Sunteți pe pagina 1din 5

Morala - ramura a eticii si disciplina a filososfiei

Ce este moralitatea? Scopul acestui eseu este să discute conceptul de moralitate și să descrie
principalele probleme legate de această întrebare filozofică, care s-ar putea să nu primească
răspuns. O mulțime de definiții pot fi asociate conceptului de moralitate, luand in considerare
anumiti factori: religia, principii, legile. In cateva cuvinte, moralitatea este privită ca o
încercare de a defini cine suntem atunci cand ne aflam in pozitia de a lua o decizie sau de a
realiza o actiune, fie ea corecta sau gresita precum și a gândurilor pe care le avem. De-a
lungul a mii de ani, filozofii au încercat să rezolve problema definirii conceptului de
moralitate. Abordarea „mulți oameni – multe minți” este ceea ce poate fi aplicat problemei.
Făcând parte dintr-o societate, fiecare om încearcă să urmeze niște principii morale care
definesc ce este bine și ce este rău, ce este corect sau gresit. Toate acestea determină acțiunile
noastre făcute în diverse circumstanțe de viață și arată valorile noastre morale.

Morala are o anumita definitie pentru fiecare persoana in parte intrucat ea reprezinta propriile
convingeri si constiinta. Conform dictionarului explicativ al Limbii Romane, morala este
“ ansamblul convingerilor, atitudinilor, deprinderilor reflectate și fixate în principii, norme,
reguli, determinate istoric și social, care reglementează comportarea și raporturile indivizilor
între ei, precum și dintre aceștia și colectivitate și a căror respectare se întemeiază pe
conștiință și pe opinia publică“ (dexonline.ro). In schimb, Aristotel definește virtutea morală
ca fiind o oportunitate de a se comporta corect și ca o modalitate de a nu ajunge la extremele
deficienței și excesului, care sunt vicii. Învățăm virtutea morală în primul rând prin obișnuință
și practică, mai degrabă decât prin raționament și instruire (Etica nicomahica). Se poate spune
ca ipoteza inițială a lui Aristotel e aceea că omul este inzestrat cu o aptitudine psihica care să
ii determine comportamentul moral; aceasta nu e înnăscută, ci dobandita de-a lungul vietii cu
ajutorul educatiei. Astfel se explica si acest citat filosofic: ” Ceea ce ne face să devenim buni
este, după unii, natura, după alţii deprinderea, după alţii învăţătura” (Aristotel, qtd. in
Negrea).

Se pare ca nu exista o singură definiție a moralității aplicabilă tuturor discuțiilor morale.


Utilizarea descriptivă a „moralității” este cea folosită de antropologi atunci când raportează
despre moralitatea societăților pe care le studiază. În societățile mici omogene pot exista
anumite cerinte in ceea ce priveste comportamentul care este propus de societate și acceptat
de majoritatea membriilor. Pentru astfel de societăți nu sunt sanse sa existe o ambiguitate cu
privire la ce se referă „moralitatea”. Cu toate acestea, în societățile mai mari, oamenii ajung sa
se imparta in diferite grupuri sociale si astfel iau nastere conflicte. Un exemplu in acest sens
este religia, fiecare grup crede in religia sa si poate vedea aspectele altor religii ca imorale.
(Gert) Prin reflectarea de sine, omul devine subiect moral in societate si patrunde astfel in
sfera posibilitatilor si a libertatii de alegere. Individul ce este subiect moral se va regasi in
situatii in care isi va pune intrebarea „Ce trebuie sa fac?”, intrebare ce este pusa in contrast cu
verbul „a vrea”. Cu alte cuvinte, o persoana cu simtul moralitatii va pune corectitudinea mai
presus de propriile dorinte. Aceasta autoreflectare vizeaza atat cunoasterea de sine cat si a
societatii (Silaghi).

Cu toate aceste definitii ne putem intreba, „Sunt o persoana morala?”. Consider ca nu va


exista ziua in care cineva fi intr-adevar o persoana morala dat fiind ca mereu va exista tentatia
de a face ceva gresit, imoral dar asta nu inseamna ca nu putem deveni o versiune mai
virtuoasa a noastra. Putem da dovada de moralitate atunci cand avem oportunitatea de a alege
cum sa actionam intr-o situatie, fapt ce implica luarea in considerare a consecintelor si
posibulul sentiment de remuscare. „Cum ajungem la concluzia ca un act este moral sau nu?”
Raspundem la intrebare cu urmatorul exemplu: uciderea unei persoane este imorala, dar poate
fi si morala in cazul unei autoaparari. Un alt exemplu poate fi: un om sarac fura banii unui om
bogat pentru a plati medicatia fiicei sale bolnave. Este imoral faptul ca a furat dar poate fi
moral faptul ca motivul pentru care realizat furtul a fost nobil? ("Characteristic Of A Moral
Person Philosophy." StudyMoose). In acest fel ajungem la celebrul citat ,“Scopul scuza
mijloacele”, ce scoate in evidenta egoismul tipic uman. Ce intelegem din aceasta propozitie
este faptul ca indiferent de actiunile pe care le facem in drumul de a ne atinge obiectivul, ele
nu ar trebui judecate sau sanctionate. “What is wrong is wrong, even if everyeone is doing it.
Right is still right, even if no one else is doing it.” (William Penn qtd. in "Characteristic Of A
Moral Person Philosophy." StudyMoose). Oamenii, intr-o societate sunt obisnuiti sa isi urmeze
semenii, astfel incat, daca majoritatea actioneaza intr-un mod gresit, se va crea impresia ca
acest fapt este acceptabil. Aici intervine moralitatea de care da dovada fiecare persoana in
parte si sansa de a gandi si actiona pe cont propriu, pe baza propriei constiinte.

De asemenea, odata cu moralitatea, apare si taria de caracter. Moralitatea generează


intoleranță, dacă ceva este greșit din punct de vedere moral, atunci nu ar trebui să tolerăm să
fie făcut. A trăi moral presupune negarea întunericului. Este nevoie să cultivăm virtutea și să
trăim în conformitate cu valorile și principiile noastre morale. Orice amenință acest lucru –
divergente idei, valori, practici sau oameni – trebuie, prin urmare, ignorat, contestat; sau chiar
sancționat, distrus. Acest fapt nu ar reprezenta o problema dacă am fi de acord asupra
acelorasi valori/principii morale, asupra a ceea ce presupune o „viața mai bună” – dar, în mod
clar, nu suntem. Într-adevăr, lumea se află într-un dezacord constant cu privire la ceea ce este
decent și onorabil vs. josnic și respingător, cine merită compasiune, ceea ce contează, ce este
drept, corect si asa mai departe. Conflictele sunt deseori declanșate de ciocnirea
perspectivelor morale. Cu toate ca este ușor să ii judeci pe cei care își “forteaza moralitatea”
în gândul altora, ar fi totuși iresponsabil să pretindem că nu este vorba tocmai despre morala
ci despre lupta împotriva răului, împotriva corupției, a nedreptății, a inumanității. Parem
înclinați să uităm că moralitatea nu este ceva usor de dobandit. Insa asta nu inseamna că este
greu să fii o persoană bună, să fii la înălțimea propriilor principii. De asemenea, doresc să
adaug faptul că este greu de știut ce presupune a fi o persoană bună sau care sunt valorile cu
care ar trebui să ne asociem. Într-adevăr, corectarea moralității poate fi o sarcină la fel de de
dificila ca și înțelegerea universului însuși. (Cole)

In urma analizei expuse ajungem la concluzia ca, moralitatea nu poate fi asociata cu o singura
insemnatate fiind in stransa legatura cu valorile/principiile fiecarui om. Valorile sunt cele care
ne descriu pe noi ca persoane si ne ajuta sa ne construim o versiune mai buna a propriei
existente. Sustinand moralitatea reusim sa traim intr-o societate cat mai sigura si corecta,
reducem problemele precum violența, necinstea, ura, abuzul la orice nivel, nesocotirea față de
ceilalți, traficul de persoane, crima și așa mai departe. Dumnezeu ne-a creat atat cu calitati cat
si cu defecte pentru a putea noi insine sa dobandim un caracter moral si sa dam dovada de
intelepciune si chibzuinta. Sarcina noastra este sa beneficiem de acest fapt si sa alegem mereu
calea cea dreapta.
Bibliografie

„morala - definiție și paradigmă | dexonline” Dexonline


<https://dexonline.ro/definitie/morala>

Cole, Wright, Jennifer “Thinking about how we think about morality” Web. 22 Mar. 2015
< https://blog.oup.com/2015/03/morality-philosophy/>

Gert, Bernard and Joshua Gert “The Definition of Morality” Web. 8 Sep. 2020,
<https://plato.stanford.edu/entries/morality-definition/>

Negrea, Constantina. “Despre Educaţia Morală La Aristotel.” Web. 20 Aug. 2013,


<https://socioumane.wordpress.com/2013/08/20/despre-educatia-morala-la-aristotel-
constantina-negrea/>

“Nicomachean Ethics: Books I to IV”


<https://www.sparknotes.com/philosophy/aristotle/section8/>

Silaghi, Diana “Moralitatea - o problemă contemporană”


< https://www.academia.edu/20137533/Moralitatea_o_problema_contemporana>

"Characteristic Of A Moral Person Philosophy." StudyMoose, Web. 19 Aug 2019,


< http://studymoose.com/characteristic-of-a-moral-person-philosophy-essay >

S-ar putea să vă placă și