Profilul psihologic al lui Plahotniuc

Mișcarea Antimafie s-a adresat unui psihiatru cu renume din străinătate, specializat în expertize
medico-legale, pentru formarea profilului psihologic al lui Vlad Plahotniuc în baza materialelor
video din ultimii 3 ani.

În urma expertizei medicol-legale, lui Plahotniuc i-a fost pus diagnosticul „tulburare antisocială
de personalitate”.

Potrivit analizei, tulburarea antisocială se manifestă prin neconformarea la normele sociale,

dezinteres și ignorare a legii (conduite amorale repetate); tendința pervazivă de a minți pentru
profit personal sau/și plăcere; spontaneitate a acţiunilor deviante, datorată necesităţii satisfacerii
imediate a impulsurilor; iritabilitate și agresivitate repetată, reprezentate prin atacuri la persoane,
amenințări, șantaj, tratamente inumane; iresponsabilitate în onorarea obligațiunilor sociale și
financiare; lipsa totală a remușcărilor pentru faptele sale.

„Noi credem că, în esență, astfel de oameni sunt ca noi - trăiesc conflicte interioare, au remușcări
și simt vina, pe când ei nu sunt deloc ca noi”, spune Gabbard, M.D., profesor de psihiatrie,
Director al Clinicii Psihiatrice Baylor.

Disfuncțiile profunde în personalitatea lui Plahotniuc se manifestă prin următoarele caracteristici

comportamentale: egocentrism marcant, lipsa totală a culpabilității, se mândrește cu faptul că
niciodată nu-și iartă dușmanii și nu lasă niciodată nepedepsită vreo acţiune ce l-a deranjat, este
ferm convins că trebuie să-i pedepsească pe toți cei care nu l-au apreciat – ei merită să se chinuie,
să aibă dosare penale, să fie persecutați, iar pedeapsa întotdeauna trebuie să fie una publică, ca
învățătură pentru alții; este extrem de manipulator, bravează, simulează şi minte virtuos, motivat
de invidie şi de posesivitate; refuză să se adapteze normelor morale şi sociale, nu-l interesează
părerile, principiile, sentimentele celorlalţi, subiectul are o intuiție extrem de dezvoltată în
identificarea punctelor dureroase ale oamenilor care-l înconjoară, devine exploziv la cel mai mic
indiciu că nu el este superior în toate (idealizează propria imagine), degradează la episoade
micropsihotice paranoide (se manifestă prin interpretarea celor din jur ca fiind ba idoli, ba
inamici, dar proşti și inferiori lui, suspiciozitate bolnavă, necesitate obsesivă de a controla
anturajul).

Cruzimea unui om arhaic este caracteristica generală a psihopatului, rezultantă fie din
subdezvoltarea personalităţii, fie din degradarea personalităţii pe parcursul vieţii sale în urma
progresării bolii.

Emoțiile lui Plahotniuc au fost marcate de traumele din copilărie: presupunem că a fost un copil
neiubit, respins de tatăl său (eventual nerecunoscut de el), subapreciat și frustrat, pedepsit
neadecvat de mama sa. Pe de altă parte, el s-a simțit diferit de alții, a observat că 
simte plăcere de la acțiuni sadice, minciuni și manipulări, iar minciunile și manipulările au fost
unicele metode de a se face observat și apreciat, atât în familie, cât și în societate (școală,
discotecă etc.). Astfel, la maturitate el este dominat în continuare de emoțiile infantile.

Subiectul simte necesitatea stridentă ca anturajul să-i fie subjugat nu doar moral, ci și fizic – să se
teamă fizic de el, să-i controleze fizic, etc.; subiectul își cere drepturi speciale și poziții exclusive
(el este VIP, LUX și Nobil), el se supără și simte o obidă profundă dacă aceste drepturi exclusive
nu îi sunt acordate benevol și la inițiativa anturajului lui.
Subiectul va începe să atace actualii parteneri imediat ce vigilența lor este adormită – atacul va fi
întotdeauna realizat cu mâinile altora, dar subiectul nu va rezista tentației ca să nu afle dușmanii
că anume el i-a pedepsit; deoarece acțiunile agresive și tentativa de control total se vor manifesta
și asupra societății, care este de vină că nu îl iubește suficient, subiectul va proceda și cu
societatea la fel ca și cu partenerii: va adormi vigilența prin acțiuni de caritate, prin declarații de
grijă de bunăstarea poporului, prin susținerea valorilor de cultură etc. Dar indiferent de aclamații,
subiectul va începe să suspecteze că poporul îi vrea răul și nu apreciază suficient jertva
subiectului. Din acest moment, subiectul va începe să distrugă, să pedepsească poporul – să
utilizeze pârghiile sale pentru majorarea prețurilor, pentru măsuri represive, chiar și pentru
subiecți neînsemnați pentru el, dar care tot merită să sufere.

Ca urmare vor exista doar 2 finalități: ori va fi scos în furci prin revolte masive, ori va merge la
autodistrugere ca să vadă ei (poporul și 
partenerii) ce au de pierdut. Cert este că acești subiecți nu se opresc niciodată, nu se răzgândesc,
nu simt milă și vină, și nicio pedeapsă nu este suficientă pentru cei care i-au produs „durere” și
pentru cei care au încercat să-l înșele, în viziunea sa.

„De regulă, tipii cu comportament antisocial ca Plahotniuc sunt criminali și deținuți în

penitenciare chiar din copilărie. Pe măsura maturizării, crimele acestora devin tot mai crude și mai
camuflate”, se mai spune în analiza psihologică a lui Plahotniuc.