Copilul ca un filosof al moralitatii

Numele autorului: Lawrence Kohlberg

Revista: Lawrence, K. (1968). Copilul ca un filosof al moralitatii. – Psihologia astazi,

vol. 2, 24-30

Abstract: Analiza copiilor incepand de la perioada preadolescentei pana la perioada

tineretii pentru a se observa cum gandesc acestia din punct de vedere moral.

Cadrul teoretic: Inspirat de Jean Piaget, Lawrence Kohlberg a elaborat o schema

tipologica pentru a descrie forme si structuri generale ale gandurilor morale care pot fi
definite independent de continutul specific al deciziilor si actiunilor morale particulare.
Aceasta tipologie se imparte in trei niveluri ale moralitatii:preconventional, conventional si
postconventional.

Populatia studiata: 75 de baieti cu varstele intre 10 si 16 ani si populatii din alte

culturi precum: Taiwan, Mexic, Marea Britanie, Canada, Turcia

Metode de cercetare: studierea unui grup de 75 de baieti timp de 12 ani, urmarind

dezvoltarea acestora in intervale de cate 3 ani incepand de la preadolscenta pana la
tinerete, si a dezvoltarii morale in alte culturi

Definirea si operationalizarea conceptelor: Nivelul preconventional este primul

dintre cele trei. Acesta este specific copiilor intre patru si zece ani. Acestia vad lumea in
funtie de etichetele culturale: bine si rau si le interpreteaza in functie de consecintele fizice
pe care le au(pedeapsa, recompensa) sau in functie de autoritatea pe care o au aceia care
au stabilit aceste etichete.

Cel de-al doilea nivel este cel conventional. In aceasta etapa individul indeplineste
asteptarile si regulile familiei, grupului sau natiunii in care traieste, considerandu-le
valoroase. Apare o preocupare nu numai in a se conforma ordinii sociale ci si in a o intretine,
a o spijinii si a o justifica.

Nivelul posconventional se caracterizeaza printr-o inclinatie asupra principiilor morale

autonome care sunt validate si aplicate in afara autoritatii grupului.

Fiecare nivel se imparte de asemenea in cate 2 stadii. In primul stadiu individul ofera respect
neconditionat celui care are cea mai mare autoritate. Actiunile sunt bune sau rele in functie
de consecintele fizice pe care le au.

In cel de-al doilea stadiu individul actioneaza pentru a-si satisface propriile nevoi si ocazional
si ocazional si nevoile altora. Elemente precum corectitudinea, reprocitate sau impartire
egala sunt prezente, dar intr-o masura foarte mica.
Cel de-al treilea stadiu se caracterizeaza prin comportamentul bun care ii multumeste, ii
ajuta si este acceptat de ceilalti. De cele mai multe ori comportamentul este apreciat in
functie de intentie.

Stadiul al patrulea este cel al orientarii catre autoritate, reguli si mentinerea ordinii sociale.
Comportamentul corect consta in a-ti indeplini datoria, a arata respect fata de autoritati si a
mentine ordinea sociala.

Cel de-al cincilea stadiu se aseamana cu al patrulea, insa, spre deosebire de el, actiunile
individului se clasifica in functie de drepturile generale si de standarde care au fost
examinate si acceptate de intreaga societate. Se observa o relativitate a valorilor si opiniilor
personale. In afara de ce este acceptat din punct de vedere constitutional si democratic,
ceea ce este bine sau rau este stabilit in functie de „valorile” si „opiniile” personale.

In cel de-al saselea stadiu individul se orienteaza asupra deciziilor de constiinta si asupra
propriilor principii etice. Aceste principii sunt abstracte si etice. Ele nu sunt reguli morale
concrete, insa sunt principii universale despre justitie, reprocitate si egalitate a drepturilor
omului.

Variabilele dependente: S-a observat progresul a doi baieti in particular asupra

aspectului „Valorii vietii umane”. Primului baiat i se pune o intrebare la care la varsta de 10
ani ofera un raspuns care sa il incadreze in primul stadiu, la 13 in al doilea iar la 16 in al
treilea. Intre 10 si 16 ani baiatul a trecut pas cu pas prin 3 stadii.

Cel de-al doilea baiat, la varsta de 13 ani, la aceeasi intrebare a oferit un raspuns care a
aratat o combinatie intre stadiile 2 si 3, la 16 un raspuns specific stadiului 4, la 20 raspunsul
sau il incadra in cel de-al cincilea stadiu iar in final, la 24 , raspunsul tanarului sugereaza ca
acesta se afla in stadiul al saselea. El a trecut pas cu pas printr-o succesiune care a culminat
prin definirea vietii omului ca o valoare centrala.

In cadrul celorlalte culturi, trecerea de la un stadiu la altul se facea la fel, cu exceptia ca

valorile fiecarui stadiu erau in functie de valorile culturale din acea zona.

Obiective: Scopul studiului a fost studierea moralitatii si cum se dezvolta aceasta pe

parcursul timpului.

Ipoteza de lucru: Cele 6 stadii ale moralitatii se dezvolta rand pe rand si doar in
aceeasi ordine.

Evaluarea interventiei: Aceasta schema este numita tipologie deoarece aproxiamtiv

50% din gandirea majoritatii oamenilor se bazeaza pe un singur stadiu, indiferent de
dilemele morale. Trecerea „corecta” prin aceste stadii se face pe rand si se face mereu in
aceeasi ordine. Copii trec prin aceste stadii cu diferite viteze si sunt gasiti uneori doar pe
jumate intr-un anumit stadiu. Un individ se poate opri la oricare dintre stadii. Totusi, daca
vrea sa continue, trebuie sa o faca in aceasta ordine. Spre exemplu, niciun adult din stadiul 4
nu a trecut prin stadiul 6, insa orice adult din stadiul 6 a trecut cel putin prin stadiul 4. Desi
dovezile nu sunt complete, studiul sugereaza ca schimbarile morale indeplinesc aceste
modele descrise.

Concluzii: In concluzie natura valorilor noastre morale nu este in mod semnificativ

afectata de varietatea conditiilor sociale, culturale sau religioase, ci mai de graba de modul
in care fiecare individ progreseaza prin fiecare stadiu. Toate societatile studiate au aceleasi
institutii specifice: familie, economie, lege, guvern.

In cazul nivelurilor preconventional si conventional, valorile morale sunt legate de cultura.

La nivelul postconventional se observa insa ca principiile structurilor sociale se aseamana
intre ele.
Cele 6 stadii pe scurt:
1. Supune-te regulilor ca sa eviti pedeapsa
2. Conformeaza-te ca sa obtii recompense
3. Conformeaza-te ca sa eviti sa nu fii placut de ceilalti
4. Conformeaza-te ca sa eviti cenzura de cate autoritatile
legale
5. Conformeaza-te ca sa obtii respectul spectatorului
impartial
6. Conformeaza-te ca eviti sa te dezamagesti pe tine

Intrebari:
Ar trebui un doctor sa ucida o pacienta foarte bolnava care
cere sa fie omorata?
Daca un barbat are nevoie de medicamente pentru sotia sa
bolnava ar trebui sa le fure dintr-un magazin din care nu le
poate lua altfel?