatea contractantă are
obligația de a comunica candidaților rezultatul etapei de selecție.

Articolul 72

(1) Invitația de participare la etapa a doua prevăzută la art. 78 alin. (6) din Lege se transmite prin SEAP și
trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:

a) referințe privind anunțul de participare publicat;

b) data și ora-limită stabilite pentru transmiterea ofertelor în SEAP.

(2) Sistemul informatic permite doar candidaților selectați în etapa anterioară să depună oferte în cadrul
etapei a doua a procedurii de licitație restrânsă.

(3) În vederea respectării prevederilor art. 78 alin. (9) din Lege, candidații selectați nu au dreptul de a se
asocia în scopul depunerii de ofertă comună, iar autoritatea contractantă nu are dreptul de a accepta o
astfel de ofertă.

(4) În cadrul etapei a doua a procedurii de licitație restrânsă, ofertantul are obligația de a transmite
oferta în format electronic, în condițiile prevăzute la art. 60 alin. (4) și numai până la data și ora-limită de
depunere a ofertelor prevăzute în invitația de participare. Prevederile art. 61 se aplică în mod
corespunzător.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 72 , Paragraful 2 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat
de Punctul 49, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )
(5) În cadrul procesului de evaluare a ofertelor prevederile art. 62-64, art. 65 alin. (2) și art. 66 se aplică
în mod corespunzător.

(la 18-06-2018, Articolul 72 din Paragraful 2 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost completat de Punctul
50, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Paragraful 3 Negocierea competitivă

Articolul 73

Înainte de inițierea procedurii de negociere competitivă prin publicarea anunțului de participare,

autoritatea contractantă are obligația să verifice întrunirea condițiilor prevăzute la art. 70 alin. (1) din
Lege și să justifice încadrarea în una dintre situațiile respective.

Articolul 74

(1) Operatorul economic are obligația de a transmite solicitarea de participare, inclusiv DUAE, la adresa
și până la data și ora-limită de depunere a acestora, prevăzute în anunțul de participare.

(2) În cadrul primei etape a procedurii de negociere competitivă, prevederile art. 68-71 se aplică în mod
corespunzător.

(3) Invitația de participare la etapa a doua prevăzută la art. 82 alin. (6) din Lege trebuie să cuprindă cel
puțin următoarele informații:

a) referințe privind anunțul de participare publicat;

b) data și ora-limită stabilite pentru depunerea ofertelor și demararea negocierilor;

c) adresa la care se transmit ofertele;

d) adresa la care se derulează negocierile;

e) limba sau limbile în care se vor derula negocierile.

(4) În vederea respectării prevederilor art. 82 alin. (9) din Lege, candidații selectați nu au dreptul de a se
asocia în scopul depunerii de ofertă inițială comună, iar autoritatea contractantă nu are dreptul de a
accepta o astfel de ofertă.

(5) În cadrul etapei a doua a procedurii de negociere competitivă, ofertantul are obligația de a transmite
oferta inițială în format electronic, în condițiile prevăzute la art. 60 alin. (4) și numai până la data și ora-
limită de depunere a ofertelor prevăzute în invitația de participare. Prevederile art. 61 se aplică în mod
corespunzător.
(la 18-06-2018, Alineatul (5) din Articolul 74 , Paragraful 3 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat
de Punctul 51, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 75

(1) Autoritatea contractantă are obligația de a organiza în cadrul procedurii de negociere competitivă
întâlniri cu fiecare ofertant, în cadrul cărora se desfășoară negocieri cu privire la ofertele inițiale depuse
de aceștia în etapa a doua a procedurii.

(2) Negocierile se pot desfășura prin intermediul SEAP, printr-o modalitate securizată, accesibilă doar
ofertanților rămași în competiție, sau prin intermediul unei camere de date puse la dispoziție de
autoritatea contractantă sau de furnizorul de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire.

(3) Scopul negocierilor este de a îmbunătăți ofertele inițial depuse de participanții la negocieri și de
adaptare a acestora la condițiile concrete în care se va derula contractul de achiziție publică/acordul-
cadru care urmează a fi atribuit. Negocierile pot viza orice elemente de natură financiară, tehnică sau
contractuală, cu condiția să nu se afecteze prevederile art. 85 alin. (2) din Lege, în sensul reducerii la un
nivel inferior a cerințelor minime stabilite explicit de autoritatea contractantă sau schimbării modului în
care s-au definit, în cadrul documentației de atribuire, criteriul de atribuire și/sau factorii de evaluare.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 75 , Paragraful 3 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat
de Punctul 52, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(4) La sfârșitul fiecărei întâlniri de negocieri, comisia de evaluare are obligația consemnării aspectelor
discutate și convenite într-un proces-verbal de ședință, care se semnează de către toți participanții la
negocieri.

(5) În măsura în care a prevăzut această posibilitate în anunțul de participare, autoritatea contractantă
are dreptul de a derula negocierile în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de oferte care
urmează să fie negociate.

(la 18-06-2018, Alineatul (5) din Articolul 75 , Paragraful 3 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat
de Punctul 52, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(6) Negocierile în cadrul etapei a doua a procedurii de atribuire se derulează până în momentul în care
fiecare participant la negocieri declară că oferta pe care a prezentat-o nu mai poate fi îmbunătățită, fapt
care se consemnează explicit în procesul-verbal de ședință.

(7) În cazul în care, pe parcursul negocierilor, comisia constată că nu se înregistrează îmbunătățiri

substanțiale ale ofertei preliminare față de întâlnirile anterioare, aceasta are dreptul de a stabili o
întâlnire finală, cu fiecare participant în parte. În cadrul acestei întâlniri fiecare participant are obligația
de a prezenta elementele finale ale propunerii sale tehnice și financiare, pentru care urmează să se
aplice criteriul de atribuire.

Articolul 76

(1) După ce a finalizat etapa a doua, comisia de evaluare are obligația de a elabora un raport, care se
aprobă de către conducătorul autorității contractante.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se introduce în SEAP în secțiunile specifice disponibile în sistemul
informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat.

(3) După aprobarea raportului prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă are obligația de a comunica
ofertanților rezultatul procedurii.

Paragraful 4 Dialogul competitiv

Articolul 77

Înainte de inițierea procedurii de dialog competitiv prin publicarea anunțului de participare, autoritatea
contractantă are obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 70 alin. (1) din Lege și să
justifice încadrarea în una dintre situațiile respective.

Articolul 78

(1) Operatorul economic are obligația de a transmite solicitarea de participare, inclusiv DUAE, la adresa
și până la data și ora-limită de depunere a acestora, prevăzute în anunțul de participare.

(2) În cadrul primei etape a procedurii de dialog competitiv, prevederile art. 68-71 se aplică în mod
corespunzător.

(3) Invitația de participare prevăzută la art. 88 alin. (6) din Lege trebuie să cuprindă cel puțin:

a) referințe privind anunțul de participare publicat;

b) data și ora stabilite pentru demararea dialogului;

c) adresa la care se derulează dialogul;

d) limba sau limbile în care se va derula dialogul.

Articolul 79

(1) Etapa a doua a procedurii de dialog competitiv constă în organizarea de întâlniri cu fiecare candidat
selectat, pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul identificării soluțiilor/opțiunilor referitoare
la aspectele tehnice, financiare, problemele legate de cadrul juridic și orice alte elemente ale
contractului de achiziție publică/acordului-cadru care urmează să fie atribuit.
(2) La sfârșitul fiecărei întâlniri, comisia de evaluare are obligația consemnării problemelor discutate și
aspectelor convenite într-un proces-verbal de ședință.

(3) Identificarea soluțiilor/opțiunilor se structurează în funcție de necesitățile, obiectivele și

constrângerile autorității contractante, astfel cum au fost acestea evidențiate în documentația
descriptivă.

Articolul 80

(1) După finalizarea unei runde succesive de reducere a numărului de soluții, comisia de evaluare are
obligația de a elabora unui raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul autorității
contractante.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se introduce în SEAP în secțiunile specifice disponibile în sistemul
informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat.

(3) După aprobarea raportului intermediar prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă are obligația
informării participanților la dialog, cu respectarea prevederilor cap. IV secțiunea a 13-a din Lege.

(4) Următoarea rundă de dialog se derulează numai cu participanții rămași în competiție după finalizarea
rundei succesive organizate anterior.

(5) Participanții rămași în competiție în urma finalizării rundei succesive organizate anterior nu au
dreptul ca, în cadrul rundelor următoare sau atunci când depun oferta finală, să modifice angajamentele
asumate prin propunerile tehnice și/sau financiare parțiale pe care le-au prezentat decât în sensul
îmbunătățirii acestora.

Articolul 81

Etapa dialogului cu candidații selectați se poate desfășura și prin intermediul SEAP, printr-o modalitate
securizată, accesibilă doar candidaților selectați, sau prin intermediul unei camere de date puse la
dispoziție de autoritatea contractantă sau de furnizorul de servicii de achiziție implicat în procedura de
atribuire.

Articolul 82

În cazul în care etapa a doua a procedurii de dialog competitiv nu se poate finaliza prin identificarea unei
soluții viabile, autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire, considerându-se
implicit îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. a) din Lege.

Articolul 83

(1) Invitația de participare la a treia etapă a procedurii de dialog competitiv, prevăzută la art. 88 alin.
(10) din Lege, trebuie să cuprindă cel puțin:

a) referințe privind anunțul de participare publicat;

b) data și ora stabilite pentru depunerea ofertelor finale;

c) adresa la care se depun ofertele finale;

d) limba sau limbile în care se vor elabora ofertele.

(2) În cadrul etapei a treia a procedurii de dialog competitiv, ofertantul are obligația de a transmite
oferta finală în format electronic, în condițiile prevăzute la art. 60 alin. (4) și numai până la data și ora-
limită de depunere a ofertelor prevăzute în invitația de participare. Prevederile art. 61 se aplică în mod
corespunzător.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 83 , Paragraful 4 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat
de Punctul 53, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 84

În cadrul procesului de evaluare a ofertelor finale prevederile art. 62-64, art. 65 alin. (2) și art. 66 se
aplică în mod corespunzător.

(la 18-06-2018, Articolul 84 din Paragraful 4 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 54,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Paragraful 5 Parteneriatul pentru inovare

Articolul 85

(1) Operatorul economic are obligația de a transmite solicitarea de participare, inclusiv DUAE, la adresa
și până la data și ora-limită de depunere a acestora, prevăzute în anunțul de participare.

(2) În cadrul primei etape a procedurii de parteneriat pentru inovare, prevederile art. 68-71 se aplică în
mod corespunzător.

(3) În cadrul etapei a doua a procedurii de parteneriat pentru inovare, prevederile art. 74 alin. (4) și (5)
se aplică în mod corespunzător.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 85 , Paragraful 5 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat
de Punctul 55, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(4) După ce a finalizat etapa a doua, comisia de evaluare are obligația de a elabora un raport
intermediar, care se aprobă de către conducătorul autorității contractante.

(5) Raportul prevăzut la alin. (4) se introduce în SEAP în secțiunile specifice disponibile în sistemul
informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat.
Articolul 86

După aprobarea raportului intermediar prevăzut la art. 85 alin. (4), autoritatea contractantă are
obligația de a comunica ofertanților rezultatul etapei a doua.

Articolul 87

Invitația de participare prevăzută la art. 97 alin. (9) din Lege trebuie să cuprindă cel puțin:

a) referințe privind anunțul de participare publicat;

b) data și ora stabilite pentru demararea negocierilor;

c) adresa la care se derulează negocierile;

d) limba sau limbile în care se vor derula negocierile.

Articolul 88

(1) Autoritatea contractantă are obligația de a organiza, în cadrul etapei a treia a procedurii, întâlniri cu
fiecare ofertant în parte, în cadrul cărora se desfășoară negocieri cu privire la ofertele inițiale depuse de
aceștia în etapa a doua.

(2) Scopul negocierilor este de îmbunătățire a ofertei inițiale depuse de participanții la negocieri și de
adaptare a acesteia la condițiile concrete în care se va derula contractul de achiziție publică/acordul-
cadru care urmează a fi atribuit.

(3) La sfârșitul fiecărei întâlniri de negociere, comisia de evaluare are obligația consemnării aspectelor
discutate și convenite într-un proces-verbal de ședință, care se semnează de către toți participanții la
negocieri.

Articolul 89

Etapa a treia a procedurii de atribuire se poate desfășura și prin intermediul SEAP, printr-o modalitate
securizată, accesibilă doar ofertanților rămași în competiție în urma derulării etapei a doua, sau prin
intermediul unei camere de date puse la dispoziție de autoritatea contractantă sau de furnizorul de
servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire.

Articolul 90

În măsura în care a prevăzut această posibilitate în anunțul de participare, autoritatea contractantă are
dreptul de a derula negocierile în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de oferte care
urmează să fie negociate.

(la 18-06-2018, Articolul 90 din Paragraful 5 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 56,
Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )
Articolul 91

Negocierile în cadrul etapei a treia a procedurii de atribuire se derulează până în momentul în care
fiecare participant la negocieri declară că oferta pe care a prezentat-o nu mai poate fi îmbunătățită, fapt
care se consemnează explicit în procesul-verbal de ședință.

Articolul 92

După evaluarea ofertelor finale, dispozițiile art. 66 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.

Paragraful 6 Negocierea fără publicare prealabilă

Articolul 93

Înainte de inițierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă, autoritatea contractantă are
obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 din Lege și să justifice încadrarea într-
una dintre situațiile respective.

Articolul 94

Inițierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă se realizează prin transmiterea unei invitații
de participare la negocieri, însoțită de documentația de atribuire, către unul sau, ori de câte ori este
posibil, către mai mulți operatori economici.

Paragraful 7 Concursul de soluții

Articolul 95

Autoritatea contractantă inițiază concursul de soluții prin publicarea în SEAP a unui anunț de concurs,
însoțit de documentația de concurs.

Articolul 96

(1) Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de concurs orice
informație, cerință, regulă sau criteriu, necesare pentru a asigura potențialilor participanți o informare
completă și corectă cu privire la modul de organizare și desfășurare a concursului de soluții.

(2) Documentația de concurs trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:

a) informații generale privind autoritatea contractantă;

b) instrucțiuni privind date-limită care trebuie respectate și formalități care trebuie îndeplinite în
legătură cu participarea la concurs;

c) criteriile minime de calificare solicitate în legătură cu participarea la concurs, precum și documentele

care urmează să fie prezentate de concurenți pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor respective;

d) ansamblul cerințelor pe baza cărora concurenții urmează să elaboreze și să prezinte proiectele;

e) numărul și cuantumul premiilor care urmează să fie acordate, în cazul în care concursul este organizat
ca o procedură independentă, precum și modalitatea de acordare a acestora;

f) angajamentul autorității contractante de a încheia contractul de achiziție publică de servicii cu

câștigătorul sau cu unul dintre câștigătorii concursului respectiv, în cazul în care concursul este organizat
ca parte a unei alte proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică de servicii;

g) informații detaliate și complete privind criteriul/criteriile aplicat/aplicate pentru stabilirea

proiectului/proiectelor câștigător/ câștigătoare.

Articolul 97

(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a limita accesul participanților la concursul de soluții:

a) prin referire la teritoriul sau la o parte din teritoriul statului;

b) pe motiv că legislația națională permite doar participarea persoanelor fizice sau persoanelor juridice.

(2) Numărul minim al participanților indicat în anunțul de concurs conform dispozițiilor art. 106 din Lege
trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală și, în orice situație, nu poate fi mai mic de
trei.

(3) Atunci când selectează participanții la concurs autoritatea contractantă are obligația de a aplica
numai criteriile de selecție prevăzute în anunțul de concurs.

(4) Autoritatea contractantă are obligația de a invita să depună proiecte doar participanții selectați în
conformitate cu dispozițiile alin. (3).

(5) În condițiile prevederilor Regulamentului CE nr. 2.015/1986, în cazul în care numărul de participanți
care îndeplinesc criteriile de calificare și selecție este mai mic decât numărul minim indicat în anunțul de
concurs, autoritatea contractantă are dreptul fie de a continua procedura de atribuire numai cu acel
participant/acei participanți care îndeplinește/ îndeplinesc criteriile solicitate, fie de a anula procedura.

Articolul 98

(1) Autoritatea contractantă stabilește perioada minimă cuprinsă între data transmiterii anunțului de
concurs și data-limită de depunere a proiectelor, astfel încât operatorii economici interesați să
beneficieze de un interval de timp adecvat și suficient pentru elaborarea proiectelor.

(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1), autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre
publicare anunțul de concurs cu cel puțin 30 de zile înainte de data-limită de depunere a proiectelor.

(3) Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile perioada pentru depunerea proiectelor,
prevăzută la alin. (2), în cazul în care acceptă depunerea proiectelor prin mijloace electronice de
comunicare.
(4) În situația în care autoritatea contractantă selectează participanții care depun proiecte în cadrul unui
concurs de soluții, în conformitate cu art. 107 din Lege, perioada minimă între data transmiterii
anunțului de concurs și data-limită de depunere a documentului de interes, însoțit de documentele care
atestă îndeplinirea criteriilor de calificare și selecție prevăzute în documentația de concurs, este de 30
de zile.

(5) Dispozițiile alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător în cazul în care autoritatea contractantă
acceptă depunerea documentului de interes, însoțit de documentele care atestă îndeplinirea criteriilor
de calificare și selecție, prin mijloace electronice de comunicare.

(6) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (6) din Articolul 98 , Paragraful 7 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost abrogat
de Punctul 57, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 99

(1) Autoritatea contractantă are obligația de a evalua proiectele prezentate în cadrul unui concurs de
soluții în conformitate cu dispozițiile art. 108 și 109 din Lege.

(2) În scopul evaluării proiectelor prezentate într-un concurs de soluții, autoritatea contractantă are
obligația de a numi un juriu format din cel puțin 3 membri, persoane fizice independente față de
concurenți, cu pregătire profesională și experiență relevantă în domeniu.

(3) Membrii juriului pot fi numiți din cadrul autorității contractante, dacă este posibil, sau din afara
acesteia.

(4) Juriul stabilește clasamentul proiectelor pe baza criteriilor indicate în anunțul de concurs și/sau în
documentația de concurs.

(5) În situația în care concursul de soluții este organizat cu premii sau plăți acordate participanților,
autoritatea contractantă acordă participanților premii sau plăți în conformitate cu prevederile
documentației de concurs, pe baza clasamentului proiectelor întocmit de juriu, în conformitate cu
dispozițiile alin. (4). Premiile sau plățile acordate participanților se reflectă ca o cheltuială de aceeași
natură cu achiziția sau vor fi reflectate în poziție distinctă în bugetul și, respectiv, contul de execuție al
autorității contractante.

Articolul 100

Autoritatea contractantă care a organizat un concurs de soluții transmite spre publicare în SEAP un
anunț cu privire la rezultatele concursului.

Paragraful 8 Procedura simplificată

Articolul 101
(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura simplificată în condițiile prevăzute la art.
7 alin. (2) din Lege.

(2) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 101 , Paragraful 8 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost abrogat
de Punctul 58, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(3) Procedura simplificată se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț de participare simplificat,
însoțit de documentația de atribuire aferentă.

(4) Anunțul de participare simplificat conține următoarele informații:

a) denumirea, adresa, numărul de telefon și de fax, adresa de e-mail ale autorității contractante;

b) tipul de contract și, dacă este cazul, se precizează dacă urmează să fie încheiat un acord-cadru;

c) denumirea produselor/serviciilor/lucrărilor care urmează să fie furnizate/prestate/executate și

codul/codurile CPV;

d) valoarea estimată;

e) cantitatea de produse care trebuie furnizată, dacă este cazul;

f) sursa de finanțare;

g) termenul-limită de primire a ofertelor;

h) adresa la care se transmit ofertele;

i) limba sau limbile în care trebuie redactate ofertele;

j) perioada de timp în care ofertantul trebuie să își mențină oferta valabilă;

k) criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică/ acordului-cadru.

Articolul 102

Autoritatea contractantă are obligația de a stabili perioada de depunere a ofertelor sau a solicitărilor de
participare în funcție de complexitatea contractului de achiziție publică/acordului-cadru și de cerințele
specifice, astfel încât operatorii economici interesați să beneficieze de un interval de timp adecvat și
suficient pentru elaborarea ofertelor și pentru pregătirea documentelor de calificare și selecție, dacă
sunt solicitate prin documentele achiziției.

(la 18-06-2018, Articolul 102 din Paragraful 8 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
59, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )
Articolul 103

(1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentația de
atribuire, în termenul stabilit prin anunțul de participare simplificat.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 103 , Paragraful 8 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost
modificat de Punctul 60, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

(2) Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde, în mod clar, complet și fără ambiguități, până la
termenul stabilit în anunțul de participare simplificat.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 103 , Paragraful 8 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost
modificat de Punctul 60, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

(3) Autoritatea contractantă are obligația de a publica în SEAP răspunsul la solicitările de clarificări fără a
dezvălui identitatea solicitanților.

(4) Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi prin publicarea unei anunț de tip erată în SEAP
perioada stabilită conform art. 102 în cazul în care răspunsul la solicitările de clarificări modifică
documentația de atribuire.

Articolul 104

(1) Autoritatea contractantă aplică procedura simplificată prin mijloace electronice, situație în care
numai operatorii economici înregistrați în SEAP pot depune ofertă.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), autoritatea contractantă nu utilizează mijloacele electronice
pentru derularea procedurii de atribuire simplificate atunci când aplică prevederile art. 113 alin. (4) lit.
b) din Lege.

(3) Prevederile paragrafelor 1-3 din prezenta secțiune se aplică în mod corespunzător, în funcție de
forma de aplicare a procedurii simplificate.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 104 , Paragraful 8 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost
modificat de Punctul 61, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 105

În urma finalizării procedurii simplificate, autoritatea contractantă are obligația de a publica în SEAP un
anunț de atribuire în termen de 15 zile de la data încheierii contractului de achiziție publică/acordului-
cadru, precum și orice modificare a contractului/acordului-cadru.

Secţiunea a 6-a Servicii sociale și alte servicii specifice

Articolul 106

(1) Anunțurile prevăzute la art. 111 alin. (1) din Lege, inclusiv anunțurile corespunzătoare tip erată, se
transmit spre publicare de către autoritatea contractantă prin mijloace electronice și se publică în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu respectarea formatelor standard stabilite de Comisia Europeană
în temeiul dispozițiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26
februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

(2) În situația în care fac obiectul contractului serviciile sociale reglementate prin Legea asistenței sociale
nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, autoritatea contractantă formulează criteriile de calitate
prevăzute la art. 111 alin. (4) din Lege în conformitate cu standardele minime de calitate în baza cărora a
fost eliberată licența de funcționare și, după caz, în conformitate cu indicatorii de performanță prevăzuți
la art. 15 alin. (3) din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu
modificările și completările ulterioare.

(3) Criteriile de durabilitate a serviciilor sociale prevăzute la art. 111 alin. (4) din Lege pot avea în vedere:
asigurarea continuității, efectele pe termen lung ale serviciilor sociale asupra beneficiarilor, familiei,
comunității, implementarea principiului proximității în organizarea/acordarea serviciilor sociale,
capacitatea de autosusținere a acestora, soluții inovatoare, inclusiv prin valorificarea potențialului
beneficiarilor și/sau membrilor comunității de a participa și de a se implica în acordarea serviciilor și
altele asemenea.

Secţiunea a 7-a Instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractelor de achiziție publică

Paragraful 1 Acordul-cadru

Articolul 107

(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru
astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența.

(2) În sensul dispozițiilor alin. (1), autoritatea contractantă:

a) nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru cu o durată mai mare de 4 ani decât în cazuri excepționale
și pe care le poate justifica în special prin obiectul specific al contractelor subsecvente ce urmează să fie
atribuite în baza acordului-cadru respectiv;

b) nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestații de altă natură decât cele
stabilite prin acordul-cadru;

c) nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui contracte subsecvente de
tipuri sau natură diferite unele față de altele;

d) are dreptul de a încheia contracte subsecvente numai cu operatorul/operatorii economic/economici

semnatar/semnatari al/ai acordului-cadru și numai pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în
respectivul acord;
e) nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente în numele și pentru o altă autoritate contractantă
care nu este parte în acordul-cadru respectiv decât în cazul în care are calitatea de unitate de achiziție
centralizată;

f) are obligația de a impune criterii minime de calificare care să se raporteze cel mult la valoarea
estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a fi atribuit pe durata acordului-cadru
sau, după caz, la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente ce urmează să se execute în
același timp;

(la 18-06-2018, Litera f) din Alineatul (2) , Articolul 107 , Paragraful 1 , Sectiunea a 7-a , Capitolul III a fost
modificată de Punctul 62, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

(3) Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contracte subsecvente numai în perioada de
valabilitate a acordului-cadru.

(4) Durata contractelor subsecvente încheiate în conformitate cu alin. (3) poate depăși durata de
valabilitate a acordului-cadru.

Articolul 108

(1) Prin încheierea unui acord-cadru, autoritatea contractantă își asumă față de operatorul/operatorii
economic/economici care este/sunt parte a acordului respectiv următoarele obligații principale:

a) să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect

achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, în situația în
care cantitățile maxime estimate nu au fost consumate sau o eventuală depășire a acestora nu
reprezintă o modificare substanțială în condițiile art. 221 alin. (7) din Lege;

(la 18-06-2018, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 108 , Paragraful 1 , Sectiunea a 7-a , Capitolul III a
fost modificată de Punctul 63, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

b) să atribuie contracte operatorului/operatorilor economic/economici semnatar/semnatari, ori de câte

ori intenționează să achiziționeze produsele/serviciile/lucrările care au făcut obiectul acordului-cadru
respectiv, respectând condițiile esențiale stabilite la încheierea acestuia.

(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1) lit. a), autoritatea contractantă are dreptul să încheie cu alt
operator economic un contract de achiziție publică având ca obiect achiziționarea acelorași
produse/servicii/lucrări care fac obiectul acordului-cadru respectiv în cazul în care operatorul/operatorii
economici semnatar/semnatari al/ai acordului nu mai are/au capacitatea de a răspunde solicitărilor
autorității contractante.

(3) Solicitarea autorității contractante adresată operatorului economic pentru a furniza/presta/executa

se materializează prin încheierea unui contract subsecvent acordului-cadru.
Articolul 109

(1) Acordul-cadru trebuie să prevadă, pentru contractele subsecvente care urmează să fie atribuite,
elementele/condițiile considerate esențiale, care se referă la:

a) obligațiile pe care operatorul/operatorii economic/economici și le-a/le-au asumat prin propunerea

tehnică prezentată în cursul procedurii de atribuire, în special în ceea ce privește caracteristicile tehnice
- funcționale și de performanță - ale produselor care urmează să fie furnizate, descrierea serviciilor care
urmează să fie prestate și nivelul calitativ al acestora, descrierea lucrărilor care urmează să fie executate
și nivelul calitativ al acestora, duratele/termenele de livrare, de prestare sau de execuție începând din
momentul încheierii contractului, garanțiile acordate, orice alte elemente care au fost luate în
considerare în procesul de analiză și evaluare a propunerilor tehnice;

b) prețul/tariful unitar sau prețurile/tarifele unitare, alte angajamente financiare sau comerciale, pe care
operatorul/operatorii economic/economici le-a/le-au prevăzut în propunerea financiară;

c) condiții specifice, coeficienți de ajustare și formule de ajustare a prețurilor, după caz;

d) orice alte elemente/clauze pe care autoritatea contractantă le consideră necesare.

(2) În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulți operatori economici, iar contractele
subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiției, acordul-cadru trebuie să prevadă:

a) elementele/condițiile care rămân neschimbabile pe întreaga durată a respectivului acord;

b) numărul maxim de operatori economici cu care se încheie acordul-cadru, conform celor precizate în
cadrul anunțului de participare;

c) elementele/condițiile care vor face obiectul reluării competiției pentru atribuirea contractelor
subsecvente.

Articolul 110

(1) În condițiile art. 118 din Lege, în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulți operatori
economici, iar contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiției, autoritatea
contractantă are obligația, ori de câte ori decide achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac
obiectul acordului respectiv, să transmită concomitent o invitație de participare la reofertare către toți
operatorii economici semnatari ai acordului-cadru.

(2) Invitația la reofertare trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

a) cu privire la cantitățile și elementele specifice care vor face obiectul contractului ce urmează să fie
atribuit;

b) cu privire la elementele/condițiile care fac obiectul reluării competiției și criteriul de atribuire/factorii

de evaluare care urmează să fie aplicați pentru stabilirea operatorului economic căruia îi va fi atribuit
contractul, astfel cum s-a prevăzut în documentația de atribuire elaborată pentru încheierea acordului-
cadru;

c) cu privire la modul în care se depune/transmite noua ofertă și data-limită până la care operatorii
economici au dreptul de a depune/transmite noua ofertă.

(3) Elementele care pot face obiectul reofertării se pot referi la preț, termene de
livrare/prestare/execuție, caracteristici tehnice, nivel calitativ și de performanță, în măsura în care au
fost prevăzute în documentația de atribuire.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 110 , Paragraful 1 , Sectiunea a 7-a , Capitolul III a fost
modificat de Punctul 64, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

(4) Data-limită până la care operatorii economici au dreptul să depună/transmită noua ofertă se
stabilește de autoritatea contractantă, care are, în acest sens, obligația de a ține cont de aspecte precum
complexitatea obiectului viitorului contract și asigurarea unei perioade rezonabile pentru elaborarea
noii oferte și transmiterea acesteia; autoritatea contractantă poate să consulte operatorii economici cu
privire la posibilitatea acestora de a elabora noile oferte într-o perioadă cât mai scurtă de timp.

(5) Operatorii economici au dreptul ca în procesul de reofertare să modifice elementele/condițiile care

fac obiectul reluării competiției numai în sensul îmbunătățirii acestora și fără să afecteze
elementele/condițiile stabilite.

(6) În cazul în care a fost prevăzută posibilitatea de ajustare a prețului, îmbunătățirea acestui element se
raportează la valoarea actualizată care se obține în urma aplicării coeficienților de ajustare.

(7) În cazul în care, în urma reofertării, autoritatea contractantă nu obține îmbunătățiri ale
elementelor/condițiilor care fac obiectul reluării competiției, aceasta are obligația de a atribui contractul
ofertantului clasat pe primul loc în cadrul procedurii aplicate pentru încheierea acordului-cadru, prin
luarea în considerare a condițiilor și elementelor prevăzute în oferta inițială a acestuia actualizată.

Articolul 111

(1) În cazul în care operatorul economic căruia autoritatea contractantă îi transmite o solicitare pentru
încheierea unui contract subsecvent nu are capacitatea de a răspunde acestei solicitări deoarece
cantitatea care face obiectul contractului depășește cantitatea estimată, autoritatea contractantă are
dreptul de a iniția o nouă procedură de atribuire pentru achiziționarea diferenței care nu poate fi
acoperită de respectivul operator economic, numai în cazul în care:

a) acordul-cadru este încheiat doar cu operatorul economic respectiv; sau

b) deși acordul-cadru este încheiat și cu alți operatori economici, nici aceștia, la rândul lor, nu au
capacitatea de a acoperi diferența respectivă.
(2) În cazul în care operatorul economic căruia autoritatea contractantă îi transmite o solicitare pentru
încheierea unui contract subsecvent nu are capacitatea de a răspunde acestei solicitări din propria sa
culpă, autoritatea contractantă are dreptul de a iniția o nouă procedură de atribuire pentru
achiziționarea întregii cantități necesare, numai în cazul în care:

a) acordul-cadru este încheiat doar cu operatorul economic respectiv; sau

b) deși acordul-cadru este încheiat și cu alți operatori economici, nici aceștia, la rândul lor, nu au
capacitatea de a răspunde solicitării respective.

(3) Operatorul economic în culpă va suferi consecințele prevăzute în acordul-cadru pentru

neîndeplinirea obligațiilor în sarcina sa.

Paragraful 2 Sistemul dinamic de achiziții

Articolul 112

(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza un sistem dinamic de achiziții prin intermediul SEAP,
pentru achiziții de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piață satisfac necesitățile
autorității contractante.

(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu sistemul dinamic de
achiziții

Articolul 113

(1) Toate comunicările în cadrul unui sistem dinamic de achiziții se realizează exclusiv prin mijloace
electronice.

(2) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 113 , Paragraful 2 , Sectiunea a 7-a , Capitolul III a fost abrogat
de Punctul 65, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

Paragraful 3 Licitația electronică

Articolul 114

Categoriile de contracte pentru a căror atribuire nu poate fi utilizată licitația electronică sunt prevăzute
în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Articolul 115

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu licitația electronică
astfel încât:

a) să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența;

b) să modifice obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru, astfel cum a fost acesta
prevăzut în anunțul de participare și în documentația de atribuire.

Articolul 116

(1) În cazul în care licitația electronică reprezintă etapa finală a unei proceduri de atribuire care a fost
aplicată prin utilizarea integrală a mijloacelor electronice, aceasta poate fi inițiată de autoritatea
contractantă numai după transmiterea de către SEAP a clasamentului ofertanților ale căror oferte au
fost considerate admisibile.

(2) În cazul în care licitația electronică reprezintă etapa finală a unei proceduri de atribuire care a fost
aplicată prin utilizarea parțială a mijloacelor electronice sau la reluarea competiției dintre operatorii
economici care au semnat un acord-cadru, aceasta poate fi inițiată numai după introducerea de către
autoritatea contractantă în SEAP a informațiilor solicitate în mod automat de sistemul informatic.

Articolul 117

Licitația electronică se poate organiza numai în măsura în care facilitățile tehnice disponibile în cadrul
SEAP permit aplicarea algoritmului de calcul stabilit de autoritatea contractantă.

Articolul 118

Autoritatea contractantă are obligația de a introduce în SEAP informații cu privire la numărul de runde
ale licitației electronice pe care le organizează, calendarul de desfășurare a acestora, precum și
elementele ofertei care urmează să facă obiectul procesului repetitiv de ofertare.

Articolul 119

(1) Durata unei runde de licitație electronică se stabilește în zile și este de minimum o zi, iar între runde
trebuie să existe intervale stabilite în zile, a căror durată minimă este de o zi.

(2) Dacă pe parcursul unei runde de licitație electronică nu se mai introduc prețuri și/sau valori noi ale
elementelor care fac obiectul procesului repetitiv de ofertare, autoritatea contractantă are dreptul de a
decide cu privire la finalizarea licitației electronice fără a mai organiza rundele următoare.

Articolul 120

La licitația electronică au dreptul să participe doar operatorii economici înregistrați în SEAP și cărora le-
au fost transmise invitații de participare la această fază de către autoritatea contractantă.

Articolul 121

(1) În orice moment pe parcursul desfășurării licitației electronice, sistemul informatic pune la dispoziția
participanților la procesul repetitiv de ofertare informații necesare acestora pentru a-și determina
poziția pe care o ocupă în clasament.
(2) Sistemul informatic pune la dispoziția participanților la procesul repetitiv de ofertare informații
referitoare la prețuri sau valori noi prezentate în cadrul licitației electronice, precum și numărul
participanților la licitația electronică respectivă, în cazul în care autoritatea contractantă a prevăzut la
inițierea acestei etape procedurale posibilitatea comunicării acestor informații.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 121 , Paragraful 3 , Sectiunea a 7-a , Capitolul III a fost
modificat de Punctul 66, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

(3) Pe parcursul licitațiilor electronice, sistemul informatic nu va dezvălui identitatea ofertanților

participanți.

(4) Ofertele depuse în cadrul licitației electronice de către ofertanții participanți nu pot decât să
îmbunătățească ofertele depuse anterior organizării acestei etape procedurale.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 121 , Paragraful 3 , Sectiunea a 7-a , Capitolul III a fost
modificat de Punctul 66, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 122

(1) La momentul finalizării licitației electronice, sistemul informatic va pune la dispoziția autorității
contractante clasamentul rezultat, determinat prin luarea în considerare a ofertelor finale introduse de
ofertanții participanți și pe baza criteriului de atribuire specificat în anunțul de participare.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 122 , Paragraful 3 , Sectiunea a 7-a , Capitolul III a fost
modificat de Punctul 67, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

(2) Cu privire la prețul final rezultat în urma licitației electronice nu se mai pot cere clarificări decât cu
privire la justificarea prețului neobișnuit de scăzut ofertat, fără a se permite însă modificarea acestuia.

(3) În cazul în care ofertantul declarat admis și înregistrat în SEAP nu modifică în cadrul fazei de licitație
electronică elementele ofertei care fac obiectul procesului repetitiv, la stabilirea clasamentului final este
luată în considerare oferta depusă de către acesta anterior, introdusă în prealabil în SEAP.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 122 , Paragraful 3 , Sectiunea a 7-a , Capitolul III a fost
modificat de Punctul 67, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Secţiunea a 8-a Oferta și documentele însoțitoare

Articolul 123

(1) Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și indică,

motivat, în cuprinsul acesteia care informații din propunerea tehnică și/sau din propunerea financiară
sunt confidențiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza
legislației aplicabile.

(2) Operatorul economic depune oferta, DUAE, documentele de calificare, răspunsurile la solicitările de
clarificări numai prin mijloace electronice atunci când participă la o procedură de atribuire care se
desfășoară prin intermediul SEAP.

(3) Documentele prevăzute la alin. (2) se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un
certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, reprezentând documente
originale.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul să solicite în original
orice document cu regim special a cărui valabilitate este condiționată de prezentarea în această formă.

Articolul 124

(1) Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conținutului, pe toată perioada de
valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă și asumată de ofertant.

(2) Perioada de valabilitate a ofertelor, prevăzută în anunțul/invitația de participare și în documentația

de atribuire, trebuie să fie stabilită astfel încât să cuprindă toate etapele până la momentul încheierii
contractului/acordului-cadru.

(3) Atunci când stabilește perioada de valabilitate a ofertelor, autoritatea contractantă va lua în
considerare estimările privind perioada necesară pentru analiza și evaluarea ofertelor, perioada
necesară pentru verificările legate de aceste activități, precum și perioada legală prevăzută pentru
rezolvarea eventualelor contestații. Autoritatea contractantă are obligația de a solicita prelungirea
valabilității ofertelor, precum și, după caz, a garanției de participare, în situații excepționale care impun
o astfel de prelungire. În cazul în care un operator economic nu se conformează acestei solicitări, oferta
sa va fi respinsă ca fiind inacceptabilă.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 124 , Sectiunea a 8-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
68, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Articolul 125

Riscurile transmiterii ofertei, inclusiv forța majoră sau cazul fortuit, cad în sarcina operatorului economic
care transmite respectiva ofertă.

Secţiunea a 9-a Comisia de evaluare și modul de lucru al acesteia

Articolul 126
(1) Autoritatea contractantă are obligația de a desemna, pentru atribuirea contractelor de achiziție
publică/acordurilor-cadru, persoane responsabile pentru evaluarea ofertelor și, după caz, a solicitărilor
de participare, care se constituie într-o comisie de evaluare.

(2) În sensul prevederilor alin. (1), din cadrul comisiei de evaluare pot face parte membri aparținând
compartimentelor autorității contractante și, după caz, din cadrul entității finanțatoare a contractului de
achiziție publică, dacă autoritatea contractantă transmite o solicitare motivată în acest sens. În cazul în
care beneficiarul final al contractului/acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul
comisiei de evaluare pot face parte membri aparținând atât autorității contractante care organizează
procedura de atribuire, cât și autorității contractante beneficiare.

(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 126 , Sectiunea a 9-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
69, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(3) În cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ ofertelor necesită o expertiză aprofundată în
domeniul achizițiilor publice ori de natură tehnică, financiară, juridică și/sau privind aspectele
contractuale specifice, autoritatea contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialiști
externi numiți experți cooptați.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 126 , Sectiunea a 9-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
69, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(4) Nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru atribuirea
fiecărui contract/acord-cadru în parte, cât și pentru atribuirea mai multor contracte/acorduri-cadru,
acest din urmă caz aplicându-se când contractele respective sunt de complexitate redusă.

(5) În cazul procedurilor cu mai multe etape, nominalizarea persoanelor care constituie comisia de
evaluare se poate realiza atât pentru fiecare etapă în parte, cât și pentru toate etapele.

(6) Autoritatea contractantă va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire din
cadrul compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor.

(7) Președintele comisiei de evaluare poate fi limitat numai la aspectele de organizare și reprezentare, în
acest din urmă caz neavând drept de vot.

(8) Persoanele care constituie comisia de evaluare nu trebuie să fie în relații de subordonare ierarhică
unele față de altele, în măsura în care structura organizatorică permite acest lucru.

(9) Autoritatea contractantă are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de
evaluare.
(10) Autoritatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membru
de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective,
de a-și îndeplini atribuțiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare.

(11) După producerea înlocuirii prevăzute la alin. (10), calitatea de membru al comisiei de evaluare este
preluată de către membrul de rezervă, care își va exercita atribuțiile aferente până la finalizarea
procedurii de atribuire.

Articolul 127

(1) În raport cu sarcinile și responsabilitățile, comisia de evaluare are, în ansamblu, următoarele atribuții:

(la 18-06-2018, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 127 , Sectiunea a 9-a , Capitolul III a fost
modificată de Punctul 70, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

a) deschiderea ofertelor și, după caz, a altor documente care însoțesc oferta;

b) verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanți/candidați;

c) realizarea selecției candidaților, dacă este cazul;

d) desfășurarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;

e) desfășurarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere;

f) verificarea conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini;

g) evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanților în conformitate cu criteriile de atribuire, dacă este
cazul;

h) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanți, inclusiv verificarea conformității cu

propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate
pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv, precum și, dacă este cazul, verificarea
încadrării acestora în situația prevăzută la art. 210 din Lege;

i) elaborarea solicitărilor de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării solicitărilor de

participare și/sau ofertelor;

j) stabilirea solicitărilor de participare neadecvate, a ofertelor inacceptabile și/sau neconforme, precum

și a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii;

(la 18-06-2018, Litera j) din Alineatul (1) , Articolul 127 , Sectiunea a 9-a , Capitolul III a fost modificată de
Punctul 70, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

k) stabilirea ofertelor admisibile;

l) aplicarea criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare, astfel cum a fost prevăzut în anunțul de
participare/simplificat/de concurs;

(la 18-06-2018, Litera l) din Alineatul (1) , Articolul 127 , Sectiunea a 9-a , Capitolul III a fost modificată de
Punctul 70, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

m) stabilirea ofertei/ofertelor câștigătoare sau, după caz, formularea propunerii de anulare a procedurii;

n) elaborarea proceselor-verbale aferente fiecărei ședințe, a rapoartelor intermediare aferente fiecărei

etape în cazul procedurilor cu mai multe etape și a raportului procedurii de atribuire.

(2) Rapoartele intermediare și raportul procedurii de atribuire se înaintează de către președintele

comisiei de evaluare conducătorului autorității contractante spre aprobare.

(3) În cazul în care nu aprobă raportul procedurii, conducătorul autorității contractante va motiva în scris
decizia sa și poate, după caz:

a) returna raportul, o singură dată, comisiei de evaluare spre corectare sau reevaluare parțială;

b) solicita o reevaluare completă, caz în care o nouă comisie de evaluare va fi numită.

(4) Abrogat.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 127 , Sectiunea a 9-a , Capitolul III a fost abrogat de Litera b),
Articolul VIII din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Articolul 128

(1) Experții cooptați prevăzuți la art. 126 alin. (3) pot fi desemnați încă de la începutul procesului de
evaluare sau pe parcursul acestui proces, în funcție de problemele care ar putea impune expertiza
acestora, scop în care în cadrul deciziei de desemnare a experților cooptați se precizează atribuțiile și
responsabilitățile specifice deținute pe parcursul procesului de evaluare.

(2) Propunerea privind cooptarea experților externi, respectiv necesitatea participării acestora la
procesul de evaluare se justifică și se realizează prin raportare la atribuțiile și responsabilitățile ce sunt
deținute/exercitate de către aceștia în aplicarea prevederilor alin. (1).

(3) Experții cooptați nu au drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, însă în îndeplinirea atribuțiilor ce
le revin potrivit legii și a mandatului primit în baza deciziei de desemnare, precum și a competențelor
personale, aceștia procedează la întocmirea unor rapoarte de specialitate asupra cărora își exprimă
punctul de vedere, pe baza propriei expertize pe care o dețin.

(4) În sensul prevederilor alin. (3), expertul cooptat este responsabil din punct de vedere profesional
pentru acuratețea și realitatea informațiilor consemnate în cadrul raportului de specialitate.
(5) Raportul de specialitate prevăzut la alin. (3) este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea
deciziilor în cadrul procesului de analiză a solicitărilor de participare/ofertelor și de stabilire a
ofertei/ofertelor câștigătoare.

(6) Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu raportul de specialitate al expertului cooptat
prevăzut la alin. (3) au obligația de a-și prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o
notă individuală care devine anexă la raportul procedurii de atribuire. În cadrul acestei note se justifică
în mod documentat punctul de vedere al respectivilor membri la un nivel similar cu exigențele ce derivă
din aplicarea prevederilor alin. (4).

(7) Raportul de specialitate se atașează la raportul procedurii de atribuire și devine parte a dosarului
achiziției publice.

Articolul 129

(1) Pe parcursul desfășurării procesului de evaluare, membrii comisiei de evaluare și experții cooptați au
obligația de a păstra confidențialitatea asupra conținutului ofertelor/solicitărilor de participare, precum
și asupra oricăror alte informații prezentate de către candidați/ofertanți în procedura de atribuire.

(2) Încălcarea angajamentelor referitoare la confidențialitate se sancționează conform legii.

(3) Cu excepția ședinței de deschidere a ofertelor la care au dreptul de a participa și alte persoane, la
întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia și, după caz, experții
cooptați, precum și persoanele împuternicite de către ANAP.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 129 , Sectiunea a 9-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
71, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(4) Membrii comisiei de evaluare și experții externi cooptați au obligația de a respecta regulile de evitare
a conflictului de interese prevăzute în cap. II secțiunea a 4-a din Lege.

Articolul 130

(1) Comisia de evaluare și experții cooptați au obligația de a semna pe propria răspundere o declarație
de confidențialitate și imparțialitate prin care se angajează să respecte prevederile art. 129 și prin care
confirmă că nu se află într-o situație care implică existența unui conflict de interese.

(2) Declarația prevăzută la alin. (1) trebuie semnată de membrii comisiei de evaluare înainte de
preluarea atribuțiilor specifice, după data și ora-limită pentru depunerea solicitărilor de
participare/ofertelor, și conține următoarele date de identificare:

a) numele și prenumele;

b) data și locul nașterii;

c) domiciliul actual;
d) codul numeric personal.

(3) În cazul în care unul dintre membrii desemnați în comisia de evaluare sau unul dintre experții
cooptați constată că se află într-o situație de conflict de interese, atunci acesta are obligația de a solicita
de îndată înlocuirea sa din componența comisiei respective cu o altă persoană.

(4) Situațiile privind conflictul de interese pot fi sesizate autorității contractante și de către terți.

(5) În cazul în care sunt sesizate astfel de situații, autoritatea contractantă are obligația de a verifica cele
semnalate și, dacă este cazul, de a adopta măsurile necesare pentru evitarea/remedierea oricăror
aspecte care pot determina apariția unui conflict de interese.

Articolul 131

(1) Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de comun acord între membrii acesteia, urmând a
se avea în vedere calendarul estimativ de aplicare a procedurii de atribuire și perioada solicitată pentru
valabilitatea ofertelor.

(2) Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza și evalua documentele depuse de

ofertanți/candidați individual și/sau în ședințe comune.

(3) Deciziile comisiei de evaluare se iau cu votul a cel puțin 2/3 dintre membrii săi cu drept de vot.

(4) Fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea elementelor concrete ale
solicitării de participare/ofertelor în raport cu cerințele definite prin documentele achiziției și
prevederile legale.

(5) În cazul procesului de selecție a candidaților sau stabilirii ofertei câștigătoare pe bază de punctaj,
votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecărei solicitări de
participare/oferte în parte.

(6) În cazul în care există divergențe de păreri între membrii comisiei de evaluare sau când există o
diferență considerabilă între punctajele acordate de aceștia, președintele comisiei de evaluare va solicita
reanalizarea punctelor de divergență, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor și
de stabilire a ofertei câștigătoare.

(7) Procesul de reanalizare a punctelor de divergență se consemnează într-un proces-verbal,

justificându-se opiniile contrare.

(8) În cazul în care, în situația prevăzută la alin. (6), comisia de evaluare nu ajunge la un acord după
reanalizarea punctelor de divergență, decizia finală se adoptă cu votul majorității membrilor săi.

(9) Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată potrivit dispozițiilor alin. (8)
au obligația de a-și prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care
devine anexă la raportul procedurii de atribuire în condiții similare precum cele stabilite prin dispozițiile
art. 128 alin. (6).
Secţiunea a 10-a Procesul de verificare și evaluare

Articolul 132

(1) În cazul în care, în cadrul documentației de atribuire, a fost prevăzută obligația îndeplinirii unor
criterii de calificare și selecție formulate în baza criteriilor prevăzute la cap. IV secțiunea a 6-a paragraful
1 din Lege, comisia de evaluare are obligația verificării modului de îndeplinire a acestora de către fiecare
ofertant/candidat în parte prin analizarea conținutului DUAE.

(2) Comisia de evaluare are obligația solicitării documentelor doveditoare privind îndeplinirea criteriilor
de calificare ofertantului clasat pe primul loc în urma aplicării criteriului de atribuire.

(3) În condițiile art. 215 alin. (4) din Lege, comisia de evaluare solicită clarificări, în termen de o zi
lucrătoare de la data-limită de depunere a ofertelor, privind eventualele neconcordanțe referitoare la
îndeplinirea condițiilor de formă ale garanției de participare, precum și la cuantumul sau valabilitatea
acesteia, acordând ofertantului un termen de 3 zile pentru a răspunde la solicitarea de clarificare, sub
sancțiunea respingerii ofertei ca inacceptabilă.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 132 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
72, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Articolul 133

(1) Comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere
al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.

(2) Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în
documentul descriptiv.

(3) Propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru
îndeplinirea contractului de achiziție publică, respectiv să fie corelată cu elementele propunerii tehnice
pentru a evita executarea defectuoasă a contractului, să nu se afle în situația prevăzută la art. 210 din
Lege sau să nu reprezinte o abatere de la legislația incidentă, alta decât cea în domeniul achizițiilor
publice.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 133 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
73, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Articolul 134

(1) Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de
confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum și perioada de
timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile
lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia.
(2) Comisia de evaluare, înainte de a lua o decizie de respingere a candidaturii/ofertei în baza art. 137
alin. (2) lit. h), solicită clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate inițial de
candidat/ofertant/subcontractant/terț susținător cu privire la neîncadrarea în prevederile art. 60 alin.
(1) lit. d) și e) din Lege.

(3) Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcție de volumul și complexitatea clarificărilor și

completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de
participare/oferte. Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 1 zile lucrătoare.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 134 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
74, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(4) Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ofertant trebuie să fie clară și să definească
în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.

(5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări și, după caz, completări
ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispozițiilor
art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare
clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa
va fi considerată inacceptabilă.

(6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit
dispozițiilor alin. (1) conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată
inacceptabilă.

(la 18-06-2018, Alineatul (6) din Articolul 134 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
74, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(7) Prin excepție de la dispozițiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care
modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din
categoriile de mai jos:

(la 18-06-2018, Partea introductivă a Alineatului (7) din Articolul 134 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a
fost modificată de Punctul 75, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau

b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului total al
ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți
la procedura de atribuire.
(8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi
completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte.

(9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei inițiale
în următoarele situații:

a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depășește 1% din prețul

total al ofertei;

b) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea

aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite
praguri valorice;

c) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanților;

d) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparație cu oferta inițială;

e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentația de atribuire a exclus în mod clar
posibilitatea ca ofertanții să se abată de la cerințele exacte ale respectivei documentații, iar oferta
inițială nu a fost în conformitate cu aceste cerințe.

(10) Prin excepție de la dispozițiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care
modificările operate de ofertant, la solicitarea comisiei de evaluare, în legătură cu propunerea sa
financiară, reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu respectarea principiilor
prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit
alături de prețul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente.

(la 18-06-2018, Alineatul (10) din Articolul 134 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificat de
Punctul 74, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

(11) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea erorilor aritmetice oferta sa va fi
considerată inacceptabilă.

(la 18-06-2018, Alineatul (11) din Articolul 134 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificat de
Punctul 74, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 135

(1) În condițiile art. 209 din Lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea
viciilor de formă cu privire la oferta acestuia.

(2) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea viciilor de formă, în condițiile prevăzute la
alin. (1), oferta sa va fi considerată inacceptabilă.
(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 135 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
76, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(3) În sensul dispozițiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui
document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor
informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare
are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu
ceilalți participanți la procedura de atribuire.

Articolul 136

(1) În situația în care comisia de evaluare constată că elemente de preț ale unei oferte sunt aparent
neobișnuit de scăzute, prin raportare la prețurile pieței, utilizându-se ca referința în acest sens informații
cum ar fi buletine statistice, sau cotații ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita
ofertantului care a depus oferta în cauză explicații cu privire la posibilitate îndeplinirii contractului în
condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire.

(2) Explicațiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoțite de dovezi concludente
privind elementele prevăzute la art. 210 alin. (2) din Lege, precum și, după caz, documente privind
prețurile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de
organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului
ofertantului, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.

(3) În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informațiile și/sau documentele solicitate
sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, oferta
va fi considerată neconformă.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 136 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
77, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Articolul 137

(1) Comisia de evaluare are obligația de a respinge ofertele inacceptabile și neconforme.

(2) În condițiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații:

a) Abrogată.

(la 18-06-2018, Litera a) din Alineatul (2) , Articolul 137 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost abrogată
de Punctul 78, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )
b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile de calificare
stabilite în documentația de atribuire sau nu a completat DUAE în conformitate cu cerințele stabilite de
autoritatea contractantă;

(la 18-06-2018, Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 137 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificată
de Punctul 79, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

c) constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini alternativa care nu poate fi luată în

considerare deoarece în anunțul de participare nu este precizată în mod explicit posibilitatea depunerii
unor oferte alternative;

(la 18-06-2018, Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 137 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificată
de Punctul 79, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

d) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condițiile specifice de muncă și de

protecție a muncii, atunci când aceasta cerința este formulată în condițiile art. 51 alin. (2) din Lege;

e) prețul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depășește valoarea estimată comunicată prin anunțul
de participare și nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea
contractului de achiziție publică respectiv;

f) prețul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depășește valoarea estimată comunicată prin anunțul
de participare și, deși există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea
contractului de achiziție publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la
modificarea substanțială în sensul depășirii procentelor de la art. 221 alin. (1) lit. f) pct. ii) din Lege;

(la 18-06-2018, Litera f) din Alineatul (2) , Articolul 137 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificată
de Punctul 79, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

g) Abrogată.

(la 18-06-2018, Litera g) din Alineatul (2) , Articolul 137 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost abrogată
de Punctul 78, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

h) Abrogată.

(la 18-06-2018, Litera h) din Alineatul (2) , Articolul 137 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost abrogată
de Punctul 78, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
496 din 18 iunie 2018 )

i) ofertantul refuză să prelungească perioada de valabilitate a ofertei și a garanției de participare;

j) oferta și documentele care o însoțesc nu sunt semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un
certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat;

k) în cazul în care unei oferte îi lipsește una din cele două componente, așa cum sunt precizate la art. 3
alin. (1) lit. hh) din Lege.

(3) În condițiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situații:

a) nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini;

b) conține propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractantă
în cadrul documentației de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă,
iar ofertantul, deși a fost informat cu privire la respectiva situație, nu acceptă renunțarea la clauzele
respective.

c) conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot
fi justificate;

d) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la
executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de la legislația incidentă, alta decât cea
în domeniul achizițiilor publice;

e) în cadrul unei proceduri de atribuire pentru care s-a prevăzut defalcarea pe loturi, oferta este
prezentată fără a se realiza distincția pe loturile ofertate, din acest motiv devenind imposibilă aplicarea
criteriului de atribuire pentru fiecare lot în parte.

f) oferta este depusă cu nerespectarea prevederilor art. 60 alin. (1) lit. d) și e) din Lege, raportat la data-
limită stabilită pentru depunerea cererilor de participare/ofertelor și/sau oricând pe parcursul evaluării
acestora;

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 137 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost completat de Punctul
81, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

g) în urma verificărilor prevăzute la art. 210 din Lege se constată că propunerea financiară are un preț
sau conține costuri neobișnuit de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile, astfel încât nu se
poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de
sarcini.

(la 18-06-2018, Alineatul (3) din Articolul 137 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost completat de Punctul
81, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(4) Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării și evaluării reprezintă
oferte admisibile.
(5) Comisia de evaluare are obligația de a stabili oferta câștigătoare dintre ofertele admisibile.

(6) După finalizarea verificărilor prevăzute la art. 132 și 133, comisia de evaluare introduce în SEAP,
utilizând facilitățile tehnice accesibile prin acest sistem informatic, numele candidaților/ofertanților ale
căror candidaturi/oferte sunt admisibile, precum și ale candidaților respinși sau ale ofertanților ale căror
oferte au fost declarate inacceptabile și/sau neconforme.

(la 18-06-2018, Alineatul (6) din Articolul 137 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
80, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Articolul 138

(1) În cazul în care criteriul utilizat este "prețul cel mai scăzut", clasamentul ofertelor se stabilește prin
ordonarea crescătoare a prețurilor respective, oferta câștigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv
cea cu prețul cel mai scăzut.

(2) În cazul în care două sau mai multe oferte sunt situate pe primul loc, autoritatea contractantă solicită
ofertanților o nouă propunere financiară, iar contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere
financiară are prețul cel mai scăzut.

(3) În situația încheierii unui acord-cadru cu mai mulți operatori economici, fără reluarea competiției,
atunci când două sau mai multe oferte au o valoare totală egală a propunerii financiare și sunt clasate pe
același loc, în vederea departajării, autoritatea contractantă solicită noi propuneri financiare acestora,
fără ca acest lucru să afecteze pozițiile superioare în clasament.

(4) În situația încheierii unui acord-cadru cu mai mulți operatori economici, cu reluarea competiției,
atunci când două sau mai multe oferte au aceeași valoare totală a propunerii financiare și sunt clasate
pe același loc, autoritatea contractantă menționează în documentația de atribuire dacă uzează de
prevederile alin. (3) sau dacă va încheia acordul-cadru cu toți operatorii economici clasați pe locurile
aferente numărului maxim stabilit în anunțul de participare.

(la 18-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 138 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
82, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

Articolul 139

(1) În cazul în care atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru se face pe baza criteriului
"cel mai bun raport calitate-preț" sau "cel mai bun raport calitate-cost", evaluarea ofertelor se realizează
prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului
de calcul stabilit în documentația de atribuire.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), se stabilește clasamentul ofertelor prin ordonarea descrescătoare a
punctajelor respective, oferta câștigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu cel mai mare
punctaj.

(3) În cazul în care două sau mai multe oferte sunt clasate pe primul loc, cu punctaje egale, departajarea
se va face având în vedere punctajul obținut la factorii de evaluare în ordinea descrescătoare a
ponderilor acestora. În situația în care egalitatea se menține, autoritatea contractantă are dreptul să
solicite noi propuneri financiare, și oferta câștigătoare va fi desemnată cea cu propunerea financiară cea
mai mică.

(la 18-06-2018, Articolul 139 din Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 83, Articolul
V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 140

(1) În cazul în care atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru se face pe baza criteriului
"costul cel mai scăzut", evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a
unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentația de atribuire.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), se stabilește clasamentul ofertelor prin ordonarea descrescătoare a
punctajelor respective, oferta câștigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu cel mai mare
punctaj.

(3) În cazul în care două sau mai multe oferte sunt clasate pe primul loc, departajarea se va face prin
solicitarea de noi propuneri financiare, și oferta câștigătoare va fi desemnată cea care va prezenta prețul
cel mai scăzut.

(la 18-06-2018, Articolul 140 din Sectiunea a 10-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 84, Articolul
V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Articolul 141

Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea prețurilor prevăzute în

propunerile financiare ale ofertanților se realizează la valoarea fără TVA.

Secţiunea a 11-a Finalizarea procedurii de atribuire

Articolul 142

(1) Pe baza informațiilor introduse în SEAP de către autoritatea contractantă, sistemul informatic
generează automat către toți ofertanții participanți notificări cu privire la rezultatul procedurii de
atribuire.

(2) Autoritatea contractantă are obligația de a efectua și comunicările prevăzute la secțiunea a 13-a a
cap. IV din Lege.

Articolul 143
(1) Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică/acordul-cadru cu
ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare.

(2) În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul de achiziție publică/acordul-
cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, ca urmare a faptului că ofertantul
în cauză se află într-o situație de forță majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa
contractul/acordul-cadru, aceasta are obligația să declare câștigătoare oferta clasată pe locul doi, în
condițiile în care aceasta există și este admisibilă.

(3) În situația prevăzută la alin. (2), în condițiile în care nu există o ofertă admisibilă clasată pe locul doi,
autoritatea contractantă are obligația de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru, în condițiile art. 212 alin. (1) lit. a) din Lege.

Articolul 144

(1) Fără a afecta prevederile art. 143 alin. (2), refuzul nemotivat al ofertantului declarat câștigător de a
semna contractul de achiziție publică/acordul-cadru este asimilabil situației prevăzute la art. 167 alin. (1)
lit. g) din Lege.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) sunt aplicabile dispozițiile art. 166 alin. (2).

Articolul 145

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a amâna încheierea contractului cu scopul de a crea

circumstanțe artificiale de anulare a procedurii.

Articolul 146

(1) În situația în care autoritatea contractantă anulează procedura de atribuire, în condițiile art. 212 sau
213 din Lege, aceasta are obligația de a comunica în scris tuturor participanților la procedura de
atribuire, în cel mult 3 zile de la data anulării, motivul care a determinat decizia de anulare, precum și
încetarea obligațiilor asumate de ofertanți prin depunerea ofertelor sau a solicitărilor de participare.

(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 146 , Sectiunea a 11-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
85, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a întârzia nejustificat
procesul de evaluare a ofertelor, sau de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii de
atribuire, o asemenea abordare fiind considerată o încălcare a principiului asumării răspunderii prevăzut
la art. 2 alin. (2) din Lege.

Articolul 147

(1) Contractul de achiziție publică/acordul-cadru are cel puțin următoarele anexe, ca parte integrantă:
a) caietul de sarcini, inclusiv clarificările și/sau măsurile de remediere aduse până la depunerea ofertelor
ce privesc aspectele tehnice și financiare;

b) oferta, respectiv propunerea tehnică și propunerea financiară, inclusiv clarificările din perioada de
evaluare;

c) garanția de bună execuție, dacă este cazul;

d) angajamentul ferm de susținere din partea unui terț, dacă este cazul;

e) contractele cu subcontractanții, în măsura în care în contractul de achiziție publică/acordul-cadru este

reglementat un mecanism de efectuare a plăților directe către subcontractanți;

f) acordul de asociere, dacă este cazul.

(2) În cazul în care, pe parcursul executării contractului de achiziție publică/acordului-cadru, se constată

că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerințelor prevăzute în
caietul de sarcini, prevalează prevederile caietului de sarcini.

Secţiunea a 12-a Dosarul achiziției

Articolul 148

Dosarul achiziției publice trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de autoritatea

contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele:

a) strategia de contractare;

b) anunțul de intenție și dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă este cazul;

c) anunțul de participare și dovada transmiterii acestuia spre publicare;

d) erata, dacă este cazul;

e) documentația de atribuire;

f) documentația de concurs, dacă este cazul;

g) decizia/dispoziția/ordinul de numire a comisiei de evaluare și, după caz, a experților cooptați;

h) declarațiile de confidențialitate și imparțialitate;

i) procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, dacă este cazul;

j) formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;

k) DUAE și documentele de calificare, atunci când acestea au fost solicitate;

l) solicitările de clarificări, precum și clarificările transmise/primite de autoritatea contractantă;

m) raportul intermediar privind selecția candidaților, dacă este cazul;

n) procesele-verbale de evaluare, negociere, dialog, după caz;

o) raportul procedurii de atribuire, precum și anexele la acesta;

p) dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;

q) contractul de achiziție publică/acordul-cadru, semnate, și, după caz, actele adiționale;

r) dacă este cazul, contractele atribuite în temeiul unui acord-cadru;

s) anunțul de atribuire și dovada transmiterii acestuia spre publicare;

ș) dacă este cazul, contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, însoțite de deciziile motivate
pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;

t) hotărâri ale instanțelor de judecată referitoare la procedura de atribuire;

ț) documentul constatator care conține informații referitoare la îndeplinirea obligațiilor contractuale de

către contractant;

u) dacă este cazul, decizia de anulare a procedurii de atribuire.

Articolul 149

(1) În cazul în care autoritatea contractantă aplică procedurile de atribuire prevăzute de Lege prin
utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, utilizează un sistem dinamic sau o licitație electronică,
autoritatea contractantă are obligația de a asigura arhivarea documentelor care fac parte din dosarul
achiziției publice potrivit dispozițiilor art. 148, în conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind
arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.

(2) În cazul procedurilor desfășurate integral prin mijloace electronice, trasabilitatea acțiunilor aferente
atribuirii contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru este asigurată implicit de SEAP.

Capitolul IV Executarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru

Secţiunea 1 Subcontractarea

Articolul 150

(1) În aplicarea prevederilor art. 218 din Lege, autoritatea contractantă are obligația de a stabili clauze
contractuale obligatorii privind cesiunea de creanță în favoarea subcontractanților legată de
partea/părțile din contract care sunt îndeplinite de către aceștia.

(2) În vederea determinării valorii creanței, ofertantul are obligația de a cuprinde în oferta sa denumirea
subcontractanților și datele de contact ale acestora, partea/părțile din contract care urmează a fi
îndeplinite de către aceștia, valoarea la care se ridică partea/părțile respective, precum și acordul
subcontractanților cu privire la aceste aspecte.

Articolul 151

Înlocuirea/implicarea subcontractanților de către contractant în perioada de implementare a

contractului poate interveni în următoarele situații:

a) înlocuirea subcontractanților nominalizați în ofertă și ale căror activități au fost indicate în ofertă ca
fiind realizate de subcontractanți,

b) declararea unor noi subcontractanți ulterior semnării contractului de achiziție publică în condițiile în
care lucrările/serviciile ce urmează a fi subcontractate au fost prevăzute în ofertă fără a se indica inițial
opțiunea subcontractării acestora,

c) renunțarea/retragerea subcontractanților din contractul de achiziție publică.

Articolul 152

În situațiile prevăzute la art. 151, autoritatea contractantă are obligația de a solicita prezentarea
contractelor încheiate între contractant și subcontractanții declarați ulterior, care să conțină obligatoriu,
cel puțin următoarele elemente:

a) activitățile ce urmează a fi subcontractate;

b) numele, datele de contact, reprezentanții legali ai noilor subcontractanți;

c) valoarea aferentă prestațiilor noilor subcontractanți.

Articolul 153

În situațiile prevăzute la art. 151, noii subcontractanți au obligația de a prezenta o declarație pe propria
răspundere prin care își asumă respectarea prevederilor caietului de sarcini și a propunerii tehnice
depuse de către contractant la ofertă, aferentă activității supuse subcontractării.

Articolul 154

Contractele menționate la art. 152 și declarațiile menționate la art. 153 vor fi prezentate cu cel puțin 15
zile înainte de momentul începerii executării lucrărilor/prestării serviciilor de către noii subcontractanți.

Articolul 155

În situațiile prevăzute la art. 151, noii subcontractanți au obligația de a transmite certificatele și alte
documente necesare pentru verificarea inexistenței unor situații de excludere și a
resurselor/capabilităților corespunzătoare părților de implicare în contractul de achiziție publică.

Articolul 156
Înlocuirea/implicarea subcontractanților de către contractant în perioada de implementare a
contractului se realizează cu acordul autorității contractante.

Articolul 157

Situația prevăzută la art. 151 lit. a) nu reprezintă modificare substanțială, așa cum este aceasta definită
la art. 221 din Lege.

Articolul 158

(1) În situația prevăzută la art. 151 lit. a), valoarea aferentă activităților subcontractate va fi cel mult
egală cu valoarea declarată în cadrul ofertei ca fiind subcontractată, la care se poate adăuga numai
ajustarea prețurilor existente în contract.

(2) În situația prevăzută la art. 151 lit. a), obiectul noului contract de subcontractare nu trebuie să
modifice obiectul contractului de subcontractare anterior.

(3) Obiectul și valoarea noului contract de subcontractare nu vor conține lucrările executate/serviciile
prestate de către subcontractantul inițial și nici valoarea aferentă acestora.

Articolul 159

În situația prevăzută la art. 151 lit. b), contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanți pe
durata executării contractului, cu condiția ca nominalizarea acestora să nu reprezinte o modificare
substanțială a contractului de achiziție publică în condițiile art. 221 din Lege.

Articolul 160

Situația prevăzută la art. 151 lit. b) nu reprezintă o modificare substanțială așa cum este aceasta definită
la art. 221 din Lege, dacă se îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) introducerea unui nou subcontractant nu are impact asupra îndeplinirii criteriilor de calificare/selecție
sau în privința aplicării criteriului de atribuire raportat la momentul evaluării ofertelor;

b) introducerea unui nou subcontractant nu modifică prețul contractului dintre autoritatea contractantă
și contractant;

c) introducerea unui nou subcontractant este strict necesară pentru îndeplinirea contractului de
achiziție publică;

d) prin introducerea unui nou subcontractant nu este schimbat caracterul general al obiectului
contractului de achiziție publică, fapt ce presupune că scopul contractului, precum și indicatorii
principali ce caracterizează rezultatul respectivului contract rămân nemodificați.

Articolul 161
În situația prevăzută la art. 151 lit. c), în cazul în care un contract de subcontractare este denunțat
unilateral/reziliat de către una din părți, contractantul are obligația de a prelua partea/părțile din
contract aferente activității subcontractate sau de a înlocui acest subcontractant cu un nou
subcontractant în condițiile art. 151 lit. a).

Secţiunea a 2-a Modalitatea de înlocuire a personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea

contractului

Articolul 162

(1) Înlocuirea personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului se realizează

numai cu acceptul autorității contractante, și nu reprezintă o modificare substanțială, așa cum este
aceasta definită în art. 221 din Lege, decât în următoarele situații:

a) noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu îndeplinește cel puțin
criteriile de calificare/selecție prevăzute în cadrul documentației de atribuire;

b) noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu obține cel puțin același
punctaj ca personalul propus la momentul aplicării factorilor de evaluare.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), contractantul are obligația de a transmite pentru noul personal
documentele solicitate prin documentația de atribuire fie în vederea demonstrării îndeplinirii criteriilor
de calificare/selecție stabilite, fie în vederea calculării punctajului aferent factorilor de evaluare.

Secţiunea a 3-a Prevederi referitoare la contractele pe termen lung

Articolul 163

(1) În condițiile art. 229 și 230 din Lege, în cazul atribuirii unui contract pe termen lung, care a fost
clasificat ca fiind contract de achiziție publică, se pot stabili mecanisme de plată care să dea posibilitatea
autorității contractante să realizeze plăți periodice pe durata contractului, bazate pe criterii de
performanță, cu condiția ca respectivele mecanisme să fie adaptate corespunzător naturii unui
asemenea contract.

(2) În cazul unui contract de achiziție publică pe termen lung, care cuprinde atât executarea de lucrări,
cât și operarea rezultatelor acestora, având în vedere că riscul de operare nu este transferat într-o
măsură semnificativă contractorului, prin mecanismele de plată prevăzute la alin. (1) se va asigura
rambursarea de către autoritatea contractantă, prin plăți periodice pe durata contractului, atât a
contravalorii lucrărilor executate, cât și a prestațiilor efectuate de respectivul contractor pentru
operarea rezultatelor acestora, în conformitate cu oferta financiară acceptată.

(3) În cazul prevăzut la alin. (2) se vor utiliza criterii obiective și cuantificabile prevăzute atât în cadrul
documentației de atribuire, cât și în cuprinsul contractului, cu menționarea inclusiv a perioadelor de
remediere a neconformităților înregistrate pe perioada de operare, cât și a mecanismelor de
monitorizare a performanței contractorului și a metodelor de calcul a penalităților în caz de
neîndeplinire a nivelurilor impuse pentru respectivele criterii.

Secţiunea a 4-a Modificarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru

Articolul 164

(1) În condițiile art. 221 din Lege, pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat prin
actualizare în cazul în care pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat
creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă
în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului.

(2) Pentru a se respecta principiul transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie
precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze
speciale în acest sens.

(3) Autoritatea contractantă precizează atât în documentația de atribuire, cât și în contractul de achiziție
publică/acordul-cadru, modul concret de ajustare a prețului, indicii care vor fi utilizați, precum și sursa
informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de
mărfuri.

(4) În condițiile art. 221 alin. (1) lit. e) din Lege, ajustarea prețului, fără a fi îndeplinite condițiile
prevăzute la alin. (2) și (3), este aplicabilă direct în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost
emise de către autoritățile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau
renunțarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor
pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului.

(5) În orice situație, prețul contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea
costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului.

(6) Modul de ajustare a prețului contractului de achiziție publică nu trebuie să conducă în niciun caz la
schimbarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe
baza căruia contractantul respectiv a fost declarat câștigător în urma finalizării respectivei proceduri, cu
excepția cazului prevăzut la alin. (5).

(7) Autoritatea contractantă are dreptul să includă clauze de ajustare/revizuire a prețului, în

conformitate cu prevederile alin. (3), pentru contractele care se derulează pe o perioadă ce depășește 6
luni.

(8) Autoritatea contractantă este obligată să includă clauze de ajustare/revizuire a prețului, în

conformitate cu prevederile alin. (3), pentru contractele care se derulează pe o perioadă ce depășește
24 luni.

(la 18-06-2018, Articolul 164 din Sectiunea a 4-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 86, Articolul V
din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )
Articolul 165

(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi durata contractelor de furnizare sau de servicii cu
caracter de regularitate, încheiate în anul precedent și a căror durată normală de îndeplinire expiră la
data de 31 decembrie, dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiții:

a) în documentația de atribuire, elaborată cu ocazia atribuirii contractului inițial, s-au prevăzut

posibilitatea de suplimentare a cantităților de produse și servicii deja achiziționate, precum și nivelul
maxim până la care va fi posibilă o astfel de suplimentare;

b) în documentația de atribuire, precum și în contract este prevăzută în mod explicit o clauză prin care
dreptul autorității contractante de a opta pentru suplimentarea cantităților de produse sau de servicii
este condiționat de existența resurselor financiare alocate cu această destinație;

c) valoarea estimată a contractului inițial s-a determinat prin luarea în considerare a variantei în care
autoritatea contractantă optează pentru suplimentarea la nivelul maxim prevăzut a cantităților de
produse sau servicii;

d) prelungirea contractului inițial nu poate depăși o durată de 4 luni de la data expirării duratei inițiale
de îndeplinire a acestuia.

(2) După modificarea contractului în sensul alin. (1), în termen de 30 de zile, autoritatea contractantă are
obligația publicării anunțului privind modificarea contractului prin intermediul SEAP.

Articolul 165^1

(1) Pe parcursul execuției contractului plățile se vor face exclusiv pe baza prețurilor proprii prevăzute de
contractant în oferta sa inițială, fixe sau ajustate, după cum s-a prevăzut în documentele de achiziție
inițiale și în contract.

(2) Pe parcursul execuției contractului nu este permisă modificarea prețurilor din ofertă în funcție de
variațiile prețurilor practicate de furnizorii de la care contractantul se aprovizionează. Din punct de
vedere al documentelor justificative necesare pentru efectuarea plăților se consideră suficiente facturile
emise de contractant, a căror valoare trebuie să corespundă cu valoarea ofertată inițial sau, după caz, cu
valoarea ofertată actualizată conform prevederilor documentelor de achiziție inițiale și contractului.

(la 18-06-2018, Sectiunea a 4-a din Capitolul IV a fost completata de Punctul 87, Articolul V din
HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

Secţiunea a 5-a Finalizarea contractului de achiziție publică

Articolul 166

(1) Autoritatea contractantă are obligația de a emite documente constatatoare care conțin informații
referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către
contractant/contractant asociat și, dacă este cazul, la eventualele prejudicii, după cum urmează:
a) pentru contractele de furnizare atribuite printr-o procedură de atribuire: în termen de 14 zile de la
data finalizării livrării produselor care fac obiectul respectivului contract/contract subsecvent și,
suplimentar, în termen de 14 zile de la data expirării perioadei de garanție tehnică a produselor în cauză;

b) pentru contractele de servicii atribuite printr-o procedură de atribuire, altele decât contractele de
servicii de proiectare: în termen de 14 zile de la data finalizării prestării serviciilor care fac obiectul
respectivului contract/contract subsecvent;

c) pentru contractele de servicii de proiectare atribuite printr-o procedură de atribuire: în termen de 14

zile de la data finalizării prestării serviciilor care fac obiectul respectivului contract/contract subsecvent
și, suplimentar, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepție la terminarea
lucrărilor proiectate;

d) pentru contractele de servicii de supervizare a lucrărilor/dirigenție de șantier, în termen de 14 zile de

la data emiterii raportului final de supervizare/expirarea duratei de garanție acordată lucrării în cauză;

e) pentru contractele de lucrări atribuite printr-o procedură de atribuire: în termen de 14 zile de la data
încheierii procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și, suplimentar, în termen de 14 zile de la
data încheierii procesului-verbal de recepție finală a lucrărilor, întocmit la expirarea perioadei de
garanție a lucrărilor în cauză.

(2) În situația prevăzută la art. 144 alin. (1), documentul constatator se emite în termen de 14 zile de la
data la care ar fi trebuit încheiat contractul de achiziție public/acordul-cadru, dacă ofertantul nu ar fi
refuzat semnarea acestuia, sau de la data de la care a fost reziliat acesta, în cazul în care există contract
semnat.

(3) Autoritatea contractantă are următoarele obligații:

a) să elibereze un exemplar al documentului constatator contractantului;

b) să păstreze un exemplar la dosarul achiziției publice.

(4) Documentele constatatoare emise de către entitatea contractantă în conformitate cu prevederile

alin. (1) și (2) pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și
completările ulterioare.

(la 05-12-2016, Alineatul (4) din Articolul 166 , Sectiunea a 5-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul
6, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 866 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972
din 05 decembrie 2016 )

(5) Documentele constatatoare emise de către autoritatea contractantă pentru neîndeplinirea

obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat și, dacă este cazul, pentru eventualele
prejudicii, se publică în SEAP, în termen de 60 de zile de la data emiterii, dar nu mai devreme de data
expirării termenului/soluționării contestațiilor, în situația în care acestea au fost depuse.
(la 18-06-2018, Alineatul (5) din Articolul 166 , Sectiunea a 5-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul
88, Articolul V din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18
iunie 2018 )

(5^1) Autoritatea contractantă are obligația de a actualiza în SEAP informațiile cu privire la documentul
prevăzut la alin. (5) în termen de 5 zile de la momentul luării la cunoștință că situația de fapt ce a stat la
baza emiterii respectivului document constatator trebuie modificată din cauze obiective.

(la 18-06-2018, Articolul 166 din Sectiunea a 5-a , Capitolul IV a fost completat de Punctul 89, Articolul V
din HOTĂRÂREA nr. 419 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 18 iunie 2018 )

(6) În cazul contractelor atribuite prin cumpărare directă, autoritatea contractantă are dreptul de a
emite documente constatatoare în conformitate cu alin. (1), atunci când este solicitat acest lucru de
către contractant/contractant asociat.

(7) Autoritatea contractantă poate emite un document constatator unui subcontractant la solicitarea
acestuia și numai în cazul prezentării contractului de subcontractare și a recepțiilor aferente.

(8) Atunci când ia decizia de respingere a unui candidat/ofertant, pe baza unui asemenea document
constatator, comisia de evaluare are obligația de a analiza dacă acesta reflectă îndeplinirea condițiilor
cumulative prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Lege.

Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 167

Operatorul SEAP are obligația de a actualiza sistemul informatic luând în considerare progresul
tehnologic și ținând cont de actele delegate adoptate de Comisia Europeană cu privire la regulile și
cerințele care trebuie îndeplinite de dispozitivele și instrumentele utilizate în legătură cu transmiterea și
primirea ofertelor, a solicitărilor de participare sau a planurilor/proiectelor în cazul concursurilor de
soluții, inclusiv situațiile și condițiile în care poate fi solicitată sau este necesară utilizarea semnăturii
electronice extinse, precum și modalitățile de implementare a acesteia, precum și utilizarea unor
standarde tehnice specifice în vederea asigurării interoperabilității instrumentelor și dispozitivelor
utilizate pentru comunicarea electronică.

Articolul 168

(1) În vederea îndeplinirii funcțiilor prevăzute la art. 232 alin. (1) din Lege, operatorul SEAP are obligația,
pe baza datelor disponibile, de a pune la dispoziția ANAP, în format electronic, rapoartele solicitate de
aceasta, în scopul exercitării funcției de monitorizare în cadrul sistemului național de achiziții publice.

(2) Autoritatea contractantă are obligația de a transmite ANAP orice informație solicitată de aceasta,
inclusiv prin secțiunile suplimentare din cadrul formularelor de anunțuri puse la dispoziție prin
intermediul SEAP, în scopul exercitării funcțiilor în cadrul sistemului național de achiziții publice.

Articolul 169
Centralizarea informațiilor referitoare la utilizarea în anul precedent, de către autoritățile contractante,
a mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire și pentru achizițiile directe se
realizează de operatorul SEAP, care are obligația de a transmite un raport centralizator ANAP, până la
data de 31 ianuarie a fiecărui an.

Articolul 170

(1) Operatorul SEAP decide suspendarea operatorului economic în cazul în care acesta are un
comportament care nu corespunde cu normele de securitate și utilizare a sistemului, aprobate prin
decizie a operatorului SEAP, cu avizul ANAP.

(2) Decizia de suspendare prevăzută la alin. (1) se publică în SEAP.

Articolul 171

(1) În aplicarea prezentelor norme metodologice, președintele ANAP are dreptul de a emite ordine și
instrucțiuni.

(2) În vederea exercitării funcțiilor de control ex-ante și ex-post ANAP va încheia protocoale de
colaborare cu instituții cu atribuții specifice în domeniul achizițiilor publice.

NORMATIV din 1 septembrie 2008

privind asigurarea tehnică de autovehicule a structurilor Ministerului Internelor şi Reformei

Administrative*)

EMITENT

MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 803 bis din 2 decembrie 2008

----------

Notă *) Aprobat de Ordinul nr. 599 din 1 septembrie 2008, publicat în Monitorul Oficial al României Nr.
803 din 2 decembrie 2008.

Capitolul I ASIGURAREA TEHNICĂ DE AUTOVEHICULE

Secţiunea I Principii generale

Articolul 1

(1) Asigurarea tehnică de autovehicule reprezintă ansamblul măsurilor şi activităţilor care se planifică, se
organizează şi se execută într-o concepţie unitară, în cadrul structurilor Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, în scopul menţinerii autovehiculelor în stare de operativitate, pentru
îndeplinirea misiunilor la care sunt utilizate.

(2) Prevederile prezentului normativ referitoare la autovehicule se aplică în mod diferenţiat, după caz, şi
remorcilor sau semiremorcilor auto, inclusiv celor speciale, precum şi motoagregatelor.

Articolul 2

În sensul prezentului normativ, expresiile şi termenii de mai jos au următorul înţeles:

a) autovehicul - vehicul echipat cu motor termic în scopul deplasării pe drum. Termenul cuprinde şi
vehiculele speciale autopropulsate (vehicule speciale pentru lucrări, motoîncărcătoare, motostivuitoare
etc.);

b) conducătorul structurii - directorul general, directorul, prefectul, inspectorul-şef, comandantul sau

şeful structurii deţinătoare sau utilizatoare de parc auto, după caz;

c) conducător auto - persoana care a obţinut dreptul de a conduce autovehicule din dotarea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative;

d) materiale tehnice - carburanţii, lubrifianţii, ansamblurile, subansamblurile, piesele de schimb,

anvelopele, acumulatorii şi materialele de întreţinere folosite în procesul de exploatare şi reparare a
autovehiculelor;

e) motoagregat - agregat sau utilaj, echipat cu motor termic pentru a îndeplini o anumită funcţie
constructivă, motorul neavând rolul de a asigura deplasarea acestuia (motogenerator de curent electric,
motocompresor, motopompă, motocositoare etc.);

f) parc auto - denumire generică, reprezentând pe de o parte, totalitatea autovehiculelor aflate în

dotarea unei structuri pentru care, în principiu, este stabilit sau amenajat în incintă sau zona arondată
acesteia un spaţiu de parcare sau garare corespunzător, care să ofere condiţii minime de siguranţă,
precum şi, în măsura în care sunt prevăzute, personalul cu atribuţii de serviciu specifice şi spaţiile
adecvate pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparare a acestora;

g) structură a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative - unităţi din cadrul/subordinea

ministerului, atât cele de administraţie, cât şi structurile de ordine şi siguranţă publică;

h) structuri cu sarcini de înzestrare cu autovehicule - Direcţia Generală Management Logistic şi

Administrativ, inspectoratele generale, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Institutul Naţional de
Administraţie, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, Administraţia Naţională a Rezervelor de
Stat şi instituţiile prefectului.

i) structură deţinătoare de parc auto - structura în a cărei evidenţă de gestiune se află autovehiculele;

j) structură utilizatoare - structura căreia îi sunt asigurate şi care utilizează autovehicule, prevăzute
conform normei de dotare sau tabelei de înzestrare proprii.

Articolul 3

(1) Asigurarea tehnică de autovehicule constă în managementul asigurării tehnice, pregătirea de

specialitate a personalului, înzestrarea cu autovehicule, exploatarea şi repararea acestora,
aprovizionarea cu materiale tehnice şi scoaterea din înzestrare a autovehiculelor.

(2) Managementul asigurării tehnice de autovehicule revine conducătorilor de structuri, se exercită prin
şefii serviciilor de logistică/similari şi se referă la prevederea, organizarea, coordonarea şi controlul
activităţilor specifice desfăşurate de personalul logistic de specialitate din subordine, cât şi de personalul
destinat exploatării autovehiculelor, precum şi la realizarea colaborării cu celelalte compartimente.

(3) Pregătirea de specialitate a personalului cuprinde activităţile ce se organizează şi se desfăşoară

pentru însuşirea temeinică, în raport cu atribuţiile pe care acesta le are de îndeplinit, a cunoştinţelor
privind construcţia, funcţionarea şi caracteristicile tehnico-tactice ale autovehiculelor din dotare, a
principiilor, regulilor de exploatare şi mentenanţă, precum şi pentru formarea şi perfecţionarea
deprinderilor în conducerea autovehiculelor, întreţinerea şi repararea acestora.

(4) Înzestrarea cu autovehicule cuprinde totalitatea activităţilor de planificare, organizare şi derulare a

procedurilor de achiziţie, contractare, aprovizionare, primire, recepţie, repartizare, în vederea
introducerii în exploatare a autovehiculelor, în scopul asigurării necesarului structurilor pentru uzul
curent şi rezervele proprii de mobilizare, conform prevederilor tabelelor de înzestrare. Totodată,
înzestrarea include activităţile legate de analizarea ofertelor de donaţie de autovehicule şi mijloace
tehnice de resort, precum şi a propunerilor de transmitere fără plată a unor autovehicule din partea
altor instituţii publice.

(5) Exploatarea autovehiculelor reprezintă totalitatea activităţilor privind înregistrarea în sistem propriu,
eventual şi înmatriculare, după caz, planificarea şi folosirea legală şi corectă a autovehiculelor,
prevenirea accidentelor de circulaţie sau a evenimentelor tehnice, efectuarea la timp şi în volum
complet a lucrărilor de întreţinere tehnică în scopul menţinerii lor în stare de funcţionare, păstrarea şi
conservarea acestora.

(6) Repararea autovehiculelor se referă la totalitatea activităţilor desfăşurate pentru restabilirea, în cel
mai scurt timp, a stării tehnice a autovehiculelor defecte sau accidentate, la nivelul condiţiilor tehnice
stabilite pentru repararea sau înlocuirea agregatelor, ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor defecte
cu altele noi sau reparate.

(7) Aprovizionarea cu materiale tehnice cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate pentru stabilirea
necesarului, organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţie, derularea contractelor sau
comenzilor, primirea, recepţia, depozitarea şi distribuirea cantităţilor de materiale tehnice pentru
asigurarea permanentă, la timp şi în volum complet, a exploatării şi reparării autovehiculelor.

(8) Scoaterea din înzestrare a autovehiculelor din dotarea structurilor deţinătoare cuprinde totalitatea
activităţilor ce se desfăşoară pentru scoaterea din funcţiune, urmată de valorificarea prin vânzare la
licitaţie, respectiv transmiterea fără plată către alte instituţii publice, în ordinea impusă de legislaţia în
vigoare în funcţie de instituţia publică în cauză, predarea la operatori economici specializaţi sau casarea
autovehiculelor, în conformitate cu reglementările în domeniu, precum şi radierea din evidenţă a
acestora.

Articolul 4

Conducătorii structurilor de la toate eşaloanele răspund de organizarea şi realizarea permanentă a

asigurării tehnice de autovehicule astfel încât, în orice situaţie mijloacele de transport respective să
permită îndeplinirea activităţilor şi misiunilor specifice.

Articolul 5

Compartimentele care au în folosinţă autovehicule pe care sunt montate instalaţii speciale de resortul
armament, geniu, chimic, materiale de protecţie şi criminalistice, comunicaţii şi informatică,
supraveghere, administrarea patrimoniului imobiliar, alimente şi altele asemenea, răspund de starea de
operativitate a acestor instalaţii, precum şi de folosirea corectă şi păstrarea acestor autospeciale în
condiţii corespunzătoare.

Articolul 6

(1) Gradul de înzestrare cu autovehicule (Gî) se calculează la nivelul unei structuri, pentru o anumită
categorie de autovehicule prevăzută de normele de dotare, respectiv sau tabelele de înzestrare,
folosindu-se următoarea relaţie:

Gî = (E/N)*100 [%], în care:

E - reprezintă numărul de autovehicule existente în evidenţa structurii, cu excepţia celor disponibilizate

sau scoase din funcţiune conform reglementărilor în vigoare, respectiv alocate la una din categoriile
prevăzute de normele de dotare, respectiv tabelele de înzestrare;
N - reprezintă numărul de autovehicule necesare, conform normei de dotare sau a tabelei de înzestrare.

(2) Acest indicator apreciază nivelul de înzestrare cu mijloace de transport auto, pentru un eşalon, la un
moment dat. Creşterea acestui indicator către valoarea maximă se realizează pe baza posibilităţilor de
completare cu astfel de tehnică.

Secţiunea a II-a Managementul asigurării tehnice de autovehicule

A. Atribuţii generale

Articolul 7

(1) Managementul asigurării tehnice de autovehicule se realizează de către conducătorul structurii prin
şeful Serviciului de Logistică (similar), la propunerea şefului Biroului Tehnic/similar cu respectarea
prevederilor prezentului normativ şi în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

(2) Managementul asigurării tehnice de autovehicule trebuie să asigure o conducere unitară, continuă,
fermă, oportună şi să se desfăşoare cu perspectivă.

Articolul 8

Atribuţiile generale şi specifice ale conducătorilor structurilor şi ale personalului tehnic de la toate
eşaloanele, stabilite în prezentul normativ se completează cu cele prevăzute în Regulamentul de
organizare şi funcţionare, după caz, în funcţie de particularităţile fiecărei unităţi.

B. Atribuţiile structurilor cu sarcini de înzestrare

Articolul 9

Pentru realizarea asigurării tehnice de autovehicule, structurilor cu sarcini de înzestrare le revin

următoarele atribuţii, pe care le exercită prin serviciile proprii de specialitate:

a) organizează asigurarea tehnică de autovehicule la nivelul eşaloanelor proprii şi subordonate;

b) asigură cunoaşterea necesarului, existentului şi a stării tehnice a autovehiculelor şi a celorlalte

mijloace fixe de resort auto/similar;

c) realizează dotarea structurilor din subordine cu autovehicule, utilaje, aparatură şi dispozitive specifice,
conform competenţelor şi în funcţie de prevederile tabelelor şi normelor de înzestrare;

d) organizează şi urmăresc aprovizionarea structurilor cu materiale tehnice şi folosirea legală a acestora,

precum şi prevenirea formării stocurilor excedentare sau atipice;

e) asigură cunoaşterea necesarului de carburanţi-lubrifianţi şi lichide speciale al structurilor

subordonate;

f) avizează încadrarea pe funcţie a personalului de conducere a asigurării tehnice de autovehicule;

g) propune introducerea în înzestrare a unor noi tipuri de autovehicule;

h) asigură cunoaşterea necesarului şi existentului de personal tehnic de specialitate;

i) organizează şi asigură perfecţionarea pregătirii de specialitate a personalului, pregătirea sau formarea

conducătorilor de autovehicule şi a personalului tehnic auto din cadrul structurilor din subordinea
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

j) stabileşte măsuri pentru păstrarea ordinii interioare a parcurilor auto, prevenirea accidentelor de
circulaţie şi urmăreşte modul de aplicare a acestora;

k) asigură întreţinerea bazei de date tehnice, în conformitate cu evoluţia şi tendinţele construcţiei de

autovehicule, privind caracteristicile tehnice şi performanţele unor autovehicule din categoria celor
necesare unităţilor din subordinea ministerului, participând la prezentarea şi experimentarea acestora,
după caz;

l) analizează, avizează şi aprobă, în funcţie de competenţele legale, propunerile de scoatere din

funcţiune a mijloacelor fixe din sectorul auto, în conformitate cu prevederile actelor normative în
vigoare;

m) propun, atunci când este cazul, scoaterea din înzestrare a unor tipuri de autovehicule care nu mai
corespund cerinţelor îndeplinirii misiunilor specifice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

n) elaborează, pe baza necesarului unităţilor subordonate şi a celor arondate, propunerile de programe

logistice anuale şi de perspectivă privind dotarea cu autovehicule, utilaje, maşini unelte şi aparatură de
atelier, mijloace de alimentare cu carburanţi şi lubrifianţi, precum şi propunerile pentru fundamentarea
bugetului aferent materialelor de întreţinere, piese de schimb şi carburanţi-lubrifianţi.

Articolul 10

(1) Direcţia Generală Management Logistic şi Administrativ este structura centrală care răspunde de
elaborarea concepţiei privind organizarea şi realizarea asigurării tehnice de autovehicule.

(2) În exercitarea actului de conducere a asigurării tehnice de autovehicule în Ministerul Internelor şi

Reformei Administrative, pentru desfăşurarea unitară a activităţilor de exploatare şi mentenanţă auto,
în vederea menţinerii mijloacelor auto în stare de funcţionare, precum şi pentru adaptarea la
modificările legislaţiei incidente în domeniu, directorul general al Direcţiei Generale Management
Logistic şi Administrativ emite dispoziţii.

Articolul 11

(1) Serviciul Autovehicule, Nave şi Aeronave face parte din cadrul Direcţiei Generale Management
Logistic şi Administrativ şi reprezintă structura tehnică centrală de specialitate a Ministerului Internelor
şi Reformei Administrative, cu atribuţii privind înzestrarea cu autovehicule a unităţilor din subordinea
ministerului, pentru uzul curent şi rezervele proprii de mobilizare.
(2) Serviciul Autovehicule, Nave şi Aeronave coordonează şi controlează întreaga activitate de asigurare
tehnică cu autovehicule desfăşurată de structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

(3) Principalele atribuţii ale Serviciului Autovehicule, Nave şi Aeronave sunt următoarele:

a) iniţiază şi/sau elaborează în domeniul de competenţă proiecte de acte normative şi propuneri privind
modificarea/completarea celor aflate în vigoare, în concordanţă cu modificările structurii organizatorice
a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi/sau ale actelor legislative/normative cu incidenţă
în domeniul transporturilor rutiere;

b) elaborează studii şi prezintă propuneri cu privire la concepţia de înzestrare cu autovehicule a

structurilor;

c) analizează propunerile de asigurare a mijloacelor tehnice înaintate de structurile centrale,

inspectoratele generale şi structurile necuprinse în organigrama acestora, pe baza cărora se
fundamentează, după caz, propuneri pentru proiectele programelor logistice;

d) stabileşte principiile şi normele de exploatare, reparare şi aprovizionare cu autovehicule şi materiale

tehnice şi elaborează dispoziţii tehnice care reglementează aceste activităţi;

e) avizează din punct de vedere tehnic specificăţiile tehnice pentru autovehicule, monitorizează
derularea contractelor economice încheiate pentru achiziţionarea acestora, centralizat pentru diferite
structuri şi descentralizat pentru unităţile necuprinse în structura inspectoratelor generale, conform
programelor logistice aprobate;

f) analizează solicitările privind redistribuirile de autovehicule între diferite structuri deţinătoare,

conform competenţelor stabilite şi întocmeşte ordinele de distribuţie aferente;

g) organizează şi/sau participă, la ordin, la recepţiile cantitative şi calitative ale mijloacelor de mare
complexitate contractate, ce depăşesc posibilităţile inspectoratelor generale, urmărind respectarea
parametrilor tehnici şi funcţionali prevăzuţi în contractele economice;

h) monitorizează comportarea în exploatare a mijloacelor tehnice de resort nou introduse în înzestrarea

unităţilor, centralizează datele raportate de unităţile deţinătoare, efectuează studiile tehnico-economice
aferente, după caz şi sprijină intervenţia autorităţilor contractante la furnizori pentru eliminarea
neajunsurilor constatate;

i) efectuează analize privind introducerea în înzestrare a unor categorii de produse noi, precum şi
scoaterea din înzestrarea structurilor a tipurilor de mijloace tehnice şi materialelor uzate moral şi fizic,
pe baza propunerilor inspectoratelor generale şi unităţilor necuprinse în structura acestora, pe care le
supune spre aprobare;

j) analizează din punct de vedere tehnic şi prezintă propuneri privind oportunitatea preluării de către
unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative a unor bunuri materiale de resort, confiscate
şi intrate în proprietatea statului sau oferite ca donaţie, în condiţiile legii. Organizează sau participă la
verificarea tehnică pe teren, a produselor complexe ce urmează a fi preluate;

k) organizează şi ţine evidenţa statistică a mijloacelor de transport auto din dotare şi a rezervei de
carburanţi la dispoziţia Direcţiei Generale Management Logistic şi Administrativ;

l) stabileşte în funcţie de evoluţia preţurilor şi propune spre aprobare, tariful pentru un kilometru
parcurs sau ora de funcţionare cu diferite mijloace de transport auto din dotare;

m) propune spre aprobare pentru aplicarea de către structurile ministerului, tariful zilnic pentru
transportul personalului la şi de la locul de muncă cu autovehiculele din dotare;

n) analizează şi propune spre aprobare directorului general, normele de consum carburanţi determinate
de Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor pentru mijloacele tehnice nou introduse în
înzestrare şi coeficienţii de corecţie ai acestora;

o) efectuează analize şi elaborează sinteze pentru informarea conducerii ministerului, pe baza datelor
prezentate de către structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, referitoare la
problematica asigurării tehnice de autovehicule;

p) organizează şi/sau participă la expoziţii, şi alte manifestări tehnico-ştiinţifice interne şi internaţionale

în vederea documentării în privinţa celor mai performante mijloace tehnice de resort;

q) organizează şi/sau participă la simpozioane de specialitate pentru pregătirea personalului din cadrul
structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, cu atribuţii pe linia asigurării tehnice de
autovehicule;

r) analizează din punct de vedere tehnic şi/sau acordă viză de specialitate, la solicitarea Serviciului de
Dezvoltare Tehnică şi Standardizare, pentru temele sau proiectele de cercetare-dezvoltare pe domeniul
de competenţă;

s) organizează şi efectuează, la ordin, controale în traseu şi în cadrul structurilor Ministerului Internelor

şi Reformei Administrative privind modul de folosire şi întreţinere a autovehiculelor din dotare şi
raportează despre modul de exploatare a acestora, precum şi despre nivelul de pregătire de specialitate
a personalului tehnic, luând sau propunând, după caz, măsurile ce se impun.

Articolul 12

Structurile de specialitate din inspectoratele generale şi celelalte structuri care au unităţi teritoriale
subordonate, după caz, îndeplinesc următoarele atribuţii specifice:

a) organizează, coordonează şi monitorizează activităţile de asigurare tehnică de autovehicule

desfăşurate în unităţile subordonate;

b) prezintă propuneri privind concepţia de înzestrare a unităţilor cu autovehicule şi participă la

realizarea, încercarea sau prezentarea unor noi tipuri de autovehicule;
c) organizează procedurile legale de achiziţii, conform competenţelor stabilite, pentru mijloace tehnice
şi serviciile de resort, cu excepţia structurilor care au organizate compartimente specializate de achiziţii
publice;

d) asigură organizarea primirii, recepţiei şi distribuirii la unităţi a autovehiculelor şi materialelor tehnice

aprovizionate;

e) stabilesc redistribuirile de autovehicule între unităţile subordonate, întocmind ordinele de distribuţie

aferente;

f) organizează simpozioane de specialitate pentru perfecţionarea pregătirii personalului din unităţile

subordonate privind cunoaşterea noilor tipuri de autovehicule intrate în înzestrare şi noutăţile tehnice
referitoare la activitatea de asigurarea tehnică de autovehicule;

g) organizează şi efectuează controale pe traseu şi în unităţile subordonate privind folosirea legală şi

corectă a autovehiculelor din dotare şi raportează conducerii inspectoratului general despre modul de
exploatare a acestora, precum şi despre nivelul de pregătire de specialitate a personalului tehnic din
unităţi, luând sau propunând, după caz, măsurile ce se impun;

h) efectuează în unităţile subordonate, acţiuni de control, sprijin şi îndrumare privind respectarea

prevederilor prezentului normativ, precum şi a legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice şi
regulilor de prevenire a accidentelor de circulaţie.

C. Atribuţiile personalului cu diferite funcţii în cadrul structurilor şi subunităţilor pe linia asigurării

tehnice de autovehicule

Articolul 13

Conducătorul structurii (subunităţii) are următoarele atribuţii specifice exercitate prin şeful Serviciului
de Logistică (similar):

a) dispun măsuri pentru asigurarea pregătirii de specialitate a personalului din subordine;

b) dispun măsuri pentru asigurarea personalului necesar pentru efectuarea la termenele stabilite şi în
volum complet a reviziilor şi reparaţiilor la autovehiculele din dotare, urmărind realizarea concordanţei
dintre prevederile tabelei de înzestrare şi funcţiile de personal tehnic auto din statul de organizare;

c) asigură şi urmăreşte folosirea legală şi corectă a autovehiculelor;

d) analizează, semestrial, starea tehnică şi de întreţinere a autovehiculelor din dotare şi ia măsuri pentru
menţinerea acestora în stare de funcţionare;

e) urmăreşte repararea autovehiculelor avariate prin accidente de circulaţie sau evenimente tehnice în
vederea repunerii acestora în stare de funcţionare în cel mai scurt timp;

f) analizează periodic modul de desfăşurare a activităţilor de planificare, contractare, primire,

depozitare, distribuire şi evidenţă a materialelor tehnice;
g) analizează şi face propuneri cu privire la introducerea sau scoaterea din înzestrare a autovehiculelor,
în funcţie de natura şi specificul misiunilor ce revin unităţii;

h) dispune măsuri în rândul personalului propriu care conduce autovehicule din dotare, pentru
prevenirea producerii evenimentelor rutiere sau tehnice, precum şi pentru a nu permite conducătorilor
auto să plece în cursă sub influenţa medicamentelor cu efecte similare substanţelor ori produselor
stupefiante ori într-o stare accentuată de oboseală;

i) dispune remedierea la termenele stabilite a neregulilor constatate cu ocazia inspecţiilor şi controalelor

efectuate pe linia asigurării tehnice de autovehicule;

j) dispune interzicerea punerii în circulaţie pe drumurile publice a mijloacelor de transport auto din
dotare care nu au efectuată asigurarea obligatorie de răspundere civilă sau care au termenul de
valabilitate depăşit pentru inspecţia tehnică periodică;

k) dispune efectuarea de controale în scopul verificării modului de îndeplinire a prevederilor prezentului

normativ, cu privire la legalitatea şi corectitudinea utilizării autovehiculelor din dotare, precum şi a
resurselor materiale şi financiare avute la dispoziţie şi ia măsurile care se impun pentru remedierea
deficienţelor constatate de cei în drept.

Articolul 14

(1) În vederea desfăşurării în condiţii optime şi în volum complet a activităţilor specifice asigurării
tehnice de autovehicule, organigrama serviciului logistic/similar al structurii deţinătoare este necesar să
cuprindă, în principiu, minim următoarele funcţii din categoria personalului tehnic:

a) şef Birou Tehnic-Administrativ/similar - conduce activitatea personalului care încadrează

compartimentul auto din subordine, privind asigurarea tehnică de autovehicule, prezintă ierarhic
propuneri privind îmbunătăţirea acesteia şi colaborează cu alte structuri ale unităţii pentru desfăşurarea
activităţilor specifice;

b) şef de garaj/similar - coordonează activitatea privind exploatarea şi evidenţa tehnic-operativă a

autovehiculelor din dotarea unităţii;

c) şef de atelier de reparaţii - coordonează activitatea de întreţinere şi reparaţii a autovehiculelor din

dotare (după caz);

d) magazineri/gestionari care au în primire gestiunea de carburanţi-lubrifianţi, respectiv autovehicule,

piese de schimb, anvelope, acumulatori şi materiale de întreţinere auto, în funcţie de numărul de
gestiuni ale structurii;

e) câte 1-2 agenţi/subofiţeri/referenţi - execută, în principal, activităţi privind întocmirea documentelor

specifice compartimentului, precum şi cele privind testarea pieţei şi aprovizionarea cu materiale tehnice,
în funcţie de numărul de subunităţi ale structurii, la nivelul cărora sunt organizate compartimente auto;
f) câte 2-4 conducători auto - conduc autovehiculele destinate efectuării activităţilor de suport logistic,
specifice structurii, în funcţie de numărul de subunităţi la nivelul cărora sunt organizate compartimente
auto;

g) muncitori care încadrează atelierul de reparaţii sau spălătoria auto a unităţii, pe categorii de lucrări,
conform necesarului prevăzut de prezentul normativ, după caz.

(2) Personalul tehnic, în funcţie de încadrare, inclusiv personalul de serviciu pe parcul auto sau punctul
de control acces auto, acolo unde asemenea funcţii sunt prevăzute, are următoarele atribuţii:

a) cunoaşte caracteristicile tehnice, performanţele şi funcţionarea autovehiculelor din înzestrare,

urmăreşte comportarea în exploatare a tipurilor noi şi face propuneri pentru perfecţionarea şi
modernizarea parcului auto;

b) cunoaşte necesarul, existentul, starea tehnică şi de întreţinere a autovehiculelor din dotare, precum şi
a celorlalte bunuri de resort din evidenţă;

c) execută aprovizionarea, rodajul şi introducerea în exploatare a autovehiculelor;

d) asigură aplicarea prevederilor referitoare la folosirea legală, exploatarea şi repararea autovehiculelor,

precum şi la aprovizionarea cu materiale tehnice;

e) participă la întocmirea programului pregătirii de specialitate a personalului tehnic şi organizează şi

desfăşoară pregătirea de specialitate a acestuia prin şedinţe demonstrative şi instructaje privind
exploatarea şi repararea autovehiculelor, precum şi prin şedinţe de cunoaştere a noilor tipuri intrate în
înzestrare;

f) asigură cunoaşterea necesarului, existentului şi gradului de pregătire a personalului tehnic din

subordine şi participă la încadrarea acestuia;

g) face propuneri pentru întocmirea dispoziţiei zilnice (ordinului de zi) privind asigurarea tehnică de
autovehicule;

h) raportează ierarhic atunci când constată contaminări ale carburanţilor sau deprecierea calităţii
acestora în vederea luării măsurilor care se impun;

i) respectă regulile privind prevenirea accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor tehnice;

j) urmăreşte repararea în cel mai scurt timp şi de calitate a autovehiculelor avariate sau defecte;

k) propune şi urmăreşte amenajarea şi dotarea parcului auto cu mijloace şi materiale pentru stingerea
incendiilor, precum şi completarea şi funcţionarea acestora;

l) asigură respectarea normelor de protecţie a muncii, precum şi a ordinii interioare în parcul auto, după
caz;

m) verifică modul în care personalul de serviciu cunoaşte şi aplică atribuţiile ce îi revin;

n) organizează şi asigură folosirea eficientă a forţei de muncă, a utilajelor şi dispozitivelor de atelier şi
urmăreşte executarea la timp şi de calitate reviziilor şi reparaţiilor;

o) participă la organizarea şi desfăşurarea verificării tehnicii auto din dotare;

p) ia măsurile necesare pentru încheierea asigurării obligatorii de răspundere civilă a mijloacelor de

transport auto din dotare şi de efectuare la termen a inspecţiei tehnice periodice a acestora, conform
prevederilor legale, cu excepţia autovehiculelor scoase din funcţiune;

q) verifică starea tehnică a vehiculelor şi nu permit ieşirea în cursă a celor care nu îndeplinesc condiţiile
tehnice sau au depăşit norma pentru efectuarea reviziei tehnice, inspecţiei tehnice periodice sau a
schimbului de ulei motor;

r) urmăresc în permanenţă asigurarea resurselor de materiale tehnice necesare şi iau măsuri pentru
primirea, recepţia, conservarea, depozitarea şi distribuirea acestora;

s) organizează şi execută activitatea de inventariere a bunurilor materiale din compartimentul auto şi

asigură repararea şi refolosirea pieselor de schimb şi a materialelor provenite din procesul de exploatare
şi reparare a autovehiculelor;

t) prezintă, ierarhic, ori de câte ori este nevoie, propunerile de scoatere din funcţiune, disponibilizare,
valorificare şi casare a bunurilor materiale, potrivit competenţelor;

u) atestă realitatea şi exactitatea operaţiunilor menţionate în documentele întocmite de

compartimentul auto care se prezintă pentru control financiar preventiv propriu;

v) înaintează propuneri pentru fundamentarea cererilor pentru deschidere de credite, urmărind

folosirea legală a mijloacelor materiale şi financiare puse la dispoziţie;

w) îndrumă şi coordonează activitatea de selecţionare a candidaţilor şi a instructorilor pentru şcolile de

conducători auto, precum şi desfăşurarea cursurilor în cadrul acestora;

x) manifestă o preocupare permanentă pentru reducerea timpilor neproductivi şi a consumurilor de

energie şi combustibili şi face propuneri pentru asigurarea necesarului de documentaţie tehnică, utilaje
şi dispozitive pentru exploatarea şi repararea autovehiculelor;

y) organizează şi conduce activitatea pentru executarea calitativă şi cantitativă, la termenele fixate, a

sarcinilor privind repararea autovehiculelor, recuperarea, recondiţionarea şi refolosirea pieselor de
schimb şi a materialelor;

z) acordă, la cerere, în limita posibilităţilor, asistenţa tehnică necesară în cazul autovehiculelor

aparţinând altor unităţi ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, atunci când acestea se
defectează în zona sa de responsabilitate, pe timpul executării misiunilor;
aa) verifică existenţa şi completarea corectă a documentelor de exploatare a autovehiculelor la plecarea
în cursă, existenţa permiselor de conducere, foilor de parcurs şi certificatelor de înregistrare sau
înmatriculare după caz, nepermiţând ieşirea în cursă a autovehiculelor, atunci când constată nereguli;

(3) Conducătorii auto au următoarele obligaţii principale:

a) să cunoască şi să respecte întocmai regulile de utilizare şi întreţinere prevăzute în prezentul act

normativ şi în manualele tehnice ale autovehiculelor, precum şi normele privind circulaţia pe drumurile
publice;

b) să cunoască principalele performanţe şi caracteristici tehnice ale autovehiculelor pe care le au în

primire şi să abordeze un stil de conducere corect, pentru prevenirea producerii evenimentelor tehnice
sau a accidentelor de circulaţie;

c) să cunoască şi să respecte modul de utilizare şi completare a foii de parcurs, purtând răspunderea

asupra exactităţii şi realităţii datelor pe care le înscrie şi să nu efectueze curse în interes personal sau în
afara sarcinilor de serviciu;

d) să nu plece în cursă fără a efectua întreţinerea tehnică zilnică a autovehiculului şi consemnarea

acesteia pe foaia de parcurs, pentru evitarea unei stări tehnice necorespunzătoare (ex.: nefuncţionarea
unuia din sistemele/ instalaţiile de siguranţă a circulaţiei - iluminare-semnalizare, direcţie sau frânare,
defecţiuni la instalaţia de evacuare a gazelor arse, nivel sub minimul admis al lichidelor speciale - ulei
motor, lichid de frână şi de răcire - etc.).

Articolul 15

Atribuţiile de la articolul precedent se repartizează personalului din subordine şi, după caz, se
completează, în funcţie de specificul fiecărei unităţi în parte.

Secţiunea a III-a Pregătirea de specialitate a personalului

Articolul 16

Pregătirea de specialitate a personalului pentru asigurarea tehnică de autovehicule se organizează şi se

desfăşoară pentru însuşirea temeinică, în mod diferenţiat, în raport cu atribuţiile pe care le are de
îndeplinit, a cunoştinţelor privind construcţia, funcţionarea şi caracteristicile tehnice ale autovehiculelor
din înzestrare, principiile şi regulile de exploatare, precum şi formarea şi perfecţionarea deprinderilor în
conducerea, întreţinerea şi repararea mijloacelor tehnice de resort.

Articolul 17

Perfecţionarea pregătirii de specialitate se execută teoretic şi practic prin cursuri de perfecţionare,

simpozioane în cadrul unităţilor proprii sau a celor specializate, vizite de documentare la diferite firme
care au oferte în domeniu, vizite de documentare la târguri şi expoziţii interne şi internaţionale şi prin
studiu individual.
Articolul 18

Pregătirea de specialitate a personalului tehnic se desfăşoară diferenţiat, în raport de eşaloanele şi

funcţiile pe care este încadrat şi atribuţiile prevăzute în fişa postului şi se referă, în principal, la:

a) cunoaşterea prevederilor prezentului normativ şi a reglementărilor cu incidenţă asupra asigurării

tehnice de autovehicule;

b) cunoaşterea caracteristicilor tehnice, a performanţelor, funcţionării, exploatării corecte şi reparării

autovehiculelor din înzestrare, precum şi a aparaturii de diagnosticare, a utilajelor şi instalaţiilor de
atelier;

c) cunoaşterea particularităţilor exploatării autovehiculelor, specifică sezonului cald sau rece, punându-
se accent pe funcţionarea sigură a acestora în toate condiţiile, prevenirea accidentelor de circulaţie şi a
evenimentelor tehnice;

d) cunoaşterea reglementărilor legale privind circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice, de

prevenire a accidentelor de circulaţie, pentru personalul care are în primire şi conduce autovehiculele
din dotare;

e) cunoaşterea regulilor de protecţie a muncii, precum şi a măsurilor de prevenire şi stingere a

incendiilor.

Articolul 19

(1) Selecţionarea, formarea şi perfecţionarea pregătirii de specialitate a elevilor şi studenţilor militari sau
poliţişti, conducătorilor auto, precum şi a personalului tehnic auto se organizează şi se efectuează
conform programelor şi instrucţiunilor întocmite de unităţile în care se desfăşoară astfel de cursuri,
precum şi de către instituţiile de învăţământ din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative.

(2) La nevoie, unităţile subordonate inspectoratelor generale, precum şi alte unităţi necuprinse în
structura acestora, în cadrul cărora se desfăşoară cursuri de pregătire în vederea obţinerii permisului de
conducere vor organiza cursuri de pregătire şi perfecţionare în vederea autorizării, respectiv
reautorizării instructorilor de conducere auto şi a profesorilor de legislaţie rutieră, angajaţi ai
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

(3) Candidaţii pentru calificarea ca instructori de conducere auto trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:

a) vârsta minimă de 25 ani;

b) să fie absolvent, cu examen de diplomă, cel puţin al liceului sau al unei şcoli (similar) cu profil auto;
c) să fie posesor al permisului de conducere corespunzător categoriei de autovehicul pentru care va
executa instruirea şi să aibă o vechime minimă de 5 ani în conducerea autovehiculelor din fiecare
categorie şi subcategorie pentru care solicită autorizarea;

d) să nu fi avut permisul de conducere suspendat în ultimii doi ani;

e) să fie angajat al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

(4) Profesorii de legislaţie rutieră trebuie să fie ofiţeri sau absolvenţi ai unui institut de învăţământ
superior de lungă durată, în specialităţile ştiinţe juridice sau tehnice şi să posede permis de conducere
auto.

(5) Profesorii de legislaţie rutieră şi instructorii pentru practica conducerii auto se autorizează conform
prevederilor legale în vigoare.

Articolul 20

(1) În cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, autorizarea şi reautorizarea

instructorilor de conducere auto şi a profesorilor de legislaţie rutieră se acordă astfel:

a) de către Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor pentru personalul din
Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza";

b) de către şefii celorlalte inspectorate generale pentru personalul din unităţile subordonate.

(2) Reautorizarea instructorilor de conducere şi a profesorilor de legislaţie rutieră se execută la interval

de 5 ani.

(3) Calitatea de instructor de conducere auto sau de profesor de legislaţie rutieră obţinută ca urmare a
absolvirii cursurilor organizate de unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative este
valabilă numai în cadrul ministerului.

(4) Anual, în unităţile în care se desfăşoară cursuri de pregătire în vederea obţinerii permisului de
conducere, se organizează cu instructorii de conducere auto şi profesorii de legislaţie rutieră,
simpozioane de pregătire pe timpul cărora se vor analiza rezultatele obţinute şi comportarea acestora.

(5) În lipsa personalului propriu specializat sau a condiţiilor necesare, acordarea autorizării şi
reautorizării profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto poate fi solicitată
către autoritatea naţională în domeniu, în condiţiile legii.

Articolul 21

(1) Conducătorii de unităţi vor dispune măsurile necesare pentru însuşirea de către personalul din
subordine care are în primire şi conduce autovehiculele din dotare, a prevederilor actelor normative în
vigoare privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru prevenirea evenimentelor tehnice şi a
accidentelor de circulaţie.
(2) De asemenea, se poate retrage dreptul de a conduce autovehicule din dotare, celor care dovedesc că
nu au deprinderile necesare şi nu manifestă siguranţă în conducerea autovehiculelor sau produc
accidente de circulaţie, în mod repetat, din vina lor.

Secţiunea a IV-a Înzestrarea şi completarea dotării cu autovehicule

A. Planificarea înzestrării cu autovehicule

Articolul 22

Planificarea înzestrării cu autovehicule se realizează pe baza secţiunii programului logistic anual care se
fundamentează în funcţie de:

a) necesarul, pe categorii de autovehicule, prevăzut în tabela de înzestrare (norma de dotare);

b) existentul la data planificării;

c) scoateri din funcţiune prognozate;

d) categorii noi de mijloace, impuse de necesitatea asigurării mobilităţii unor noi misiuni.

Articolul 23

Realizarea înzestrării se asigură de către structurile cu atribuţii de înzestrare în funcţie de priorităţile

stabilite pe baza programelor aprobate şi a fondurilor alocate.

Articolul 24

Dotarea unităţilor cu mijloace de transport se poate realiza, în condiţiile legii, în următoarele moduri:

1. achiziţia de autovehicule;

2. redistribuirile efectuate între unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

3. preluarea unor autovehicule de la alte instituţii publice prin transmitere fără plată;

4. acceptarea unor donaţii;

5. preluarea de autovehicule confiscate şi intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului;

6. preluarea prin comodat

7. preluarea ca urmare a unor rechiziţii efectuate în condiţiile legii.

B. Clasificarea autovehiculelor

Articolul 25
Vehiculele rutiere sunt clasificate din punct de vedere constructiv, conform prevederilor standardelor
naţionale în vigoare şi a reglementărilor emise de autoritatea naţională în domeniul transporturilor
rutiere.

Articolul 26

Autovehiculele din dotarea structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt clasificate
conform reglementărilor interne în vigoare referitoare la categoriile de mijloace prevăzute în normele
de dotare şi tabelele de înzestrare.

Articolul 27

Terminologia la care se face referire în art. 25 şi 26 se utilizează în mod obligatoriu de personalul logistic
de specialitate cu atribuţii specifice în domeniul asigurării tehnice de autovehicule.

C. Primirea-predarea, introducerea şi retragerea în şi din exploatare a autovehiculelor

Articolul 28

În executarea activităţilor de dotare se vor avea în vedere necesităţile reale şi de perspectivă ale
unităţilor, urmărindu-se, permanent, introducerea unor mijloace de transport ale căror caracteristici
tehnice permit îndeplinirea în mod corespunzător a misiunilor ce revin structurilor din
cadrul/subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Articolul 29

(1) Completarea rezervelor proprii de mobilizare cu autovehicule se asigură de către unităţile cu atribuţii
de înzestrare.

(2) Împrospătarea rezervelor proprii de mobilizare se realizează de către unităţi, cu mijloace de

transport având rodajul efectuat şi o stare tehnică şi de întreţinere foarte bună. Nu se introduc la
această grupă autovehiculele aflate în perioada de garanţie.

(3) La rezervele proprii de mobilizare se vor introduce numai autovehicule având rulaje reduse şi o stare
tehnică şi de întreţinere corespunzătoare îndeplinirii misiunilor.

Articolul 30

Primirea autovehiculelor noi se execută prin structurile logistice de aprovizionare şi depozitare ale
unităţilor cu atribuţii de înzestrare.

Articolul 31

Predarea-primirea autovehiculelor se execută astfel:

a) în baza ordinelor de distribuţie, conform modelului prevăzute în anexa nr. 1, emise de:
1. Direcţia Generală Management Logistic şi Administrativ - pentru distribuirile de autovehicule noi
efectuate către inspectoratele generale şi structurile necuprinse în organigrama acestora, precum şi
pentru redistribuirile de autovehicule efectuate între aceste structuri;

2. Inspectoratele generale şi ceilalţi ordonatori secundari de credite, pentru distribuirile/redistribuirile

efectuate între structurile subordonate;

b) în baza dispoziţiei zilnice sau ordinului de zi şi documentelor justificative pentru înregistrarea în

contabilitate, în cazul predării-primirii autovehiculelor de la compartimentul de gestiune al unităţii la o
subunitate sau de la o subunitate la alta, după caz, pentru autovehiculele prevăzute în tabela de
înzestrare proprie.

c) în baza dispoziţiei/ordinului şefului/comandantului de subunitate şi a procesului-verbal de predare-

primire, pentru predarea-primirea autovehiculului de la subunitate la conducătorul auto şi între
conducătorii auto.

d) autovehiculele din gestiunea unei unităţi, dar care sunt utilizate de alte structuri cu tabele de
înzestrare proprii, se redistribuie în baza ordinelor de distribuţie emise de către inspectoratele generale
pentru structurile subordonate sau de Direcţia Generală Management Logistic şi Administrativ, după caz

Articolul 32

(1) În cazul distribuirilor/redistribuirilor, la predare, autovehiculele trebuie să fie complete, să aibă o

stare tehnică şi de întreţinere bună şi documentele de evidenţă a exploatării completate la zi.

(2) Cu această ocazie, se vor verifica, în mod obligatoriu, următoarele:

a) existenţa şi modul de completare după caz, a documentelor de evidenţă a exploatării, care se predau
odată cu autovehiculul: dosarul tehnic, carnetul de bord, carnetul service şi de utilizare, cartea de
identitate a vehiculului, certificatul de înregistrare, înmatriculare sau de leasing, după caz;

b) sculele, accesoriile, piesele de schimb şi altele asemenea, conform inventarului de complet;

c) dacă datele înscrise în ordinul de distribuţie şi în documentele de evidenţă a exploatării corespund cu

cele ale autovehiculului: categoria, marca, tipul, numărul de înregistrare, eventual de înmatriculare, şi
numărul de identificare al autovehiculului;

d) dacă marca, tipul şi seriile anvelopelor existente pe autovehicul corespund cu cele menţionate în
documentele de exploatare.

Articolul 33

Se interzice înlocuirea la autovehicule a agregatelor, aparatelor, instalaţiilor, mecanismelor şi pieselor

existente, cu altele mai vechi sau defecte.

Articolul 34
(1) În cazul distribuirilor efectuate între unităţi, atunci când autovehiculele nu corespund a fi predate şi
delegatul primitor refuză primirea acestora, conducătorul unităţii predătoare trebuie să ia toate
măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a ordinului primit, prin înlăturarea tuturor neajunsurilor
semnalate. În astfel de situaţii, la unitatea predătoare se va întocmi un proces-verbal, în care se vor
menţiona: motivul refuzului, măsurile care trebuie luate pentru înlăturarea neajunsurilor şi un nou
termen de predare-primire.

(2) În cazul în care conducătorul unităţii predătoare consideră că refuzul primirii nu este întemeiat, va
înainta ierarhic procesul-verbal şi documentaţia care justifică netemeinicia refuzului, urmând ca
structurile abilitate să ia măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a ordinului emis.

Articolul 35

La predarea-primirea autovehiculelor se întocmeşte documentul justificativ pentru înregistrarea în

contabilitate şi procesul-verbal model anexa nr. 2, după caz.

Articolul 36

Introducerea în exploatare a autovehiculelor, respectiv alocarea la drepturi de consum, se face prin

dispoziţie zilnică sau ordin de zi pe unitate, după caz, în care se vor specifică datele privind identificarea
autovehiculelor: categoria de destinaţie conform prevederilor normei de dotare sau tabelei de
înzestrare, marca şi tipul acestora, numărul de înregistrare şi înmatriculare, subunitatea la care se
repartizează.

Articolul 37

(1) La începutul fiecărui an, se emite dispoziţie zilnică sau ordin de zi pe unitate, după caz, pentru
alocarea la drepturi a mijloacelor de transport auto şi reglementarea activităţii de asigurare tehnică de
autovehicule, care va cuprinde minim următoarele prevederi:

a) date privind identificarea autovehiculelor: categoria conform prevederilor normei de dotare sau
tabelei de înzestrare, marca şi tipul acestora, numărul de înregistrare şi înmatriculare, după caz;

b) compartimentul sau subunitatea la care se repartizează;

c) locul de parcare sau garare: în incinta sau în zona arondată unităţii/subunităţii sau a altor locaţii,
conform reglementărilor specifice privind folosirea autovehiculelor, aprobate de conducerea
ministerului;

d) comisiile pentru recepţia bunurilor materiale aprovizionate şi pentru efectuarea constatărilor tehnice.

(2) Înainte de începerea activităţilor respective, prin dispoziţie sau ordin de zi, după caz, se va numi
componenţa comisiilor pentru: cercetarea accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor tehnice,
întocmirea propunerilor de scoatere din funcţiune a autovehiculelor, de evaluare, valorificare prin
vânzare la licitaţie şi casare a mijloacelor tehnice de resort;
(3) Modificările sau completările ulterioare, corespunzătoare prevederilor menţionate la alineatele
precedente, se efectuează, numai prin dispoziţie sau ordin de zi pe unitate, după caz.

Articolul 38

Evidenţa autovehiculelor se ţine pe compartimente, separat la uzul curent şi rezerva proprie de

mobilizare, conform tabelelor de înzestrare a unităţii la pace şi mobilizare şi ale celor pe care le asigură
din punct de vedere logistic, cu ajutorul unei aplicaţii informatice de gestionare a bazelor de date.

Articolul 39

(1) Structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ţin evidenţa nominală şi statistică
pentru autovehiculele din dotare, pe formulare conform modelelor prezentate în anexele nr. 3 şi 4 pe
care le transmit, după caz, unităţilor cu atribuţii de înzestrare, până la data de 10 decembrie.

(2) Institutul Naţional de Administraţie, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Administraţia

Naţională a Rezervelor de Stat, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, instituţiile prefectului,
inspectoratele generale şi structurile necuprinse în organigrama acestora vor transmite la Direcţia
Generală Management Logistic şi Administrativ - Serviciul Autovehicule, Nave şi Aeronave, situaţia
statistică a autovehiculelor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4, până la data de 20 decembrie,
atât în scris, cât şi pe suport magnetic sau optic.

Articolul 40

(1) Structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pot primi autovehicule sau aparatură
pentru probe/încercări, pe o perioadă determinată, în vederea încercării în exploatare a acestora, în
condiţiile muncii specifice, pe baza unor protocoale încheiate cu operatorii economici de profil.

(2) Predarea-primirea se va efectua pe baza unui proces-verbal stabilit de comun acord.

(3) Operatorul economic are următoarele obligaţii principale, pe cheltuială proprie:

a) să efectueze asigurarea obligatorie RCA (Carte Verde) şi facultativă, anterior predării autovehiculelor
în cauză, pe întreaga perioadă stabilită prin protocolul încheiat;

b) să asigure efectuarea inspecţiei tehnice periodice şi a reviziilor tehnice, conform carnetului service al
autovehiculelor predate şi a reparaţiilor necesare;

c) să asigure piesele de schimb, lubrifianţii, consumabilele şi efectuarea reparaţiilor necesare pe durata

protocolului.

(4) Structura care primeşte autovehiculele sau aparatura, are următoarele obligaţii principale:

a) să aloce la drepturi autovehiculele în cauză, conform prevederilor prezentului normativ;

b) să asigure carburanţii necesari autovehiculelor sau pentru funcţionarea corespunzătoare a aparaturii,
în cazul în care aceasta se montează pe autovehiculele proprii, conform prescripţiilor din carnetul de
utilizare a mijloacelor primite sau a recomandărilor furnizorului;

c) să asigure exploatarea corespunzătoare a aparaturii sau autovehiculelor primite, cu respectarea

legislaţiei în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice, a prevederilor carnetului de utilizare şi
întreţinere a mijloacelor respective, precum şi a condiţiilor speciale stabilite de comun acord în
documentele încheiate între părţi.

(5) Prin protocolul încheiat sau prin orice alt document întocmit în legătură cu această activitate, nu se
poate angaja o obligaţie în sarcina structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative privind
achiziţionarea ulterioară a autovehiculelor primite sau alte prevederi în contradicţie cu legislaţia în
vigoare privind achiziţiile publice.

D. Scoaterea din înzestrare a autovehiculelor

Articolul 41

(1) Scoaterea din înzestrare a unor tipuri de autovehicule se aprobă de conducerea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, la solicitarea Direcţiei Generale Management Logistic şi
Administrativ, în baza propunerilor înaintate de structurile cu atribuţii de înzestrare sau cele necuprinse
în structura acestora.

(2) Se poate solicita scoaterea din înzestrare numai a acelor tipuri de autovehicule care îndeplinesc una
dintre următoarele condiţii:

a) au devenit atipice;

b) pentru ele nu se mai fabrică piese de schimb;

c) exploatarea lor este neeconomicoasă sau performanţele nu mai corespund îndeplinirii

corespunzătoare a misiunilor ce revin unităţilor din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative.

Articolul 42

Scoaterea din funcţiune a autovehiculelor şi a celorlalte mijloace fixe din sectorul auto, precum şi
disponibilizarea bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, care nu mai sunt necesare unităţilor
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, valorificarea, respectiv transmiterea fără plată a
acestora se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ordinele şi instrucţiunile care
reglementează această activitate.

E. Rodajul autovehiculelor şi motoarelor

Articolul 43
(1) Rodajul autovehiculelor noi, la care fabricantul solicită această operaţiune sau al celor echipate cu
motoare noi sau motoare la care s-au efectuat reparaţii de înlocuire set motor sau arbore cotit, se
execută de către conducători auto experimentaţi.

(2) Rodajul se execută pe baza dispoziţiei sau ordinului de zi, după caz, înainte de
introducerea/reintroducerea în exploatare a autovehiculelor, respectându-se instrucţiunile tehnice ale
furnizorului, prescripţiile unităţii reparatoare sau dispoziţiile tehnice în vigoare, fiind menţionate rulajul
care se efectuează şi datele de identificare ale mijloacelor în cauză.

(3) Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor stabileşte norme de rodaj în baza cărora
efectuează rodajul motoarelor reparate.

(4) În perioada de rodaj, autovehiculele pot fi folosite pentru executarea unor transporturi, cu
respectarea condiţiilor prevăzute în anexa nr. 5.

Articolul 44

Rodajul autovehiculelor noi se poate executa şi în unităţile la care au fost distribuite sau în cadrul
structurilor de aprovizionare şi depozitare. În cazul apariţiei unor defecţiuni, al producerii unor
evenimente tehnice sau accidente de circulaţie în perioada de rodaj, răspunderea revine unităţii care
efectuează rodajul care raportează, cercetează şi soluţionează evenimentul respectiv.

Articolul 45

Pe foaia de parcurs a autovehiculului la care se execută rodaj, la rubrica "Beneficiar" se menţionează

"RODAJ". Înainte de începerea rodajului şi pe timpul efectuării acestuia, unitatea deţinătoare asigură
instruirea conducătorilor auto privind instrucţiunile, prescripţiile şi dispoziţiile tehnice ce trebuie
respectate.

F. Vopsirea şi inscripţionarea autovehiculelor

Articolul 46

Culoarea autovehiculelor, modelele de inscripţionare şi echiparea cu dispozitive de avertizare acustico-

luminoase, după caz, se aprobă de către ordonatorii secundari de credite, respectiv ordonatorii terţiari
care nu sunt în subordinea ordonatorilor secundari, pe baza prevederilor legale în vigoare.

Articolul 47

Structurile cu atribuţii de înzestrare vor menţiona în contractele sau comenzile de livrare condiţiile de
vopsire şi inscripţionare a autovehiculelor, după caz.

G. Transferul temporar al autovehiculelor

Articolul 48
Atunci când situaţia impune, autovehiculele din dotare se pot transfera temporar către alte structuri ale
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, astfel:

a) în baza ordinului de transfer temporar al directorului general al Direcţiei Generale Management

Logistic şi Administrativ, pentru transferurile temporare efectuate între Institutul Naţional de
Administraţie, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat,
Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, instituţiile prefectului, inspectoratele generale sau
structurile necuprinse în organigrama acestora;

b) în baza ordinelor de transfer temporar ale ordonatorilor secundari de credite, pentru transferurile
temporare efectuate între structurile subordonate.

Articolul 49

Ordinul de transfer temporar va cuprinde:

a) categoria, marca, tipul, numărul de identificare şi numărul de înregistrare, eventual înmatriculare al

autovehiculului;

b) perioada transferului temporar;

c) obligativitatea alocării la drepturi a autovehiculului, de către structura la care se transferă temporar,

la categoria prevăzută de norma de dotare sau tabela de înzestrare a acesteia;

d) obligativitatea respectării prevederilor art. 50 - 52 după caz, de către structura care transferă
temporar, respectiv care primeşte prin transfer temporar autovehicule.

Articolul 50

Structurile vor emite dispoziţie sau ordin de zi pe unitate, după caz, pentru transferul temporar,
respectiv alocarea la drepturi a autovehiculelor primite prin transfer temporar. La începerea şi
terminarea transferului temporar, se întocmesc documente justificative şi procese verbale de predare-
primire conform modelului prezentat în anexa nr. 2, iar autovehiculele vor avea o stare tehnică şi de
întreţinere bună şi vor fi însoţite de carnetele de bord, completate la zi.

Articolul 51

(1) Structurile care primesc autovehicule prin transfer temporar răspund de acestea ca şi de cele proprii,
asigurându-le condiţii de parcare, întreţinere şi reparare.

(2) Accidentele de circulaţie sau evenimentele tehnice în care sunt implicate autovehiculele transferate
temporar, se raportează de unitatea care le are în folosinţă, conform reglementărilor în vigoare, care va
lua măsuri pentru stabilirea răspunderii materiale, recuperarea pagubelor şi repunerea în stare de
funcţionare a acestora.

Articolul 52
Unităţile care au primit autovehicule prin transfer temporar eliberează foi de parcurs, înregistrează
rulajul efectuat şi răspund de completarea carnetelor de bord şi scăderea cu documente legale a
materialelor tehnice folosite în procesul exploatării şi reparării acestora.

Articolul 53

În limita posibilităţilor, unităţile pot pune la dispoziţie autovehiculele din dotare, la solicitarea altor
unităţi din structura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, fără a se emite ordin de transfer
temporar, în situaţia în care perioada de folosire nu este mai mare de 7 zile. În acest caz, unitatea care
pune la dispoziţie autovehiculul, va consemna efectuarea transportului prin dispoziţie sau ordin de zi pe
unitate, după caz.

Secţiunea a V-a Înregistrarea, înmatricularea şi radierea din evidenţă a autovehiculelor

Articolul 54

Autovehiculele din dotarea structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se

înregistrează în sistem propriu.

Articolul 55

Înregistrarea, înmatricularea, dacă este cazul, şi radierea din evidenţă a autovehiculelor se face cu
respectarea strictă a prevederilor legale în vigoare şi ale prezentului normativ.

Articolul 56

Prin grija şefului Biroului Tehnic (similar), în cazul în care un autovehicul, înregistrat sau înmatriculat este
scos din dotare şi din evidenţă, se vor întreprinde demersurile necesare în vederea radierii, după caz, a
numerelor respective, de către organele competente şi în termenul prevăzut de reglementările legale în
vigoare.

Articolul 57

(1) Înregistrarea autovehiculelor se execută de către Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a
Misiunilor.

(2) Se pot înregistra numai autovehiculele care îndeplinesc condiţiile stabilite prin prezentul normativ.

(3) În vederea înregistrării, cât şi pe parcursul exploatării autovehiculelor înregistrate, structurile

deţinătoare vor respecta prevederile reglementărilor în vigoare privind condiţiile tehnice pe care
acestea trebuie să le îndeplinească pentru admiterea/menţinerea în circulaţie pe drumurile publice.

Articolul 58

(1) Autovehiculele se înregistrează pe baza următoarelor documente justificative, după caz:

a) cererea/raportul unităţii deţinătoare, care va cuprinde precizări cu privire la modul de intrare în
evidenţă a autovehiculului, numărul de identificare, respectiv seria şasiului pentru cele care nu au
specificat numărul de identificare, societatea de leasing, după caz, precum şi anul şi luna în care expiră
perioada de leasing;

b) cartea de identitate a vehiculului, în original, prevăzută cu folia de securizare a Registrului Auto

Român, inclusiv pentru autovehiculele deţinute în sistem leasing financiar;

c) copia documentului care atestă intrarea în dotarea structurii deţinătoare a vehiculului sau modificarea
numărului de identificare al acestuia, a seriei caroseriei/şasiului (factura, actul de donaţie, repartiţia
eşalonului superior, ordinul de distribuţie, repartiţia guvernamentală pentru autovehiculele confiscate şi
intrate conform legii în proprietatea statului, procesul-verbal de preluare prin transmitere fără plată sau
rechiziţie, contractul de leasing pentru autovehiculele deţinute în acest sistem, contractul de comodat,
după caz).

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) lit. b), vehiculele speciale pentru care nu se eliberează carte
de identitate a vehiculului în conformitate cu reglementările legale în domeniu.

(3) Documentele menţionate la alin. (1) se înaintează ierarhic de către structurile deţinătoare care
solicită înregistrarea, la Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor, în termen de 30 de zile de
la intrarea autovehiculului în dotarea acestora, respectiv de la obţinerea modificărilor corespunzătoare
în cartea de identitate a vehiculului, după caz.

Articolul 59

(1) În cazul în care un vehicul care urmează să fie înregistrat, nu a mai fost înmatriculat anterior în
România, înmatricularea ulterioară înregistrării nu este considerată prima înmatriculare sau prima
înmatriculare în România, după caz, în sensul reglementărilor legale în vigoare.

(2) Vehiculelor înregistrate li se aplică prevederile legale în vigoare referitoare la reglementările privind
certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei
rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) vehiculele speciale care nu se supun reglementărilor privind
efectuarea inspecţiei tehnice periodice.

Articolul 60

Vehiculele înregistrate în baza prezentelor norme îşi păstrează numerele atribuite, care rămân valabile
până la ieşirea definitivă a acestora din patrimoniul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative,
conform prevederilor legale în vigoare, indiferent de redistribuirile efectuate între unităţile din
structură.

Articolul 61
(1) Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor, eliberează pentru fiecare autovehicul
înregistrat, un certificat de înregistrare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.

(2) Formularele "certificat de înregistrare" se emit, la solicitarea Bazei Centrale pentru Asigurarea
Tehnică a Misiunilor, de către Tipografia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pe suport de
hârtie.

(3) Fiecărui certificat de înregistrare i se atribuie o serie formată dintr-o literă, exclusiv literele Ă, Â, Î, Ş şi
Ţ, urmată de un număr format din patru cifre, în care prima este diferită de zero. Seria se atribuie în
ordine strict alfabetică, iar numărul în ordine strict crescătoare.

(4) Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor completează certificatele de înregistrare la
rubricile ce cuprind datele de identificare şi caracteristicile tehnice ale autovehiculului şi cartea de
identitate a acestuia la rubricile aferente numărului de înmatriculare, respectiv cea corespunzătoare
pentru radiere, aplicându-se ştampila pentru autentificare.

(5) La înregistrarea autovehiculelor deţinute de unităţi în sistem de leasing financiar, Baza Centrală
pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor va menţiona la rubrica "Observaţii" din certificatul de
înregistrare, denumirea societăţii de leasing, precum şi data la care expiră perioada de leasing.

(6) Certificatele de înregistrare emise până la data intrării în vigoare sunt şi rămân valabile. Structurile
deţinătoare pot solicita Bazei Centrale pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor, preschimbarea
certificatelor de înregistrare, model 2004, cu prioritate pentru autovehiculele care participă la misiuni ce
implică trecerea frontierei de stat.

Articolul 62

(1) La înregistrare, Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor atribuie fiecărui autovehicul un
număr de înregistrare, care va fi înscris pe plăcuţe metalice ce se fixează în partea din faţă şi spate a
autovehiculului cu cel puţin 4 roţi, exclusiv a cvadriciclurilor şi numai în partea din spate, în cazul
motociclurilor şi a remorcilor sau semiremorcilor.

(2) Evidenţa numerelor de înregistrare se ţine de către Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a
Misiunilor pe baza Registrului de evidenţă a certificatelor şi numerelor de înregistrare ale
autovehiculelor din dotarea unităţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, al cărui model
este prezentat în anexa nr. 7.

(3) Forma şi dimensiunile plăcuţelor cu numere de înregistrare, materialele din care sunt confecţionate
şi dimensiunile caracterelor alfanumerice ce formează numărul respectiv sunt identice cu cele ale
plăcuţelor cu numere de înmatriculare utilizate în prezent la nivel naţional, conform standardelor în
vigoare. Numerele de înregistrare sunt formate din grupul de litere "MAI" urmat de un grup format din
cinci cifre, din care prima este diferită de cifra "zero".

(4) Atribuirea numerelor de înregistrare se face în ordine strict crescătoare a numărului.

Articolul 63

Plăcuţele cu numere de înregistrare se realizează la Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a

Misiunilor.

Articolul 64

(1) Ulterior înregistrării, Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor remite unităţii deţinătoare
a autovehiculului, originalul cărţii de identitate a acestuia odată cu certificatul şi plăcuţele cu numere de
înregistrare.

(2) În termen de 15 zile de la primire, în certificatul de înregistrare al autovehiculului respectiv, se

completează, la fila destinată unităţilor deţinătoare, prin grija şefului Biroului Tehnic/similar, denumirea
unităţii, localitatea în care se află sediul acesteia şi data primirii mijlocului de transport, date certificate
prin semnătură şi ştampilă de conducerea unităţii.

(3) Completarea acestor date, în termenul precizat la alin. (2), este obligatorie şi în cazul în care unitatea
preia un autovehicul înregistrat, prin redistribuire de la altă structură din cadrul Ministerului Internelor
şi Reformei Administrative.

Articolul 65

(1) Orice modificare adusă autovehiculului înregistrat care are ca rezultat schimbarea caracteristicilor de
omologare sau identificare prevăzute în cartea de identitate a autovehiculului trebuie urmată de
completarea corespunzătoare a acesteia la Registrul Auto Român conform prevederilor legale, în termen
de 30 de zile de la data efectuării lucrării respective.

(2) În situaţia în care s-au produs modificări ale unor caracteristici sau date conţinute în certificatul de
înregistrare, cu excepţia expirării perioadei de leasing, după caz, acest document se va înainta la Baza
Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor împreună cu cartea de identitate a acestuia şi copia
documentelor justificative aferente, conform prevederilor art. 58 pentru eliberarea unui nou certificat
de înregistrare.

(3) Procedura de eliberare a unui nou certificat de înregistrare se va respecta şi în cazul în care unui
autovehicul înregistrat i se eliberează un duplicat al cărţii de identitate a vehiculului, conform
prevederilor legale în vigoare.

(4) Copia documentelor justificative pe baza cărora se face completarea cărţii de identitate a vehiculului
vor fi anexate la dosarul tehnic al autovehiculului.

Articolul 66

În cazul pierderii, furtului sau deteriorării certificatului de înregistrare sau a plăcuţelor cu numere de
înregistrare, unitatea deţinătoare are următoarele obligaţii:
a) să solicite, în termenul legal, Bazei Centrale pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor eliberarea unui
nou certificat, respectiv a unor noi plăcuţe cu numere de înregistrare;

b) să stabilească condiţiile în care s-a produs pierderea, furtul sau deteriorarea documentului şi să aplice
măsurile legale care se impun;

c) să transmită imediat Bazei Centrale pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor originalul certificatului de
înregistrare iniţial, dacă a reintrat în posesia acestuia ulterior obţinerii noului certificat.

Articolul 67

În toate cazurile menţionate mai sus, în care se eliberează un nou certificat de înregistrare pentru un
autovehicul înregistrat, se va menţine acelaşi număr de înregistrare atribuit, precum şi aceeaşi serie şi
număr al certificatului.

Articolul 68

(1) Autovehiculele pot fi şi înmatriculate la autoritatea naţională competentă, în condiţiile legale în

vigoare, cu aprobarea conducătorului structurii deţinătoare, respectiv cu consultarea structurii
utilizatoare, după caz, pe baza unui raport motivat prin caracterul de conspirativitate impus de natura
misiunilor efectuate, în scopul evitării cheltuielilor nejustificate.

(2) În cazul autovehiculelor înmatriculate la data intrării în vigoare a prezentelor norme, pentru care nu
s-a obţinut aprobarea de a rămâne şi înmatriculate, conducătorul structurii deţinătoare va dispune, la
propunerea şefului Biroului Tehnic/similar, radierea în regim de urgenţă din evidenţa autorităţii
competente, ulterior înregistrării acestora.

Articolul 69

(1) Autovehiculele pentru care s-a obţinut aprobarea de a fi şi înmatriculate, vor avea montate plăcuţele
cu numerele care se impun în funcţie de natura misiunilor executate.

(2) Pe timpul executării misiunilor, conducătorul auto va avea asupra lui certificatul de înregistrare,
respectiv de înmatriculare al autovehiculului, corespunzător tipului de plăcuţe cu numere montate.

Articolul 70

Autovehiculele înregistrate pot trece frontiera de stat a României dacă îndeplinesc condiţiile legale în
vigoare, după cum urmează:

a) sunt folosite pentru îndeplinirea misiunilor aprobate de conducerea ministerului;

b) îndeplinesc condiţiile cerute pentru a fi admise în circulaţia internaţională;

c) conducătorii lor posedă permis de conducere valabil.

Articolul 71
Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor şi Tipografia Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative îşi vor prevede în programele logistice anuale, fondurile financiare necesare pentru
achiziţionarea materialelor folosite în procesele de producţie aferente realizării plăcuţelor cu numere de
înregistrare, respectiv a formularelor certificatelor de înregistrare.

Articolul 72

Radierea numerelor de înregistrare ale autovehiculelor din dotarea unităţilor Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative se execută de către Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor, în
cazul în care mijloacele auto în cauză sunt scoase definitiv din evidenţa ministerului, conform
prevederilor legale în vigoare, precum şi în cazul furtului autovehiculului.

Articolul 73

(1) Radierea din evidenţă se execută la solicitarea scrisă a unităţii deţinătoare a autovehiculului, prin
care se precizează datele de identificare şi motivul scoaterii din evidenţă a acestuia, la care se anexează
următoarele documente, după caz:

a) copia procesului-verbal de predare-preluare semnat de cei în drept, pentru autovehiculele transmise

fără plată, în condiţiile legii;

b) copia contractului de vânzare-cumpărare semnat de cei în drept, pentru autovehiculele valorificate

conform legislaţiei în vigoare;

c) copia procesului-verbal de restituire a autovehiculelor care au fost folosite de unităţi în baza unui
contract de comodat sau a rechiziţiei, în condiţiile legii;

d) copia certificatului de distrugere eliberat de operatorul economic specializat în preluarea

autovehiculelor scoase din uz, conform legislaţiei în vigoare;

e) copia procesului-verbal de casare, aprobat conform reglementărilor în vigoare;

f) copia documentului justificativ de declarare a furtului autovehiculului, către organele competente.

(2) Se radiază din oficiu autovehiculele înregistrate aflate în dotarea unor unităţi/instituţii care nu mai
sunt prevăzute în structura organizatorică a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, urmare a
modificării reglementărilor legale, dacă acestea nu sunt preluate de alte structuri ale ministerului.

(3) Cartea de identitate a vehiculului şi certificatul de înregistrare, ambele în original, precum şi

documentele corespunzătoare menţionate la alin. (1) se înaintează ierarhic la Baza Centrală pentru
Asigurarea Tehnică a Misiunilor, în termen de 30 zile de la aprobarea documentelor privind transmiterea
fără plată/vânzarea/predarea ca vehicul scos din uz/casarea sau de la declararea furtului autovehiculului
pentru care se solicită radierea, după caz.

Articolul 74
(1) În termen de 15 zile de la primirea cererii, Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor
comunică în scris unităţii deţinătoare, modul de soluţionare privind mijlocul de transport auto pentru
care a fost solicitată radierea şi returnează cartea de identitate a vehiculului în cazul autovehiculelor
care se transmit fără plată la alte instituţii publice sau se valorifică prin vânzare, precum şi a celor care
sunt şi înmatriculate şi nu au fost radiate de autoritatea competentă.

(2) În cazul autovehiculelor care au fost casate sau predate la operatorii economici specializaţi şi ale
căror eventuale numere de înmatriculare au fost radiate din evidenţa autorităţii competente, Baza
Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor reţine cartea de identitate a autovehiculului şi o
transmite Registrului Auto Român, în termen de 15 zile de la data radierii numărului de înregistrare.

(3) Plăcuţele cu numerele de înregistrare ale autovehiculului pentru care a fost efectuată radierea din
evidenţă a acestuia, se distrug pe bază de proces-verbal pe propria răspundere a structurii deţinătoare.

Secţiunea a VI-a Planificarea, organizarea şi realizarea exploatării autovehiculelor

A. Planificarea, organizarea şi evidenţa exploatării autovehiculelor

Articolul 75

(1) Planificarea exploatării autovehiculelor are ca scop stabilirea resurselor de materiale tehnice
necesare îndeplinirii în condiţii corespunzătoare a misiunilor specifice. În acest sens, se întocmeşte
secţiunea programului logistic anual, prin care se fundamentează structura bugetului, pe baza
necesarului anual de carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb, alte materiale tehnice, revizii, inspecţii
tehnice periodice şi reparaţii, calculate pe baza numărului de autovehicule prevăzute de norma de
dotare, respectiv tabela de înzestrare (pentru carburanţi), respectiv a celor existente în dotare (pentru
estimarea celorlalte cheltuieli), a normelor lunare de carburanţi prevăzute în anexa nr. 8 şi a altor
cheltuieli specifice sectorului auto.

(2) În procesul de exploatare, nu se consideră depăşire a normei lunare de carburanţi pe autovehicul sau
motoagregat, consumul care, la nivelul anului, se încadrează în limita cantităţii de carburant, calculată în
raport cu numărul total de autovehicule, respectiv motoagregate prevăzute în norma de dotare sau
tabela de înzestrare a structurii deţinătoare sau utilizatoare, după caz.

(3) Calitatea exploatării autovehiculelor depinde în principal de:

a) nivelul pregătirii de specialitate a personalului tehnic şi a celui stabilit pentru conducerea

autovehiculelor din dotare;

b) efectuarea la termen şi/sau în mod corespunzător, a lucrărilor de întreţinere tehnică şi reparaţii;

c) respectarea cu stricteţe a regulilor de prevenire a accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor

tehnice;

d) planificarea corectă şi evidenţa folosirii autovehiculelor;

e) aplicarea măsurilor corective stabilite în urma controalelor efectuate asupra stării tehnice şi de
întreţinere a autovehiculelor;

f) asigurarea condiţiilor corespunzătoare de parcare a autovehiculelor.

Articolul 76

Evidenţa exploatării are ca scop menţinerea stării de funcţionare a autovehiculelor, precum şi urmărirea
folosirii corecte a acestora, şi constă în:

a) analiza trimestrială sau de câte ori este nevoie, a consumurilor de carburanţi efectuate, urmărindu-se:

1. încadrarea în limita cantităţii lunare de carburant, calculată conform celor menţionate la art. 75 alin.
(2);

2. repartizarea acestuia cu încadrarea în cantităţile contractate sau aprovizionate şi în fondurile

financiare aprobate, în scopul gestionării corespunzătoare a asigurării mobilităţii pentru îndeplinirea
misiunilor şi activităţilor specifice;

b) urmărirea respectării termenelor sau a rulajelor la care se execută reviziile tehnice şi inspecţiile
tehnice periodice, în scopul asigurării unei funcţionări normale a mijloacelor de transport din dotare;

c) completarea datelor necesare în documentele de evidenţă a exploatării;

d) cunoaşterea stării tehnice şi de întreţinere a autovehiculelor.

Articolul 77

Baza de calcul privind stabilirea personalului necesar pentru executarea la timp, în volum complet şi de
calitate a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii auto, precum şi a suprafeţelor necesare pentru parcarea şi
repararea autovehiculelor unei unităţi/subunităţi este cuprinsă în anexa nr. 9.

Articolul 78

(1) Pentru executarea unor misiuni neprevăzute, unităţile care au calitatea de ordonator terţiar de
credite vor crea o rezervă de carburanţi, inclusiv în bonuri valorice, reprezentând 0,5% din necesarul
anual, calculat pe baza normei lunare de carburanţi pe autovehicul şi a numărului de autovehicule, cu
excepţia structurilor subordonate Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, care vor crea rezerva de
carburanţi în procent de 10%.

(2) Evidenţa rezervei de carburanţi, precum şi a consumului acesteia se ţine de fiecare structură conform
modelului prevăzut în anexa nr. 10 şi se poate folosi numai cu aprobarea conducătorului unităţii la
nivelul căreia s-a constituit.

(3) În acelaşi scop, unităţile cu atribuţii de înzestrare vor constitui în plus şi vor dispune de o rezervă de
carburanţi de 0,1% din necesarul maxim anual.
Articolul 79

Activitatea de asistenţă tehnică se organizează şi se desfăşoară pe baza datelor consemnate în carnetul

de bord, cum sunt: rulajul şi data efectuării reviziilor şi inspecţiilor tehnice periodice, pentru categoriile
de mijloace de transport care fac obiectul acestui normativ.

Articolul 80

Datele privind funcţionarea autovehiculului şi distribuirea carburanţilor sau a altor materiale tehnice se
înscriu în documentele de evidenţă a exploatării, astfel:

a) în foaia de parcurs, care se completează conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 şi constituie
documentul de bază la plecarea autovehiculelor în cursă.

b) în carnetul de bord al autovehiculului, care se completează la nevoie, conform modelului prevăzut în

anexa nr. 12.

Articolul 81

(1) Pe foaia de parcurs se vor înscrie, la emitere, rulajele la care urmează să se execute următoarea
revizie tehnică.

(2) Conducătorii auto au obligaţia:

a) să menţioneze pe foaia de parcurs rulajul efectuat sau orele de funcţionare în fiecare cursă, astfel
încât să se menţină concordanţa între datele consemnate în foaie, cu indicaţia de la bordul
autovehiculului. Defecţiunea tabloului de bord care nu mai permite înregistrarea rulajului efectuat se
aduce imediat la cunoştinţa şefului de garaj sau de birou/similar care vor dispune măsurile necesare
pentru remedierea situaţiei şi reconstituirea concordanţei între rulajele respective;

b) să solicite persoanei care a folosit autovehiculul sau reprezentantului beneficiarului, după caz, să
confirme prin nume şi semnătură, efectuarea cursei şi exactitatea datelor aferente acesteia, pentru a
justifica utilizarea autovehiculului.

(3) Persoana care a utilizat autovehiculul sau reprezentantul beneficiarului are obligaţia de a verifica
exactitatea datelor aferente cursei, înscrise de conducătorul auto pe foaia de parcurs şi de a confirma
efectuarea acesteia prin semnătură.

(4) Foile de parcurs se tipăresc la Tipografia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi se

aprovizionează de către structurile deţinătoare, pe baza unei solicitări, în funcţie de cantităţile necesare.

Articolul 82

(1) Carnetul de bord al autovehiculului constituie documentul de evidenţă a folosirii, întreţinerii,

reparării şi conservării acestuia, după caz, de la introducerea în exploatare şi până la scoaterea din
dotare.
(2) Carnetele de bord se completează cu datele iniţiale de identificare şi cele generale ale
autovehiculului şi se eliberează de către unităţile cu atribuţii de înzestrare. Carnetul de bord însoţeşte
autovehiculul când este redistribuit, transferat temporar sau introdus în atelierul propriu sau ale altor
structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative în vederea executării întreţinerilor sau
reparaţiilor.

(3) Carnetele de bord se păstrează la şeful de garaj, iar în situaţia în care nu este prevăzută o asemenea
funcţie, atribuţia revine şefului Biroului Tehnic sau Administrativ, după caz, care urmăreşte completarea
corectă şi la timp a acestora de către persoanele care au această obligaţie prin atribuţiile de serviciu.

(4) Carnetele de bord expirate, pierdute, deteriorate sau distruse vor fi înlocuite cu altele noi, pe baza
solicitării unităţilor deţinătoare, către Tipografia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Articolul 83

(1) Fiecărui autovehicul i se constituie dosarul tehnic, care se păstrează la şeful de garaj şi care conţine
cartea de identitate a autovehiculului, carnetul de service şi manualul de utilizare (similar), un exemplar
din inventarul completului, procesele-verbale de predare-primire, actele de constatare tehnică, precum
şi copii ale actelor justificative contabile privind mişcarea bunului şi ale documentelor de provenienţă,
cum sunt: factură, ordin de distribuţie, proces-verbal de preluare prin transmitere fără plată, donaţie,
comodat etc.

(2) Inventarul completului se eliberează de unităţile cu atribuţii de înzestrare şi conţine sculele livrate de
furnizor pentru fiecare autovehicul, precum şi accesoriile cu care este echipat acesta. La unităţi, în
inventarul completului, vor fi înscrise şi celelalte materiale cu care se echipează suplimentar fiecare
autovehicul. În situaţia scoaterii din funcţiune a autovehiculului respectiv, aceste materiale vor fi retrase
în depozitul unităţii, în cazul în care mai pot fi utilizate în condiţii corespunzătoare.

(3) Actul de constatare tehnică, încheiat conform modelului prevăzut în anexa nr. 13, se întocmeşte de
comisia desemnată în acest scop, în toate situaţiile când se impune înlocuirea în cadrul atelierelor din
structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, a principalelor agregate, piese de schimb
şi materiale, cum sunt: motor, set motor, segmenţi, arbore cotit, arbore cu came, chiulasă, distribuitor
de aprindere, cutie de viteze, cutie de distribuţie, diferenţiale, ambreiaj complet, punţi, electromotor,
alternator, radiator, pompă de apă, pompă de ulei, pompă de injecţie, pompă de alimentare, arcuri,
amortizoare, arbori planetari, parbrize, geamuri, faruri, lămpi de semnalizare, jante, elemente de
tapiţerie şi caroserie.

(4) Pentru anvelope, baterii de acumulatori, prelate, lichid antigel, ulei de motor şi lichide speciale, se
întocmesc acte de constatare tehnică numai atunci când se impune înlocuirea acestora sau vopsirea
integrală a autovehiculelor, înainte de îndeplinirea normelor de exploatare.

Articolul 84
(1) În cazul redistribuirii autovehiculului la alte unităţi ale Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative, odată cu acesta se vor preda carnetul de bord şi dosarul tehnic, aceste documente
menţionându-se în documentul justificativ de predare-primire.

(2) Carnetul de bord şi dosarul tehnic al autovehiculului scos din evidenţa Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, se distrug conform prevederilor legale în vigoare, de către structura care a
deţinut mijlocul respectiv, după efectuarea controlului eşalonului superior.

B. Personalul admis pentru conducerea autovehiculelor

Articolul 85

(1) Autovehiculele din dotare pot fi conduse de personalul angajat pe o funcţie de încadrare care
prevede explicit şi calitatea de conducător auto ca atribuţie de serviciu.

(2) În raport de nevoile muncii, pot primi dreptul de a conduce autovehiculele din dotare şi alte categorii
de personal, prin nominalizare în dispoziţia/ordinul de zi al conducătorului unităţii.

Articolul 86

(1) Pentru a putea conduce autovehiculele din dotare, personalul menţionat la art. anterior trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:

a) să posede permis de conducere corespunzător categoriilor din care fac parte autovehiculele pe care
urmează să le conducă;

b) să promoveze testul de verificare a cunoştinţelor privind normele de circulaţie pe drumurile publice,

în condiţiile reglementărilor în vigoare.

c) să ia în primire autovehiculele pe bază de proces-verbal de predare-primire.

(2) Conducerea autovehiculelor, fără a fi luate în primire pe bază de proces-verbal, este interzisă.

(3) Luarea în primire a autovehiculelor cuprinde şi accesoriile şi sculele specificate în inventarul

completului, după caz.

(4) Conducătorii de autovehicule din dotarea structurilor Ministerului Internelor şi Reformei

Administrative se vor supune verificărilor periodice, conform reglementărilor specifice în vigoare.

Articolul 87

(1) Personalul care are în primire autovehicule din dotare are obligaţia de a-şi însuşi caracteristicile
tehnice şi performanţele acestora şi va aplica prevederile prezentului normativ, purtând întreaga
responsabilitate privind folosirea şi întreţinerea tehnică zilnică.

Articolul 88

La conducerea autovehiculelor mai sunt admişi:

a) personalul posesor al permisului de conducere corespunzător categoriei autovehiculelor respective,
pe timpul antrenamentelor în conducere, la recepţia autovehiculelor noi sau reparate, la controlul stării
tehnice, dacă are atribuţii în acest sens sau în caz de forţă majoră: incendii, calamităţi naturale,
intervenţii medicale şi altele asemenea;

b) elevii şi studenţii, în cadrul cursurilor desfăşurate în vederea obţinerii permisului de conducere, pe

trasee stabilite, însoţiţi de instructori auto.

Articolul 89

Pentru conducerea autovehiculelor destinate transportului de persoane, vor fi selecţionaţi conducătorii

auto foarte bine pregătiţi profesional şi cu experienţă în conducerea acestor categorii de autovehicule.

C. Folosirea autovehiculelor

Articolul 90

Autovehiculele din dotarea unităţilor se folosesc numai în scopul pentru care sunt destinate conform
normei de dotare sau tabelei de înzestrare.

Articolul 91

Autovehiculele de rezervă se folosesc cu aprobarea conducătorului unităţii în a cărei tabelă de înzestrare

sunt prevăzute, la propunerea adjunctului pentru logistică (similar), pentru:

a) îndeplinirea misiunilor operative suplimentare, în funcţie de suportul logistic necesar pentru

asigurarea misiunii;

b) înlocuirea autovehiculelor, când acestea sunt imobilizate, pe o perioadă mai îndelungată.

Articolul 92

Autovehiculele "Şcoală" se folosesc pentru instruirea practică în conducerea auto a elevilor şi studenţilor
pe timpul şcolarizării, în cadrul cursurilor organizate de unităţile cu atribuţii în acest sens.

Articolul 93

Autovehiculele de la rezervele proprii de mobilizare constituie parc special şi se întreţin conform

precizărilor prezentului normativ tehnic şi a reglementărilor pe linie de mobilizare, prin grija structurilor
care le au în evidenţă.

Articolul 94

(1) Autovehiculele se folosesc în cadrul zonei de responsabilitate a structurii, conform misiunilor

specifice ce revin unităţii, respectiv a programului de pregătire, după caz, avându-se în vedere utilizarea
corectă a acestora, optimizarea transporturilor prin prevenirea curselor în gol, a rutelor ocolitoare şi
evitarea curselor efectuate în interes personal.
(2) În acest sens, pentru asigurarea utilizării în condiţii strict regulamentare a autovehiculelor din dotare
şi a carburantului aferent, conducătorii structurilor deţinătoare vor stabili măsurile necesare de
responsabilizare a personalului din subordine care are în primire asemenea mijloace, precum şi a şefilor
nemijlociţi ai acestuia.

Articolul 95

(1) Şefii care conduc nemijlocit compartimente care utilizează autovehiculele din dotare, au obligaţia să
cunoască şi să coordoneze deplasările efectuate de către conducătorii auto, în vederea evitării curselor
neregulamentare sau nelegale.

(2) Totodată, conducătorii auto au obligaţia de a informa şefii nemijlociţi asupra deplasărilor pe care le
efectuează cu autovehiculele luate în primire.

Articolul 96

(1) Constatarea următoarelor situaţii, impune analizarea cauzelor în care s-au produs, iar în cazul în care
aceasta conduce la existenţa unui prejudiciu, se propune dispunerea cercetării administrative conform
reglementărilor în vigoare privind răspunderea materială:

a) diferenţe nejustificate dintre rulajul înregistrat la bordul autovehiculului şi cel înscris în foaia de
parcurs;

b) curse neconfirmate prin semnătură din partea beneficiarului;

c) utilizarea bonurilor valorice sau a cardului pentru alimentarea cu carburant a altor autovehicule sau
retragerea carburantului din rezervoarele autovehiculelor din dotare şi folosirea în scop personal.

(2) Stabilirea valorii eventualelor pagube se face, după caz, pe baza:

a) rulajului sau a orelor de funcţionare nejustificate, rezultate în urma cercetării administrative şi a

tarifelor pe kilometru, respectiv pe ora de funcţionare, pentru categoria şi tipul autovehiculului utilizat,
luându-se în considerare, în mod corespunzător, precizările anexate la Raportul de aprobare a acestora,
transmis spre aplicare;

b) cantităţii de carburant folosit în scop personal, pentru alimentarea altor autovehicule.

Articolul 97

Deplasarea în străinătate a autovehiculelor se aprobă de către eşalonul care aprobă efectuarea misiunii
respective, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Articolul 98

Ministrul internelor şi reformei administrative, secretarii şi subsecretarii de stat, prefecţii şi subprefecţii,

secretarul general al ministerului, secretarii general adjuncţi, precum şi alte funcţii din categoria înalţilor
funcţionari publici stabilite în condiţiile legii, pot folosi autoturismele din dotare pentru deplasarea la şi
de la domiciliu sau reşedinţă.

Articolul 99

(1) Consilierii ministrului, consilierii secretarilor de stat, consilierii străini, directorii generali şi directorii
direcţiilor generale şi direcţiilor, inclusiv ale structurilor asimilate la acest nivel, din Aparatul Central al
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi adjuncţii acestora, precum şi conducătorii
instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative,
conform reglementărilor legale în vigoare privind structura organizatorică a Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, pot folosi autoturismul de serviciu din dotarea unităţii şi pentru deplasarea la
şi de la domiciliu sau reşedinţă.

(2) În acest sens, conducătorii structurilor utilizatoare vor stabili, prin dispoziţie/ordin de zi, la începutul
anului sau la nevoie, în funcţie de specificul misiunilor, situaţiile care impun folosirea în acest scop a
autoturismelor de serviciu, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.

(3) Folosirea autoturismelor de serviciu pentru deplasarea la şi de la domiciliu sau reşedinţă, după caz, în
legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, de către personalul încadrat pe anumite funcţii de
conducere, conform statului de organizare propriu sau al structurilor subordonate conducătorilor
structurilor menţionate la alin. (1), se face cu aprobarea secretarului general, respectiv a secretarului de
stat care coordonează activitatea acestora. Raportul aprobat va fi adus la cunoştinţa structurilor
interesate spre însuşire şi aplicare, cu respectarea prevederilor alin. (2).

Articolul 100

Personalului detaşat în afara ministerului, care la data detaşării îndeplinea una din funcţiile prevăzute
sau stabilite conform prevederilor alineatelor anterioare, i se poate asigura de către Baza Centrală
pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor, în limita disponibilului, câte un autoturism de la rezervă, la
cererea forurilor tutelare ale instituţiilor în care îşi desfăşoară activitatea.

Articolul 101

La cererea Consiliului Executiv al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere şi

birourilor executive ale filialelor asociaţiei, precum şi a Biroului Executiv al Asociaţiei Veteranilor de
Război şi comitetelor filialelor asociaţiei, autovehiculele se vor pune la dispoziţia acestora, în limita
posibilităţilor, cu respectarea prevederilor legale.

Articolul 102

Autovehiculele din dotare pot fi folosite pentru transportul gratuit sau contra unui tarif fix pe zi sau pe
kilometru, după caz, de către personalul încadrat în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare privind drepturile de
transport ale personalului Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Articolul 103

Transportul la şi de la locul de muncă, precum şi celelalte transporturi efectuate cu autovehiculele din

dotare, cu încadrarea strictă în situaţiile prevăzute la articolul precedent, în interesul personalului
propriu, se execută pe baza aprobării conducătorului structurii prin dispoziţie zilnică/ordin de zi.
Dispoziţia/ordinul de zi cuprinde, după caz, următoarele: datele de identificare ale autovehiculelor
utilizate, numele conducătorilor auto, traseul (itinerarul de deplasare) şi perioada de desfăşurare a
activităţii. În cazul transportului la şi de la locul de muncă al personalului propriu, se vor respecta şi
prevederile anexei nr. 14.

Articolul 104

Tariful zilnic pentru transportul personalului la şi de la locul de muncă este cel practicat de regia
autonomă specializată pentru transportul în comun în municipiul Bucureşti şi se aplică după aprobarea
de către directorul general al Direcţiei Generale Management Logistic şi Administrativ, cu viza pentru
control financiar preventiv propriu a directorului general al Direcţiei Generale Financiare.

Articolul 105

(1) Tariful pe kilometru şi ora de funcţionare se calculează pentru mijloacele de transport auto-moto din
dotarea structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, luându-se în considerare
normele de consum şi costurile tuturor elementelor componente ale acestuia, cum sunt: carburanţi,
lubrifianţi, piese de schimb, revizii tehnice, manoperă, asigurări obligatorii RCA şi altele asemenea.

(2) Tariful pe kilometru, ora de funcţionare şi ora de staţionare se aprobă de către directorul general al
Direcţiei Generale Management Logistic şi Administrativ şi se vizează pentru control financiar preventiv
propriu de către directorul general al Direcţiei Generale Financiare.

Articolul 106

(1) Autovehiculele din dotare pot fi utilizate şi pentru efectuarea unor activităţi ce reprezintă prestări de
serviciu, conform legii. Aceste activităţi se efectuează contracost, pe baza tarifelor în vigoare pe
kilometru şi/sau ora de funcţionare, precum şi ora de staţionare, după caz.

(2) Efectuarea de activităţi de transport care reprezintă prestări de serviciu se realizează în conformitate
cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative de a angaja şi presta servicii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 196/2002, ale
Regulamentului privind organizarea şi realizarea de servicii de către unităţile Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 733/2002, precum şi ale actelor
normative specifice sau aplicabile numai anumitor structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative.

(3) În cazul efectuării curselor ce fac obiectul prezentului articol se eliberează foaie de parcurs care se
utilizează numai pentru acest scop.
(4) Folosirea autovehiculelor pentru aceste activităţi de transport se aprobă prin dispoziţia/ordinul de zi,
precizându-se felul şi numărul documentului prin care se solicită transportul, beneficiarul, scopul şi
perioada deplasării, itinerarul pe care se execută transportul şi numele conducătorului auto.

Articolul 107

Transporturile care se execută în baza art. 106 din prezentul normativ, se efectuează în limita
posibilităţilor, fără a afecta desfăşurarea în condiţii normale a activităţilor ce revin unităţii.

Articolul 108

Conducătorii unităţilor răspund de legalitatea executării transporturilor şi folosirea numai a

autovehiculelor cu starea tehnică corespunzătoare şi adecvate numărului persoanelor sau bunurilor
transportate pentru asigurarea optimizării transporturilor.

Articolul 109

În cazul transportului contracost efectuat cu autovehicule din dotare, stabilirea sumelor de încasat şi
facturarea se fac de către compartimentul auto, luându-se în considerare, în mod corespunzător,
precizările anexate Raportului de aprobare a tarifelor transmise spre aplicare, iar documentele se
predau compartimentului financiar-contabil pentru acordarea vizei pentru control financiar preventiv
propriu şi promovarea spre aprobare ordonatorului de credite în vederea transmiterii către beneficiar.

D. Organizarea, planificarea şi efectuarea întreţinerilor tehnice

Articolul 110

Pentru asigurarea exploatării în condiţii tehnice corespunzătoare, autovehiculelor, cu excepţia celor

aprobate pentru scoatere din funcţiune, li se vor efectua următoarele lucrări de inspecţie şi întreţinere
tehnică:

a) inspecţia tehnică periodică (ITP);

b) întreţinerea tehnică zilnică (ITZ);

c) revizia tehnică (RT).

Articolul 111

Inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor se efectuează în conformitate cu reglementările în vigoare.

Evidenţierea ITP se menţionează în certificatul de înregistrare de către staţia ITP şi în carnetul de bord.
Şeful Biroului Tehnic al unităţii (similar) răspunde de executarea la timp a acestei operaţiuni.

Articolul 112
(1) Întreţinerea tehnică zilnică se execută de conducătorul auto şi constă în verificarea tehnică înaintea
plecării în cursă şi pe parcurs a autovehiculului şi întreţinerea tehnică a acestuia la terminarea
programului de lucru, respectiv prin efectuarea operaţiunilor prevăzute la anexa nr. 15, după caz.

(2) Verificarea înaintea plecării în cursă constă în controlul stării tehnice, de întreţinere şi de completare
a autovehiculului, cu toate materialele, sculele, piesele şi accesoriile, prevăzute în inventarul
completului.

(3) Verificarea tehnică pe parcurs se execută de regulă, după fiecare 200-300 km sau 2-3 ore de
conducere şi constă în verificarea stării anvelopelor, scurgerilor de carburanţi-lubrifianţi şi lichide
speciale, temperaturii tamburilor şi discurilor de frânare, stării dispozitivelor de remorcare şi a prelatei,
încărcăturii transportate, în scopul de a preîntâmpina producerea unor evenimente tehnice sau
accidente de circulaţie şi luarea măsurilor necesare pentru remedierea defecţiunilor constatate.

(4) Întreţinerea tehnică a autovehiculelor la terminarea programului de lucru constă în executarea

operaţiunilor prevăzute la verificarea tehnică pe parcurs şi dacă este cazul, curăţarea, spălarea şi
dezinfectarea autovehiculului.

(5) Curăţarea, spălarea şi dezinfectarea autovehiculelor, constau în lucrări care au drept scop
îndepărtarea depunerilor de noroi şi de praf de pe autovehicul şi asigurarea condiţiilor de igienă pentru
pasageri sau în scopul preîntâmpinării pericolului contaminării sau deprecierii produselor ce urmează a fi
transportate, după ce mijlocul de transport respectiv a fost utilizat la transportul animalelor, produselor
de origine animală sau a substanţelor chimice.

(6) Curăţarea, spălarea şi dezinfectarea se execută mecanizat sau manual de către spălătorii auto, dacă
sunt prevăzuţi în statul de organizare, sau de către conducătorii auto. În lipsa unor condiţii minime de
spălare, autovehiculele pot fi spălate şi/sau dezinfectate la operatorii economici specializaţi, cu
aprobarea conducătorului unităţii şi respectarea prevederilor legale.

(7) În cazul în care conducătorul auto constată defecţiuni tehnice, va raporta şefului de garaj/similar.

(8) La terminarea programului de lucru, persoanele stabilite vor consemna în foaia de parcurs
completată la zi de către conducătorul auto, confirmarea parcării autovehiculului în condiţii de
siguranţă.

Articolul 113

Revizia tehnică constă în executarea lucrărilor de verificare a sistemelor şi instalaţiilor principale a

autovehiculelor, reglarea şi ungerea agregatelor şi mecanismelor, precum şi înlocuirea obligatorie şi la
termenul prevăzut, a pieselor şi materialelor consumabile prevăzute de producător în carnetul service
sau manualul de utilizare, în scopul menţinerii autovehiculelor într-o stare tehnică şi de întreţinere bună
şi a prevenirii defecţiunilor tehnice în cursul exploatării.

Articolul 114
Reviziile tehnice se execută, în limita posibilităţilor, în atelierele auto proprii de către personalul
specializat sau în unităţile de profil ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Articolul 115

În situaţia în care structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative nu au condiţii privind

capacitatea tehnică sau personal specializat, reviziile şi inspecţiile tehnice periodice pot fi efectuate la
operatorii economici specializaţi, cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice de servicii.

Articolul 116

Revizia tehnică se execută la fiecare 10.000 ± 1.000 km sau anual, la autovehiculele care nu realizează
acest rulaj în cursul anului respectiv şi la fiecare 5.000 ± 500 km la motociclete, mopede şi cvadricicluri.

Articolul 117

Excepţie de la prevederile art.116 fac autovehiculele pentru care producătorii stabilesc în instrucţiunile
tehnice de exploatare altă periodicitate de executare a lucrărilor de revizie.

Articolul 118

(1) Operaţiunile care se execută la autovehicule cu ocazia reviziilor tehnice efectuate în atelierele
structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, sunt cele prevăzute de producător în
carnetul service al autovehiculelor.

(2) Pentru autovehiculele la care nu se deţine carnetul service, reviziile tehnice se efectuează, după caz,
conform anexei nr. 15, în limita dotării cu aparatura necesară.

(3) Materialele de întreţinere şi lichidele speciale necesare se stabilesc cu aprobarea conducătorului

structurii deţinătoare în funcţie de dimensiunea parcului de autovehicule din dotare şi categoria
acestora.

Articolul 119

Cu ocazia executării întreţinerilor tehnice, se vor lua măsuri pentru remedierea defecţiunilor constatate.
În situaţia în care aceste defecţiuni nu pot fi remediate, se vor lua măsuri de introducere în reparaţie a
autovehiculului respectiv, consemnându-se aceste defecţiuni în comanda de lucru.

Articolul 120

De executarea la timp şi de calitate a lucrărilor de întreţineri tehnice, răspunde şeful Biroului

Tehnic/similari.

Articolul 121
Reviziile tehnice efectuate se evidenţiază în carnetul de bord al autovehiculului la capitolul respectiv,
fiind menţionate operaţiunile efectuate şi materialele înlocuite. Cu această ocazie, se menţionează şi
operaţiunile de protecţie anticorozivă sau vopsire a caroseriei, după caz.

Articolul 122

Vopsirea generală a autovehiculelor se poate executa cel mult o dată la 3 ani, dacă aspectul exterior
impune aceasta.

Articolul 123

Înlocuirea filtrelor de aer şi ulei motor, filtrelor de combustibil, a filtrelor de aer din instalaţia de
ventilare a habitaclului, întreţinerea filtrelor de tip centrifugal din instalaţia de ungere a motoarelor,
precum şi schimbarea uleiului din filtrul de aer tip umed se efectuează conform recomandărilor
prevăzute în carnetul service sau de utilizare ale autovehiculelor.

Articolul 124

Lucrările de întreţinere la instalaţiile speciale montate pe autovehicule, se execută conform prevederilor

din cartea tehnică a instalaţiei, de regulă, odată cu efectuarea operaţiunilor de întreţinere la
autovehiculele respective.

Articolul 125

La introducerea autovehiculelor în atelier sau unitatea reparatoare, pentru revizii tehnice sau reparaţii,
precum şi la recepţia finală, se face o constatare tehnică amănunţită, eventual prin probe de parcurs de
până la 10 km, după caz, în vederea stabilirii lucrărilor necesare a se executa sau calităţii lucrărilor
executate, întocmindu-se actul de constatare tehnică, respectiv procesul-verbal de recepţie.

Articolul 126

(1) Termenul de garanţie pentru lucrările de revizii şi reparaţii executate în atelierele auto din cadrul
unităţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative este de 30 de zile calendaristice sau 2.500
km.

(2) Termenul de garanţie începe de la data preluării autovehiculelor de către unităţile/subunităţile care
le au în dotare.

(3) Unităţile de reparaţii ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative autorizate tehnic de către
Registrul Auto Român, acordă garanţia prevăzută de legislaţia în vigoare pentru piesele de schimb şi
materialele înlocuite.

Articolul 127

Defecţiunile ce apar la motor sau la sistemele de transmisie, direcţie şi frânare, pe parcursul a 2.500 km
sau 30 zile calendaristice de la executarea unei revizii tehnice, sunt aduse la cunoştinţa unităţii
reparatoare care va dispune măsurile necesare pentru remedierea acestora.
Articolul 128

La începutul sezonului rece, şeful Biroului Tehnic/similari al unităţii va lua măsuri pentru efectuarea
lucrărilor prevăzute în anexa nr. 16, după caz.

Articolul 129

(1) În perioada de garanţie a autovehiculelor şi agregatelor noi sau reparate capital (general), reviziile
tehnice se vor efectua la termenele şi în atelierele specializate, agreate de fabricant sau de reparator,
contracost sau gratuit, funcţie de prevederile contractuale.

(2) Garanţia pentru piesele de schimb şi materialele auto înlocuite la operatorii economici specializaţi se
acordă conform legislaţiei în vigoare.

E. Conservarea autovehiculelor

Articolul 130

Prin conservarea autovehiculelor se înţelege întreţinerea specială ce se execută la acestea, în scopul de a

se asigura pe timpul păstrării o stare tehnică bună, astfel încât să poată fi puse în stare de operativitate
în cel mai scurt timp.

Articolul 131

Conservarea se execută la autovehiculele de la rezervele proprii de mobilizare.

Articolul 132

Nu se efectuează lucrările de conservare la autovehiculele sau motoarele care au fost aprobate pentru
scoatere din funcţiune.

Articolul 133

Lucrările ce se execută cu ocazia conservării autovehiculelor, sunt prevăzute în anexa nr. 17.

Articolul 134

Lucrările de conservare - deconservare şi întreţinere se vor executa pe locurile special destinate, de

către personalul atelierului de reparaţii.

Articolul 135

Timpul maxim de păstrare în conservare a autovehiculelor de la rezervele proprii de mobilizare nu va

depăşi 2/3 din durata normală de funcţionare stabilită conform reglementărilor în vigoare, pentru
fiecare marcă şi tip, perioadă în care unităţile deţinătoare vor urmări împrospătarea acestora cu
mijloace similare, în funcţie de bugetul alocat sau de distribuţiile efectuate de structurile cu sarcini de
înzestrare, pentru uzul curent.
Articolul 136

La expirarea timpului de păstrare în conservare, autovehiculele de la rezervele proprii de mobilizare vor

fi supuse analizei comisiei constituite la nivelul unităţii deţinătoare şi, în funcţie de starea tehnică, uzura
morală şi posibilităţile de înlocuire, se vor face propuneri privind menţinerea la rezervele proprii sau
trecerea la uzul curent, conform reglementărilor în vigoare.

Articolul 137

Introducerea şi scoaterea autovehiculelor în şi din conservare se va efectua în baza ordinului de zi, în

care se vor menţiona: categoria de destinaţie pentru alocare la drepturi (rezerve proprii de mobilizare),
marca şi tipul, numărul de identificare (VIN) şi de înregistrare al fiecărui autovehicul, copia sau extrasul
acestuia fiind transmis şi la compartimentul financiar-contabilitate în vederea aplicării prevederilor
legale privind calculul şi evidenţa amortizării, după caz.

Articolul 138

Conducătorii de unităţi vor dispune măsuri ca autovehiculele conservate să fie parcate separat de cele
aflate în exploatare, în condiţii corespunzătoare şi de siguranţă.

Secţiunea a VII-a Organizarea şi efectuarea reparării autovehiculelor

A. Reguli privind organizarea reparării autovehiculelor

Articolul 139

Procesul de reparare cuprinde totalitatea lucrărilor ce se efectuează pentru restabilirea stării tehnice
normale a autovehiculelor, pieselor de schimb, ansamblurilor şi agregatelor, prin înlocuire sau
recondiţionare.

Articolul 140

(1) În vederea asigurării cu operativitate a restabilirii unei funcţionări normale sau a verificării stării
tehnice a autovehiculelor din dotare, se impune prevederea şi existenţa unui atelier de reparaţii auto în
organigrama principalelor structuri deţinătoare de parc de autovehicule.

(2) Inventarul de complet al atelierului de reparaţii auto cu utilaje, dispozitive, aparate şi scule se
stabileşte de conducătorul structurii la nivelul căreia acesta este organizat, pe baza unui raport
justificativ al şefului Biroului Tehnic (similari), în funcţie de calificarea personalului încadrat şi necesarul
stabilit pe baza categoriilor de autovehicule din dotare.

(3) În cazul atelierelor autorizate tehnic de către Registrul Auto Român, dotarea se face conform clasei
de autorizare şi a reglementărilor în domeniu.

Articolul 141
În funcţie de gradul de uzură şi volumul de lucrări necesare, la autovehicule, remorci, agregate,
ansambluri şi subansambluri se execută reparaţii curente.

Articolul 142

(1) Reparaţia curentă (RC) reprezintă ansamblul operaţiunilor de remediere a defecţiunilor apărute pe
timpul exploatării, prin înlocuirea sau repararea unor agregate sau piese şi efectuarea de reglaje, pentru
restabilirea condiţiilor iniţiale de asamblare şi funcţionare.

(2) Reparaţia curentă are un caracter de necesitate şi se execută ori de câte ori este nevoie.

Articolul 143

(1) Reparaţiile curente se execută în atelierele auto a structurilor Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative, de către personalul acestora sau contracost, cu aprobarea conducătorului unităţii,
conform prevederilor legale, de către operatorii economici specializaţi, atunci când volumul de lucru
depăşeşte posibilităţile proprii sau nu există dotarea corespunzătoare ori personal calificat.

(2) În situaţia în care se solicită efectuarea reparaţiei curente în cadrul structurilor Ministerul Internelor
şi Reformei Administrative, iar la introducerea în atelier se constată depăşirea termenului sau rulajului
pentru efectuarea reviziei tehnice a autovehiculului respectiv, se va efectua revizia şi se vor remedia
toate defecţiunile constatate.

Articolul 144

Reparaţiile se înscriu de către şeful de atelier (similar) în carnetul de bord al autovehiculului la capitolul
corespunzător, menţionându-se operaţiunile executate, de ex: înlocuit set motor, înlocuit arbore
planetar stg., reparat instalaţia electrică, reparat instalaţia de alimentare sau aprindere şi altele
asemenea, seria şi numărul documentului justificativ pentru piesele de schimb înlocuite şi materialele
consumate.

Articolul 145

(1) În cazul defectării autovehiculelor pe timpul îndeplinirii unor misiuni în alte garnizoane, repararea
inclusiv remorcarea până la sediu, dacă este cazul, se asigură, la cererea delegatului care execută
misiunea, de către cea mai apropiată unitate a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative care
dispune de personalul calificat şi dotarea necesară.

(2) În municipiul Bucureşti, aceste obligaţii revin inspectoratelor generale pentru autovehiculele din
unităţile subordonate acestora sau Bazei Centrale pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor, pentru
autovehiculele din celelalte structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Articolul 146
La ajungerea în unitate, delegatul va raporta în scris despre reparaţia executată în timpul misiunii,
menţionând piesele de schimb şi materialele folosite. După avizare, raportul se va introduce în dosarul
tehnic al autovehiculului, făcându-se menţiunea şi în carnetul de bord.

B. Reguli privind efectuarea reparării autovehiculelor

Articolul 147

Predarea autovehiculelor şi agregatelor singulare în reparaţie se execută de către unitatea/subunitatea

deţinătoare la data stabilită de comun acord cu unitatea (atelierul) de reparaţii.

Articolul 148

(1) La introducerea în reparaţie, autovehiculul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă carnetul de bord completat la zi cu toate datele de exploatare şi întreţinere;

b) să fie spălat şi curat la interior şi exterior;

c) să fie complet, fără lipsuri şi în starea în care a funcţionat în exploatare.

(2) Carburantul existent în rezervoarele autovehiculelor care se introduc în reparaţie la Baza Centrală
pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor se poate prelua în gestiunea acesteia, la nevoie, pe durata
efectuării reparaţiilor.

Articolul 149

(1) Pregătirea autovehiculelor pentru introducerea în reparaţie se execută prin grija şefului de garaj,
respectiv a conducătorului auto, după caz.

(2) Este interzisă descompletarea autovehiculelor ce se trimit în reparaţie sau înlocuirea de pe acestea a
unor ansambluri şi piese de schimb bune cu altele defecte.

Articolul 150

(1) Autovehiculele şi agregatele se introduc în atelierele unităţilor Ministerului Internelor şi Reformei

Administrative, pentru efectuarea de revizii tehnice sau reparaţii pe baza comenzii de lucru, conform
modelului prezentat în anexa nr. 18, iar calitatea lucrărilor executate se certifică prin procesul-verbal de
recepţie, conform modelului prezentat în anexa nr. 19.

(2) În cazul reparaţiilor executate la Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor, se întocmeşte
şi procesul-verbal de predare-primire, conform modelului prezentat în anexa nr. 20.

(3) La introducerea în reparaţie a autovehiculelor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative la

operatorii economici specializaţi, se vor întocmi documentele tehnice specifice acestora.

Articolul 151
La introducerea în atelier a autocisternelor de carburanţi, autovidanjelor şi altor autospeciale ale căror
instalaţii sau recipienţi necesită reparaţii, unităţile care le au în dotare vor prezenta, în mod obligatoriu,
adeverinţă eliberată de o unitate specializată, din care să rezulte că s-au efectuat operaţiunile de
degazare, dezactivare sau dezinfecţie, după caz.

Articolul 152

(1) La introducerea în reparaţie a autovehiculelor avariate prin accidente de circulaţie, se va prezenta

autorizaţia de reparaţie eliberată de organele de poliţie, iar piesele, subansamblurile sau agregatele care
lipsesc sau au fost distruse, vor fi menţionate în procesul-verbal de predare-primire ce se încheie la
unitatea reparatoare, în prezenţa delegatului unităţii/subunităţii care are în gestiune autovehiculul,
urmând ca pentru lucrările respective să se întocmească deviz de reparare.

(2) Devizul de reparare, se trimite unităţii/subunităţii deţinătoare pentru finalizarea cercetării

administrative.

Articolul 153

(1) Modificările constructive care schimbă performanţele autovehiculului, forma, aspectul sau
destinaţia, se vor executa numai după obţinerea pe propria răspundere, de către structura deţinătoare,
a acordului prealabil al Registrului Auto Român.

(2) După caz, pentru situaţiile menţionate la alin. (1), şeful Biroului Tehnic/similar al structurii în a căror
gestiune se află mijloacele de transport în cauză, poartă întreaga răspundere privind obţinerea
omologării individuale de către Registrul Auto Român, respectiv de modificare a cărţii de identitate a
vehiculului.

Articolul 154

Reviziile tehnice şi repararea autovehiculelor, agregatelor, ansamblurilor şi a celorlalte repere auto se

execută pe baza documentaţiei tehnice elaborate de constructor sau, în lipsa acestora, a ce]lor
elaborate şi aprobate de unităţile de reparaţii din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative.

Articolul 155

Verificările şi probele la care participă delegatul unităţii/subunităţii la recepţia autovehiculelor din

reparaţie se efectuează în funcţie de solicitările menţionate în comanda de lucru sau a altor defecţiuni
constatate şi remediate cu această ocazie.

Articolul 156

Unitatea reparatoare prezintă autovehiculul pentru recepţie, numai după verificarea amănunţită, în mod
obligatoriu se va verifica funcţionarea înregistrării rulajului la bord şi remedierea tuturor defecţiunilor
constatate la introducerea acestuia în atelier sau pe timpul executării lucrărilor de revizii şi reparaţii.
Articolul 157

(1) Predarea-primirea autovehiculelor şi agregatelor auto în şi din reparaţie la/de la Baza Centrală
pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor se face numai în prezenţa şefului de garaj sau a unei persoane
competente din cadrul unităţii beneficiare.

(2) Constatările făcute la primirea autovehiculelor şi agregatelor auto în reparaţie sau pe timpul
executării lucrărilor de revizii şi reparaţii, privind exploatarea necorespunzătoare a acestora, se
comunică de către Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor imediat unităţii deţinătoare.

Articolul 158

Nu se consideră defecţiuni în termenul de garanţie sau din vina unităţilor reparatoare, defecţiunile
produse ca urmare a nerespectării condiţiilor de utilizare şi întreţinere a autovehiculelor.

Articolul 159

(1) Defecţiunile ce apar în termenul de garanţie ca urmare a folosirii în reparaţie a unor piese cu
incluziuni, pori, fisuri ascunse sau tratamente neuniforme precum şi altele asemănătoare care nu pot fi
identificate în procesul de reparaţii, se consideră ca provenite din viciu ascuns de material sau fabricaţie.

(2) Aceste defecţiuni se remediază de atelierul reparator, urmând a fi consemnate în procesul verbal ce
se încheie cu ocazia constatării defecţiunilor în termen de garanţie conform modelului prezentat în
anexa nr. 21.

Articolul 160

La apariţia unei defecţiuni în termenul de garanţie, se procedează conform prevederilor cuprinse în

anexa nr. 22.

Articolul 161

În funcţie de natura proceselor tehnologice, Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor
elaborează, aprobă şi utilizează norme de consum pentru materialele necesare executării lucrărilor de
revizii tehnice, reparaţii, fabricaţie şi transformări.

Articolul 162

(1) Pentru evidenţa lucrărilor de reparaţii executate în atelierele unităţilor, se foloseşte registrul model
anexa nr. 23.

(2) În cazul atelierelor autorizate tehnic de către Registrul Auto Român, evidenţa lucrărilor de reparaţii
executate se ţine conform reglementărilor naţionale în domeniu.

Articolul 163
Ansamblurile, subansamblurile, piesele de schimb şi alte materiale auto, rezultate din înlocuire în
procesul asigurării mentenanţei, se împart în următoarele categorii:

a) reparabile - care se retrag în depozit în vederea reparării;

b) nereparabile - care se înregistrează ca bunuri uzate (în cazul anvelopelor, bateriilor de acumulatori şi
altor bunuri de natura obiectelor de inventar), respectiv se înregistrează pe categorii de deşeuri (în cazul
pieselor de schimb şi a materialelor consumabile) şi se depozitează în locuri special amenajate, până la
întocmirea documentelor de declasare şi/sau casare, respectiv predarea către operatorii economici
specializaţi, conform prevederilor legale.

Articolul 164

Şeful Biroului Tehnic (similari) stabileşte, la propunerea şefului de atelier, cu ocazia efectuării reparaţiei,
în ce categorie se încadrează ansamblurile, piesele de schimb şi materialele auto înlocuite, luând în
considerare:

a) gradul de uzură/deteriorare a materialelor respective;

b) necesitatea de a repara reperul respectiv în perspectiva utilizării la nivelul unităţii;

c) personalul calificat şi capacitatea tehnică de a repara reperele în cauză în cadrul atelierului propriu;

d) costurile financiare în cazul reparării la operatorii economici autorizaţi, în raport cu reperele identice
noi.

Articolul 165

(1) Ansamblurile, subansamblurile şi piesele de schimb care se retrag în vederea reparării vor fi
depozitate corespunzător, în stare completă.

(2) În cazul bunurilor considerate nereparabile, la retragere se stabilesc cantităţile de bunuri uzate şi
deşeuri rezultate pe categorii de materiale (feroase, neferoase (kg), uleiuri uzate (litri), anvelope uzate
dimensiunea ... (bucăţi), baterii de acumulatori uzaţi ... (bucăţi) etc.) care vor fi predate către operatorii
economici autorizaţi pentru colectarea acestora, conform reglementărilor în vigoare.

Articolul 166

Pentru ansamblurile, subansamblurile şi piesele de schimb uzate, înregistrate în evidenţă în vederea

reparării, pentru care din lipsa unor piese, garnituri, componente electrice etc. se constată ulterior că nu
mai pot fi reparate, se întocmesc documentele de transformare şi înregistrare pe categorii de deşeuri.

Secţiunea a VIII-a Prevenirea evenimentelor tehnice şi a accidentelor de circulaţie

Articolul 167
Evenimentul tehnic reprezintă deteriorarea în urma căreia trebuie să se înlocuiască sau să se repare unul
sau mai multe ansambluri, subansambluri principale, precum şi deteriorarea în urma căreia se impune
reparaţia sau casarea directă a autovehiculelor.

Articolul 168

Evenimentele tehnice se pot datora: exploatării necorespunzătoare, cedării materialului, a tehnologiei

de fabricaţie, a reparaţiilor necorespunzătoare, a intervenţiei în vederea restabilirii ordinii şi liniştii
publice, a altor acţiuni specifice forţelor de ordine publică, a incendiilor, a calamităţilor naturale ori altor
împrejurări neprevăzute şi de neînlăturat sau ca urmare a unor infracţiuni produse de angajaţii
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sau de terţe persoane.

Articolul 169

În vederea prevenirii accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor tehnice, conducătorii de unităţi sunt

obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru întărirea şi menţinerea unei ordini interioare
regulamentare în parcurile auto şi de perfecţionare permanentă a pregătirii de specialitate a
personalului tehnic şi de execuţie care au în primire şi conduc autovehicule din dotarea unităţii.

Articolul 170

În cadrul analizelor periodice, conducătorii de unităţi vor include aspecte privind comportarea
conducătorilor auto şi personalului cu drept de a conduce autovehicule din dotare ca participanţi la
traficul rutier şi măsurile întreprinse pentru prevenirea accidentelor de circulaţie.

Secţiunea a IX-a Aprovizionarea materialelor tehnice

Articolul 171

(1) Aprovizionarea cu materiale tehnice, cum sunt: piese de schimb, anvelope, acumulatori, materiale de
întreţinere, carburanţi-lubrifianţi şi altele asemenea, se efectuează în baza programului anual al
achiziţiilor publice, aprobat de ordonatorul de credite, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.

(2) Programele logistice se întocmesc în strictă conformitate cu necesităţile unităţilor pe linia exploatării,
întreţinerii şi reparării autovehiculelor aflate în dotare la uzul curent şi rezervele proprii de mobilizare,
pentru îndeplinirea în mod corespunzător a misiunilor ce le revin.

Articolul 172

(1) La efectuarea aprovizionării se va avea în vedere respectarea strictă a prevederilor legale privind
achiziţiile publice de produse, precum şi a celor de protecţia mediului, după caz.

(2) Aprovizionarea cu materiale tehnice cuprinde următoarele activităţi: întocmirea programelor anuale
de achiziţii, supunerea aprobării acestora ordonatorului de credite, solicitarea fondurilor financiare
necesare realizării acestora, reactualizarea programelor de achiziţii în funcţie de prevederile bugetare
aprobate, derularea programelor de achiziţie, contractarea, aprovizionarea, recepţia, depozitarea,
repartiţia şi distribuirea bunurilor materiale.

Capitolul II NORME DE CONSUM MATERIALE TEHNICE

Secţiunea I Consumul normat de carburanţi

Articolul 173

Consumul normat de carburanţi, exprimat în litri, reprezintă cantitatea teoretică ce poate fi consumată
de un autovehicul sau motoagregat pentru parcursul efectuat sau pentru timpul de funcţionare. Această
cantitate se stabileşte pe baza normelor de consum extraurban de carburant, exprimate în litri/100 km,
respectiv litri/oră, prevăzute în anexa nr. 24, respectiv a coeficienţilor de corecţie a acestora Z(i)
prevăzuţi în anexa 25.

Articolul 174

(1) Pentru sezonul de iarnă (perioada 15 noiembrie-15 martie), normele de consum extraurban de
carburant sunt stabilite prin majorarea cu 10% a normelor de vară şi rotunjire la jumătate de litru.

(2) În funcţie de condiţiile climaterice locale, respectiv de existenţa unor temperaturi sub 0°C sau a
zăpezii ori a poleiului, aplicarea normelor de iarnă se poate face şi în afara perioadei de mai sus, prin
dispoziţie/ordin de zi.

Articolul 175

(1) Consumul normat de carburanţi (Cn) aferent rulajelor efectuate, în cazul autovehiculelor, respectiv a
funcţionării motoagregatelor, se calculează astfel:

a) pentru autovehicule (inclusiv tractoare rutiere):

a1) Cn = Nc x ─── x Zi, respectiv a2) Cn = Nc x Tf x Zi, în care:

100

Nc = norma de consum extraurban de carburant, exprimată în litri/100 km (relaţia a1), respectiv în

litri/oră (relaţia a2);

P = parcursul, în km;

Tf = timpul de funcţionare, în ore;

Zi = coeficienţi de corecţie a normelor de consum extraurban.

b) pentru motoagregate:
Cn = Nc x Tf, în care:

Nc = norma de consum carburanţi, în litri/oră;

Tf = timpul de funcţionare, în ore.

(2) La consumul normat de carburanţi stabilit conform prevederilor alin. (1) se adaugă după caz, în
funcţie de timpul de funcţionare menţionat în foaia de parcurs:

a) consumul normat corespunzător funcţionării motorului în gol, respectiv în sarcină, în situaţiile

stabilite de prezentul normativ;

b) consumul normat corespunzător funcţionării instalaţiei de aer condiţionat, a instalaţiei de încălzire a

habitaclului (salonului) sau a altor instalaţii (agregate) pentru care s-a stabilit normă de consum
carburant.

Articolul 176

Consumul normat de carburanţi pentru o oră de funcţionare a motorului în gol este de 1/4 din norma de
consum extraurban la 100 km, pentru tipul de autovehicul respectiv.

Articolul 177

(1) Consumul normat de carburanţi corespunzător unei ore de funcţionare a motorului în gol se acordă,
pentru fiecare autovehicul, în următoarele situaţii:

a) cu ocazia executării inspecţiilor tehnice periodice şi reviziilor tehnice;

b) pentru încărcarea bateriilor de acumulatori, când aparatura sau echipamentele suplimentare montate
pe autovehicule (radiotelefon, echipamente pentru determinarea vitezei, supravegherea traficului,
supravegherea frontierei etc.) sunt folosite cel puţin 2 ore în mod continuu, fără ca autovehiculele să
ruleze;

c) în fiecare zi, în cazul staţionării pe timpul îndeplinirii misiunilor când se impune funcţionarea
motorului pentru folosirea instalaţiei de climatizare (încălzire), acţionată prin funcţionarea acestuia sau
pentru încălzirea personalului când temperatura mediului este sub 5°C.

(2) Când situaţiile prevăzute la lit. b) şi c) sunt cumulate nu se acordă decât o oră de funcţionare a
motorului în gol.

Articolul 178

Consumul normat de carburanţi corespunzător unei jumătăţi de oră de funcţionare a motorului în gol se
acordă pentru fiecare autovehicul în următoarele situaţii:

a) o singură dată la 24 de ore pentru încălzirea motoarelor pe timpul iernii la autovehiculele de la uzul
curent, care sunt parcate în garaje (remize) neîncălzite, sub şoproane sau sub cerul liber; pentru
autovehiculele care sunt prevăzute cu instalaţii de preîncălzire a motorului, nu se mai acordă consumul
de carburanţi aferent pornirii pe timp de iarnă, avându-se în vedere că încălzirea acestora la temperaturi
sub 0°C se realizează în 3-5 minute cu un consum de carburant nesemnificativ;

b) pentru autovehiculele care execută activităţi de supraveghere operativă, când temperatura mediului
este sub 5°C, la fiecare 2 ore de staţionare pe durata misiunii;

c) la autovehiculele aflate în alarmă sau care participă la exerciţii de alarmare a unităţilor, pentru fiecare
exerciţiu;

d) cu ocazia recepţionării şi preluării de la operatorii economici producători sau din reparaţie;

e) pe toată perioada inspecţiilor sau controalelor tematice efectuate de eşaloanele superioare, o singură
dată la autovehiculele verificate;

f) lunar, în scopul verificării stării tehnice, la autovehiculele de la rezervă;

g) pentru crearea presiunii în buteliile de aer la autovehiculele cu sistem de frânare cu acţionare

pneumatică, cu excepţia cazurilor de la lit. a).

Articolul 179

(1) Consumul normat de carburanţi corespunzător funcţionării motorului în gol se aplică şi pentru
situaţiile când autovehiculele execută manevre dese cu deplasări scurte, pentru: exerciţii demonstrative,
defilări, îmbarcări şi debarcări de efective, încărcarea şi descărcarea de materiale, deşeuri şi altele
asemenea.

(2) În astfel de cazuri, consumul normat de carburanţi se calculează în funcţie de timpul de folosire a
autovehiculului înscris în foaia de parcurs şi confirmat de conducătorul structurii care a ordonat sau a
condus acţiunea respectivă luându-se în calcul 30 minute de funcţionare motorului în gol, pentru fiecare
oră de folosire.

Articolul 180

Consumul normat de carburanţi pentru o oră funcţionare motorului în sarcină este 1/2 din norma de
consum extraurban la 100 km, pentru tipul de autovehicul respectiv.

Articolul 181

Consumul normat de carburanţi pentru funcţionarea motorului în sarcină se acordă în următoarele

situaţii:

a) pentru autovehiculele folosite la şcolarizarea auto la probele de îndemânare în poligon, prin aplicarea
consumului normat orar de funcţionare a motorului în sarcină, la numărul de ore de funcţionare, înscrise
în foaia de parcurs;
b) pentru funcţionarea în staţionare a agregatelor şi instalaţiilor acţionate de la motorul autospecialelor
pe care sunt montate (automacarale, autoalimentatoare cu carburanţi, autovidanje etc.), în funcţie de
timpul menţionat în foaia de parcurs.

Articolul 182

Instalaţia de aer condiţionat, respectiv instalaţia suplimentară de încălzire a habitaclului (salonului) după
caz, se pot utiliza dacă temperatura ambiantă o impune. Normele de consum orar de carburant se aplică
la durata folosirii acestor instalaţii, înscrisă în foaia de parcurs.

Articolul 183

Consumul normat de carburanţi pentru rodajul motoarelor pe banc, după reparaţie, se va stabili prin
instrucţiuni tehnice de rodaj elaborate şi aprobate de Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a
Misiunilor.

Articolul 184

În situaţiile în care se utilizează bonuri valorice sau carduri pentru alimentarea cu carburanţi a
autovehiculelor din dotarea unităţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, se procedează
conform precizărilor cuprinse în anexa nr. 26.

Articolul 185

Determinarea normelor de consum extraurban de carburant, a coeficienţilor de corecţie a acesteia şi

verificarea încadrării autovehiculelor în consumul normat de carburanţi se efectuează conform
metodologiei din anexa nr. 27.

Secţiunea a II-a Norma de consum lubrifianţi

Articolul 186

Consumul normat de lubrifianţi, exprimat în litri, reprezintă cantitatea teoretică ce poate fi consumată
de un autovehicul sau agregat pe un anumit parcurs efectuat sau pe o anumită durată de funcţionare,
într-o perioadă de timp, atât pentru completare cât şi pentru înlocuire.

Articolul 187

Normele de consum prin ardere pentru uleiul de motor şi consumul normat de ulei pentru completare în
agregatele de transmisie, direcţie şi alte instalaţii speciale montate la autovehicul sunt prevăzute în
anexa nr. 28.

Articolul 188

Distribuţia uleiului pentru completare se face numai în baza aprobării date pe foaia de parcurs, de şeful
de garaj sau de alt organ tehnic din unitate care a efectuat verificarea practică a nivelului de ulei în
motor.
Articolul 189

Consumul normat de lubrifianţi pentru înlocuire, reprezintă cantitatea necesară umplerii carterelor
motoarelor şi agregatelor, capacităţile fiind cele prevăzute în cărţile tehnice.

Articolul 190

Periodicitatea înlocuirii lubrifianţilor uzaţi şi a filtrelor de ulei la autovehicule se face conform

prevederilor anexei nr. 29.

Articolul 191

Înlocuirea uleiului din carterele motoarelor şi ale celorlalte agregate înainte de realizarea normelor de
parcurs (durată) se poate executa în cazul reparaţiilor capitale executate la acestea, precum şi în cazul
unor defecţiuni tehnice, care au produs alterarea/degradarea uleiului cu alte produse: cum sunt
benzină, motorină, apă, lichid antigel şi altele asemenea, întocmindu-se actul de constatare tehnică.

Articolul 192

Înlocuirea uleiului din filtrele de aer umede se va executa la termenele şi în cantităţile prevăzute în
carnetul service sau de utilizare al fiecărui tip de autovehicul.

Articolul 193

(1) În cazul autovehiculelor la care se constată că depăşirea consumului normat de carburanţi sau ulei
este determinată de funcţionarea necorespunzătoare a motoarelor, şeful Biroului Tehnic (similar) va
dispune măsurile necesare pentru restabilirea parametrilor normali de funcţionare ale acestora.

(2) Este acceptată, prin excepţie, depăşirea consumului normat datorită uzurii motoarelor, în cazul
exploatării autovehiculelor de intervenţie care sunt unicat în cadrul unei unităţi (subunităţi), a căror
utilizare este imperios necesară pentru îndeplinirea misiunilor specifice şi pentru care nu sunt asigurate
posibilităţi de reparare sau înlocuire.

Secţiunea a III-a Norma de exploatare a bateriilor de acumulatori pentru autovehicule

Articolul 194

(1) Norma de exploatare a bateriilor de acumulatori auto folosite pentru funcţionarea autovehiculelor,
motociclurilor sau motoarelor independente cum sunt: bancuri de rodaj, săli tehnice şi altele asemenea
este de 2 ani de la data achiziţionării.

(2) La autospecialele care au montate aparatură pentru determinarea vitezei şi supravegherea traficului
(radar), supravegherea frontierei şi NBC norma se reduce cu 50%, iar la autovehiculele folosite pentru
şcolarizare auto, reducerea este de 20%.

Articolul 195
Norma de exploatare pentru bateriile de acumulatori auto este minimă, înlocuirea acestora înainte de
îndeplinirea normei, datorită unor cauze sau a stării tehnice care nu mai permit utilizarea, făcându-se pe
baza actului de constatare tehnică.

Articolul 196

Bateriile de acumulatori care echipează autovehiculele aflate în depozitare sau la rezervele proprii de
mobilizare vor fi reîncărcate periodic, iar cele înlocuite vor fi folosite, pe cât posibil, în continuare, pe
alte autovehicule din dotare, până la îndeplinirea normei de exploatare.

Articolul 197

Evidenţa distribuirii/retragerii bateriilor de acumulatori pe autovehicule, se ţine în carnetul de bord.

Secţiunea a IV-a Norma de exploatare a anvelopelor

Articolul 198

(1) Norma de exploatare a anvelopelor este minimă şi este stabilită în ani sau kilometri, conform
anexelor nr. 30 şi nr. 31.

(2) Durata în ani se consideră de la data achiziţiei, iar rulajul în kilometri este aferent perioadei în care
autovehiculul este echipat cu anvelopele respective.

(3) Camerele de aer se exploatează fără normă de rulaj.

(4) Anvelopele pot fi utilizate şi după îndeplinirea normei de rulaj, dacă acestea au o stare tehnică ce
permite circulaţia pe drumurile publice în condiţii de siguranţă.

(5) Înlocuirea anvelopelor înainte de îndeplinirea normelor de exploatare se face pe baza actului de
constatare tehnică.

Articolul 199

(1) În situaţia în care se impune, autovehiculele pot fi echipate cu anvelope cu profil de iarnă, acestea
fiind luate în primire de conducătorul auto, ocazie cu care se vor retrage anvelopele înlocuite, aceste
operaţiuni fiind efectuate pe baza documentelor justificative legale.

(2) Ulterior, se va efectua operaţiunea inversă, anvelopele cu profil de iarnă fiind înlocuite şi retrase în
depozit, gestionarul verificând starea tehnică a acestora, fiind totodată redistribuite anvelopele
autovehiculului înscrise în carnetul de bord, cu întocmirea documentelor necesare.

Articolul 200

(1) Evidenţa folosirii anvelopelor, inclusiv a celor cu profil de iarnă, se ţine pe serii individuale, în
carnetele de bord ale autovehiculelor sau remorcilor.
(2) În cazul anvelopelor care nu au serii individuale, în carnetul de bord se menţionează numărul din 3,
respectiv 4 cifre, marcat pe unul din flancurile anvelopei, ce reprezintă data de fabricaţie a lotului din
care acestea fac parte, din care primele 2 cifre reprezintă săptămâna, iar ultima, respectiv ultimele 2
cifre reprezintă anul de fabricaţie.

Secţiunea a V-a Norma de folosire a lichidului antigel

Articolul 201

Lichidul antigel se utilizează la mijloacele de transport care, prin construcţie, au prevăzută instalaţie de
răcire cu lichid.

Articolul 202

(1) Norma de utilizare a lichidului antigel este de 2 ani sau cea prevăzută în cartea tehnică a
autovehiculului.

(2) Pentru protecţia instalaţiei de răcire a autovehiculelor, se va folosi numai tipul de lichid antigel
indicat de producător.

(3) Diluarea lichidului antigel pur (concentrat) se face în proporţie de 1/1, numai cu apă distilată.

Articolul 203

În cazul reparării motorului sau în situaţia când autovehiculul a suferit defecţiuni tehnice neprevăzute,
cum sunt: deteriorarea radiatorului, spargerea blocului motor, ruperea conductelor de legătură şi altele
asemenea, care au condus la pierderea sau contaminarea lichidului, acesta se înlocuieşte sau se
completează, după caz, pe baza actului de constatare tehnică, astfel încât să se păstreze proporţia
menţionată la art. 202.

Articolul 204

Evidenţa înlocuirii lichidului antigel se ţine în carnetul de bord la capitolul corespunzător efectuării
reviziilor tehnice.

Articolul 205

Regulile privind primirea, distribuirea, verificarea, păstrarea şi manipularea lichidului antigel sunt
cuprinse în anexa nr. 32.

Capitolul III DISPOZIŢII FINALE

Articolul 206

Prevederile prezentului normativ se aplică în mod corespunzător şi în cazul asigurării tehnice a

autospecialelor de intervenţii în situaţii de urgenţă, cu particularităţile cuprinse în Normativul tehnic
privind exploatarea, repararea, scoaterea din funcţiune şi casarea mijloacelor tehnice de intervenţie în
situaţii de urgenţă, în vigoare.

Articolul 207

În scopul utilizării legale şi în exercitarea atribuţiunilor de serviciu a resurselor materiale de resort şi a

celor financiare avute la dispoziţie, conducătorii structurilor deţinătoare pot dispune, în mod
suplimentar, măsurile pe care le consideră necesare privind organizarea, derularea şi analiza
problematicii activităţilor privind asigurarea tehnică de autovehicule, în funcţie de specificul activităţilor,
dimensiunea parcului de autovehicule sau alte criterii relevante.

Articolul 208

Pentru mijloacele de transport auto sau motoagregatele care intră ulterior în dotarea structurilor
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, normele de consum sau utilizare se completează, cu
aprobarea directorului general al Direcţiei Generale Management Logistic şi Administrativ.

Articolul 209

În cazuri justificate, determinate de condiţiile tehnice sau de exploatare, normele de consum sau
utilizare şi coeficienţii de corecţie ce fac obiectul prezentului normativ pot fi modificate, cu aprobarea
directorului general al Direcţiei Generale Management Logistic şi Administrativ.

Articolul 210

(1) Formularele tipizate, similare celor prevăzute de prezentul normativ, aprovizionate de structurile de
administraţie publică (ex: foaia de parcurs, cartea tehnică de exploatare - similară carnetului de bord),
vor mai putea fi utilizate 12 luni de la data intrării în vigoare a ordinului pentru aprobarea acestuia.

(2) În această perioadă, structurile în cauză, vor lua măsuri pentru aprovizionarea de la Tipografia
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative a formularelor prevăzute de prezentul normativ.

Articolul 211

Anexele 1- 32 fac parte integrantă din prezentul normativ.

Anexa 1

(model format A5 landscape)

┌─────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────┐

│ MINISTERUL INTERNELOR ŞI │ APROB │ Ex. nr. __ │

│ REFORMEI ADMINISTRATIVE │ DIRECTOR GENERAL ADJUNCT │ │

├─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────┤
│STRUCTURA: Direcţia Generală │Gradul │ │

│Management Logistic şi │ Numele şi prenumele │ │

│Administrativ │ │ │

├─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────┤

│Serviciul: Autovehicule Nave │ │ │

│şi Aeronave │ │ │

├─────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────┤

│ ORDIN DE DISTRIBUŢIE │

├────────────────────────────┬─────────┬───┬───────────────────────────────────┤

│ Nr.│_________│din│zz.ll.aaaa │

├──────────────────┬─────────┴─────────┴───┴───────────────────────────────────┤

│Structura care │ Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor │

│predă: │ │

├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤

│Structura care │ Instituţia Prefectului Judeţul Braşov │

│primeşte: │ │

├──────────────────┼───────────────────────────────┬─────────┬─────────────────┤

│Prin grija: │Delegatul structurii primitoare│Pe baza: │Aviz de însoţire │

├────┬─────────────┴───────────────────────────────┴─┬────┬──┴──────┬──────────┤

│Nr. │ Denumirea bunurilor │U/M │Cantitate│Observaţii│

│crt.│ │ │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────┼──────────┤

│ 1. │Autoturism DACIA Logan 1,4 MPi, număr de │cpl.│ 1 (una) │ │

│ │înregistrare MAI 99999 │ │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────┼──────────┤
│ │--------------- T E R M I N A T ---------------│ │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────┼──────────┤

│ │ │ │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────┼──────────┤

│ │ │ │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────┼──────────┤

│ │ŞEF SERVICIU, │ │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────┼──────────┤

│ │ ÎNTOCMIT,│ │ │ │

└────┴───────────────────────────────────────────────┴────┴─────────┴──────────┘

Notă:

1. Ordinul de distribuţie se întocmeşte în trei exemplare, din care:

a) ex. 1 la structura care predă autovehiculul;

b) ex. 2 la structura care primeşte autovehiculul;

c) ex. 3 la structura emitentă.

Toate cele 3 exemplare se aprobă (semnătura şi ştampila) de directorul general adjunct (similar) care
coordonează activitatea serviciului emitent.

2. În situaţia în care autovehiculul este şi înmatriculat, ordinul de distribuţie va conţine ca notă de subsol
obligativitatea structurii predătoare de a lua măsura radierii după caz, a acestuia de către autoritatea
competentă, în cel mult 30 de zile de la data predării.

Anexa 2

- faţă -

MINISTERUL INTERNELOR ŞI

REFORMEI ADMINISTRATIVE

STRUCTURA ______________

VĂZUT

CONDUCĂTORUL STRUCTURII
 (Compartimentul)

.......................

PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE

Nr. _________ din ____________

În baza dispoziţiei (ordinului de zi) nr. _________ din __.__._______

Noi, _________________________ din partea (structura) ___________________

_____________________________________ şi ______________________________

______________________________________________________ din partea (structura)

_________________________________________ am procedat la predarea - primirea

auto ____________________________ marca şi tipul ____________________________

număr de identificare __________________, număr de înregistrare/înmatriculare

_____________________ certificat de înregistrare/înmatriculare seria ___ nr.

_______ având un rulaj de ___________ km, anul fabricaţiei ________, echipat

cu ____ anvelope, dimensiunea ________________ şi seriile ___________________

_______ ______________________ ______________, ___ baterii de acumulatori tip

_______________, data fabricaţiei ______________; cantitatea de carburant din

rezervor ______ litri; scule şi accesorii conform inventarului de complet nr.

_____________.

Starea tehnică a autovehiculului sau alte observaţii:

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________.

Conducătorul auto a luat la cunoştinţă despre caracteristicile tehnice,

performanţele şi funcţionarea autovehiculului şi a fost instruit cu privire la

respectarea obligaţiilor referitoare la completarea foii de parcurs, utilizarea

legală şi întreţinerea acestuia, prevăzute de Normativul privind asigurarea

tehnică de autovehicule.

Prezentul proces-verbal s-a încheiat în două exemplare din care unul rămâne

la predător şi unul la primitor.

AM PREDAT, AM PRIMIT,

NOTĂ: Atunci când autovehiculul este luat în primire de mai mulţi

conducători auto, procesul-verbal se întocmeşte într-un număr corespunzător de

exemplare, din care 1 (exemplar) rămâne la şeful de garaj.

- verso -

Conducătorul auto va lua în primire autovehiculul, inclusiv accesoriile sau materialele cuprinse în
inventarul de complet, prin semnarea procesului-verbal, după ce i-au fost aduse la cunoştinţă
următoarele obligaţii:

a) să cunoască temeinic, în părţile care îl privesc, şi să aplice în practică prevederile ordinelor,

normativelor şi instrucţiunilor care reglementează activitatea compartimentului auto în cadrul
structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

b) să nu plece în cursă decât după efectuarea întreţinerii tehnice zilnice a autovehiculului pe care-l
conduce şi confirmarea sub semnătură în foaia de parcurs la rubrica destinată acestui scop;

c) să cunoască şi să aplice modul de utilizare şi completare a foii de parcurs, răspunzând pentru

exactitatea şi realitatea datelor înscrise privind funcţionarea autovehiculului;

d) să cunoască caracteristicile tehnice şi particularităţile constructive şi de conducere a tipului de

autovehiculul pe care-l are în primire, urmărind un regim de exploatare corectă a acestuia;

e) să cunoască şi să respecte periodicitatea de efectuare a lucrărilor de întreţinere (revizii tehnice şi

I.T.P.) pentru autovehiculul respectiv;

f) să nu plece în cursă fără a avea asupra sa documentele personale (cartea de identitate, permisul de
conducere şi legitimaţia de serviciu) şi de exploatare ale autovehiculului (certificatul de înregistrare sau
înmatriculare, după caz, foaia de parcurs, copia poliţei de asigurare obligatorie RCA, certificatul de
leasing şi rovinieta pentru drumurile naţionale în cazul autovehiculelor aflate în perioada de leasing);

g) să respecte prevederile legislaţiei în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice;

i) să nu conducă autovehiculul în stare de oboseală accentuată;

j) să nu efectueze curse (transporturi) neregulamentare, oprite de lege sau de alte acte normative;
k) să nu utilizeze bonurile valorice sau cardul pentru alimentarea cu carburant a altor autovehicule, în
scop personal;

l) să nu folosească autovehiculul în scop personal şi să nu se abată de la traseul stabilit;

m) să interzică persoanelor să călătorească în picioare, pe scări sau aşezaţi pe obloane sau deasupra
încărcăturilor ce depăşesc înălţimea acestora;

n) să urmărească indicaţiile aparatelor de bord şi să acţioneze în consecinţă pentru a asigura o

funcţionare normală a autovehiculului;

o) să nu provoace sau să întreţină discuţii cu pasagerii;

p) să cunoască şi să aplice regulile de conducere specifice condiţiilor deosebite de trafic sau stare a
vremii, astfel încât să evite producerea accidentelor de circulaţie sau a evenimentelor tehnice;

q) să cunoască şi să aplice regulile specifice în cazul autovehiculelor care efectuează transport de mărfuri
periculoase;

r) să nu părăsească autovehiculul la opririle efectuate pe traseu, fără a asigura parcarea acestuia într-un
loc adecvat şi blocarea uşilor de acces;

s) să menţioneze în foaia de parcurs datele de identificare ale beneficiarului cursei şi să solicite acestuia
confirmarea cursei prin semnătură;

t) atunci când autovehiculul a suferit defecţiuni tehnice importante pe traseu, care nu mai permit
continuarea deplasării:

t1. să scoată autovehiculul în afara carosabilului sau cât mai aproape de partea dreaptă şi să semnalizeze
în mod corespunzător poziţiei acestuia;

t2. să stabilească, pe cât posibil, cauza defecţiunilor şi să ia măsuri pentru remedierea acestora;

t3. în cazul în care nu poate remedia defecţiunea, să raporteze imediat prin orice mijloc de comunicaţie,
locul unde se găseşte şi să solicite ajutorul tehnic de care are nevoie.

u) la întoarcerea din cursă:

u1. să parcheze autovehiculul în locul destinat şi în condiţii de siguranţă;

u2. să efectueze verificările privind starea tehnică generală a autovehiculului;

u3. să raporteze şefului de birou sau de garaj eventualele defecţiuni constatate cu privire la funcţionarea
autovehiculului, eventual ale celor apărute pe timpul efectuării cursei, pentru a se efectua o verificare
detaliată în vederea remedierii acestora;

u4. să prezinte celor în drept documentele necesare în vederea justificării cheltuielilor efectuate.
Anexa 3

MINISTERUL INTERNELOR ŞI

REFORMEI ADMINISTRATIVE

STRUCTURA ______________

SITUAŢIA

nominală a autovehiculelor pe structuri deţinătoare/utilizatoare,

categorii, mărci şi tipuri, la data de 01.12. ........

Nr. crt. Categoria

autovehiculului Marca Tipul/varianta
autovehiculului Numărul de identificare
Numărul de înregistrare/
înmatriculare Anul fabricaţiei Culoarea
Rulajul, în km, de la începutul
exploatării Rulaj, în km, efectuat în ultimele 12
luni Locul de muncă Obs.

0 1 2 3 4
5 6 7 8 9
10 11

STRUCTURA DEŢINĂTOARE

1 Se înscriu autovehiculele
conform prevederilor tabelei de înzestrare proprii

STRUCTURI UTILIZATOARE

1 Se înscriu autovehiculele care

asigură nevoile de transport ale structurilor utilizatoare, conform tabelelor de înzestrare ale acestora
NOTĂ:

a) în coloanele 1 - 7 se vor înscrie datele din certificatul de înregistrare;

b) în coloana 10 se va menţiona categoria din norma de dotare sau tabela de înzestrare şi

compartimentul (similar) care utilizează autovehiculul (exemplu: autoturism de serviciu - comanda
unităţii, autospecială pentru munca operativă - serviciul judiciar; autospecială transport efective -
serviciul ordine publică etc.);

c) în prezenta situaţie se vor înscrie toate autovehiculele din evidenţă, inclusiv cele retrase în vederea
scoaterii din funcţiune (depozit), precum şi cele în plus faţă de prevederile tabelei de înzestrare,
menţionându-se aceasta în coloana 11;

d) situaţia nominală va cuprinde şi autovehiculele cu care se asigură logistic alte unităţi (structuri
centrale sau structuri teritoriale ale Arhivelor Naţionale, Direcţiei Generală Anticorupţie, Agenţiei
Naţională Antidrog etc.) respectându-se prevederile literei b).

Anexa 4

MINISTERUL INTERNELOR ŞI

REFORMEI ADMINISTRATIVE

STRUCTURA __________________

SITUAŢIA

gradului de înzestrare cu autovehicule la data de 01.12________

Nr. crt. Datele autovehiculelor

Necesar ExistentDeficit Plus
dotare Vechime în exploatare Rulaj
efectuat, în mii km

Categorie Marcă Tip/ Variantă

autovehicul Sub 5 ani 5-10 ani Peste
10 ani Sub 50 50-100 100-250
Peste 250

0 1 2 3 4
5 6 7 8 9
10 11 12 13 14
 (Exemplu de completare a situaţiei)

1. Autoturisme (autospeciale)
pentru muncă operativă (specifică), total 25 22 3 0 10
6 6 6 8 4
4

1 Autoturism Dacia Logan

1,4 MPI - 1 - - -
- 1 - - -
1

2 Autoturism Dacia Logan

1,6 MPI - 6 - - 2
1 3 2 3 -
1

3 Autoturism Nissan Terrano

2,7 TD - 5 - - 2
3 - - - 3
2

4 Autoturism Opel 1,7

CDTI - 7 - - 5
- 2 3 4 -
-

5 Autospecială Volkswagen
Vento 1,8 CL - 2
- - - 2 -
1 - 1 -

6 Autospecială Audi A4
- 1 - - 1
- - - 1 -
-

...............................

...............................

...............................
 2. Autospeciale de patrulare, pază
şi/sau ordine publică, total

a) pentru patrulare

Autoturism Dacia Logan 1.4 MPi

...............................

...............................

...............................

Autospecială Nissan Terrano 2,7 TD

...............................

...............................

...............................

b) pentru pază şi/sau ordine publică

Autospecială Mercedes-Benz
Vito 110 CDI

...............................

...............................

...........................

NOTĂ:

a) Autovehiculele vor fi grupate în ordinea categoriilor prevăzute în norma de dotare, respectiv tabela
de înzestrare şi în funcţie de categorie, marcă, tip/variantă autovehicul.

b) După completarea situaţiei cu autovehiculele din dotarea proprie, vor fi înscrise în continuare, cele cu
care sunt asigurate logistic alte unităţi, separat pe fiecare unitate, pe baza unui extras din tabela de
înzestrare a acestora, respectându-se prevederile pct. "a",.

c) ATENŢIE!!!

Coloana 5 = col. 8 + col. 9 + col. 10

Coloana 5 = col. 11 + col. 12 + col. 13 + col. 14

În cadrul unei categorii, dacă col. 4 (NECESAR) > col. 5 (EXISTENT) se completează şi coloana 6 (DEFICIT),
iar dacă col. 4 (NECESAR) > col. 5 (EXISTENT) se completează şi coloana 7 (PLUS DOTARE).
Anexa 5

MINISTERUL INTERNELOR ŞI

REFORMEI ADMINISTRATIVE

RODAJUL

AUTOVEHICULELOR NOI SAU REPARATE

Rodajul autovehiculelor noi se va executa cu respectarea strictă a regulilor stabilite de constructor prin
cartea tehnică (manual de utilizare, notiţe tehnice etc.) a fiecărui tip sau marcă de autovehicul. Pentru
autovehiculele reparate, rodajul se va efectua pe un parcurs de 1000 km, cu respectarea prescripţiilor
unităţii reparatoare.

Pe timpul efectuării rodajului, conducătorii auto vor respecta şi următoarele condiţii:

a) se va circula numai pe drumuri modernizate, iar pantele acestora să nu depăşească 6% (pe porţiuni
scurte se admit pante până la 10% numai dacă autovehiculele au parcurs cel puţin 1/3 din rulajul
prevăzut pentru rodaj);

b) se va evita funcţionarea în regim de turaţie mare (peste 2/3 din cea maximă) a motorului;

c) nu se permite efectuarea rodajului cu funcţionarea anormală a motorului (detonări, autoaprinderi,

încălziri excesive, zgomote sau bătăi anormale etc.);

d) se va verifica gradul de încălzire a sistemelor şi subansamblelor şi se vor remedia eventualele

defecţiuni;

e) se vor urmări pe timpul deplasării, indicaţiile aparatelor de bord;

f) nu se va folosi autovehiculul la sarcina maximă sau la viteze de deplasare mai mari decât cele
recomandate şi se va evita remorcarea altor autovehicule sau remorci.

Autovehiculelor la ale căror motoare au fost înlocuiţi segmenţii sau setul motor, li se efectuează rodajul
conform indicaţiilor unităţii reparatoare. În lipsa acestora se execută rodajul cu respectarea restricţiilor
de viteză şi sarcină.
ORDIN nr. 485 din 19 mai 2008 (*actualizat*)privind
aprobarea Regulamentului general pentru trageri al Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative

Capitolul I Dispoziţii generale

Articolul 1

(1) Prezentul regulament realizează cadrul general şi stabileşte dispoziţiile comune privind organizarea,
pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor de tragere cu armamentul din dotare şi a celor de aruncare a
grenadelor de mână de război, de exerciţiu şi a altor tipuri de grenade aflate în dotarea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, denumit în continuare MIRA, precum şi normele referitoare la
ordinea în poligon şi măsurile de siguranţă pe timpul executării tragerilor.

(2) Normele din prezentul regulament se aplică personalului MIRA, care are prevăzut în dotare
armament.

Articolul 2

În procesul de formare profesională iniţială şi continuă, instruirea pentru trageri este una dintre
disciplinele de bază, care participă la constituirea, menţinerea şi dezvoltarea deprinderilor personalului
pentru îndeplinirea eficace şi eficientă a misiunilor.

Articolul 3

Scopul instruirii pentru trageri îl reprezintă cunoaşterea de către personalul MIRA a caracteristicilor
tehnico-tactice ale armamentului din dotare, a regulilor de mânuire, siguranţă şi întreţinere, a situaţiilor
legale în care se poate face uz de armă, precum şi a modului de utilizare în serviciu a acestuia.

Articolul 4

(1) Şefii/Comandanţii unităţilor răspund de realizarea condiţiilor organizatorice pentru efectuarea

instruirii pentru trageri a personalului subordonat.

(2) Fiecare poliţist sau cadru militar este obligat să participe la activităţile din cadrul instruirii pentru
trageri.

(3) Şefii/Comandanţii unităţilor asigură instruirea personalului în perioada ce precede executarea

şedinţelor de tragere în poligon.

Articolul 5
Pentru creşterea calităţii activităţilor de instruire, tragerile se execută în condiţii cât mai apropiate de
cele reale în care focul armamentului poate fi utilizat, potrivit particularităţilor misiunilor şi atribuţiilor,
urmărindu-se:

a) identificarea rapidă şi diferenţierea corectă a obiectivelor;

b) antrenarea trăgătorului pentru riposta în timp scurt;

c) executarea precisă a focului;

d) evitarea folosirii accidentale a armamentului şi a incidentelor cauzate de utilizarea nelegală a focului

acestuia.

Articolul 6

(1) Instruirea pentru tragerile cu armamentul din dotare se execută prin:

a) instruire de bază pentru trageri;

b) exerciţii pregătitoare;

c) şedinţe de tragere pregătitoare;

d) şedinţe individuale de tragere curente;

e) şedinţe de tragere specifice;

f) şedinţe de tragere de verificare.

(2) Instruirea de bază pentru trageri se desfăşoară la sală sau în poligoane de antrenament, folosindu-se
dispozitive, instalaţii şi simulatoare, în scopul însuşirii de către personal a:

a) noţiunilor generale de balistică interioară şi exterioară;

b) părţilor componente ale armamentului şi muniţiei din înzestrare, demontării-montării, funcţionării,

modului de remediere a incidentelor de tragere, regulilor de întreţinere;

c) regulilor şi operaţiunilor de tragere cu armamentul şi pentru aruncarea grenadelor de mână;

d) regulilor şi măsurilor de siguranţă pe timpul executării şedinţelor de tragere şi de aruncare a

grenadelor de mână;

e) aspectelor legale privind uzul de armă.

(3) Instruirea de bază are caracter unitar şi se desfăşoară cu elevii/studenţii instituţiilor de învăţământ
ale MIRA, precum şi cu personalul încadrat din sursă externă, pe timpul cursurilor de formare iniţială, pe
baza manualelor comune utilizate în întreaga instituţie.
(4) Exerciţiile pregătitoare au ca scop însuşirea condiţiilor şedinţei de tragere ce urmează a fi executată,
formarea deprinderilor pentru efectuarea corectă a operaţiunilor pentru tragere, de mânuire şi utilizare
legală a armamentului, rezolvarea incidentelor de tragere, precum şi asigurarea cunoaşterii şi respectării
regulilor de siguranţă.

(5) Şedinţele de tragere pregătitoare au ca scop iniţierea şi obişnuirea personalului pentru tragerea cu
muniţie reală, efectuarea corecţiei tragerii şi executarea focului din diferite poziţii de tragere asupra
unor ţinte variate.

(6) Şedinţele individuale de tragere curente au ca scop antrenamentul şi dezvoltarea deprinderilor

personalului pentru utilizarea armamentului din dotare.

(7) Şedinţele de tragere specifice, executate individual sau de către structuri constituite în grupe, echipe
sau alte asemenea formaţii, au ca scop antrenarea personalului pentru utilizarea armamentului în
condiţiile particulare ale misiunilor pe care acesta le îndeplineşte, inclusiv în cadrul acţiunilor
desfăşurate în comun de componentele diferite ale MIRA.

(8) Şedinţele de tragere de verificare au ca scop evaluarea personalului asupra nivelului de instruire la
această disciplină. Verificarea se poate realiza prin executarea şedinţelor individuale de tragere curente
sau a unor şedinţe de tragere prevăzute special în instrucţiunile de tragere.

(9) În cazul aruncării grenadelor de mână se execută acelaşi tip de şedinţe ca şi cel enumerat la alin. (1).

(10) Personalul este admis la şedinţele de tragere prevăzute la alin.(6)-(8), numai dacă a parcurs în
ordine toate etapele de pregătire prevăzute la alin. (2)-(5);

Capitolul II Reguli privind organizarea, pregătirea şi executarea şedinţelor de tragere

Articolul 7

Organizarea executării tragerilor cu armamentul din dotare este atributul şefilor/comandanţilor şi al

personalului destinat pentru desfăşurarea acestor activităţi.

Articolul 8

(1) Înaintea executării şedinţelor de tragere şi pe timpul instruirii de bază şi şedinţelor/exerciţiilor

pregătitoare, personalul se verifică, după caz, de către personalul didactic, instructorii de trageri, ofiţerii
specialişti cu pregătirea din unităţi, şefii nemijlociţi/comandanţii asupra cunoaşterii armamentului şi
muniţiei, a conţinutului, condiţiilor şi modului de executare a şedinţei de tragere şi de remediere a
incidentelor de tragere, precum şi în ceea ce priveşte respectarea regulilor de siguranţă în poligon.

(2) Persoanele care execută verificarea prevăzută la alin. (1) constată dacă personalul este pregătit
pentru a executa şedinţa de tragere cu muniţie reală şi hotărăsc admiterea sau neadmiterea acestuia la
trageri.
(3) Cu personalul neadmis pentru executarea şedinţelor de tragere cu muniţia reală se efectuează
antrenamente suplimentare până la îndeplinirea de către acesta a criteriilor stabilite.

(4) În vederea executării tragerilor, armamentul/muniţia se verifică pentru a corespunde din punct de
vedere tehnic şi funcţional.

(5) Pregătirea armamentului şi aparaturii de ochire pentru trageri se încheie cu controlul şefului
nemijlocit/comandantului/ conducătorului tragerii, în prezenţa celui care le are în primire şi urmează să
le folosească.

(6) Deficienţele constatate cu ocazia verificării se remediază înaintea executării tragerilor, dacă este
posibil, iar dacă nu, armamentul se predă pentru reparaţii potrivit prevederilor legale.

(7) În timpul executării şedinţelor de tragere, la poligon va fi prezentă în mod obligatoriu o ambulanţă,
inclusiv cu personal medical, asigurată de centrul medical teritorial, la solicitarea unităţilor/subunităţilor
organizatoare.

------------

Alin. (7) al art. 8 a fost introdus de art. I din ORDINUL nr. 121 din 23 iunie 2009, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 454 din 1 iulie 2009.

Articolul 9

(1) Pe timpul instruirii de bază, al exerciţiilor şi şedinţelor pregătitoare de tragere şi pentru aruncare a
grenadelor de mână, precum şi la tragerile în poligon, personalul poartă ţinuta, armamentul propriu şi
mijloacele specifice executării serviciului, cu precizarea că la şedinţele de aruncarea a grenadelor de
mână de război personalul va purta şi casca de protecţie.

(2) Pe timpul şedinţelor de instruire pentru trageri se au în vedere următoarele:

a) la începutul şi la sfârşitul şedinţelor, şeful nemijlocit/comandantul de subunitate/ofiţerul specialist cu

pregătirea personalului/instructorul de tragere, după caz, execută controlul armamentului;

b) pentru învăţarea încărcării armamentului se folosesc numai cartuşe de exerciţiu, iar antrenamentul în
vederea aruncării grenadelor de mână se face cu grenade şi focoase de exerciţiu.

(3) Personalul execută, de regulă, tragerile cu armamentul pe care îl are în mod individual în dotare.

(4) Se permite, cu aprobarea prealabilă a şefului/comandantului, executarea tragerilor cu alt armament

decât cel aflat în dotare, atunci când cel individual nu este disponibil din motive obiective sau când
personalul execută antrenamente pentru tragere cu alte categorii de arme decât cele proprii.

Articolul 10
(1) Pregătirea câmpului de ţinte pentru şedinţele de tragere se face în baza dispoziţiei/ordinului
date/dat de şeful/comandantul căruia îi este subordonat poligonul respectiv. Modelul
ordinului/dispoziţiei de tragere este prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Răspunderea pentru pregătirea câmpului de ţinte, potrivit condiţiilor şedinţelor, revine
şefului/comandantului poligonului, respectiv conducătorului tragerii.

Articolul 11

(1) La pregătirea câmpului de ţinte se respectă următoarele reguli generale:

a) caracteristicile ţintelor se stabilesc în funcţie de scopul şedinţelor de tragere, de categoriile de

personal şi de misiunile tipice pe care acesta le îndeplineşte;

b) ţintele fixe sau mişcătoare se instalează astfel ca, de pe aliniamentul şi din poziţiile de tragere,
marginea de jos să fie vizibilă la nivelul terenului; nu este obligatoriu ca suprafaţa ţintelor să fie
perpendiculară pe direcţia de tragere, din locul de unde se va deschide focul;

c) ţintele care apar sau cele mişcătoare trebuie să cadă/să dispară imediat după lovire sau la expirarea
timpului de apariţie; dacă prin condiţiile şedinţei un obiectiv grupat trebuie prezentat de mai multe ori,
atunci la fiecare nouă apariţie trebuie să fie arătate numai ţintele nelovite anterior; modul de
apariţie/mişcare a ţintelor se prevede în programul de rulare a obiectivelor, potrivit condiţiilor şedinţei;

d) obiectivele care se mişcă trebuie să apară odată cu începerea deplasării, să dispară la lovire sau după
parcurgerea distanţei prevăzute în condiţiile şedinţei respective şi să permită tragerea asupra lor în
ambele sensuri ale traseului pe care trebuie să-l urmeze; în situaţia în care nu sunt condiţii de montare a
ţintelor mişcătoare, se pot folosi ţinte instalate la limitele traseului de parcurs - a doua ţintă apare după
expirarea timpului de expunere a primei ţinte şi numai dacă aceasta nu a fost lovită;

e) obiectivele asupra cărora tragerea se execută din mers se instalează în aşa fel încât deschiderea
focului să se poată face atunci când trăgătorul se găseşte la distanţa maximă şi să înceteze când aceasta
ajunge la distanţa minimă prevăzută în condiţiile şedinţei;

f) pentru ţintele care se deplasează, distanţa de tragere se măsoară din locul de apariţie a acestora,
astfel încât să se găsească la depărtarea maximă prevăzută în condiţiile şedinţelor în momentul apariţiei,
iar la terminarea deplasării, către cea minimă;

g) pe terenul din faţa ţintelor nu trebuie să se găsească nisip, pietriş, pământ pietrificat sau alte
materiale şi obiecte care pot produce ricoşeuri, lovi/autosesiza ţintele ori determina accidente.

(2) În cazul organizării câmpului de ţinte pentru efectuarea şedinţelor de tragere în situaţii tactice,
obiectivele se dispun, apar sau dispar, după caz, astfel încât să se îndeplinească scopul de instruire
stabilit.

Articolul 12
(1) Şedinţele de tragere se execută, de regulă, în poligoane autorizate, iar în absenţa acestora, în
poligoane amenajate temporar, sub conducerea cadrului didactic desemnat, instructorului de tragere,
ofiţerului specialist cu pregătirea/şefului nemijlocit al personalului/comandantului, după caz, care la
terminarea activităţii raportează şefului ierarhic/ comandantului de unitate rezultatele obţinute şi modul
de desfăşurare a activităţilor.

(2) Schema organizării câmpului de tragere cu armamentul din dotare este prevăzută în anexa nr. 2.

Articolul 13

(1) Dacă pe timpul executării tragerilor se constată de către comandantul poligonului sau de către
ofiţerii cu atribuţii de control că personalul nu respectă regulile, ordinea şi măsurile de siguranţă, se
dispune/ordonă încetarea activităţilor şi luarea măsurilor de restabilire a disciplinei, consemnând despre
aceasta în registrul poligonului.

(2) Tragerile se reiau numai după încetarea cauzelor care au dus la sistarea acestora.

Articolul 14

(1) Tragerile pe timp de noapte se pot executa:

a) în condiţii de iluminare periodică a obiectivelor;

b) fără iluminare artificială, asupra obiectivelor care se demască prin flacără la gura ţevii şi/sau asupra
unor ţinte care se profilează pe fondul mediului înconjurător;

c) cu întrebuinţarea aparatelor speciale de observare şi ochire pe timp de noapte.

(2) Regimul de iluminare a obiectivelor se stabileşte în funcţie de scopul şedinţelor de tragere.

Articolul 15

(1) Se interzice folosirea surselor de lumină pentru activarea dispozitivelor cu fosfor pe timpul deplasării
trăgătorilor de pe un aliniament pe altul şi al încărcării armamentului.

(2) La tragerea cu armamentul care nu este prevăzut cu aparate de observare şi ochire noaptea, acesta
se poate pregăti pentru tragere din timpul zilei.

Articolul 16

(1) Incidentele de tragere se înlătură de către fiecare trăgător, fără a se aloca timp suplimentar pentru
apariţia obiectivelor.

(2) Dacă pe timpul executării unei şedinţe armamentul se defectează, dar nu din vina trăgătorului, cum
ar fi ruperea percutorului sau a ghearei extractoare, blocarea mecanismelor, rămânerea glonţului pe
ţeavă, ruperea tubului cartuş sau alt defect tehnic al sistemului armă-muniţie, sau dacă se produc
incidente în funcţionarea dispozitivelor la ţinte ca autosesizări, blocarea dispozitivelor etc., şeful
sectorului de tragere dă ordin trăgătorului să asigure, să continue deplasarea cu seria, să se înapoieze pe
aliniamentul de plecare şi să predea cartuşele netrase.

(3) După înlăturarea defecţiunilor de către armurierul de serviciu sau de către personalul poligonului,
trăgătorul reia şedinţa în întregime, indiferent de numărul de obiective lovite anterior şi de consumul de
cartuşe până la producerea defecţiunii, fără ca aceasta a se socoti ca fiind repetarea tragerii.

Capitolul III Reguli şi măsuri de siguranţă privind ordinea în poligon pe timpul executării şedinţelor de
tragere şi de aruncare a grenadelor de mână

Secţiunea 1 Stabilirea, cunoaşterea şi verificarea aplicării regulilor şi măsurilor de siguranţă în poligon

Articolul 17

(1) Prezentul regulament stabileşte regulile şi măsurile de siguranţă generale pentru executarea
şedinţelor de tragere în poligoanele MIRA.

(2) Regulile şi măsurile de siguranţă în poligon reprezintă ansamblul de norme şi activităţi stabilite în
vederea asigurării cadrului organizatoric pentru desfăşurarea în ordine a şedinţelor de tragere, în
condiţii de securitate a trăgătorilor, a personalului de serviciu şi a populaţiei civile, precum şi pentru
prevenirea producerii de victime, pagube, accidente şi evenimente grave.

(3) Prin instituirea de reguli şi măsuri de siguranţă generale pe timpul executării şedinţelor de tragere cu
armamentul din dotare şi a şedinţelor de aruncare a grenadelor de mână se asigură:

a) cunoaşterea şi aplicarea corectă a acestora;

b) organizarea şi conducerea riguroasă a şedinţelor de tragere şi respectarea atribuţiilor de către

personalul de serviciu în poligon;

c) evitarea accidentelor şi a evenimentelor grave;

d) exercitarea unui control eficace din partea şefilor/comandanţilor;

e) realizarea şi menţinerea ordinii pe timpul executării şedinţelor de tragere;

f) respectarea şi aplicarea prevederilor prezentului regulament şi a regulilor de mânuire stabilite pentru

fiecare categorie de armament şi muniţie în instrucţiunile de cunoaştere, întrebuinţare şi întreţinere;

g) asigurarea securităţii armamentului şi muniţiei.

(4) Regulile şi măsurile de siguranţă se respectă de către întregul personal aflat în poligon pe timpul
desfăşurării şedinţelor de tragere cu armamentul din dotare şi a şedinţelor de aruncare a grenadelor de
mână.
(5) Atunci când personalul desfăşoară şedinţe de tragere în poligoane care nu aparţin MIRA, se respectă
regulile şi măsurile de siguranţă stabilite de către structurile proprietare ale locaţiilor respective, iar
pentru aspectele nereglementate, normele din prezentul regulament.

Articolul 18

(1) Pe lângă dispoziţiile generale, inspectoratele generale şi şefii/comandanţii unităţilor MIRA pot stabili
reguli şi măsuri de siguranţă suplimentare, în funcţie de scopul şedinţelor de tragere şi de
particularităţile organizării şi desfăşurării acestora.

(2) Regulile şi măsurile specifice de siguranţă în poligon se prevăd în instrucţiunile proprii ale
inspectoratelor generale, precum şi, dacă este cazul, în fişa cuprinzând măsurile suplimentare de
siguranţă în poligon, care se anexează la ordinul de tragere, prevăzută în anexa nr.1 A, pentru situaţia
stabilirii de norme la nivelul unităţilor.

Articolul 19

(1) Şefii/Comandanţii şi ofiţerii specialişti cu pregătirea personalului care organizează şi conduc tragerile
au obligaţia să asigure cunoaşterea şi respectarea de către personalul subordonat a regulilor şi măsurilor
de siguranţă pe timpul acestora.

(2) Verificarea cunoaşterii regulilor şi măsurilor de siguranţă în poligon se face pe timpul tuturor
activităţilor de instruire pentru trageri. Personalul care nu a fost verificat asupra cunoaşterii regulilor şi
măsurilor de siguranţă în poligon nu se admite la trageri. Evidenţa verificării personalului se ţine la
nivelul unităţii şi al grupelor de pregătire.

Articolul 20

(1) În poligoanele autorizate ale MIRA se întocmeşte şi se afişează în locuri accesibile şi vizibile sinopticul
cu regulile şi măsurile de siguranţă generale şi specifice.

(2) Conducătorul tragerii asigură cunoaşterea, respectarea şi verificarea aplicării regulilor şi măsurilor de
siguranţă în poligon de către personalul participant la şedinţele de tragere pe care le coordonează.

(3) Şefii poligoanelor asigură cunoaşterea, respectarea şi verificarea aplicării de către personalul propriu
a regulilor şi măsurilor de siguranţă.

(4) Personalul care nu cunoaşte sau nu respectă regulile şi măsurile de siguranţă nu se admite la trageri,
la aruncarea grenadelor de mână şi nici la deservirea poligonului.

Secţiunea a 2-a Reguli şi măsuri de siguranţă ce trebuie respectate pe timpul executării şedinţelor de
tragere

Articolul 21

(1) Pentru desfăşurarea în siguranţă a tragerilor în poligon se stabilesc şi se amenajează:

a) puncte de conducere - observare;

b) aliniament de tragere, în faţa punctelor de conducere - observare;

c) aliniamente de plecare, înapoia aliniamentelor de tragere;

d) aliniamente de aşteptare, înapoia aliniamentelor de plecare;

e) aliniamente pentru deschiderea şi încetarea focului pentru fiecare obiectiv şi pentru orientarea
personalului care conduce tragerea, marcate astfel încât să nu îi influenţeze pe trăgători;

f) piste pentru deplasarea autovehiculelor în vederea executării tragerilor de pe acestea, cu loc de

întoarcere la capetele lor;

g) puncte de aprovizionare cu muniţie, lateral, la nivelul aliniamentelor de plecare;

h) puncte pentru întreţinerea armamentului, înapoia punctelor de conducere-observare şi a

aliniamentelor de aşteptare.

(2) Pentru poligoanele reduse şi acoperite/îngropate, aliniamentul de aşteptare şi punctele de

întreţinere a armamentului pot fi instalate în anticamera acestora, acolo unde există, sau în afara lor.
Distanţele dintre aliniamentul de plecare şi cel de tragere, precum şi dintre obiective pot fi reduse până
la limita evitării oricărui pericol.

Articolul 22

Pentru prevenirea pătrunderii oamenilor, animalelor, vehiculelor etc. în teritoriul poligoanelor situate la
suprafaţă, acestea se împrejmuiesc, iar pe căile de acces spre poligon se instalează bariere şi tăbliţe
indicatoare, vizibile, modelul şi dimensiunile acestora fiind precizate în anexa nr.3.

Articolul 23

Şeful poligonului anunţă cu cel puţin 24 de ore înainte, prin intermediul autorităţilor administraţiei
publice locale, populaţia din împrejurimile poligoanelor situate la suprafaţă, privind:

a) zilele şi orele când se execută trageri;

b) semnificaţia tăbliţelor/panourilor indicatoare instalate pe căile de acces spre poligon şi a

balonului/fanionului roşu instalat pe stâlpul din adâncimea poligonului, aşa cum sunt prevăzute în
anexele nr. 2 şi 3;

c) pericolul la care se expun persoanele care intră în poligon pe timpul executării tragerilor, care ating
muniţia sau elemente constitutive ale instalaţiilor automatizate.

Articolul 24
Pe timpul instalării pazei, personalul din serviciul de pază, sub conducerea şefului acestuia, cercetează
teritoriul poligonului, iar în cazul descoperirii de oameni, animale, vehicule etc. acţionează pentru
înştiinţarea şi îndepărtarea acestora în afara limitelor de siguranţă stabilite.

Articolul 25

(1) Înaintea începerii tragerilor, pe stâlpul de la punctul de conducere - observare central, de sector şi pe
cel din adâncimea poligonului se instalează/se ridică fanionul de culoare roşie, care se va menţine pe tot
timpul executării tragerilor.

(2) Pe timp de noapte, în locul fanioanelor se folosesc lumini de culoare roşie.

(3) În cazul executării tragerilor asupra ţintelor aeriene, şeful/comandantul poligonului asigură marcarea
direcţiei de tragere şi a direcţiilor pe care se interzice executarea focului.

Articolul 26

(1) Interdicţiile generale pe timpul cât unităţile/subunităţile/personalul se găsesc/găseşte în poligon sunt

următoarele:

a) distribuirea muniţiei şi încărcarea armamentului cu muniţie fără comandă şi în alte locuri decât cele
stabilite prin prezentul regulament;

b) îndreptarea armei asupra oamenilor, lateral şi spre spatele poligonului, indiferent dacă aceasta este
sau nu încărcată;

c) lăsarea armamentului pe aliniamentul de tragere sau în alte locuri din poligon, fără ordinul şefului
sectorului de tragere;

d) apropierea, fără comandă, de armamentul lăsat pe aliniamentul de tragere;

e) dispunerea muniţiei în alte locuri decât cele stabilite, precum şi lăsarea muniţiei fără pază şi
supraveghere;

f) dezasigurarea armamentului fără comandă sau în alte situaţii decât cele impuse de îndeplinirea
condiţiilor şedinţei de tragere;

g) accesul altor persoane pe aliniamentul de tragere, în apropierea trăgătorilor, pe timpul executării

tragerii.

(2) Pe timpul tragerilor de pe autovehicule, mijloace aeriene şi navale sunt aplicabile, după caz,
interdicţiile prevăzute la alin. (1), precum şi cele specifice deschiderii focului de pe categoriile de tehnică
menţionate, în funcţie de particularităţile poligoanelor, de tipul armamentului şi al muniţiei utilizate, de
felul şi scopul şedinţelor.

(3) Inspectoratele generale stabilesc în instrucţiunile proprii de tragere şi interdicţiile specifice pe care le
consideră necesare.
Articolul 27

(1) Conducătorul tragerii dă aprobarea pentru începerea tragerii prin semnalul/comanda: "Serie
ATENŢIE !" şi apoi "Serie FOC !", după ce sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii generale:

a) personalul de serviciu a fost instalat în locurile stabilite;

b) dispozitivele, instalaţiile şi aparatura prevăzute pentru executarea tragerii funcţionează normal;

c) fanionul roşu/becul cu lumină roşie pe timp de noapte este ridicat/aprins pe stâlpul de la punctele de
conducere-observare central, de sector şi din adâncimea poligonului;

d) ofiţerul de serviciu a raportat că poligonul este liber.

(2) Inspectoratele generale/similare stabilesc, după caz, şi alte condiţii specifice.

Secţiunea a 3-a Reguli şi măsuri de siguranţă ce trebuie respectate pe timpul aruncării grenadelor de
mână

Articolul 28

Pregătirea personalului pentru aruncarea grenadelor de mână se realizează astfel:

a) cu grenade de exerciţiu - în cadrul exerciţiilor/şedinţelor de tragere pregătitoare;

b) cu grenade de război sau cu alt tip de grenade aflate în dotarea MIRA - în cadrul şedinţelor individuale
de tragere curente şi specifice.

Articolul 29

Grenadele de mână de exerciţiu trebuie să corespundă ca greutate, formă, mod constructiv şi amorsare
cu cele de război sau cu celelalte tipuri aflate în dotarea MIRA, să aibă prevăzute focosul de exerciţiu,
inelul de siguranţă şi să fie în stare de funcţionare.

Articolul 30

La executarea şedinţelor de aruncare a grenadelor de mână este admis personalul care cunoaşte regulile
de mânuire şi a executat exerciţiile/şedinţele pregătitoare.

Articolul 31

(1) Pe timpul şedinţelor de aruncare a grenadelor de mână de război sau a celorlalte tipuri de grenade
aflate în dotarea MIRA sunt interzise:

a) atingerea, ridicarea sau mişcarea grenadelor aruncate şi neexplodate;

b) demontarea şi remedierea defecţiunilor grenadelor şi a focoaselor neexplodate;

c) eliberarea pârghiei de declanşare, după scoaterea şplintului de siguranţă, înainte de aruncare sau
reintroducerea şplintului, dacă acesta a fost extras.

(2) Grenada de mână se pregăteşte pentru funcţionare pe aliniamentul de plecare, sub supravegherea
conducătorului tragerii, interzicându-se lovirea sau asamblarea forţată a componentelor acesteia.

(3) Scoaterea şplintului de siguranţă este permisă numai înainte de aruncarea grenadei de mână, la
comanda "Pregătiţi grenada!".

(4) Orice defecţiune care se constată de către trăgător trebuie raportată imediat conducătorului tragerii.

(5) În cazul în care o grenadă nu explodează, se întrerupe tragerea până la distrugerea acesteia de către
personalul autorizat - pirotehnist, prezent obligatoriu în poligon pe timpul şedinţelor de aruncare a
grenadelor. Se interzice aruncarea grenadelor când în zona obiectivului există apă, noroi, zăpadă sau alte
diverse materiale.

(6) În teren muntos grenadele de mână se aruncă asupra obiectivelor dispuse sub unghiuri de teren mai
mari de +/-15░, urmărindu-se să cadă în şanţ sau în afara acestuia, la 1Ţ2 metri (în faţă, când se aruncă
de sus în jos, şi în spatele şanţului, când se aruncă de jos în sus). Grenadele de mână de război defensive
se aruncă numai de sus în jos.

Articolul 32

(1) Aruncarea grenadelor de mână se execută cu câte o singură persoană, sub directa conducere şi
supraveghere a conducătorului tragerii.

(2) Pentru personalul care a efectuat şi cel care urmează să execute aruncarea grenadelor de mână,
precum şi pentru punctele de pregătire a muniţiei se organizează locuri special amenajate.

Capitolul IV Personalul de serviciu în poligon şi îndatoririle acestuia

Secţiunea 1 Personalul de serviciu în poligon

Articolul 33

(1) Pentru conducerea tragerilor şi asigurarea respectării măsurilor de siguranţă pe timpul executării
acestora, se numeşte prin dispoziţie zilnică/ordin de zi pe unitate următorul personal de serviciu în
poligon:

a) conducătorul tragerii: şeful/comandantul, ofiţerul specialist cu pregătirea personalului sau

instructorul de tragere;

b) ofiţerul de serviciu în poligon;

c) ajutorul ofiţerului de serviciu în poligon, după caz;

d) şeful serviciului de pază, dacă este cazul;

e) personalul pentru pază compus din posturi fixe sau patrule, care se dispun potrivit schemei fiecărui
poligon, aprobate de şeful/comandantul unităţii/garnizoanei;

f) observatori;

g) medic/asistent medical;

h) armurier sau pirotehnist autorizat, în cazul desfăşurării şedinţelor de aruncare a grenadelor de

mână/alt tip de grenade sau de tragere cu muniţie explozivă, cumulativă etc.;

i) şeful punctului de aprovizionare cu muniţie şi 1-2 distribuitori de muniţie;

j) şeful echipei de asanare a poligonului.

(2) Dacă tragerile se organizează în poligoane care nu aparţin MIRA, personalul de serviciu se constituie
potrivit regulilor stabilite de instituţia care administrează poligonul.

(3) În situaţia în care şedinţele se execută în poligoane în care serviciile au fost deja instalate de altă
unitate, se asigură, la minim, personalul prevăzut la alin. (1) lit. a) şi i).

Articolul 34

Dacă după începerea tragerilor una dintre persoanele prevăzute la art. 33 devine inaptă pentru
îndeplinirea atribuţiilor, tragerea se întrerupe până la înlocuirea acesteia sau, după caz, încetează.

Articolul 35

(1) Pe timpul executării şedinţelor individuale, conducătorul tragerii se poziţionează înapoia

seriei/trăgătorului şi intervine numai în cazul în care nu se respectă modul de desfăşurare a şedinţei sau
se încalcă regulile/măsurile de siguranţă.

(2) Locul personalului de serviciu se precizează de către conducătorul tragerii, în funcţie de regulile
stabilite de conducerea poligonului şi de necesităţile organizării şi desfăşurării activităţilor.

Secţiunea a 2-a Îndatoririle personalului numit pentru organizarea şi conducerea tragerilor în poligon

Articolul 36

(1) Conducătorul tragerii răspunde de organizarea şi desfăşurarea tragerilor în poligon. Pe timpul

activităţii, conducătorului tragerii i se subordonează personalul de serviciu şi trăgătorii.

(2) Conducătorul tragerii colaborează nemijlocit cu şeful/comandantul poligonului pentru

organizarea/desfăşurarea activităţii şi asigurarea respectării măsurilor privind ordinea în poligon pe
timpul executării tragerilor.

(3) Conducătorul tragerii are următoarele obligaţii:

a) prezintă ordinul de tragere şefului/comandantului poligonului sau persoanei desemnate de acesta
pentru organizarea activităţii în poligon;

b) verifică dacă organizarea câmpului de tragere s-a realizat potrivit condiţiilor şedinţei de tragere;

c) verifică, după caz, prezenţa personalului de serviciu în poligon, modul cum îşi cunoaşte îndatoririle,
instalarea acestuia în dispozitiv, existenţa şi funcţionarea mijloacelor de legătură prevăzute pentru
organizarea şi desfăşurarea tragerii;

d) precizează modul de organizare şi desfăşurare a tragerilor, precum şi măsurile de siguranţă ce trebuie

luate înainte, pe timpul executării şi după încetarea acestora;

e) verifică, înainte de începerea tragerilor, dacă programul de acţionare a ţintelor, modul de instalare a
obiectivelor şi distanţa până la acestea corespund cu prevederile regulamentului/instrucţiunilor de
tragere şi precizează aliniamentele de deschidere şi încetare a focului pentru fiecare obiectiv;

f) stabileşte, împreună cu operatorul de la dispozitivul de comandă pentru acţionarea ţintelor, codul de

semnale;

g) verifică trăgătorii în ceea ce priveşte cunoaşterea condiţiilor şedinţei de tragere şi a măsurilor de

siguranţă şi precizează regulile de desfăşurare, în ordine, a activităţilor în poligon;

h) comandă activităţile pentru executarea tragerii;

i) urmăreşte respectarea măsurilor de siguranţă şi ordonă încetarea tragerii, ori de câte ori situaţia o
impune;

j) verifică, la începutul şi după finalizarea tragerilor, prezenţa efectivelor, armamentul, încărcătoarele,

cartuşierele, benzile, muniţia neconsumată şi tuburile-cartuş recuperate;

k) ordonă ofiţerului de serviciu în poligon retragerea personalului din posturile de pază.

Articolul 37

(1) Ofiţerul de serviciu în poligon se subordonează conducătorului tragerii şi poartă răspunderea pentru
respectarea ordinii şi siguranţei în poligon. Lui i se subordonează ajutorul ofiţerului de serviciu,
personalul din posturile de pază şi observatorii.

(2) Ofiţerul de serviciu are următoarele obligaţii:

a) asigură ridicarea fanionului roşu (aprinderea becului roşu) în timpul executării tragerilor pe timp de zi
sau de noapte;

b) ordonă şefului serviciului de pază să execute cercetarea poligonului şi instalarea personalului în

posturile de pază;

c) verifică instalarea şi funcţionarea punctelor de aprovizionare cu muniţie;

d) dă misiunea observatorului, verifică şi dispune instalarea în locurile stabilite a medicului şi a
armurierului;

e) primeşte raportul de la şeful serviciului de pază despre instalarea personalului în posturile de pază şi
despre rezultatele cercetării poligonului, după care raportează conducătorului tragerii că paza a fost
instalată, poligonul este liber şi se poate începe tragerea, folosind formularea "Domnule...... paza
poligonului este instalată, poligonul este liber - se poate trage";

f) organizează asanarea poligonului, strângerea tuburilor-cartuş şi centralizează datele privind muniţia

consumată şi cea rămasă;

g) urmăreşte ca, înaintea plecării din poligon, fiecărui trăgător să îi fie verificate arma şi
încărcătoarele/cartuşierele/benzile;

h) dă ordin pentru coborârea fanionului roşu, adunarea personalului de serviciu şi primeşte de la şeful
serviciului de pază raportul privind îndeplinirea misiunii, despre care raportează conducătorului tragerii;

i) completează rubricile corespunzătoare atribuţiilor sale în registrul cu evidenţa tragerilor executate în

poligon.

Articolul 38

Ajutorul ofiţerului de serviciu în poligon, dacă se numeşte, se subordonează ofiţerului de serviciu în

poligon şi îndeplineşte atribuţiile ce îi sunt stabilite în responsabilitate.

Articolul 39

(1) Şeful serviciului de pază se subordonează ofiţerului de serviciu în poligon. El poartă întreaga
răspundere pentru îndeplinirea corectă a îndatoririlor de către personalul de pază.

(2) Şeful serviciului de pază are următoarele obligaţii:

a) îşi însuşeşte datele din schema posturilor şi modul de dispunere a acestora în teren;

b) instruieşte personalul subordonat asupra modului de îndeplinire a misiunilor ce îi revin şi de folosire a

mijloacelor de comunicaţii şi de semnalizare;

c) verifică ridicarea fanionului roşu /aprinderea becului roşu şi instalarea posturilor de observare;

d) instalează personalul în posturile de pază şi execută cercetarea poligonului, iar dacă descoperă
oameni, animale, vehicule, ia măsuri pentru evacuarea acestora, dincolo de limitele de siguranţă
stabilite;

e) raportează ofiţerului de serviciu despre instalarea personalului în posturile de pază şi rezultatele

cercetării poligonului;

f) menţine legătura cu posturile de pază şi verifică modul de executare a serviciului de către acestea;
g) retrage paza, coboară fanionul roşu/stinge becul roşu şi raportează ofiţerului de serviciu în poligon
situaţiile ivite.

Articolul 40

Personalul din posturile de pază se subordonează şefului serviciului de pază. După instalare, fiecare post
stabileşte legătura cu şeful serviciului de pază, interzice pătrunderea persoanelor, animalelor sau
vehiculelor în spaţiul poligonului şi raportează situaţiile ivite în zona de responsabilitate.

Articolul 41

Observatorii se subordonează ofiţerului de serviciu în poligon şi au misiunea de a-i raporta imediat

acestuia despre:

a) semnalele date de personalul din serviciul de pază;

b) apariţia oamenilor, animalelor, vehiculelor în câmpul de tragere sau în intervalul limitelor de

siguranţă ale poligonului.

Articolul 42

Medicul/asistentul medical se subordonează conducătorului tragerii şi este obligat ca pe timpul

tragerilor să se afle în poligon şi să intervină atunci când situaţia o impune.

Articolul 43

(1) Armurierul se subordonează conducătorului tragerii şi rezolvă incidentele ivite la armament, numai
dacă acestea nu pot fi înlăturate de trăgători.

(2) Pirotehnistul autorizat, care este şi şeful echipei de asanare a poligonului, se subordonează
conducătorului tragerii şi îşi desfăşoară activitatea conform precizărilor privind asanarea poligoanelor de
tragere, cuprinse în anexa nr. 4.

Articolul 44

Şeful punctului de aprovizionare cu muniţie şi distribuitorul/distribuitorii de muniţie se subordonează

conducătorului tragerii şi se numesc, de regulă, din rândul subofiţerilor/agenţilor, cu excepţia celor care
gestionează muniţia şi a armurierilor unităţii, şi au următoarele obligaţii:

a) îşi însuşesc regulile de siguranţă pe timpul manipulării muniţiei;

b) primesc din unitate/depozit muniţia necesară executării tragerilor şi o transportă în siguranţă în

poligon şi înapoi, după încetarea activităţii;

c) distribuie trăgătorilor muniţia stabilită în condiţiile şedinţelor de tragere şi primesc de la aceştia, prin
numărare, muniţia neconsumată;

d) ţin evidenţa muniţiei distribuite şi a tuburilor-cartuş recuperate.

Capitolul V Succesiunea activităţilor în poligon pentru executarea tragerii şi controlul armamentului

Articolul 45

(1) Succesiunea de principiu a activităţilor desfăşurate pentru executarea tragerilor în poligon este
următoarea:

a) organizarea personalului de serviciu în poligon şi verificarea acestuia în ceea ce priveşte cunoaşterea

atribuţiilor;

b) prezentarea personalului/trăgătorilor în poligon;

c) verificarea cunoaşterii de către trăgători a condiţiilor şi a regulilor de siguranţă în poligon;

d)constituirea seriilor;

e) distribuirea muniţiei/grenadelor;

f) introducerea muniţiei în încărcătoare;

g) deplasarea pe aliniamentul de tragere;

h) încărcarea armamentului;

i) executarea tragerii/aruncarea grenadelor;

j) încetarea temporară/definitivă a tragerii;

k) descărcarea armamentului;

l) verificarea/controlul armamentului;

m) predarea muniţiei netrase şi recuperarea tuburilor-cartuş;

n) încetarea activităţii personalului de serviciu în poligon şi deplasarea la unitate;

o) verificarea şi asanarea poligonului de grenadele şi muniţia neexplodate, de către o echipă specializată,

numită prin ordin de zi/dispoziţie zilnică, în conformitate cu precizările prevăzute în anexa nr. 4.

(2) În funcţie de situaţie, succesiunea activităţilor se poate modifica numai în măsura în care nu este
afectată desfăşurarea normală a activităţii şi siguranţa în poligon.

Articolul 46

Încetarea tragerii se execută imediat, la comanda conducătorului tragerii sau din iniţiativa trăgătorului,
în următoarele cazuri:

a) apariţia oamenilor, autovehiculelor şi a animalelor în câmpul de ţinte, a avioanelor şi elicopterelor

care zboară la mică înălţime pe deasupra poligonului;
b) căderea gloanţelor peste limita zonei de siguranţă;

c) pierderea legăturii cu personalul din paza poligonului sau căderea loviturilor în apropierea acestora;

d) raportarea/transmiterea de la/la posturile de pază a semnalului stabilit cu privire la situaţii care

impun încetarea tragerilor;

e) izbucnirea focului în urma executării tragerii cu muniţie trasoare sau incendiară;

f) dezorientarea trăgătorilor, mai ales pe timp de noapte;

g) darea semnalului acustic/optic/telefonic "încetarea parţială a tragerilor", care trebuie să fie distinct
faţă de semnalul "încetarea totală a tragerilor";

h) ridicarea fanionului alb, iar noaptea aprinderea becului alb la punctul de conducere - observare şi pe
stâlpul din centrul poligonului.

Articolul 47

Verificarea/controlul armamentului, încărcătoarelor şi muniţiei de orice fel se execută obligatoriu la

toate şedinţele de tragere/pregătire, înaintea plecării din unitate, precum şi la încheierea
tragerilor/activităţilor de pregătire.

Articolul 48

Controlul armamentului se face, în mod obligatoriu, pe aliniamentul de încetare a focului.

Articolul 49

(1) Pe timpul şedinţelor de tragere, conducerea activităţilor se asigură prin utilizarea comenzilor
prevăzute în anexa nr. 5.

(2) Pe lângă comenzile generale prevăzute în anexa nr. 5, inspectoratele generale pot introduce
suplimentar în instrucţiunile proprii şi altele, în funcţie de modul de desfăşurare a tragerilor şi de
necesităţile de aplicare a regulilor de siguranţă în poligon pe care le-au instituit.

Articolul 50

După încheierea şedinţelor de tragere se întocmeşte un proces-verbal pentru justificarea muniţiei, al

cărui model este prevăzut în anexa nr. 6.

Capitolul VI Aprecierea tragerilor şi evidenţa rezultatelor obţinute

Secţiunea 1 Aprecierea tragerilor

Articolul 51
(1) Numărul, frecvenţa, tipul tragerilor şi personalul care le execută se reglementează în manualele
pentru instruirea de bază, în prezentul regulament pentru structurile cărora li se aplică actul normativ şi
în instrucţiunile inspectoratelor generale pentru efectivele acestora.

(2) În cursul unui an de pregătire personalul care va executa trageri potrivit acestui regulament
efectuează cel puţin câte o tragere trimestrial, din care a 4-a este de verificare.

(3) Personalul care, din diferite motive, nu poate participa la tragerile/verificările planificate le execută la
alte date, astfel încât să parcurgă, în mod obligatoriu, întregul program de pregătire în domeniu.

Articolul 52

(1) Personalul din unităţi se apreciază la şedinţele de tragere cu unul dintre următoarele calificative:

a) "corespunzător";

b) "necorespunzător".

(2) Personalului care la încheierea anului de pregătire a obţinut calificativul "corespunzător" i se va

înscrie în aprecierea/evaluarea anuală de serviciu punctajul pentru "foarte bine", iar celuilalt, pentru
"necorespunzător".

(3) Pentru evaluarea la instruirea pentru trageri a personalului aflat la formare iniţială, a celui care
frecventează diferite tipuri de formare continuă, precum şi în situaţia unor concursuri sau examene,
unităţile organizatoare ale activităţilor vor realiza grile care să permită acordarea de note.

(4) Se interzice repetarea unei şedinţe de tragere în scopul măririi calificativelor iniţiale.

(5) Şefii de unităţi stabilesc, în limita cantităţii de muniţie la dispoziţie, repetarea şedinţelor de tragere
curente de către personalul care obţine constant calificative nesatisfăcătoare, precum şi antrenarea
suplimentară a acestuia, în limita cantităţii de muniţie la dispoziţie şi a normelor de consum aprobate
prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative,

Articolul 53

(1) În afara condiţiilor prevăzute la fiecare şedinţă, trăgătorul se apreciază cu calificativul

"necorespunzător" dacă, înainte sau pe parcursul desfăşurării şedinţei:

a) trage involuntar;

b) trage după semnalul "Încetarea parţială / totală" sau după comanda "Serie încetaţi - asiguraţi/Serie
încetaţi - descărcaţi";

c) trage în ţinte aflate pe direcţia altui trăgător;

d) este găsit cu cartuş pe ţeavă la controlul armamentului;

e) trage nejustificat cu altă armă decât cea pe care o are în primire;

f) îndreaptă arma într-o altă direcţie decât cea de tragere.

(2) În situaţia tragerilor cu grenadele de mână se aplică în mod corespunzător prevederile alin. (1).

Articolul 54

(1) Pentru nevoi de analiză comparativă a rezultatelor pe categorii de personal sau pentru stabilirea
calificativelor generale la nivel de unitate/subunitate se vor însuma, numeric, calificativele individuale şi
se va considera:

a) "foarte bine", dacă 50% dintre cei care au tras au obţinut calificativul "corespunzător" (66% dacă trag
3 persoane);

b) "necorespunzător", dacă nu sunt îndeplinite criteriile pentru calificativul "foarte bine".

(2) În situaţia personalului prevăzut la art. 51 alin. (3), aprecierea se face pe baza mediei notelor
obţinute de către efectivele structurii respective, care se convertesc în calificative, potrivit sistemului
aplicabil în învăţământul MIRA.

Secţiunea a 2-a Evidenţa rezultatelor obţinute la trageri

Articolul 55

(1) Evidenţa rezultatelor se ţine în scopul cunoaşterii nivelului individual de pregătire a personalului şi a
grupelor, echipelor, subunităţilor care acţionează întrunit, a unităţilor în ansamblu, în vederea luării
măsurilor pentru menţinerea şi dezvoltarea deprinderilor privind tragerile.

(2) Evidenţa rezultatelor obţinute la tragere se ţine de către şeful nemijlocit, instructorul de
tragere/ofiţerul specialist cu pregătirea personalului, după caz.

Capitolul VII Şedinţe individuale comune de tragere

Articolul 56

(1) Şedinţele din acest regulament se execută, în mod obligatoriu, pe timpul anului de pregătire, de către
personalul unităţilor aparatului central al ministerului, precum şi de către cel stabilit de inspectoratele
generale /similare din cadrul structurilor subordonate acestora.

(2) Şedinţele individuale comune de tragere sunt prevăzute în anexa nr.7, iar modelele de ţinte specifice
fiecărei şedinţe de tragere sunt prevăzute în anexa nr. 8.

Capitolul VIII Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 57

(1) În vederea îndeplinirii scopurilor specifice de instruire pentru trageri, inspectoratele

generale/similare elaborează, cu respectarea cadrului general realizat prin prezentul regulament,
instrucţiuni proprii, pe care le supun spre avizare Direcţiei generale management resurse umane,
Direcţiei generale management operaţional, Direcţiei generale management logistic şi administrativ.

(2) Instrucţiunile proprii de tragere ale inspectoratelor generale/similare se elaborează şi se testează în

termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Articolul 58

(1) Instrucţia de bază pentru trageri a personalului MIRA se desfăşoară în conformitate cu manualele de
tragere unice elaborate în acest scop.

(2) Manualele de tragere unice se întocmesc, sub coordonarea Direcţiei generale management resurse
umane, de către grupurile de lucru constituite din specialişti ai inspectoratelor generale/similare şi ai
instituţiilor de învăţământ.

Articolul 59

(1) În cadrul instruirii pentru trageri se utilizează şi aparatura de simulare aflată în dotarea unităţilor şi a
instituţiilor de învăţământ.

(2) În procesul de instruire a personalului poate fi utilizat şi armamentul de antrenament cu muniţie cu

vopsea marcatoare.

Articolul 60

Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexa 1

───────

la regulament

─────────────

ORDIN/DISPOZIŢIE DE TRAGERE

(model)

MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE Exemplarul nr.

Unitatea ..............

ORDIN/DISPOZIŢIE DE TRAGERE

Nr. ... din ....

1. În baza planului de formare continuă, în ziua de ......., personalul unităţii va executa în poligonul ..........
trageri ............, astfel:
┌────────────────────┬──────────┬─────────┬─────┬─────┬───────┬───────┬───────┐

│ Denumirea grupei │ Şedinţa │Denumirea│Norma│Efec-│Total │Orele │Obs. │

│subunităţii/unităţii│de tragere│muniţiei │ │tivul│muniţie│între │ │

│ │ │ │ │ │ │care se│ │

│ │ │ │ │ │ │execută│ │

├────────────────────┼──────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼───────┼───────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │

└────────────────────┴──────────┴─────────┴─────┴─────┴───────┴───────┴───────┘

2. Pentru conducerea tragerilor şi asigurarea măsurilor de siguranţă în poligon se numeşte următorul

personal de serviciu:

┌───────────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────────┬────────────┐

│ Funcţia │ Gradul, │Unitatea │ Orele de │ Observaţii │

│ │numele şi │din care │desfăşurare│ │

│ │prenumele │face parte│ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Conducătorul tragerii │ │ │ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Şefii sectoarelor de tragere │ │ │ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Ofiţer de serviciu │ │ │ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Ajutor ofiţer de serviciu │ │ │ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Şeful serviciului de pază │ │ │ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Personalul pentru pază │ │ │ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Şeful echipei de asanare │ │ │ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Observator │ │ │ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Medic (sanitar) │ │ │ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Armurier │ │ │ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Şef punct alimentare cu muniţie│ │ │ │ │

├───────────────────────────────┼──────────┼──────────┤ ├────────────┤

│Distribuitor muniţie │ │ │ │ │

└───────────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────────┴────────────┘

3. Muniţia se va ridica de către .... în ziua de ....

4. Personalul a fost verificat potrivit prevederilor art. din .... de către .... şi se (nu se) admite la tragere ...
(semnătura)

Şeful unităţii,

Anexa 1 A

─────────

la regulament

───────────────

FIŞĂ

cuprinzând măsurile suplimentare de siguranţă în poligonul ...............

(model)

1. ŞEDINŢA DE TRAGERE ..............................

2. DATA ............................................................
3. MĂSURI SUPLIMENTARE DE SIGURANŢĂ

a.

Şeful unităţii, Conducătorul tragerii,

Anexa 2

────────

la regulament

─────────────

SCHEMA

organizării câmpului de tragere cu armamentul din dotare

NOTA(CTCE)

Reprezentarea grafică a schemei de organizare a câmpului de tragere, se găseşte în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 427 din 6 iunie 2008, la pagina 10, a se vedea imaginea asociată.

Anexa 3

────────

la regulament

─────────────

SEMNE DE PREVENIRE

şi indicatoare folosite în poligon

NOTĂ(CTCE)

Reprezentarea grafică a indicatoarelor folosite în poligon, se găseşte în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 427 din 6 iunie 2008, la pagina 11, a se vedea imaginea asociată.

Anexa 4
───────

la regulament

─────────────

PRECIZĂRI

privind asanarea poligoanelor de tragere

1. Folosirea poligoanelor şi desfăşurarea tragerilor în siguranţă sunt condiţionate de executarea asanării

acestora atunci când situaţia impune.

Răspunderea nemijlocită a organizării asanării poligoanelor permanente de către personalul specializat

revine comandanţilor/şefilor acestora. La poligoanele de unitate amenajate temporar, care nu au
prevăzute în statul de organizare funcţii de comandanţi/şefi ai acestora asanarea se organizează de către
comandanţii/şefii unităţilor respective.

În funcţie de tipul poligonului, despre verificarea executării măsurilor de asanare conducătorul tragerii
va raporta fie comandantului/şefului poligonului la poligoanele permanente, fie comandantului/şefului
unităţii la poligoanele amenajate temporar.

2. Asanarea poligoanelor constă în:

a) organizarea şi executarea observării în vederea descoperirii la timp a muniţiilor, elementelor de

muniţii şi materialelor de marcare a focului neexplodate;

b) căutarea, identificarea, marcarea şi apoi distrugerea grenadelor de mână, grenadelor antitanc,

grenadelor de aruncător şi mijloacelor de marcare a focului, neexplodate;

c) strângerea şi predarea deşeurilor metalice rezultate.

Organizarea observării poligonului în scopul descoperirii muniţiilor neexplodate se realizează odată cu

organizarea tragerilor, iar distrugerea acestora, imediat ce au fost semnalate că nu au explodat, în cazul
aruncării grenadelor de mână, sau după terminarea şedinţei, în cazul tragerilor cu aruncătoarele de 40
mm, AG-7 ori cu elemente de marcare a focului.

În situaţia în care distrugerea muniţiilor sau elementelor de muniţii nu poate fi efectuată imediat din
motive de ordin obiectiv (noapte, ceaţă deasă), zona se marchează şi se pune sub pază până când
operaţiunea se execută de către personalul specializat.

3. La sosirea în poligon, conducătorii tragerilor sunt obligaţi să instruiască întregul personal asupra
modului de comportare în cazul găsirii de muniţii sau elemente de muniţii neexplodate.

În cadrul instructajului se precizează interdicţia de a fi atinse sau mişcate din loc elementele de muniţii
neexplodate, obligativitatea de a raporta imediat locul descoperirii acestora, precum şi necesitatea
cunoaşterii semnelor şi marcajelor de interdicţie ce se instalează în poligoane.
4. Observarea nemijlocită a locului de cădere a grenadelor de mână, antitanc şi de aruncător se execută
de către personalul numit prin ordinul/dispoziţia de tragere, precum şi de către celelalte persoane
stabilite a-l ajuta pe conducătorul tragerii.

Aceştia raportează imediat ce constată că impactul grenadelor cu obiectivele sau solul nu este urmat de
zgomotul caracteristic exploziei.

În cadrul poligoanelor permanente, comandantul poligonului stabileşte măsurile de observare a

câmpului de tragere.

5. Căutarea grenadelor de mână şi a materialelor de marcare a focului neexplodate începe imediat ce

trăgătorul/grupul de luptători aflat în câmpul de tragere a terminat executarea şedinţei şi s-a dat
semnalul de încetare temporară a tragerii. Căutarea grenadelor AG-7 (40) începe după executarea
tragerii de către tot personalul planificat.

Căutarea muniţiilor neexplodate se efectuează, sub conducerea şefului sectorului de tragere, de către
personalul desemnat, până la găsirea acestora, urmată de marcarea locului cu steguleţ roşu.

6. Nu se admite reluarea aruncării grenadelor de mână decât după distrugerea celor neexplodate.

7. Distrugerea muniţiilor şi elementelor de muniţii neexplodate se efectuează de către echipa de

distrugeri a poligonului, în cazul poligoanelor permanente, cu personal propriu, sau de către echipa
special constituită şi instruită din cadrul unităţilor care întrebuinţează poligoane amenajate temporar.

Compunerea echipei de distrugeri se face prin ordin/dispoziţie de zi pe unitate, iar pregătirea tehnică a
acesteia, inclusiv în ceea ce priveşte regulile de protecţie a muncii, se realizează sub conducerea şefului
asigurării tehnice cu armament şi muniţii sau a unui specialist în domeniu. Personalul echipei semnează
în fişele/ tabelul privind protecţia muncii.

8. Grenadele de mână de război şi cele ale aruncătoarelor antitanc şi de 40 mm, precum şi elementele
de marcare a focului rămase neexplodate se distrug cu ajutorul încărcăturilor de exploziv aplicate pe
corpul lor, în locul unde au fost găsite, fără a fi mişcate.

9. Cantitatea de exploziv (trotil) necesară pentru distrugerea muniţiilor sau elementelor de muniţii şi
mijloacelor de marcare a focului neexplodate - la prima explozie şi la repetarea acesteia, în cazul în care
prima explozie nu a determinat distrugerea -, precum şi raza maximă a împrăştierii schijelor sunt
prezentate în tabelul de mai jos:

┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────┐

│ Felul muniţiei care │Masa încărcăturii de │ Raza de │

│ se distruge │ trotil │ împrăştiere a │

│ │ - kg - │ schijelor │

│ ├────────┬────────────┼───────────────┤
│ │la prima│la repetarea│ │

│ │explozie│ exploziei │ │

├────────────────────────────────────────┼────────┼────────────┼───────────────┤

│Grenade pentru AG-7 şi grenade de mână │ │ │ │

│antitanc │ 0,2 │ 0,4 │ 500 m │

├────────────────────────────────────────┼────────┼────────────┼───────────────┤

│Grenade de mână ofensive şi defensive │ 0,1 │ 0,2 │ 500 m │

├────────────────────────────────────────┼────────┼────────────┼───────────────┤

│Focoase şi detonatoare │ 0,1 │ 0,2 │ 500 m │

├────────────────────────────────────────┼────────┼────────────┼───────────────┤

│Grenade neletale/Mijloace de marcare a │ │ │ │

│focului │ 0,1 │ 0,2 │ 300 m │

└────────────────────────────────────────┴────────┴────────────┴───────────────┘

În poligoanele prevăzute cu parabaluri, valuri de pământ sau garduri-parapet din beton, raza de
împrăştiere a schijelor se reduce la dimensiunile câmpului de tragere respectiv.

10. Înainte de începerea activităţii de distrugere, şeful sectorului de tragere sau ofiţerul numit să
efectueze asanarea, pentru poligoanele temporare, execută următoarele:

a) ordonă ridicarea fanionului roşu pe stâlpul central al sectorului;

b) menţine paza instalată sau, după caz, instalează paza în raionul unde se efectuează distrugeri;
posturile de pază se dispun, faţă de locul exploziei, la o distanţă egală cu raza maximă de împrăştiere a
schijelor, la care se adaugă încă 200-300 m pentru realizarea unei siguranţe depline;

c) precizează împreună cu şeful echipei de distrugere locurile de dispunere a adăposturilor pentru

personalul ajutător şi pentru cel care aprinde nemijlocit încărcătura, pentru fiecare explozie în parte,
precum şi locul în care se dispune cantitatea de exploziv scoasă în poligon de către echipa de distrugeri;

d) verifică starea adăposturilor şi ia măsuri pentru realizarea de noi adăposturi în cazul în care
dispunerea celor existente nu corespunde condiţiilor de executare a distrugerilor;

e) stabileşte 3 semnale optice şi sonore distincte, cum ar fi clopotul, sirena, cartuşele de semnalizare sau
alte asemenea semnale, pentru prevenirea şi adăpostirea personalului, pentru comanda exploziei şi
pentru ieşirea din adăposturi după explozie.
Prevenirea şi adăpostirea personalului se fac cu 5 minute înainte de comanda exploziei.

Semnalele şi locul de adăpostire în cazul fiecărei explozii vor fi cunoscute de către toţi participanţii la
activitatea de distrugere.

11. Pentru distrugere, încărcătura de exploziv se fixează cu pământ pe corpul muniţiei neexplodate, fără
a o mişca, astfel încât să fie în contact cât mai strâns. Iniţierea exploziei se realizează pirotehnic sau
electric.

Iniţierea pirotehnică presupune realizarea unui dispozitiv de amorsare compus dintr-o capsă pirotehnică
şi fitil ordinar, fixat la capsă prin sertizare. Lungimea fitilului ordinar se calculează în funcţie de viteza de
ardere a acestuia, care este de aproximativ 1 cm/sec, şi timpul necesar operatorului pentru deplasare în
adăpost, la care se adaugă încă 15-20 cm pentru siguranţă. În orice situaţie, lungimea fitilului ordinar nu
va fi mai mică de 50 cm.

Iniţierea electrică constă în folosirea unui explozor sau a unei surse de curent de tip baterie anodică sau
acumulator, o capsă electrică şi un cablu electric pentru transmiterea impulsului.

După confecţionarea amorsei şi introducerea capsei în locaşul din corpul calupului de exploziv, cablul
electric se ancorează cu un ţăruş, pentru a se evita scoaterea capsei pe timpul întinderii cablului. Este
interzisă împănarea capselor, în locaşele lor din calupul de exploziv, cu pene de lemn, hârtie, cuie sau
alte asemenea materiale.

12. Pe timpul pregătirii şi executării distrugerii se au în vedere următoarele reguli de bază:

a) adăposturile pentru operatorii care lucrează nemijlocit la iniţierea încărcăturii se dispun la cel puţin
150 m, în cazul poligoanelor deschise, faţă de locul exploziei, iar pentru restul personalului, la 200-300
m. Pentru explozivii scoşi în poligon se amenajează un adăpost la 150-200 m faţă de locul exploziei şi la
cel puţin 50 m faţă de adăposturile în care se găseşte personalul;

b) la pregătirea amorsei şi montarea ei în calupul de trotil lucrează o singură persoană, aceeaşi care
urmează să iniţieze şi explozia;

c) pe timpul lucrului, personalul, cu excepţia şefului echipei de distrugeri, nu poartă asupra sa chibrituri
sau alte mijloace de aprindere. Cheia de la explozor, în cazul folosirii acestuia, se păstrează şi se
mânuieşte numai de şeful echipei;

d) ieşirea personalului din adăposturi se face numai la semnal. După explozie, şeful sectorului de tragere
sau ofiţerul numit la conducerea activităţii de asanare verifică locul exploziei şi constată dacă muniţia
sau elementele de muniţie au fost distruse sau nu.

13. În situaţia în care explozia nu a avut loc în timpul prevăzut se aşteaptă cel puţin 15 minute, după
care, fără a se da semnalul de ieşire din adăposturi, şeful echipei de distrugere se deplasează pentru a
descoperi şi remedia defecţiunile; celălalt personal rămâne în adăposturi.
În cazul în care muniţia nu a explodat sau nu a fost distrusă se pregăteşte o nouă explozie, folosindu-se
cantitatea de exploziv prevăzută în tabel pentru explozia repetată.

14. Strângerea schijelor mari şi a deşeurilor metalice din poligoanele permanente se realizează de către
personalul acestora, iar în poligoanele temporare, de către unitatea care a folosit poligonul, sub
conducerea şefului echipei de distrugere.

Personalul participant la adunarea deşeurilor se instruieşte referitor la:

a) cunoaşterea indicatoarelor de marcare a locurilor în care se găsesc muniţii sau elemente de muniţii
neexplodate;

b) interdicţia efectuării de săpături în gropile făcute de grenade sau în locurile în care există indicii
privind intrarea acestora în pământ;

c) modul de comportare în situaţiile în care se descoperă grenade, focoase, detonatori sau mijloace de
marcare a focului neexplodate şi nemarcate.

15. Predarea în circuitul economic a schijelor şi deşeurilor metalice rezultate din asanarea poligoanelor
se execută în conformitate cu reglementările în vigoare numai după o verificare suplimentară,
amănunţită, pentru a se preîntâmpina predarea de elemente încărcate cu explozivi.

Anexa 5

───────

la regulament

───────────────

COMENZI

utilizate pentru conducerea activităţilor pe timpul şedinţelor de tragere

┌────┬──────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────┐

│Nr. │ Denumirea activităţii ce se desfăşoară │ Comenzi │

│crt.│ │ │

├────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤

│ 1. │Prevenirea personalului din poligon asupra │Serie, atenţie! │

│ │ începerii tragerilor ├──────────────────────┤

│ │ │Distribuiţi muniţia! │

├────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 2. │Încărcarea armamentului │Serie, pentru tragere │

│ │ │în picioare/culcat/în │

│ │ │genunchi, încărcaţi! │

├────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤

│ 3. │Începerea tragerii │Serie, foc! │

├────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤

│ 4. │regătirea grenadei pentru funcţionare şi aruncare │Pregătiţi grenada! │

├────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤

│ 5. │Aruncarea grenadei │Cu grenada, foc! │

├────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤

│ 6. │Deplasarea seriei de trăgători de pe un aliniament│ │

│ │pe altul │Serie, înainte! │

├────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤

│ 7. │Oprirea seriei │Serie, stai! │

├────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤

│ 8. │Încetarea parţială a tragerii │Serie, încetaţi- │

│ │ │asiguraţi! │

├────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤

│ 9. │Încetarea totală şi descărcarea armamentului │Serie, încetaţi- │

│ │ │descărcaţi! │

├────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤

│10. │Controlul armamentului │Serie, armele la │

│ │ │control! │

│ │ ├──────────────────────┤

│ │ │Pistoalele în toc! │
└────┴──────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────┘

Anexa 6

───────

la regulament

─────────────

MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE

Unitatea .......................................

PROCES - VERBAL

Nr. ....... din .......

- Model -

1. Încheiat astăzi: ...............................

2. În baza Ordinului/Dispoziţiei de tragere nr. ......... din ......... comisia formată din:

a) conducătorul tragerii: ............................................;

b) ofiţerul de serviciu în poligon: ..................................;

c) şeful punctului de aprovizionare cu muniţie: ..................... .

3. S-a executat:

Şedinţa nr. ..........................

4.Consumul de muniţie:

*Font 8*

┌────┬─────────┬────┬───────────┬──────────┬──────┬───────┬─────────┬──────┬─────
──┬────────┬───────────┐

│Nr. │Denumirea│U.M │Cantitatea │Cantitatea│Preţ │Valoare│Tuburi │Preţ │Valoare│Tuburi

│Cantitatea │

│crt.│muniţiei │ │distribuită│consumată │unitar│totală │cartuş │unitar│totală │cartuş

│neconsumată│

│ │ │ │ │ │ │ │rezultate│ │ │pierdute│ │
├────┼─────────┼────┼───────────┼──────────┼──────┼───────┼─────────┼──────┼────
───┼────────┼───────────┤

│0 │ 1 │2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │

└────┴─────────┴────┴───────────┴──────────┴──────┴───────┴─────────┴──────┴─────
──┴────────┴───────────┘

Justificarea tuburilor cartuş pierdute (responsabilităţi): ...............

5. Alte constatări .......................................................

6. Faţă de cele constatate, comisia propune (enumerare exemplificativă):

a) scăderea din evidenţa de unitate a cantităţilor de muniţii consumate, menţionate în coloana nr. 4;

b) înregistrarea în evidenţa de unitate a cantităţilor de elemente de muniţii rezultate în urma executării

tragerii;

c) înregistrarea în evidenţă a ... kg. deşeuri metalice rezultate din dezasamblarea cartuşelor, în valoare
de ... lei;

d) darea la scădere (imputarea în sarcina ...) a sumei de ...lei, reprezentând contravaloarea a ... tuburi
cartuş pierdute.

COMISIA Verificat

Notă

──────────

ADJUNCT PENTRU LOGISTICĂ

Anexa 7

───────

la regulament

─────────────

ŞEDINŢELE

individuale comune de tragere

1. ŞEDINŢA DE TRAGERE NR. 1 - CU PISTOLUL, ZIUA

1.1. Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executarea tragerii pe timp de zi, cu precizie, asupra
obiectivelor fixe.

1.2. Descrierea obiectivelor, distanţele, poziţiile şi timpul pentru tragere:

a) obiectiv - ţinta "Piept cu cercuri" dispusă pe un panou de 0,60 m x 0,75 m;

b) distanţa - 15 m;

c) poziţia pentru tragere - în picioare;

d) timp - 1 minut.

1.3. Cartuşe alocate: 6

1.4. Aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de puncte obţinute, după cum urmează:

┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┐

│ Calificativ │ Numar de puncte │

├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ Corespunzător │ minimum 31 │

└──────────────────────────────┴─────────────────────────────┘

1.5. Modul de executare a şedinţei

a) seria se dispune pe aliniamentul de aşteptare;

b) seria se deplasează pe aliniamentul de plecare unde trăgătorilor li se distribuie câte 6 cartuşe pe care
le introduc în încărcător; încărcătorul se introduce în mânerul pistolului, fără a se băga cartuş pe ţeavă;
pistolul se pune în toc, care va avea capacul deschis;

c) la comanda: "Serie, înainte !", aceasta se deplasează pe aliniamentul de tragere;

d) la comanda: "Serie, în picioare, încărcaţi !", trăgătorii iau poziţia de tragere în picioare, scot pistolul
din toc şi introduc cartuş pe ţeavă;

e) la comanda: "Serie, foc !" se execută tragerea asupra ţintei;

f) la încetarea parţială a tragerii, conducătorul tragerii comandă: "Serie, încetaţi - asiguraţi". Trăgătorii
asigură armamentul şi rămân în poziţia pentru tragere;
g) la încetarea totală a tragerii, conducătorul tragerii comandă: "Serie, încetaţi - descărcaţi !". Trăgătorii
scot încărcătorul din armă, apoi cartuşul din camera cartuşului, dacă a mai rămas, şi îl introduc în
încărcător;

h) la comanda: "Serie, armele la control !", trăgătorii rămân în poziţia pentru tragere, dezasigură pistolul,
pun cocoşul în poziţia armat, iar încărcătorul în mâna dreaptă, între degetul mare şi mânerul pistolului,
cu alimentatorul în sus;

i) la apropierea conducătorului tragerii prin înapoia trăgătorilor, aceştia trag manşonul închizător înapoi
cu degetul mare şi arătătorul mâinii stângi, după care ridică pistolul în sus, astfel încât conducătorul
tragerii să poată vedea camera cartuşului şi încărcătorul;

j) la comanda: "Pistolul în toc !", trăgătorii dau drumul manşonului închizător, percutează, asigură arma
şi o introduc în toc, rămânând cu încărcătorul în mâna dreaptă, în cazul în care nu au tras toate cartuşele
alocate;

k) se înmânează cartuşele netrase distribuitorului de muniţie, care le predă la punctul de aprovizionare.

ŞEDINŢA DE TRAGERE NR. 2 - CU PISTOLUL, ZIUA

2.1. Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executarea tragerii ziua, în timp scurt, asupra obiectivelor fixe.

2.2. Descrierea obiectivelor, distanţele, poziţiile şi timpul pentru tragere:

a) obiectiv - ţinta "Siluetă brâu";

b) distanţa - 15 m;

c) poziţia pentru tragere - în picioare;

d) timp - 30 de secunde.

2.3. Cartuşe alocate: 6

2.4. Aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de gloanţe care au lovit ţinta, după cum urmează:

┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┐

│ Calificativ │ Numar de lovituri │

├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ Corespunzător │ minimum 3 │

└──────────────────────────────┴─────────────────────────────┘

2.5. Modul de executare a şedinţei

Este similar celui de la şedinţa nr. 1 de tragere.

3. ŞEDINŢA NR. 3 DE TRAGERE - CU PISTOLUL, ZIUA/NOAPTEA

3.1. Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executare, după deplasare, a tragerii asupra obiectivelor fixe,
ziua sau noaptea, asupra ţintelor neiluminate.

3.2. Descrierea obiectivelor, distanţele, poziţiile şi timpul pentru tragere:

a) obiectiv - ţinta "Siluetă în picioare";

b) distanţa - 15 m; 10 m noaptea;

c) poziţia pentru tragere - în picioare;

d) timp - 1 minut.

3.3. Cartuşe alocate: 6

3.4. Aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de gloanţe care au lovit ţinta, după cum urmează:

┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┐

│ Calificativ │ Numar de lovituri │

├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ Corespunzător │ minimum 3 │

└──────────────────────────────┴─────────────────────────────┘

NOTĂ: Şefii unităţilor pot să opteze pentru executarea şedinţei pe timp de zi sau de noapte, în funcţie de
obiectivele de pregătire stabilite.

3.5. Modul de executare a şedinţei

a) este similar celui de la şedinţa nr. 1 de tragere, cu modificările necesare pentru situaţia desfăşurării
activităţii pe timp de noapte;

b) trăgătorii vor deschide focul după executarea unei alergări pe distanţa de 20 m.

4. ŞEDINŢA NR. 4 DE PREGĂTIRE - CU PISTOLUL, ZIUA

4.1. Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executarea tragerii pe timp de zi, cu precizie, asupra zonei
picioarelor.

4.2. Descrierea obiectivelor, distanţele, poziţiile şi timpul pentru tragere:

a) obiectiv - ţinta "Siluetă picioare";

b) distanţa - 15 m;
c) poziţia pentru tragere - în genunchi;

d) timp - 30 de secunde.

4.3. Cartuşe alocate: 4

4.4. Aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de gloanţe care au lovit ţinta, după cum urmează:

┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┐

│ Calificativ │ Numar de lovituri │

├──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ Corespunzător │ minimum 2 │

└──────────────────────────────┴─────────────────────────────┘

4.5. Modul de executare a şedinţei

Este similar celui de la şedinţa nr. 1 de tragere, cu modificările necesare pentru situaţia utilizării poziţiei
de tragere în genunchi.

Anexa 8

───────

la regulament

──────────────

MODELE DE ŢINTE

1. Ţinta "Piept cu cercuri"

NOTA(CTCE)

Modelul ţinta "Piept cu cercuri" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 6 iunie
2008, la pagina 15, a se vedea imaginea asociată.

2. Ţinta "Siluetă brâu"

NOTA(CTCE)

Modelul ţinta "Siluetă brâu" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 6 iunie
2008, la pagina 15, a se vedea imaginea asociată.

3. Ţinta "Siluetă în picioare"

NOTA(CTCE)
Modelul ţinta "Siluetă în picioare" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 6
iunie 2008, la pagina 15, a se vedea imaginea asociată.

4. Ţinta "Siluetă picioare"

NOTA(CTCE)

Modelul ţinta "Siluetă picioare" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 6 iunie
2008, la pagina 15, a se vedea ima