UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA

GRADULUI DIDACTIC I

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. BANŢA CARMEN IONELA

Candidat:
Prof.inv.preșcolar ZĂVADĂ (BĂRBOSU) ELENA ROXANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ORODEL, DOLJ

Seria 2021-2023
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE

FACULTATEA DE LITERE

SPECIFICUL JOCULUI DIDACTIC LA COPILUL PREȘCOLAR

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. BANŢA IONELA CARMEN

Candidat:
Prof.inv.preșcolar BĂRBOSU ELENA ROXANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ORODEL, DOLJ

Seria 2021-2023
Lucrarea este structurata pe șase capitole, motivarea alegerii temei, concluzii, bibliografie și
anexe după cum urmează:
 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Noua metodologie de predare-învaţare-evaluare din grădiniţă, presupune achiziţionarea de către preşcolari a unui număr de cuvinte care să facă parte din
vocabularul activ al acestora şi formarea competenţelor de comunicare pentru aplicarea acestora în contexte diferite corespunzătoare vârstei .
Prin intermediul jocului didactic, preşcolarii dobândesc un bagaj de cunoştinţe şi competenţe şi acestea cumulat cu exerciţii de pronunţie şi exprimare,
asigură dezvoltarea limbajului şi vorbirii.
Dezvoltarea vorbirii şi îmbogăţirea limbajului, constituie o preocupare permanentă din partea educatoarelor, jocurile didactice reprezentând cel mai
direct mod de exprimare a creativităţii preşcolarilor.
Prin toate activităţile de educarea limbajului desfăşurate în grădiniţă, s-a urmărit formarea competenţelor de exprimare, preşcolarii trebuind să fie
capabili de a-şi exprima trebuinţele, gândurile şi sentimentele, să comunice între ei, cu cadrele didactice şi adulţii.
 CAPITOLUL I

SPECIFICUL INVĂȚĂMÂNTULUI PREȘCOLAR

Învăţământul românesc în contextul reformei pedagogice
Locul învăţământului preşcolar în ansamblul învăţământului românesc
Dezvoltarea vorbirii copiilor în cadrul programei învăţământului preşcolar
„Reforma pedagogică iniţiată în România, după Revoluţia din Decembrie 1989, vizează transformări la nivelul
structurii şi funcţionării sistemului de învăţământ, pe verticală şi orizontală. Pe verticală, prin asigurarea continuităţii
între treptele de învăţământ şi pregătirea tranziţiei între acestea cu mijloace pedagogice adecvate. Pe orizontală, prin
conceperea conţinuturilor într-o perspectivă intra, inter şi transdisciplinară deschisă a valorilor specifice educaţiei
permanente."
Noile finalităţi ale învăţământului românesc impun transformarea globală a şcolii româneşti şi implicit a învăţământului
preşcolar ca parte integrată a sistemului de învăţământ.
Grădiniţa este o oază educativă, este spaţiul paradisului copilăriei unde trăieşte copilul şi îşi încarcă rezervele energetice,
fizice şi psihice, îşi constituie forţa de angajare entuziastă în înţelegere de scenariu de viaţă, dileme rezolvabile, angajare
activă în decodificări de fenomene tot mai complicate, situaţii diferite, precum şi în probleme şi lucrări ce se află în
permanentă schimbare şi implicaţie în viaţa de toate zilele.
 CAPITOLUL II

COMUNICAREA DIDACTICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

Educarea comunicării la preşcolari este prioritatea cadrelor didactice şi ea vizează nu numai

activităţile cu caracter de sine stătător, ci întregul act educaţional.Toată literatura pentru copii poate fi
considerată o formă de comunicare pentru că este organizată în aşa fel încât să interacţioneze cu
publicul său. De mic copilul este atras de lumea basmelor, a poveştilor, a povestirilor, dar și de poezii
(liric cultă). La această vârstă el se află la un anumit nivel de asimilare a textului literar, nivel
condiţionat atât de particularităţile de vârstă cât şi de factorii legaţi de nivelul socio-familial. De aceea
în munca cu preşcolarii trebuie valorificate acele opere literare care se adresează copiilor între 3-6 ani
şi care sunt accesibile lor.
Your text has been concise and beautiful, But the
information is inextricably inextricable
 CAPITOLUL
DELIMITĂRI ŞI REPERE CONCEPTUALE PRIVIND JOCUL DIDACTIC
Definiţii şi caracteristici definitorii
III
Funcţiile jocului didactic
Clasificarea jocurilor didactice
Etape ale jocului didactic în funcţie de vârsta preşcolarilor
Jocul didactic, a fost o preocupare continuă pentru psihologi, pedagogi, medici, sociologi, care au cercetat şi definit jocul didactic în variate moduri. Ursula Şchiopu, consideră că jocul „stimulează naşterea
capacităţii de a trăi din plin, fiecare moment cu pasiune, organizând tensiunea proprie acţiunilor cu finalitate realizată, având funcţia de o mare şcoală a vieţii”
În Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar, sunt redate următoarele funcţii ale jocului stabilite de Jean Piaget:
a) funcţia de adaptivă;
b) funcţia formativă şi informativă;
c) funcţia de descărcare energetică şi de rezolvare a conflictelor afective;
d) funcţia de socializare.
Pedagogia generală clasifică jocurile în următoarele trei categorii:
a) jocuri de creaţie;
b) jocuri de mişcare;
c) jocuri didactice.
Etapele principale ale unui joc didactic sunt următoarele :
a) introducerea în joc;
b) anunţarea titlului jocului şi a obiectivelor;
c) prezentarea şi intuirea materialului;
d) explicarea şi demonstrarea regulilor jocului;
e) desfăşurarea jocului de probă în vederea fixării regulilor;
f) executarea jocului de către copii;
g) complicarea jocului;
h) evaluarea.
 CAPITOLUL IV
JOCUL DIDACTIC – PROCES INTERDISCIPLINAR
ŞI STRATEGIE OPTIMĂ ÎN ÎNVĂŢARE ÎN GRĂDINIŢĂ
Abordări şi alternative metodologice privind utilizarea literaturii pentru copii –în cadrul jocului didactic
Valenţele educative ale literaturii pentru copii în procesul de învăţământ preşcolar

Literatura pentru copii reprezintă totalitatea creaţiilor, care prin profunzimea textelor şi accesibilitate, pot să intre în
relaţie afectivă cu micii cititori. Utilizarea literaturii pentru copii în cadrul jocului didactic, îi ajută pe aceştia să formeze
competenţe în scopul formării unor competenţe în a se exprima corect în limba română.Copilul are un nivel scăzut de
înţelegere a operei literare, dar, pe măsura dezvoltării sale psihice, el devine tot mai receptiv la adevăratele valori estetice.
Valoarea instructiv-educativă a literaturii pentru copii este deosebită, aducând o preţioasă contribuţie la dezvoltarea
Your text has been concise and beautiful, But the
proceselor de cunoaştere, a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voinţă şi caracter, la formarea personalităţii copiilor.
information is inextricably Inextricable and needs to be
expressed in more words
 CAPITOLUL V

JJJOCUL DIDACTIC CA FACTOR STRATEGIC ÎN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

PREŞCOLARILOR
Grădiniţa oferă prima experienţă organizată în educarea limbajului şi încearcă să egalizeze şansele
educative, ţinând cont de decalajele existente în mediile familiale ale copiilor. Învăţământul preşcolar,
prin activităţile de educare a limbajului, acordă o atenţie deosebită dezvoltării capacităţilor de
comunicare verbală, care constituie condiţii esenţiale în formarea şi fixarea noţiunilor şi în
transmiterea informaţiilor.
Jocul didactic constituie un mijloc şi un procedeu valoros în dezvoltarea limbajului, sub toate aspectele
sale.: fonetic, lexical, gramatical, dar şi în ce priveşte fluiditatea şi expresivitatea, îmbinarea limbajului
intern şi extern, oral, gestual, grafic.iţii esenţiale în formarea şi fixarea noţiunilor şi în transmiterea
informaţiilor.
 CAPITOLUL VI
METODE ŞI INSTRUMENTE DE INVESTIGAŢIE
Cercetarea noastră, îmbracă forma unui scenariu, cu toate particularitatile pe care aceasta le presupune, impusă de
problematica investigată şi metodologia adoptată, care să conducă în final la evidenţierea rolului jocului didactic
la dezvoltarea şi îmbogăţirea limbajului la preşcolari .
În activitatea de cercetare s-au utilizat următoarele metode:
- metoda observaţiei;
- metoda convorbirii;
- jocurile de rol;
- jocul didactic;
- experimentul;
- analiza produselor activităţii;
- probele de evaluare iniţială şi finală. Demonstrate
S-a încercat ca fiecare metodă implementată să fie făcută în mod transparent, prezentându-se esenţa,
Your text has been concise and beautiful, But the information is
valenţele, variantele şi denumirea, pentru ca preşcolarii să îi poată descoperi
inextricably inextricable utilitatea şi în alte situaţii, atunci
când experienţa de învăţare o cere.
S-a creat unui mediu propice dezvoltării limbajului, prin eliminarea factorilor care ar putea duce la
blocarea limbajului si dialogului, aprecindu-se efortului fiecărui preşcolar, realizând evaluarea competenţelor
acestora într-un mod deschis şi dialogat.
 CONCLUZII

S-a constatat că o activitate sistematică, gradată, realizată prin descoperire, problematizare sau muncă
independentă, prin jocuri numeroase duce la însuşirea unui limbaj corect şi expresiv, la însuşirea tuturor sarcinilor
prevăzute în curriculumul preşcolar.
Jocurile didactice, fiind o activitate atractivă şi accesibilă, îmbinând elementul distractiv cu cel instructiv, oferă
preşcolarilor posibilitatea cea mai eficace de a-şi însuşi treptat formele structurii gramaticale a limbii române.
Putem concluziona faptul că :
a) jocul îi antrenează şi pe preşcolarii cu rezultate slabe, înlăturându-se teama de greşeală, timiditatea, descurajarea;
b) unele jocuri presupun activitatea pe grupe, intrarea pe grupe sprijină colaborarea între preşcolari;
c) preşcolarilor li se dezvoltă spiritul de echipă, li se formează deprinderi de comportare civilizată;
d) orice noţiune introdusă sau consolidată cu ajutorul jocului didactic este mai uşor accesibilă, contribuind la trecerea
treptată de la concret la abstract;
e) prin intermediul jocului, preşcolarii reuşesc să înregistreze progrese remarcabile în activitatea de învăţare, înlesnind
însuşirea noţiunilor;
Arghezi Tudor, Cartea cu jucării , Editura Arthur, Bucureşti, 2013 . Bibliografie
Aurelia Ana, Jocuri didactice pentru educarea limbajului, Editura Tehno-Art, Petroşani, 2002.
Balint Mihail, Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar.Didactica limbii şi literaturii român, Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-
Napoca, 2008.
Breben Silvia, Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2002.
Bruner Jerome, Pentru o teorie a instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970 .
Chateau Jean, Copilul şi jocul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
Claparede Edouard, Psihologia copilului şi pedagogia experimentală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1975.
Elvira Creţu, Probleme ale adaptarii scolare. Ghid pentru perfecţionarea activităţii educatoarelor şi învăţătorilor, Editura All, Bucureşti .
Dumitrana Magdalena, Didactica preşcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1998.
Dumitrana Magdalena, Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, Editura Compania, Bucureşti,1999.
Evghenia Aleksandrovna Flerina, Jocul si jucaria, Editura Didactica şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
Gherghina Dumitru, Literatura pentru copii: cu noţiuni de teorie literară, Editura Didactica Nova, Craiova, 2007.
Goia Vistian, Literatura pentru copii şi tineret, Cluj-Napoca, Editura. Napoca Star, 2000.
Hristu Barbu, Activitati de joc si recreativ-distractive.Manual pentru scolile normale, Editura Didactica şi Pedagogică, Bucuresti .
Huizinga Johan, Homo Ludens, Editura Univers, Bucureşti, 1977.
Lespezeanu Monica, Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar românesc. O
metodică a activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura Omfal Esenţial, Bucureşti, 2007.
Lovinescu Alexandrina, Jocul-exeriţiu pentru preşcolari, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989.
Manolescu Nicolae, Literatura pentru copii, în România Literară nr.25,1997. 
Mateiaş Alexandra, Pedagogie pentru invatamantul preprimar,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.
Mateiaş Alexandra, Pedagogie preşcolarş didacticş - Manual pentru clasa a XI-a, şcoli normale, specialitatea educatoare, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucureşti, 1994.
 BIBLIOGRAFIE

Mateiaş Alexandra, Metode de învăţare folosite în grădiniţă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.
Ministerul Educatiei şi Cercetării, Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, Bucureşti, 2008 .
Mitu Florica, Metodica activitatilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005.
Mitu Florica, Jocuri didactice integrate pentru învăţământul preşcolar,Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005
Pascadi Ion, Nivele estetice, Editura Academiei, Bucureşti, 1972, pp.140-152.
Niculescu Rodica Mariana, Lupu Daciana Angelica, Pedagogia preşcolară şi a şcolarităţii mici , curs în format electronic, 2007 .
Piaget Jean, Pedagogia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
Popescu Eugenia, Pedagogie  preşcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
Popovici Constantin, Culegere de jocuri didactice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971.
Răduţ-Taciu Ramona, Pedagogia jocului: de la teorie la aplicaţii, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004.
Stanciu Ilie, Literatura pentru copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1968 .
Sucar Elena,Valorile formative ale jocului didactic,Tribuna şcolii nr.248, Bucureşti, 1983.
Ştefănescu Maria, Principalele direcţii de dezvoltare ale învăţământului preşcolar în ţara noastră, în vol. De la grădiniţă la şcoală, editat de
Revista de Pedagogie, Bucureşti, 1975.
Şchiopu Ursula, Psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967.
Şchiopu Ursula, Psihologia vârstelor ciclurile vieţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
Taiban Maria, Jocuri didactice pentru grădiniţele de copii, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1976.
Tereza Siek-Piskozu, Jocul si activitati didactice, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
Turcicov Ana, Jocul şi afecţiunea socială – stări dominante în dezvoltarea copilului.: Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
Ţârcovnici Victor, Pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980,