Formarea şi dezvoltarea caracterului la elev

Coordonator științific
Cuprins
Introducere

Formarea și dezvoltarea caracterului la elevi sunt de o importanță majoră în procesul lor de

creștere și dezvoltare personală. Caracterul unei persoane se referă la trăsăturile și calitățile sale
morale, etice și comportamentale, care îi ghidează acțiunile și interacțiunile cu ceilalți. Formarea
și dezvoltarea caracterului sunt esențiale pentru elevi, din multiple motive, pe care le voi
prezenta. Unul dintre aceste motive este faptul că, formarea caracterului promovează
dezvoltarea competențelor sociale și relaționale la elevi. Ei învață să lucreze în echipă, să
coopereze, să rezolve conflicte și să-și exprime opiniile într-un mod respectuos. Aceste abilități
sociale sunt esențiale pentru interacțiunile lor cu colegii, profesorii și comunitatea în general.
Un alt motiv este acela că prin formarea caracterului, elevii învață să fie responsabili și să-și
asume angajamentele. Ei își dezvoltă abilități de planificare, organizare și gestionare a timpului,
ceea ce le permite să fie independenți și să-și asume controlul asupra propriei vieți. Această
autonomie le oferă o bază solidă pentru succesul personal și profesional pe termen lung. Pe langă
acestea, formarea caracterului încurajează dezvoltarea empatiei și altruișmului la elevi. Aceste
calități le permit să înțeleagă și să simpatizeze cu experiențele și nevoile altora. Elevii devin mai
conștienți de comunitatea lor și se implică în acțiuni de voluntariat și de ajutorare a celor din jur.

Dezvoltarea morală se referă la procesul prin care o persoană își dezvoltă abilitățile și
cunoștințele în ceea ce privește morala și etica. Dezvoltarea morală implică înțelegerea diferenței
dintre bine și rău, evaluarea consecințelor acțiunilor și dezvoltarea unui set de principii și valori
personale. Acest proces se desfășoară pe parcursul vieții și este influențat de experiențe, educație,
modele de comportament și reflectarea asupra propriilor acțiuni și ale altora.

Dezvoltarea morală este strâns legată de formarea caracterului și se referă la creșterea capacității
unei persoane de a face alegeri etice și de a acționa în conformitate cu principiile morale.
Aceasta implică dezvoltarea abilităților de judecată morală, a empatiei, a responsabilității și a
conștiinței sociale. Procesul de dezvoltare morală este influențat de interacțiunile sociale, de
educație și de modelele de comportament ale persoanelor din jur. Scopul dezvoltării morale este
de a forma individul ca pe o persoană etică și responsabilă, capabilă să ia decizii înțelepte și să
acționeze în beneficiul celorlalți.

Capitolul 1

I.1.Fundamente teoretice ale formarii caracterului

De-a lungul timpului, au aparut diferite teorii despre dezvoltarea caracterului. O teorie
importantă este cea a lui Kohlberg, a dezvoltării morale care se concentrează pe etapele și
procesele de gândire morală. Potrivit lui Kohlberg, dezvoltarea morală se bazează pe capacitatea
individului de a rezolva dileme morale și de a lua decizii etice. El a identificat șase stadii morale,
grupate în trei niveluri.

Nivelul preconvențional se încadrează în perioada 4-10 ani. Este caracterizat de o judecată

morală egocentrică a copilului, în care el urmărește propriile interese și se bazează pe
consecințele propriilor comportamente. Astfel, standardele morale sunt dictate din exterior, iar
faptele sunt apreciate în funcție de consecințele lor. În stadiul moralității ascultării, copilul
respectăaregulile,pentruaaaevita pedeapsa, binele și răul fiind determinate de consecințele unei
acțiuni, dacă un copil este pedepsit,acțiunea a fost greșită, dacă nu, acțiunea a fost bună. În
stadiul moralității hedonismului instrumentalnaiv, orientarea copilului este în funcție de
recompensă, iar copilul se conformază la normă întrucât uncomportament bun aduce satisfacerea
propriilor nevoi sau a nevoilor cuiva drag (Atkinson, Atkinson, Smith,Bem, 2002, p.107).

Nivelul convențional se încadrează în perioada 10-13 ani. Deciziile morale sunt luate pe baza
conformării la așteptările altora. Astfel, egocentrismul se diminuează, dar moralitatea este
stabilită totdin exterior, de la familie sau alte grupui de apartenență, individul încercând să se
facă perceput decătre ceilalți ca fiind bun. Legea este respectată doar pentru că reflectă
autoritatea, ceea ce este bine saurău fiind judecat în raport cu convenționalul, cu ceea ce este
normal, cu ceea ce face majoritatea. În stadiul moralității bunelor relații copilul va avea un
comportament care-i aduce din partea celorlalțiaprecieri, va încerca să-i mulțumească pe ceilalți
și să nu le înșele așteptările. Așadar începe să contezeși intenția și se respectă principiul ” ce ție
nu-ți place altuia nu-i face”. În stadiul moralității legii și ordiniis e impune respectul
indispensabil în fața oricărui tip de autoritate în vederea unei bune organizări și funcționări a
societății. Astfel individul este orientat spre satisfacerea expectanțelor autorităților, perspectiva
individuală devine relativă și copilul își afirmă acordul cu legile sociale pentru a evita
sentimentele de vinovăție date de ”neîndeplinirea datoriei” (Atkinson, Atkinson, Smith,Bem,
2002, p.107).

Nivelul postconvențional se instaleaază după vârsta de 13 ani. Acum individul pe lângă faptul
că încercă să definească valorile morale în termeni proprii, face și eforturi pentru a le interioriza.
Comportamentul corect este definit în termeni de drepturi individuale și consens al societății.
Pentruacest nivel este nevoie de o gândire formală, capabilă să opereze cu noțiuni abstracte. Se
va face astfel o diferențiere între ceea ce înseamnă moral și ceea ce înseamnă legal: legile și
convențiile au sens doar în măsura în care se sprijină pe considerații morale. Stadiul moralității
contractuale și aacceptării democratice a legii presupune abordarea criteriilor morale
caaurmareaaauneiadeciziiamutuale,prin care se pune accentul pe angajamentul contractual al
individului față de societate. Așadar legea este rezultatul negocierilor, deliberărilor și acordurilor
individuale, trebuie respectată dar nu esteimutabilă, putând fi schimbată dacă realitatea o cere și
există argumente solide. Stadiul moralității principiilor individuale de conduită se caracterizează
prin faptul că judecata de sine este mai importantă decât influențele exterioare, individul
stabilindu-și propiul set de valori și convingeri. Acum persoana este recunoscută ca fiind cea mai
înaltăaautoritateamorală.Acestaaesteastadiul principiilor etice universale, aplicabile întregii
umanități, drepturile omului, prezervarea vieții etc. Și atunci când legea încalcă principiile
trebuie acționat în conformitate cu principiile dreptății (Paloș, 2013 ).

O alta teorie este cea a lui William Damon. El a dezvoltat o teorie a caracterului moral care se
concentrează pe dezvoltarea trăsăturilor și virtuților morale. El consideră că dezvoltarea
caracterului moral este un proces de construire a unei identități morale coerente și integrate.
Potrivit lui Damon, există patru etape în dezvoltarea caracterului moral, acestea fiind expuse in
cartea sa “The Moral Child: Nurturing Children's Natural MoralGrowth” (1990):

 Imitarea morală: În această etapă, copiii învață prin observarea și imitarea

comportamentelor și valorilor părinților și modelelor lor de referință.
  Responsabilitatea morală: Copiii încep să înțeleagă diferența dintre bine și rău și să-și
dezvolte un sentiment de responsabilitate morală față de propriile acțiuni și
comportamente.
 Autonomia morală: Aici, individul începe să-și formeze propriile valori și să ia decizii
morale bazate pe propria rațiune și convingeri personale.
 Identitatea morală: La această etapă, individul își dezvoltă o identitate morală stabilă,
bazată pe valori și principii personale și se angajează în acțiuni coerente cu acestea.

Ambele teorii subliniază că dezvoltarea caracterului și moralității este un proces continuu și

complex care se desfășoară pe parcursul vieții. Ele recunosc influența factorilor sociali,
educaționali și experiențelor de viață asupra dezvoltării caracterului moral și subliniază
importanța dezvoltării valorilor personale și a judecății morale în formarea unui caracter etic și
responsabil.