Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

Proiect la Psihologia vârstelor

„Teoria dezvoltării morale

a lui Kohlberg”

A realizat: Culiuc Dumitrița

Chișinău, 2019
 Analiză a teoriei
Teoria dezvoltării morale a lui Lawrence Kohlberg este o teorie ce descrie modul în care se
dezvoltă și evoluează judecata morală din perioada copilăriei până la stadiul adult.

A început să lucreze la această teorie în 1958 în timpul studiilor post-universitare de la

Universitatea din Chicago pe baza teoriei adoptate de psihologul Elvețian Jean Piaget și a avansat-o în
1963. El a studiat judecata morală din motiv că era interesant de metodele, căile prin care oamenii își
rezolvă dilemele morale. De asemenea a acordat o atenție sporită dezvoltării gândirii umane, dezvoltării
judecății și simțului dreptății al oamenilor. În acestă teorie el menționează că judecata morală are la bază un
comportament etic și era de părere că logica și moralitatea se dezvoltă printr-o serie de etape, stadii sau
faze contructive. Astfel a dedus 6 stadii de dezvoltare, care la rândul lor sunt grupate în 3 niveluri:
moralitatea pre-convențională, moralitatea convențională și moralitatea post-convențională. Pentru a realiza
teoria dată el a cercetat dezvoltarea morală propunând atât copiilor cât și adulților diferite probleme de
ordin moral și în urma acestora apărea întrebarea dacă este necesar să oferi ajutor, să facii bine cuiva sau să
ții cont de regulile propuse de societate, drept metode a folosit „interviul asupra judecății morale”, iar cel
mai cunoscut exemplu a fost dilema lui Heinz. De exemplu el a realizat un experiment în care un bărbat
trebuia să intre într-o farmacie și să fure medicamente pentru soția sa care era pe patul de moarte, acestuia i
s-a cerut să analizeze ce este corect și ce este greșit în fapta pe care a comis-o, dar și cum trebuia să-i fie
pedepsită greșeala. În urma unei analize bazate pe argumentele pe care le utilizează persoanele atunci când
încearcă să ia o decizie el a elaborat această teorie.

Kohlberg era interesat de momentul în care valorile intră în conflict și anume de proceul logic care
debutează în acest moment. În experimentele efectuate el nu punea accent pe valorile pe care le are
persoana, dar pe motivul că fiecare a trebuit să emită acel răspuns dat pentru a rezolva problema. El a fost
foarte atent și a manifestat un interes deosebit modului în care indivizii își justificau acțiunile și dacă
aceștia s-ar găsi în dileme similare. Apoi, a analizat forma raționamaentului moral pe care îl prezenta
fiecare și ignora hotărârea pe care o luau indivizii pentru a rezolva dilema și a atribuit aceste raționamente
celor 6 etape distincte.

Cu toate acestea, psihologul susține că nu toți indivizii ating toate etapele dezvoltării morale. El
considera că pentru dezvoltarea morală nu este nevoie doar de dezvoltarea cognitivă și biologică.

Etapele:

Etapa 1.(Pre-convențional, copiii cu vârsta între 4-10ani) individul crede în anumite idei, doar
din cauza valorii lor intrumentale.
 1.Orientarea prin pedeapsă și conformare (Cum pot evita pedeapsa?) În acestă etapă individul
crede în aceste idei doar pentru a evita pedeapsa.

2. Hedonismul intrumental naiv (Eu cu ce mă aleg? Plată pentru un beneficiu) continuă să

creadă doar pentru a căpăta simpatia celor din jur.

Etapa 2.(Convențional- începutul adolescenței) – individul se concentrează asupra respectării

regulilor sociale.

3. Acord și conformism interpersonal (Norme sociale) indivizii au necesitatea de a găsi

aproparea socială și se conformează moralei altor persoane pentru a o dobândi, ei urmăresc interese
personale, simt nevoia de a mulțumi și de a fi iubiți de alții

4.Comportament moral de menținere a autorității (Lege și ordine, moralitate)- individul susține

cu îndârjire „legea” și „ordinea”, deoarece, din punct de vedere moral el consideră că respectarea legilor și
a regulilor sociale este considerată corectă, aici începe autonomia morală în care indivizii devin mai
responsabili, angajându-se personal pentru binele societății.

Etapa3.(Post-convențional)- perioada moralității autonome, fiecare își elaborează propriul cod moal,
fără a accepta automat coduri stabilite de alte persoane. Puțini adulți ajung la această perioadă.

5. Orientare prin contract social – individul acceptă regulile societății, deoarece le consideră
democratice și sunt orientate spre binele majorității, consideră dreptul la viață și libertate mai presus de
instituțiile sociale.

6.Principii etice universale (Principială conștiință) – oamenii își stabilesc coduri și principii
morale analizând mai întâi normele societății și își dezvoltă propriile idei, din acestă cauză ei ajung la
situații când nu sunt de acord cu anumite reguli ale societății, findică ei le consideră greșite din punct de
vedere moral. Fiecare stabilește distincția între bine și rău ținând cont de propriile criterii, se operează cu
noțiunu abstracte precum justiția, demnitatea umană și egalitate.

Nici una din etapele prezentate nu poate fi sărită, fiecare are o perspectivă nouă și necesară, mai
largă și mai diferită decât cele anterioare, dar fiind inclusă în acestea. Înțelegerea dobândită în fiecare
stadiu este reținută în următorul, fiind considerată foarte simplă și fără atenție suficientă acordată fiecărui
detaliu.

Avantaje. Limite. În urma studiilor efectuate, s-a stabilit că mulți copii de 10 ani sunt încă la
primul nivel de dezvoltarea morală, dar și faprul că foarte mulți adulți nu ating niciodată nivelurile finale.
Kohlberg consideră că dezvoltarea sructurilor cognitive au un efect considerabil nu doar asupra gândirii ci
și asupra modului în care ne comportăm în societate. Pentru dezvoltarea gândirii morale, el recomandă să
ascultăm ideile și părerea persoanelor care se află într-o etapă supeioară de dezvoltare morală. Acesta este
foarte important în cazul părinților care susțin dezvoltarea morală a copiilor, fiindcă, în cazul în care ei
spun copiilor ce este bine și ce este greșit, fără a explica motivele, se poate întâmpla ca copilul să rămână la
nivelul de dezvoltare pe care l-au atins deja.

Rezultatele aceste teorii au fost folosite și de alți specialiști în domeniu în elaborarea operelor
lor. Drept exemplu este „Testul problemelor definitorii”, publicat în 1979 de James Rest.

Critici. La fel ca în cazul tutror teoriilor, teoria lui Kohlberg s-a ales cu o mulțime de critici. Una
din ele este aceea că se pune accentul pe dreptate și se evită alte valori, iar din această cauză nu se pot
stabili adecvat argumentele celor care se conduc după alte aspecte morale ale acțiunilor. De asemenea
Carol Gilligan considera această teorie andocentrică, deoarece la început ea s-a dezvoltat pe baza
cercetărilor empirice, folosind în cadrul studiului doar bărbați. Gilligan considera că nu sunt descrise
corespunzător necesitățile femeilor, iar Kohlberg a declarat că femeile au tendința de a se opri la nivelul
stadiului al treilea, deoarece se concentrează pe ideiile cum să-și păstreze relațiile și să pe promovarea
bunăstării familiei și a prietenilor., iar bărbații trec mai ușor la principii abstracte.

Studiile efectuate de Kohlberg nu sunt neutre nici din punct de vedere cultural, prin aplicarea
acestora la mai multe culturi diferite. Chiar dacă ordinea stadiilor este aceeași variază viteza. Drep răspuns
Kohlberg a afirmat că aceste stadii corespund unor moduri de gândiri intrinsece și nu credințelor.

Cu toate acestea, datorită acestei teorii a apărut un domeniu cu totul nou în psihologie.

Am optat pentru analiza și descrierea acestei teorii din cauza curiozității sporite față de dezvoltarea
judecății umane, de asemenea pentru a înțelege de ce acționăm sau reacționăm într-un mod sau altul în
anumite situații/dileme morale. Totodată, fiind viitor cadru didactic, dar și părinte, sunt obligată, dar și
interesată de modul în care o să pot contribui la dezvoltarea morală a copiilor și la susținerea acestora în
cadrul acestui proces complex.

Bibliografie:

1) Silvia Briceag. Psihologia Vârstelor. Suport de curs

2) https://ro.thpanorama.com/blog/psicologia/la-teora-de-desarrollo-moral-de-kohlberg-y-sus-3-etapas.html
3) https://ro.wikipedia.org/wiki/Modelul_stadial_de_dezvoltare_moral
%C4%83_al_lui_Lawrence_Kohlberg#Critici