Teoria dezvoltarii morale - L.

Kohlberg

Teoria lui Kohlberg arata ca gandirea morala se dezvolta de-a lungul intregii vieti, nu doar in
copilarie si adolescenta si a fost formulata in urma unor experimente bazate pe dileme morale.
Una dintre dilemele folosite de Kohlberg este dilema lui Heinz, care poate fi adaptata astfel:
"Sotia lui Heinz este bolnava, iar singurul medicament care ii poate salva viata se afla intr-o
anumita farmacie. Farmacistul cere pentru medicament un pret de 2000 de lei. Heinz nu are
decat 1000 de lei pentru a cumpara medicamentul, iar farmacistul refuza sa negocieze sau sa
accepte plata in rate. El spune ca este dreptul lui sa castige bani de pe urma descoperirii
medicamentului. Heinz fura medicamentul si salveaza viata sotiei lui.". Participantii la
experiment au fost intrebati daca actiunea lui Heinz a fost gresita sau corecta si, mai ales de ce.

Ii poti prezenta copilului tau aceasta dilema si il poti intreba de ce crede ca actiunea lui Heinz
este corecta sau gresita. Mai important decat "verdictul" copilului este rationamentul din spatele
lui.

Moralitatea preconventionala

Stadiul 1: obedienta si pedeapsa

In acest stadiu, copiii si, in unele cazuri, adultii, vad regulile ca fiind fixe si absolute.
Rationamentele morale in aceasta etapa se bazeaza pe evitarea pedepselor: este important sa
respectam regulile pentru a evita consecintele neplacute. In exemplul de mai sus, Heinz a gresit
pentru ca va fi pedepsit pentru ca a furat.

Stadiul 2: nevoi individuale si recompensa

In acest stadiu, copiii inteleg perspectiva altor persoane si evalueaza actiunile acestora in functie
de cum indeplinesc sau nu nevoile acestora. De exemplu, deciziile morale sunt evaluate pozitiv
daca sunt recompensate sau daca raspund interesului personal: Heinz a actionat corect pentru ca
sotia lui se va purta frumos cu el, ca recompensa pentru ca i-a salvat viata.

Moralitatea conventionala

Stadiul 3: relatiile interpersonale

In acest stadiu, copiii sunt condusi de nevoia de a fi apreciati si admirati de cei din jur. Astfel,
rationamentele lor morale se bazeaza pe reactiile celor din jur – o decizie morala este gresita
pentru ca cei din jur ii vor percepe negative sau o decizie morala este corecta pentru ca cei din
jur o vor percepe pozitiv. In exemplul de mai sus, raspunsurile pentru aceasta etapa se refera la
felul in care Heinz va fi perceput de cei din jur: va fi considerat un hot sau, dimpotriva, un sot
devotat.

Stadiul 4: mentinerea ordinii sociale

Rationamentele morale se bazeaza pe legi si ordine sociala. Copiii aflati in acest stadiu se
concentreaza pe respectarea regulilor (indiferent daca acestea au sens sau nu), pe respectarea
autoritatii si pe ideea de datorie sau responsabilitete. In acest stadiu, raspunsurile oferite pentru
dilema lui Heinz se refera la incalcarea legii: indiferent de motivele lui Heinz, actiunea lui este
gresita pentru ca incalca legea, iar daca toata lumea ar fura atunci cand nu ar avea bani, s-ar crea
haos la nivel social.

Moralitatea postconventionala

Stadiul 5: drepturile individuale si contractele sociale

Copilul sau adultul aflat in acest stadiu intelege ca desi legile exista pentru binele majoritatii,
uneori acestea nu apara interesul sau bunastarea unor indivizi. In acest stadiu, sunt intelese
limitele regulilor si legilor, situatiile in care legile nu duc la rezultate benefice sau situatiile
pentru care ar fi benefic sa existe o lege. De exemplu, pentru dilema morala de mai sus, o lege
care sa asigure accesul la tratament persoanelor care nu isi permit costul acestuia. In acest stadiu,
persoana face diferenta dintre decizia de a incalca o dreptul la proprietate pentru a salva o viata
si, decizia de a incalca dreptul la proprietate pentru a se imbogati (de exempl, a fura bunurile
altor persoane pentru a le vinde).

Stadiul 6: Principii morale universale

In acest stadiu, persoana isi formeaza o serie de principii morale care pot sau nu sa urmeze litera
legii. De exemplu, dreptul la viata, egalitatea sau libertatea sunt aparate chiar si in situatiile in
care legile ar contrazice actiunile care duc la apararea acestor drepturi. In acest stadiu, persoanele
sunt capabile sa vada nu doar limitele legii si justitiei, dar si sa isi asume la nivel personal actiuni
si principii morale.

Persoanele aflate in acest stadiu al moralitatii sunt dispuse sa apere aceste principii prin actiuni
concrete, care pot duce la dezaprobare din partea celor din jur sau la sanctiuni sociale. Deseori,
persoanele aflate in acest stadiu al moralitatii stau la baza miscarilor sociale (revolutii, initiative
legale si sociale) care duc la progresul social.

Raspunsurile la dilema morala in acest stadiu se pot referi, de exemplu, la ideea ca viata unei
persoane este mai presus de dreptul la proprietate. Heinz a actionat corect pentru ca interesele
financiare nu ar trebui sa fie mai importante decat viata unei persoane.

Dezvoltarea morala a copiilor primeste deseori mai putina atentie decat dezvoltarea cognitiva,
desi efectele alegerilor gresite din punct de vedere moral pot avea consecinte negative pe termen
lung, asupra intregii societati. De aceea, este important, ca in calitate de parinti, sa acordam
atentie si sa incurajam dezvoltarea gandirii morale a copiilor, prin dezbateri despre decizii
morale si prin modelarea comportamentelor care respecta principii morale.