Temperamentul (Tm) - subsistemul bioenergetic al personalitii Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se exprima cel mai pregnant

in conduit. Temperamentul reprezint nsuirile individual-specifice ale omului care snt relativ stabile si determin dinamica activitii lui, se manifest identic n diferite situaii. TIPOLOGII TEMPERAMENTALE n antichitate, Hippocrate i Galenus considerau diferenele dintre oameni un rezultat al amestecului n proporii variate a celor patru umori sau substane primare ale corpului uman: snge - sangvin, bila galben - coleric, limfa - flegmatic i bila neagr melancolic. Odat cu constituirea psihologiei ca tiin, mai ales n anii30-50 ai sec.XX, tipologiile temperamentale au cunoscut o atenie deosebit. Psihiatrul german E. Kretschmer face relaia dintre aspectul somatic i manifestrile temperamentale, astfel identific patru forme ale temperamentului. Picnicul ciclotin (scund, bondoc, ndesat, extravert, vioi, dinamic); Astenicul schizotin (interiorizat, filiform, longilin); Atleticul (alur sportiv, armonios dezvoltat, direct i deschis n manifestri) Displasticul (prezint malformaii corporale cu efecte variabile n plan temperamental) Medicul i psihologul american W. Sheldon pornind de la cele trei straturi constitutive ale embrionului (endoderma, mezoderma i ectoderma) a desprins trei tipuri biocorporale i tot attea tipuri temperamentale. Din endoderm se desprind dou forme: endomorful ca biotip i viscerotronul ca tip temperamental (nevoia de odihn, dependen de aprobarea social etc); Din mezoderm biotipul mezomorf i tipul temperamental somatoton (activ, energic, aventurier etc.); Din ectoderm se dezvolt biotipul ectomorf i tipul temperamental cerebroton (interiorizat, izolat, inhibat etc.) I.P. Pavlov a definit 4 tipuri de activitate nevoasa superioara pornind de la trei proprieti ale sistemului nervos (FORA, ECHILIBRUL i MOBILITATEA ): 1. Fora SN- rezistena la aciunea ndelungat a excitaiei. 2. Echilibrul SN- corelaia (balana) ntre excitaie i inhibiie. 3. Mobilitatea SN-viteza de nlocuire a excitaiei prin inhibiie i invers. Pavlov a stabilit c Tm depinde nu de o nsuire aparte a SN, ci de o mbinare a lor, care a fost numit tip al SN. Distingem4 tipuri de SN:

TIPURILE SN PUTERNIC NEECHILIBRAT MOBIL 1. 2. 3. 4. tipul slab - melancolicul; tipul puternic neechilibrat - colericul; tipul puternic echilibrat inert - flegmaticul; tipul puternic echilibrat mobil - sangvinicul. ECHILIBRAT INERT SLAB

Este important de menionat c temperamentul este neutru din punct de vedere valoric, adic, nu se poate vorbi despre Tm bune sau rele i nici despre superioritatea unui tip de Tm asupra altuia. SN slab, dar foarte sensibil nu trebuie considerat ca fiind mai ru dect cel puternic, dar mai puin sensibil. Exist aa feluri de activiti care necesit SN slab i alte activiti care necesit SN puternic. De ex: sangvinicul cu greu efectueaz un lucru monoton, colericul are reacii repezi i i-ar fi greu s lucreze la conveier, pe cnd melancolicul o va face bine. Firete exist mecanisme de compensare nvate n decursul vieii. Sistemul de deprinderi i obinuine bine consolidate i-n acelai timp flexibile feresc persoana de dispersiune i instabilitate n diferite mprejurri ale vieii. Fiecare tip de Tm are valoare social. Evidena nsuirilor temperamentale e necesar n: 1. alegerea stilului individual de instruire i de lucru; 2. alegerea stilului de comunicare; 3. alegerea viitoarei profesii etc. De ex: cu colericul i melancolicul se recomand o convorbire individual, fiindc tonul directiv, i mai ales n faa altora, va provoca la coleric o explozie, un conflict, iar la melancolic va provoca nencredere n sine, anxietate. Flegmatucul are nevoie de timp ca s rugume informaia primit. Nu-l forai, nu-l grbii. Sangvinicul uor primete mustrrile n form de glum, un cuvnt spus la anc.

C.G. Jung Savantul elvetian C.G. Jung propune abordarea temperamentului in functie de orientarea subiectului spre lume si spre propria persoana.Cele doua tipuri majore sunt: extravertul si introvertul. Extravertul este orientat spre exterior, este sociabil, cauta emotiile puternice, isi asuma riscuri, actioneaza sub imboldul momentului, este impulsiv, ii place schimbarea, este un optimist, ii plac distractiile, sa fie miscare, sa actioneze, este superficial in sentimentele sale. Introvertul este linistit, introspectiv, izolat, rezervat, distant, prudent, prefera o viata

organizata; isi controleaza si cenzureaza puternic sentimentele, este rareori agresiv, inclinat sa fie pesimist, foarte stabil in sentimentele sale. H.J. Eysenck Psihologul englez H.J Eysenck si-a dedicat intreaga viata elaborarii unei teorii coerente si a unor instrumente (teste) de investigare a temperamentului. Pornind de la teoria lui Jung, Eysenk a adaugat la dimensiunea extraversiune-introversiune dimensiunea unei stabilitati-instabilitati neuropsihice, numita nevrozism. Nevrozismul prezinta la un pol note ridicate de stabilitatea emotionala, rezistenta la socuri si lovituri morale, calm, echilibru, buna rezistenta la stres.La celalalt pol, vorbim de labilitate emotionala, sensibilitate excesiva, rezistenta scazuta la socuri emotionale si la stres.Autorul ne atrage atentia ca cele doua dimensiuni trebuie sa fie privite ca un continuum pe o scala de intensitate de la introversiune la extravesiune si de la stabilitate la instabilitate cu trepte intermediare proprii ambivertului si de la stabilitate la instabilitate cu trepte intermediare proprii ambivertului si stabilitatii relative. Pornind de la cele doua axe, Eysenck a elaborat o clasificare categoriala a temperamentelor cu ajutorul cateia descrie cele patru tupuri fundamentale de temperament

Caracterizarea temperamentelor Colericul este predominant extrovert, instabil, excitabil, reactiv, impulsiv si foarte activ. Consuma o mare cantitate de energie nervoasa, se implica in activitate cu mult entuziasm, dar acest consum nervos excesiv il conduce la epuizare, caderi nervoase sau chiar depresii.Nu suporta activitatile si ocupatiile monotone, statice, tinde sa ia initiativa, orientat spre schimbare, dornic sa conduca si sa impuna. Sangvnicul este predominant extravert, stabil, dinamic, sociabil, prietenos, dependent de grup, are nevoie de recunoasterea grupului, de aprecierea celor din jur; stie sa se faca placut, este preocupat sa lase o impresie buna;leaga usor prietenii, dar tinde sa fie superficial si incnstant in sentimente. Flegmaticul este predominant introvert, stabil, constant, calm, echilibrat, ponderat si prudent;este mai rezervat, leaga mai greu prietenii, dar este constant in sentimente; este rabdator, perseverent, rareori izbucneste, dar cand o face are manifestari explozive. Melancolicul este predominant introvert, instabil, inclinat spre autoanaliza excesiva, neincrezator in sine si in ceilalti, temator, nesigur, inclinat spre visare, cu un slab spirit practic. Temperamentul si raporturile lui cu celelalte laturi ale personalitatii Temperamentul ca latura dinamico-energetica si expresiva a personalitatii interactioneaza cu aptitudinile si caracterul, influentand si fiind influentat la randul lui. Fiind innascut, temperamentul precede celelalte manifestari ale personalitatii care se vor dezvolta pe acest fundament. Temperamentul isi va pune ampreuna specifica asupra aptitudinilor si caracterului; dar fara a le deterina in continutul lor psihologic, ci in forma si expresivitatea lor.