MORALA, MORALITATEA, EDUCAȚIA MORALĂ

Clarificări conceptuale
Mos – moris, moralis = moravuri, obiceiuri de comportare (lb.lat.)
Morala reflectă relaţiile ce se stabilesc între oameni în ipostaza lor de subiecţi reali, aflaţi în
interacţiune, într-un context social delimitat în spaţiu şi timp.
Moralitatea reprezintă reflectarea în conştiinţa individului a moralei sociale, este morala în acţiune,
moravurile şi obişnuinţele individului.
Etica este ştiinţa despre morală, cea care elaborează legile, regulile morale.
Deontologia este etica unei profesii.
Morala aparţine sferei idealului, fiind o componentă a conştiinţei sociale, o proiecţie a unui sistem de
exigenţe ale conduitei şi atitudinii altruiste (opuse egoismului), în forma unor:
-valori cu sensuri polare (bine-rău; drept- nedrept; onoare-ruşine; demnitate- josnicie; omenie-
cruzime; generozitate- rigiditate; sinceritate-minciună etc.);
- principii, norme şi reguli morale;
-datorii şi răspunderi morale care implică libertate, autodeterminar
Moralitatea aparţine sferei realului şi înseamnă împlinirea efectivă a cerinţelor moralei.
Moralitatea este morala în acțiune sau manifestarea moravurilor și obișnuințelor individului, rep
reflectarea în conștiința individului a moralei sociale.
Educaţia asigură trecerea de la morală la moralitate prin cunoaştere, instrucţie morală (etică), fără a
fi obligatoriu convertită în virtuţi comportamentale.
OBIECTIVELE EDUCAŢIEI MORALE Formarea conştiinţei morale & conduitei morale
Formarea CONȘTIINȚEI:
Componenta cognitivă - informarea copilului despre valori, norme şi reguli morale, concretizată în
formarea de:
reprezentări morale - imagine intuitivă a ceea ce este caracteristic unui complex de situaţii şi fapte
morale concrete; noţiuni morale - notele esenţiale şi comune ale unei clase de manifestări morale
pe care o normă sau o regulă morală le cuprinde;
judecăți morale, prin care se exprimă caracterul apreciativ / depreciativ al unei situații concrete.
Componenta afectivă - substratul energetic, mobilul intern cu rol propulsor asociat cunoştinţelor
morale care fac posibilă exprimarea acestora în conduită. Trăirile şi sentimentele morale apar numai
prin contactul copilului cu realitatea morală, cu fapte şi întâmplări în care se exprimă imperativele
morale
Componenta volitivă presupune prezenţa efortului voluntar, depăşirea obstacolelor interne şi
externe, adoptarea unor decizii în concordanţă cu cerinţele morale; calităţi ale voinţei: perseverenţă,
tenacitate, consecvenţă, independenţă, spirit de iniţiativă, curaj etc.
Ex: Copilul cunoaşte şi înţelege norma morală (c. cognitivă)
Manifestă adeziune faţă de norma morală (c. afectivă)
Acţionează conform cerinţelor prescrise (c. volitivă)
FORMAREA CONDUITEI MORALE
-deprinderi morale
-obisnuinte de comportare morala
-trăsături pozitive de caracter
Strategia did este o categorie Ped prin care prof combina 3 subdiviziuni didactice:
-metode de predare-învățare și evaluare
-mijloace de învățământ
-formele de organizare a clasei de elevi
1.Principiul îmbinării conducerii pedagogice cu independența elevilor.
Conducerea pedagogică - pregătirea elevilor pentru autoeducație, autoinstruire; evitarea folosirii
metodelor autoritare, tutelarea neprincipială a elevilor/autoritarism, care duce la crize, devianță,
delicvența.
Independența elevului în procesul educației morale nu înseamnă lipsa de disciplina, ci orientarea
acestui proces în forme mai subtile, deoarece orice influență externă este percepută ca fiind
coercitivă, generând opoziție.
2. Principiul îmbinării exigenţei faţă de copii cu respectul pentru ei
Exigența față de elevi dezvoltă responsabilitatea acestora, limitează comportamentele lor negative
Respectul profesorului față de elevi se reflectă în atenția, prețuirea cu care este tratat elevul.
Cerințele corecte și echilibrate aduse în fața elevilor permit instalarea unui climat favorabil, a unui
dialog propice receptării mai ușoare și mai trainice a mesajului moral
3. Principiul valorificării elementelor pozitive ale personalităţii în vederea înlăturării celor negative.
Fiecare copil dispune de anumite resurse interne pozitive. Resursele pozitive descoperite și cultivate
le înlătură pe cele negative. Aceste resurse pozitive pot duce la schimbări radicale în plan atitudinal și
comporamental.
Acest principiu deschide perspective largi procesului de corectare și educație a elevilor cu deficiențe
caracteriale.
4. Principiul continuității, unității şi consecvenţei în educaţia morală.
Continuitatea - fiecare realizare devine bază de pornire în înțelegerea, însușirea și aplicarea în viață a
celorlalte norme și percepte morale;
Unitatea procesului instructiv-educativ: prin instrucție se face educație și prin educație se face
instrucție. Unitatea dintre componentele educației (intelectuală, morală, estetică, politică etc).
Unitatea dintre factorii educativi în ceea ce priveste exigențele față de elevi.
Consecvența influenței educative - finalizarea măsurilor întreprinse, adoptarea unei atitudini ferme în
vederea realizării scopului comun.