PSIHODIAGNOSTICUL

APTITUDINILOR
CURS 8
Cotare și interpretare
WAIS IV

Manualul tehnic

Foi de cotare
 Cotare
Calcularea
1 punctajului obținut la Fără utilitate diagnostică
fiecare subtest
Medie Ab. Std. Interval

Scor scalat (10) 10 3 1-19

2 Scor standard Scor compozit (4) 100 15 50-150

Coeficient de 100 15 40-160

inteligență (1)
 Calcularea punctajului
Scor standard
obținut la fiecare subtest

acordarea punctajelor corespunzătoare, vârsta cronologică a persoanei testate

pentru fiecare răspuns oferit punctajele obținute, pe subteste
suma punctajelor, pentru fiecare subtest tabele de conversie
 Calculul scorurilor Calculul valorii
compozite (indice) coeficientului de inteligență

Suma scorurilor scalate la probele Suma tuturor scorurilor scalate

obligatorii care compun fiecare indice Raportarea la tabelele de conversie
Raportarea la tabelele de conversie
 Structura testului
Înțelegerea verbală (IIV) Raționament perceptiv (IRP)
Subteste obligatorii

Administrare individuală, 75 min.

Subteste obligatorii
Vocabular (Voc) Cuburi (Cu)
Similarități (Si) Matrici (M)
Informații (I) Puzzle-uri Vizuale (PZ) NOU!
16:00 – 90:11 ani

Subtest suplimentar Subteste suplimentare

Înțelegere (Î) Cântărirea figurilor (CF) NOU!
IQ TOTAL Completare de imagini (CI)
Memoria de lucru (IML) Viteză de procesare (VP)
Subteste obligatorii Subteste obligatorii
Memorarea numerelor (MN) Căutare de simboluri (CS)
Aritmetică (A) Codare (Co)
Subtest suplimentar Subtest suplimentar
Secvențe de litere și numere Barare (B) NOU!
Punctaje obținute la subteste, A.M, vârsta 37 ani
67, 23, 22, 21, 108, 44, 22, 33, 25, 51
(în ordinea standard de aplicare: Cu, Si, MN, M, Voc, A, CS, PZ, I, Co)

Scoruri scalate, obținute prin utilizarea tabelelor de conversie, pentru

vârsta de 37 de ani
16, 6, 11, 12, 17, 10, 13, 15, 9, 15
 67, 23, 22, 21, 108, 44, 22, 33, 25, 51
(în ordinea standard de aplicare: Cu, Si, MN, M, Voc, A, CS, PZ, I, Co)
16, 6, 11, 12, 17, 10, 13, 15, 9, 15

1. Calcularea scorurilor compozite și a scorului CIT

IIV = 6 (Si) + 17 (Voc) + 9 (I) = 32 Suma scorurilor scalate la probele

IRP = 16 (Cu) + 12 (M) + 15 (PZ) = 43 obligatorii care compun fiecare indice
IML = 11 (MN) + 10 (A) = 21 Raportarea la tabelele de conversie
IVP = 13 (CS) + 15 (Co) = 28
 67, 23, 22, 21, 108, 44, 22, 33, 25, 51
(în ordinea standard de aplicare: Cu, Si, MN, M, Voc, A, CS, PZ, I, Co)
16, 6, 11, 12, 17, 10, 13, 15, 9, 15

1. Calcularea scorurilor compozite și a scorului CIT

IIV = 6 (Si) + 17 (Voc) + 9 (I) = 32 104 Suma scorurilor standard scalate:

IRP = 16 (Cu) + 12 (M) + 15 (PZ) = 43 126 124
IML = 11 (MN) + 10 (A) = 21 104
IVP = 13 (CS) + 15 (Co) = 28 124
 67, 23, 22, 21, 108, 44, 22, 33, 25, 51
(în ordinea standard de aplicare: Cu, Si, MN, M, Voc, A, CS, PZ, I, Co)
16, 6, 11, 12, 17, 10, 13, 15, 9, 15

1. Calcularea scorurilor indice și a scorului CIT total

IIV = 6 (Si) + 17 (Voc) + 9 (I) = 32 104 Suma scorurilor standard

IRP = 16 (Cu) + 12 (M) + 15 (PZ) = 43 126 scalate: 124
IML = 11 (MN) + 10 (A) = 21 104
IVP = 13 (CS) + 15 (Co) = 28 124 CIT = 119
 Punctaje obținute la subteste, A.M, vârsta 37 ani
67, 23, 22, 21, 108, 44, 22, 33, 25, 51
(în ordinea standard de aplicare: Cu, Si, MN, M, Voc, A, CS, PZ, I, Co)

Scoruri scalate, obținute prin utilizarea tabelelor de conversie, pentru

vârsta de 37 de ani
16, 6, 11, 12, 17, 10, 13, 15, 9, 15
Scoruri compozite
IIV = 6 (Si) + 17 (Voc) + 9 (I) = 32 104
IRP = 16 (Cu) + 12 (M) + 15 (PZ) = 43 126
IML = 11 (MN) + 10 (A) = 21 104
IVP = 13 (CS) + 15 (Co) = 28 124

Coeficient de inteligență
Suma scorurilor standard: 124 119
 INTERPRETARE REZULTATE
Scoruri Scoruri PT vs. PS Media Scorul Valoarea PT vs. PS Scoruri Excelență
std. normative scorurilor diferență critică personale neobișnuit vs.
compozite compozite pentru de mari/ preocupări
semn. mici (NM) majore
IIV 104
IRP 126
IML 104
IVP 124
2. Decidem dacă interpretăm CIT total (se scade cel mai mic scor compozit din cel
mai mare scor compozit)

126 (cel mai mare scor compozit) – 104 (cel mai mic scor compozit) = 22

2.2 dacă diferența este mai mare sau egală cu

2.1 dacă diferența este mai mică de 23, nu se poate interpreta CIT global și se
23, se poate interpreta CIT global încearcă calcularea scorului IAG (indice de
abilitate generală)

2.2.1 dacă diferența dintre IIV

2.2.2 dacă diferența dintre
și IRP este mai mică de 23, se
IIV și IRP este mai mare de
calculează IAG (suma scorurilor
23, nu se calculează IAG
la probele Si, Voc, I, Cu, M, PZ)

Diferența obținută (22) < 23  scorul total (coeficientul de inteligență) are

valoare diagnostică
 Interpretare CIT*
Descrierea calitativă a scorurilor compozite și a scorului CIT
Scor Clasificare
130 și mai mare Mult superior
120-129 Superior
110-119 Mediu superior
90-109 Mediu
80-89 Mediu inferior
70-79 La limită
69 și mai mic Foarte slab

⃰Dacă valoarea este interpretabilă

 INTERPRETARE REZULTATE
Scoruri Scoruri PT vs. PS Media Scorul Valoarea PT vs. PS Scoruri Excelență
std. normative scorurilor diferență critică personale neobișnuit vs.
compozite compozite pentru de mari/ preocupări
semn. mici (NM) majore
IIV 104
IRP 126
IML 104
IVP 124

CIT = 119 – mediu superior

 Exemplu de descriere, într-un raport psihologic, a cazului în care
atât CIT, cât şi IAG sunt non-interpretabili
Conform manualului testului, un scor global CIT este non-interpretabil dacă
diferenţa dintre cel mai mare scor compozit şi cel mai mic scor compozit este
egală sau depăşeşte valoarea de 23 (echivalentul a 1.5 abateri standard). Un
scor IAG non-interpretabil avem atunci când diferenţa dintre scorurile IIV şi
IRP este egală sau depăşeşte valoarea 23.

În cazul lui M., scorul CIT este 88, dar această estimare a abilităţilor cognitive
generale nu poate fi interpretată deoarece prezintă o variabilitate prea mare a
celor patru scoruri compozite. Prin urmare, performanţa lui M. poate fi
interpretată corespunzător prin analiza separată a indicilor Înţelegere verbală,
Raţionament perceptual, Memorie de lucru, Viteză de procesare.
 EXCEPȚIE DE LA REGULĂ
Se interpretează scorul global, atunci când el este esențial pentru
diagnostic (de exemplu, identificarea unei dizabilități cognitive).
Chiar dacă atât CIT, cât și IAG sunt non-interpretabili, se selectează
unul din aceste scoruri, folosind judecata clinică. De exemplu, dacă
persoana examinată a fost impulsivă sau distrasă în timpul
administrării subtestelor din cadrul Memoriei de lucru sau Viteză de
procesare, se alege scorul IAG, care exclude aceste scoruri.
1. Calcularea scorurilor indice (suma scorurilor la subteste) și a scorului CIT total

2. Decidem dacă interpretăm CIT total (se scade cel mai mic scor indice din cel mai
mare scor indice)
2.2 dacă diferența este mai mare de 23, nu se
2.1 dacă diferența este mai mică de
poate interpreta CIT global și se încearcă
23, se poate interpreta CIT global
calcularea scorului IAG

2.2.1 dacă diferența dintre IIV și

2.2.2 dacă diferența dintre
IRP este mai mică de 23, se
IIV și IRP este mai mare de
calculează IAG (suma scorurilor
23, nu se calculează IAG
la probele S, V, I, Cu, M, PV)

3. Verificarea omogenității fiecărui scor compozit (se scade cel mai mic scor scalat din
cel mai mare, iar diferența nu trebuie să fie mai mare de 5)
 Abilitate unitară
Abilitatea unitară reprezentată printr-un set coeziv de scoruri scalate,
fiecare reflectând aspecte ușor diferite sau unice ale aceleași abilități. O
diferență între cel mai mic și cel mai mare scor scalat la subteste mai
mică de 5 puncte (1.5 abateri standard) este considerată acceptabilă și
indică o abilitate unitară, care poate fi interpretată.
 17 - 6 = 11IIV = 6 + 17 + 9 = 32
IIV
Cel mai Cel mai Diferența NU IRP = 16 + 12 + 15 = 43
mare scor mic scor IML = 11 + 10 = 21
IVP = 13 + 15 = 28
16 - 12 = 4
IRP DA
Cel mai Cel mai Diferența
mare scor mic scor
11 - 10 = 1
IML DA
Cel mai Cel mai Diferența
mare scor mic scor
15 - 13 = 2
IVP DA
Cel mai Cel mai Diferența
mare scor mic scor
 Exemplu de interpretare pentru scor compozit non-unitar,
în raportul psihologic
Indicele Vitezei de procesare reprezintă abilitatea de a realiza rapid
sarcini simple. Această abilitate a fost măsurată în cazul lui N. cu ajutorul
a două probe: una presupune copierea rapidă a unor simboluri care fac
pereche cu numere, în timp ce a doua probă presupune identificarea
prezenței sau absenței unui anumit simbol într-un rând de simboluri.
Diferența dintre rezultatele lui N. la cele două probe este mare, ceea ce
indică faptul că viteza sa de procesare nu poate fi evaluată printr-un
singur scor. (se descriu rezultatele obținute la subtestele care compun
scorul compozit, menționând dacă sunt scăzute, medii sau ridicate și se
oferă interpretare pentru cele scăzute și ridicate).
 Subtestul măsoară formarea conceptuală verbală, exprimată prin
reamintirea cunoștințelor dobândite, inteligența cristalizată,
capacitatea de învățare, memoria pe termen lung și gradul de
dezvoltare a limbajului.

Vocabular

 un context educațional limitat și/ sau  ambiția, aspirații mari de realizare

motivație slabă de a absorbi materialele
prezentate într-un cadru educațional
 dezvoltare lingvistică slabă
 blocajele emoționale, care interferează
cu cunoștințele învățate în trecut
 capacitatea redusă de abstractizare
 intruziunea anxietății
 o gamă largă de interese
 un fond bogat de informații generale
 existența unei game largi de idei și
abilități conceptuale
 persoana examinată își poate aminti în
mod adecvat ideile din trecut și poate
formula concepte referitoare la aceste idei
 Substestul măsoară formarea conceptului verbal și raționamentul,
precum și abilitatea de a analiza relațiile și de a gândi logic și
abstract.

Similarități

 abilități slabe de abstractizare  formarea conceptului verbal

 absența alfabetizării  abilitatea de a analiza relații
 gândire inflexibilă  gândirea abstractă
 Substestul măsoară capacitatea unei persoane de a dobândi, păstra
și reactualiza cunoștințe generale.

Informații

 superficialitatea intereselor  curiozitate intelectuală

 lipsa curiozității intelectuale
 privarea culturală
 memorie pe termen lung deficitară
 orientare spre auto-realizare și spre
beneficiile obținute din expunerea
timpurie la educație
 o bună memorie pe termen lung
 interese culturale
 abilitate verbală bună
 Subtestul măsoară raționamentul și judecata practică.

Înțelegere

 ostilitate față de mediul social/ tendințe  maturitate socială

antisociale
 impulsivitate
 neînțelegerea standardelor
convenționale de comportament
 abilitatea scăzută de a utiliza
raționamentul, în situații cotidiene
 cunoașterea standardelor convenționale
de comportament
 gândirea abstractă și generalizare
 înțelegerea mediului social
 persoana gestionează ușor și eficient
diverse circumstanțe cotidiene
 conștientizarea realității, înțelegerea și
vigilența față de lumea de zi cu zi
 Subtestul măsoară viteza psihomotorie și capacitatea de analiză și
sinteză a stimulilor vizuali abstracți.

Cuburi

 abilități perceptive slabe  percepția vizual-spațială bine dezvoltată

 dificultăți de integrare vizuală și  viteză vizual-motorie
probleme în ceea ce privește  o bună capacitate de concentrare a
menținerea unui efort susținut atenției
 neatenția  dezvoltarea conceptului nonverbal
 Acest subtest măsoară inteligența fluidă (raționamentul inductiv).

Matrici

 dificultăți de procesare vizuală  bună prelucrare a informațiilor vizuale

 raționamentul vizual slab/ rigid  abilități non-verbale de gândire abstractă
 concentrarea slabă a atenției  o preferință pentru prelucrarea simultană
a informațiilor
 Subtestul măsoară organizarea și raționamentul perceptiv. De
asemenea, se măsoară percepția vizual-spațială, analiza și sinteza
materialul abstract, nonverbal, vizual și prelucrarea simultană.

Puzzle-urile vizuale

 nivel scăzut al abilității de a utiliza  percepția vizuală adecvată

raționamentul perceptiv  preferința pentru procesarea simultană
 dificultăți de analiză și sinteză a  nivel ridicat al memoriei de lucru
informațiilor abstracte, nonverbale  abilități ridicate de vizualizare spațială și
manipulare spațială
 Acest subtest măsoară raționamentul cantitativ și analogic, precum
și flexibilitatea mentală. Poate implica procese de raționament
fluid exprimate ca procese matematice, subliniind fie logica
inductivă, fie logica deductivă. Proba implică memoria de lucru.

Cântărirea Figurilor

 nivel scăzut al raționamentului  raționament perceptiv

cantitativ, perceptiv  gândire fluidă
 rigiditate mentală  vizualizarea și manipularea spațială
 nivel scăzut al memoriei de lucru  procesarea simultană
 memoria de lucru
 Acest subtest măsoară percepția vizuală și organizarea perceptivă. De
asemenea, necesită o discriminare vizuală, recunoașterea vizuală a
detaliilor esențiale ale obiectelor, cunoștințe cristalizate, raționamentul
și memoria vizuală pe termen lung.

Completare de imagini

concentrare slabă  o bună capacitate de a recunoaște

organizare vizuală inadecvată
inabilitatea de a diferenția esențialul de
detaliile neesențiale
informațiile vizuale esențiale
 vigilență, atenție la detalii
 abilitatea de a diferenția esențialul de
detaliile neesențiale
 acuitate vizuală bună
 Acest subtest măsoară memoria de lucru, memoria auditivă pe termen
scurt, procesarea secvențială, capacitatea numerică, atenția și concentrarea.

Memorarea numerelor

 dificultăți de concentrare, care pot fi  o bună memorie auditivă pe termen scurt

rezultatul anxietății  atenție
 dificultăți în a susține efortul  influență redusă a stresului și a anxietății
concentrat în rezolvarea problemelor
 Acest subtest măsoară, în principal, memoria de lucru, însă rezultatele
reflectă și gradul de înțelegere verbală, ca urmare a instrucțiunilor verbale.

Aritmetică

 concentrare slabă a atenției,  memorie de lucru

distractibilitate  înțelegere verbală
 anxietate, impulsivitate  vigilență, concentrare, atenție, absența
 rationament matematic slab distractibilității
 memorie slabă pe termen scurt  memorie pe termen lung și scurt
 un context educațional, în care nu au  raționament numeric
fost încurajate și dezvoltate abilități  procesare secvențială
matematice  gândire fluidă
 În plus față de memoria de lucru, sarcina implică procesarea
secvențială, memoria auditivă imediată, atenția și viteza de procesare.

Secvențe de litere și numere

 nivel scăzut al memoriei de lucru  memorie de lucru

 dificultăți de procesare secvențială  abilități ridicate de procesare secvențială
auditivă auditivă
 atenție
 Subtestul măsoară viteza de procesare a informațiilor. Implică și
utilizarea memoriei vizuale pe termen scurt, viteză perceptuală și
psihomotorie, coordonare vizual-motorie, discriminare vizuală și atenție.

Căutare de simboluri

 viteză scăzută de procesare a  viteză de procesare a informațiilor

informațiilor, procese mentale lente
 dificultăți vizual-perceptive
 motivație slabă, anxietate
 dificultăți în privința memoriei vizuale
pe termen scurt
 un stil reflexiv de rezolvare a
problemelor
 viteză perceptuală și psihomotorie
 niveluri bune de coordonare vizual-
motorie
 discriminare vizuală
 memorie vizuală pe termen scurt
 un nivel ridicat de atenție și concentrare
Pe lângă viteza de procesare vizuală, subtestul măsoară memoria pe termen
scurt, flexibilitatea cognitivă, percepția vizuală, coordonarea vizual-
motorie, capacitatea de scanare vizuală, procesarea secvențială și atenția.

Codare

 viteza deficitară de procesare vizuală  viteza de procesare vizuală

 memoria slabă pe termen scurt
 rigiditate cognitivă
 dificultăți de coordonarea vizual-motorie
 dificultăți de scanare vizuală
 atenția deficitară
 memoria pe termen scurt
 flexibilitatea cognitivă
 coordonarea vizual-motorie
 capacitatea de scanare vizuală
 procesarea secvențială
 atenția
 Subtestul măsoară viteza de procesare. În mod tradițional, sarcinile de
barare sunt interpretate și ca măsuri ale atenției susținute.

Barare

 viteză scăzută de procesare a  viteză de procesare

informațiilor  atenție susținută
 dificultăți de susținere a atenției
 Exemplu de interpretare pentru scor compozit unitar, în
raportul psihologic
Indicele Vitezei de procesare reprezintă abilitatea de a realiza rapid
sarcini simple. Această abilitate a fost măsurată în cazul lui N. cu ajutorul
a două probe: una presupune copierea rapidă a unor simboluri care fac
pereche cu numere, în timp ce a două probă presupune identificarea
prezenței sau absenței unui anumit simbol într-un rând de simboluri.
Diferența dintre rezultatele lui N. la cele două probe indică faptul că PSI
este o măsură adecvată a vitezei sale de procesare. N. a obținut scorul 91
(89-106), ceea ce indică nivel mediu/ în limite normale. (se descriu
abilitățile evaluate prin acest scor compozit, menționând nivelul la care se
plasează persoana testată – mediu, peste medie, sub medie).
 Indicele Înțelegerii Verbale (IIV)

Este o măsură a inteligenței cristalizate, reflectând capacitatea unei

persoane de a raționa prin utilizarea informațiilor învățate anterior.

 capacitatea unei persoane de a înțelege stimulii

Înțelegerea verbală (IIV) verbali
Subteste obligatorii  capacitatea de a utiliza raționamentul cu material
Vocabular (Voc) semantic
Similarități (Si)  capacitatea
, de a comunica verbal gânduri și idei
Informații (I)  formarea conceptului verbal
Subtest suplimentar  raționamentul verbal
Înțelegere (Î)  cunoștințelor dobândite
 atenția la stimulii verbali
 Indicele Raționamentului Perceptiv (IRP)

Este o măsură a raționamentului fluid.

Raționament perceptiv (IRP)

Subteste obligatorii
Cuburi (Cu)  percepția sau prelucrarea vizuală (Gv)
Matrici (M)  atenția la detalii
Puzzle-uri Vizuale (PZ)  integrarea vizual-motorie
Subteste suplimentare
Cântărirea figurilor (CF)
Completare de imagini (CI)
 Indicele Memoriei de Lucru (IML)

Capacitatea de a stoca temporar informațiile auditive, precum și abilitatea de a

manipula mental informațiile și de a le păstra pentru o utilizare ulterioară.

Memoria de lucru (IML)

Subteste obligatorii
Memorarea numerelor (MN)
Aritmetică (A)
Subtest suplimentar
Secvențe de litere și numere
 Indicele Vitezei de Procesare (IVP)

Indicator al rapidității cu care o persoană poate procesa informații simple

sau de rutină, fără a face erori.

Viteză de procesare (VP)

 memoria vizuală pe termen scurt
Subteste obligatorii
 atenția
Căutare de simboluri (CS)
 scanarea vizuală
Codare (Co)
 discriminarea vizuală
Subtest suplimentar
 coordonarea vizual motorie
Barare (B)
1. Calcularea scorurilor indice (suma scorurilor la subteste) și a scorului CIT total

2. Decidem dacă interpretăm CIT total (se scade cel mai mic scor indice din cel mai
mare scor indice)
2.2 dacă diferența este mai mare de 23, nu se
2.1 dacă diferența este mai mică de
poate interpreta CIT global și se încearcă
23, se poate interpreta CIT global
calcularea scorului IAG

2.2.1 dacă diferența dintre IIV și

2.2.2 dacă diferența dintre
IRP este mai mică de 23, se
IIV și IRP este mai mare de
calculează GAI (suma scorurilor
23, nu se calculează IAG
la probele S, V, I, Cu, M, PV)

3. Verificarea omogenității fiecărui scor compozit (se scade cel mai mic scor scalat din
cel mai mare, iar diferența nu trebuie să fie mai mare de 5)
4. Determinarea punctelor tari și a punctelor slabe, normative, pe baza scorurilor
compozite
INDICE SCOR PUNCTE SLABE ÎN LIMITE PUNCTE TARI
STANDARD NORMATIVE NORMALE NORMATIVE
< 85 85 – 115 > 115
IIV 104
IRP 126 V
IML 104 b
IVP 124 b
 INTERPRETARE REZULTATE
Scoruri Scoruri PT vs. PS Media Scorul Valoarea PT vs. PS Scoruri Excelență
std. normative scorurilor diferență critică personale neobișnuit vs.
compozite compozite pentru de mari/ preocupări
semn. mici (NM) majore
IIV 104
IRP 126 PT
IML 104
IVP 124 PT

CIT = 119 – mediu superior

 1. Calcularea scorurilor indice (suma scorurilor la subteste) și a scorului IQ total

2. Decidem dacă interpretăm CIT total (se scade cel mai mic scor indice din cel mai mare
scor indice)
2.2 dacă diferența este mai mare de 23, nu se poate
2.1 dacă diferența este mai mică de
interpreta CIT global și se încearcă calcularea
23, se poate interpreta CIT global
scorului IAG

2.2.1 dacă diferența dintre IIV și 2.2.2 dacă diferența dintre

IRP este mai mică de 23, se IIV și IRP este mai mare de
calculează IAG 23, nu se calculează IAG
3. Interpretarea scorurilor indice, după verificarea omogenității fiecăruia (se scade cel mai
mic scor din cel mai mare, iar diferența nu trebuie să fie mai mare de 5)

4. Determinarea punctelor tari și a punctelor slabe, normative, pe baza scorurilor compozite

5. Determinarea punctelor tari și a punctelor slabe, personale, pe baza scorurilor compozite

 4. Determinarea punctelor tari și a 5. Determinarea punctelor tari și a
punctelor slabe, normative punctelor slabe, personale

Abilitățile personale în raport cu ale altor Abilități personale în raport cu propria

persoane de aceeași vârstă performanță la test (media rezultatelor)
Puncte tari: scoruri compozite mai mari de 115
Puncte slabe: scoruri compozite mai mici de 85
Scoruri compozite care diferă semnificativ de
propria medie la scorurile compozite.
Puncte tari: scoruri semnificativ mai mari
decât media, la un prag de semnificație de 0.05.
Puncte slabe: scoruri semnificativ mai mici
decât media, la un prag de semnificație de 0.05.
 Puncte tari vs. Puncte slabe personale

Se calculează media tuturor celor (104+126+104+124)/4 = 114.5

4 scorurilor compozite

Se scade această medie din fiecare IRP 126 – 114.5 = 11.5
scor compozit interpretabil și se IML 104 – 114.5 = -10.5
obține diferența de la medie IVP 124 – 114.5 = 9.5

Se alege un prag, de 0.05 sau 0.01 0.05

Se compara diferența obținută cu diferența din tabel

Diferența necesară pentru semnificație statistică, între un scor compozit și media
tuturor celor patru scoruri, în funcție de vârstă.

Se utilizează acest tabel doar cu scoruri compozite interpretabile

Diferența necesară pentru semnificație statistică, între un scor index și media tuturor
celor patru scoruri, în funcție de vârstă.

Se utilizează acest tabel doar cu scoruri index interpretabile

 Puncte tari vs. puncte slabe personale
Se compara diferența obținută cu diferența din tabel

Dacă diferența obținută este egală Dacă diferența este mai mică
sau mai mare decât această valoare, decât această valoare, atunci ea
atunci ea este semnificativă statistic nu este semnificativă statistic
IRP 11.5 vs. 6 (tabel)
IML -10.5 vs. 6 (tabel)
IVP 9.5 vs. 8.4 (tabel)

Valoarea mai Valoarea mai

mică decât media mare decât media
– punct slab – punct forte
IML IRP, IVP
⃰ Diferența obținută, în modul
 INTERPRETARE REZULTATE
Scoruri Scoruri PT vs. PS Media Scorul Valoarea PT vs. PS Scoruri Excelență
std. normative scorurilor diferență critică personale neobișnuit vs.
compozite compozite pentru de mari/ preocupări
semn. mici (NM) majore
IIV 104
IRP 126 PT 11.5 6 PT
114.5
IML 104 -10.5 6 PS
IVP 124 PT 9.5 8.4 PT

CIT = 119 – mediu superior

 Identificarea scorurilor anormal de mari

Îngrijorări cu
Elemente de prioritate
excelență majoră

Puncte tari personale, reprezentate Puncte slabe personale, reprezentate

prin scoruri mai mari decât 115 prin scoruri mai mici decât 85
 INTERPRETARE REZULTATE
Scoruri Scoruri PT vs. PS Media Scorul Valoarea PT vs. PS Scoruri Excelență
std. normative scorurilor diferență critică personale neobișnuit vs.
compozite compozite pentru de mari/ preocupări
semn. mici (NM) majore
IIV 104 114.5
IRP 126 PT 114.5 11.5 6 PT
IML 104 114.5 -10.5 6 PS
IVP 124 PT 114.5 9.5 8.4 PT

CIT = 119 – mediu superior

 Identificarea diferențelor anormal de mari

Îngrijorări cu
Elemente de prioritate
excelență majoră

Puncte forte personale, reprezentate Puncte slabe personale, reprezentate

prin scoruri mai mari decât 115 prin scoruri mai mici decât 85
IRP IVP
 INTERPRETARE REZULTATE
Scoruri Scoruri PT vs. PS Media Scorul Valoarea PT vs. PS Scoruri Excelență
std. normative scorurilor diferență critică personale neobișnuit vs.
compozite compozite pentru de mari/ preocupări
semn. mici (NM) majore
IIV 104 114.5
IRP 126 PT 114.5 11.5 6 PT NMa E
IML 104 114.5 -10.5 6 PS
IVP 124 PT 114.5 9.5 4 PT NMa E

CIT = 119 – mediu superior

 Realizarea raportului psihologic

 CIT
 Puncte tari normative ⃰
 Puncte slabe normative ⃰
 Puncte tari personale ⃰
 Puncte slabe personale ⃰
 Rezultate pe subteste, în cazul scorurilor compozite non-unitare ⃰
 Precizarea elementelor de excelență și a preocupărilor majore pentru
intervenție ⃰
⃰ Dacă este cazul
 Realizarea raportului psihologic
În urma aplicării celor 10 probe din cadrul Scalei de Inteligență Wechsler pentru Adulți
(Wechsler, 2008; WAIS IV), A.M. a obținut un coeficient de inteligență de 119, ceea ce
indică un nivel mediu superior de dezvoltare a abilităților cognitive.
Punctele forte ale lui A.M sunt reprezentate de raționamentul perceptiv și viteza de procesare,
care reprezintă elementele sale de excelență. Acestea implică prezența următoarelor abilități:
gândirea fluidă (raționament prin inducție și deducție)
percepția și prelucrarea vizuală (Gv), integrarea vizual-motorie
atenția la detalii
memoria vizuală pe termen scurt
scanarea vizuală, discriminarea vizuală
coordonarea vizual motorie
În raport cu grupul din care face parte, A.M. prezintă un nivel mediu/ în limite normale al
memoriei de lucru. În raport cu propriile sale rezultate la celelalte probe, aspectele evaluate
prin probele care vizează memoria de lucru reprezintă puncte slabe personale, care nu
constituie, însă, preocupări majore pentru intervenție. Astfel, vorbim despre un nivel mai
scăzut de dezvoltare a capacității de a stoca temporar informațiile auditive primite, precum și
a abilității de a manipula mental informațiile și de a le păstra pentru o utilizare ulterioară.
 Realizarea raportului psihologic

Diferența dintre rezultatele lui A.M. la probele care măsoară înțelegerea verbală
este mare, ceea ce indică faptul că această abilitate nu poate fi evaluată printr-un
singur scor. Analizând rezultatele la cele 3 probe, se observă că A.M. are un scor
scăzut la subtestul Similitudini, scor mediu la subtestul Informații și scor ridicat la
subtestul Vocabular. Scorurile ridicate la proba Vocabular pot indica:
ambiția, aspirații mari de realizare
o gamă largă de interese
un fond bogat de informații generale, gândire abstractă
persoana examinată își poate aminti în mod adecvat ideile din trecut și poate
formula concepte referitoare la aceste idei

Scorurile scăzute la proba Similitudini pot indica:

abilități slabe de abstractizare
gândire inflexibilă
Explicații pentru rezultate contradictorii obținute la subteste

1. exerciții/ 2. Posibil să apară

scoruri fictive și în realitate

Factori non-cognitivi

Personalitate Stări de moment

Motivație Raportul psihologic
Aspecte psihopatologice
Realizați interpretarea completă a rezultatelor unei persoane de 22 de ani, la testul WAIS,
știind că a obținut următoarele scoruri scalate, în ordinea standard de aplicare a probelor
obligatorii: 15, 11, 12, 11, 8, 10, 15, 17, 12, 15 (Cu, Si, MN, M, Voc, A, CS, PZ, I, Co)
Scoruri Scoruri PT vs. PS Media Scorul Valoarea PT vs. PS Scoruri Excelență
compozite std. normative scorurilor diferență critică personale neobișnuit vs.
compozite pentru de mari/ preocupări
semn. mici (NM) majore
IIV 5.7
IRP
IML 7
IVP 7.6

CIT = 121
Cerințe:
1. Identificați scorurile standard compozite, știind că pentru o sumă a scorurilor standard scalate de 31 avem un scor
compozit de 102, pentru 22 – 107, pentru 43 – 126, 30 – 129, 38 - 115.
2. Completați tabelul de mai sus, argumentând fiecare rubrică pe care o completați.
3. Interpretați rezultatele obținute, specificând aspectele care constituie puncte forte și puncte slabe normative și
personale, precum și menționarea tipului de rezultate (scăzute, medii, ridicate) la subteste, în cazul indicilor non-unitari
(dacă este cazul)
REȚINEȚI! WAIS IV
 Care sunt cele patru scoruri compozite, care pot fi calculate, și ce măsoară fiecare
 Care este media și abaterea std., pentru fiecare categorie de scor standard (scalat,
compozit)
 Cum se determină dacă CIT este interpretabil și când se calculează IAG
 Semnificația valorilor CIT
 Cum se determină dacă o abilitate este unitară sau nu
 Cum se identifică punctele tari și punctele slabe normative (intervalele)
 Cum se identifică punctele tari și punctele slabe personale, atunci când se dau
valorile critice de comparație, pentru semnificație statistică
 Identificarea elementelor de excelență și a preocupărilor majore pentru intervenție
 Cum se scrie un raport psihologic, cu excepția descrierii semnificațiilor
rezultatelor pentru subteste, cu menționarea tipului de scor (scăzut, mediu, ridicat)