Tulburările de personalitate DSM 5

Autor: dr. Alina Decsei-Radu

 În cursul dezvoltării DSM 5 s-au făcut o serie de propuneri de modificare a modalităţii de

diagnosticare a tulburărilor de personalitate însă în final APA a decis să păstreze sistemul
categorial anterior cu cele 10 tulburări de personalitate;

 Revizuirile propuse nu au fost acceptate ci a fost aprobat un model alternativ de tip hibrid,
categorial-dimensional- care este inclus separat în Secţiunea III din DSM 5.

 Modelul hibrid alternativ este inclus pentru a încuraja cercetarea care să stabilească modul în
care această metodologie de evaluare a personalităţii poate fi folosită pentru diagnosticul
tulburărilor de personalitate în practica clinică;

 Modelul hibrid cuprinde o evaluare a afectării din funcţionarea personalităţii (a modului în care
individul se percepe pe sine şi îi percepe pe ceilalţi în mod tipic) şi cinci arii largi ale trăsăturilor
de personalitate patologice.

 Fiecare tip este conform APA definit de un tipar specific de moduri în care funcţionarea este
afectată şi de trăsături.

Metodologia hibridă reţine şase tp:

 TP Borderline

 T.P Evitantă

 T.P. Obsesiv-compulsivă

 T.p. Schizotipală

 T.P. Narcisistică

 T.P. Antisocială.

 PD-TS- Tulburare de personalitate cu trăsături specificate-

 PD-TS- Tulburare de personalitate cu trăsături specificate- atunci când se consideră că poate fi

diagnosticată o tulburare de personalitate dar nu sunt îndeplinite criteriile pentru o tulburare de
personalitate specifică.

 În cadrul diagnosticului clinicianul va nota severitatea afectării funcţionării personalităţii şi

trăsăturile de personalitate problematice.

 Fiecare tip este definit de un pattern specific de afectări ale personalităţii şi trăsături.

 NOUTĂŢI
  Evaluarea pe o singură axă- DSM 5 combină şi reuneşte primele trei axe din DSM IV TR – într-o
axă singulară care reuneşte toate diagnosticele mentale şi medicale.

Criterii generale pentru o tuburare de personalitate (DSM 5)

Trăsăturile esenţiale ale unei tulburări de personalitate sunt:

A. Afectări moderate sau mai severe în funcţionarea personalităţii (la nivelul sinelui şi
interpersonal)

B. prezenţa trăsăturilor patologice de personalitate.

Elemente ale funcționării personalității

Sine

1. Identitate – experimentarea sinelui ca fiind unic, cu granițe clare între sine și alții; stabilitatea
stimei de sine și acuratețe în auto-evaluări; capacitatea și abilitatea de a regla o gamă largă de
experiențe emoționale.

2. Auto-direcționare- urmărirea unor scopuri pe termen scurt și de viață coerente și încărcate de

sens; utilizarea unor standarde de comportament interne constructive și prosociale; abilitatea de
a auto-reflecta asupra sinelui în mod productiv.

Interpersonal

1. Empatie- înțelegerea și aprecierea experiențelor și motivațiilor celorlalți; toleranță cu privire la

perspectivele diferite; înțelegerea efectelor propriului comportament asupra celorlalți.

2. Intimitate- Profunzimea și durata legăturilor cu ceilalți; dorința de apropiere și capacitatea de a o

obține; ia în considerare perspectivele tuturor persoanelor în cadrul comportamentului
interpersonal.

Pentru a diagnostica o tulburare de personalitate următoarele criterii trebuie să fie îndeplinite:

A. Afectarea semnificativă a funcționării la nivelul sinelui (identitate şi auto-direcţionare) şi la nivel

interpersonal (empatie şi intimitate).

Dificultățile caracteristice trebuie să apară la nivelul a cel puțin două din cele patru arii (identitate, auto-
direcționare, empatie și intimitate).

Ghid de estimare a afectării moderate sau mai severe

0 Afectare nesemnificativă sau absentă

1 Afectare slabă

2 Afectare moderată
3 Afectare severă

4 Afectare extremă

B. Unul sau mai multe domenii de trăsături sau faţete de trăsături de personalitate patologice.

- Afectivitate negativă

- Detașare

- Antagonism\opoziție

- Dezinhibare

- Psihoticism

Afectivitate negativă (versus stabilitate emoțională)

Experimentarea frecventă și intensă a unor niveluri ridicate a unei game largi de emoții negative (de
exemplu anxietate, depresie, vină\rușine, îngrijorare, furie) și a manifestărilor comportamentale (auto-
rănire) sau interpersonale (dependență de exemplu) ale acestora.

- Labilitate emoțională

- Anxietate

- Frică legată de separare

- Submisivitate

- Ostilitate

- Perseverare

- Depresie

- Suspiciozitate

- Afectivitate restricționată.

Detașarea ( vs extraversiunea)

Evitarea experiențelor socio-emoționale, incluzând deopotrivă retragerea din interacțiuni interpersonale

obișnuite, zilnice dar și din prietenii sau relații intime și experiențe și expresii afective restricționate, în
mod particular o capacitate hedonică limitată.

- Retragere

- Evitarea intimității
 - Anhedonie

- Depresie

- Afectivitate restricționată

- Suspiciozitate

Antagonism (vs agreabilitate)

Comportamente care pun individul în opoziție cu ceilalți, incluzând un sentiment exagerat de auto-
importanță și așteptări concomitente cu privire la un tratament privilegiat, o antipatie marcantă față de
ceilalți, subsumând deopotrivă o lipsă de interes cu privire la nevoile și emoțiile celorlalți și folosirea
celorlalți în vederea satisfacției proprii.

- Manipulare

- Înșelăciune

- Grandiozitate

- Căutarea atenției

- Nesimțire

- Ostilitate

Dezinhibare (vs conștiință de sine)

Orientarea înspre gratificarea imediată, care conduce la comportamente impulsive având la bază
gândurile, emoțiile sau stimulii externi curenți\imediați, fără a ține cont de experiențele trecute și de
consecințele viitoare; polul opus al acestui domeniu reflectă o restrângere excesivă a impulsurilor,
evitarea riscurilor, hiper-responsabilitate, hiper-perfecționism, comportament guvernat de reguli rigide.

-Iresponsabilitate

- Impulsivitate

- Distractibilitate

- Asumare de riscuri

- Lipsa perfecționismului rigid.

Psihoticism (vs luciditate)

Manifestarea unei varietăți de gânduri și cogniții ciudate, incongruente cultural, excentrice, neobișnuite
– incluzând simultan procesul ( percepții, disociere) sau conținutul ( de exemplu credințe).
 - Credințe și experiențe neobișnuite

- Excentricitate

- Dereglări cognitive și perceptive.

C. Afectarea funcţionării personalităţi şi expresiile trăsăturilor personalităţii individului sunt pervazive în

cadrul situațiilor personale și sociale.

D. Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului sunt

relativ stabile în timp și debutul lor poate fi trasat cel puțin în adolescența târzie sau perioada adultă
timpurie.

E. Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu sunt

mai bine explicate de o altă tulburare mentală.

F. Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu se

datorează efectelor fiziologice directe ale unei substaţe (exemplu drog de abuz sau medicament) sau
unei condiţii medicale generale (exemplu o traumă severă la cap).

G. Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu sunt

înţelese în funcţie de normele specifice stadiului de dezvoltare sau mediului socio-cultural al individului

Tulburarea de personalitate antisocială

Trăsăturile esenţiale ale unei tulburări de personalitate sunt afectări în funcţionarea personalităţii (la
nivelul sinelui şi interpersonal) şi prezenţa trăsăturilor patologice de personalitate. Pentru a diagnostica o
tulburare antisocială de personalitate următoarele criterii trebuie să fie îndeplinite:

Afectarea semnificativă în funcţionarea personalităţii manifestată prin:

 Afectări ale funcţionării la nivelul sinelui (a sau b):

A. Identitate: Egocentrism; stimă de sine derivată din câştigurile personale, putere sau plăcere.

B. Auto-direcţionare: Stabilire de scopuri bazată pe gratificarea persoală; absenţa standardelor

prosociale interne asociate cu eşecul de a se conforma la normele legale sau culturale legate de
comportamentul etic.

ŞI

 Afectări ale funcţionării la nivel interpersonal (a sau b):

A. Empatie: Lipsa de interes pentru emoţiile, nevoile şi suferinţa celorlalţi; lipsa remuşcării după ce
răneşte sau nedreptăţeşte pe cineva;
 B. Intimitate: Incapacitatea de a dezvolta relaţii intime mutuale, exploatarea fiind principalul mijloc
de relaţionare cu ceilalţi, inclusiv înşelăciunea şi corecţia; foloseşte dominarea sau intimidarea
pentru a-i controla pe ceilalţi.

Trăsături patologice de personalitate în următoarele domenii:

Antagonism, caracterizat prin:

 Manipulare: Foloseşte adesea subterfugii pentru a-i influenţa sau controla pe ceilalţi; foloseşte
seducţia, şarmul, volubilitatea pentru a intra în graţiile celorlalţi;

 Perfidie: lipsă de onestitate şi fraudă; reprezentări false ale sinelui; înfrumuseţează realitatea sau
inventează cu privire la diverse evenimente;

 Nemilos: Lipsă de preocupare pentru sentimentele şi problemele celorlalţi; lipsă de vinovăție sau
remușcare cu privire la efectele negative sau dăunătoare pe care acţiunile sale le-ar putea avea
asupra celorlalţi; agresivitate, sadism.

 Ostilitate: furie frecventă şi persistentă; furie sau iritabilitate ca şi răspuns la insulte

neînsemnate; comportament răutăcios, dezagreabil, răzbunător.

Dezinhibare, caracterizată prin:

 Iresponsabilitate: lipsă de consideraţie faţă de şi eşec în a onora obligaţiile sau angajamentele

financiare sau de alt tip; lipsă de respect pentru sau eşecul în a respecta acordurile sau
promisiunile;

 Impulsivitate: Acţionează sub impulsul momentului ca şi răspuns la stimuli imediaţi; acţionează

pe moment fără un plan sau fără a lua în considerare posibilele consecinţe; dificultăţi în stabilirea
şi urmarea planurilor.

 Asumarea de riscuri: angajarea în activităţi periculoase, riscante, cu potenţial de auto-

distrugere; nu ţine cont de consecinţe; predispoziţie înspre plictiseală şi iniţieri impulsive de
activităţi pentru a contracara plictiseala; lipsa de interes pentru propriile limite şi negarea
realităţii sau a pericolului personal;

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expersia trăsăturilor de personalitate ale individului sunt

relativ stabile de-a lungul timpului şi pervazive.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu

sunt înţelese în funcţie de normele specifice stadiului de dezvoltare sau mediului socio-cultural al
individului.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu se

datorează efectelor fiziologice directe ale unei substaţe (exemplu drog de abuz sau medicament)
sau unei condiţii medicale generale (exemplu o traumă severă la cap).
  Individul are cel puţin 18 ani împliniţi.

Tulburarea de personalitate evitantă

 Trăsăturile esenţiale ale unei tulburări de personalitate sunt afectări în funcţionarea

personalităţii (la nivelul sinelui şi interpersonal) şi prezenţa trăsăturilor patologice de
personalitate. Pentru a diagnostica o tulburare evitantă de personalitate următoarele criterii
trebuie să fie îndeplinite:

 Afectarea semnificativă în funcţionarea personalităţii manifestată prin:

Afectări ale funcţionării la nivelul sinelui (a sau b):

 Identitate: Stimă de sine scăzută asociată cu auto-perceperea ca fiind social inapt, o

personalitate neatractivă sau inferior; sentimente excesive de ruşine sau inadecvare;

 Auto-direcţionare: Standarde nerealiste pentru comportament asociate cu şovăială în atingerea

scopurilor, asumarea de riscuri personale sau angajarea în noi activităţi care presupun contact
interpersonal.

 ŞI

 Afectări ale funcţionării la nivel interpersonal (a sau b):

A. Empatie: Preocupat cu sau sensibil la critică sau respingere, alături de o distorsionare a inferențelor cu
privire la perspectivele celorlalți pentru a părea negative.

 Intimitate: Rezerve în a se implica în relaţii cu alţi oameni până când nu este sigur că aceştia îl
plac; dorinţă scăzută de a avea relaţii intime din cauza fricii de a fi ruşinat sau ridiculizat;

Trăsături patologice de personalitate în următoarele domenii:

Detaşare, caracterizată prin :

 Retragere: Reticenţă în situaţii sociale, evitare contactelor şi a activităţii, nu iniţiază contacte

sociale.

 Evitarea intimităţii: Evitarea relaţiilor apropiate şi a celor romantice, a ataşamentelor

interpersonale sau a relaţiilor sexuale, intime.

 Anhedonie. Nu se bucură de experienţele vieţii, nu se angajează în acestea, îi lipseşte energia

pentru ele; deficite în capacitatea de a resimţi plăcere sau în a fi interesat de lucruri;
Afectivitate negativă, caracterizată prin:

 Anxietate. Sentimente intense de nervozitate, tensiune sau panică, adesea ca şi reacţie la situaţii
sociale; îngrijorare cu privire la efectele negative ale unor experienţe trecute neplăcute şi
posibilităţi negative viitoare; simte frică, pericol, ameninţare în raport cu incertitudinea, frici de a
nu fi pus în situaţii jenante.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresia trăsăturilor de personalitate ale individului sunt

relativ stabile de-a lungul timpului şi pervazive.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu

sunt înţelese în funcţie de normele specifice stadiului de dezvoltare sau mediului socio-cultural al
individului.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu se

datorează efectelor fiziologice directe ale unei substaţe (exemplu drog de abuz sau medicament)
sau unei condiţii medicale generale (exemplu o traumă severă la cap).

Tulburarea de personalitate borderline

 Trăsăturile esenţiale ale unei tulburări de personalitate sunt afectări în funcţionarea

personalităţii (la nivelul sinelui şi interpersonal) şi prezenţa trăsăturilor patologice de
personalitate. Pentru a diagnostica o tulburare bordeline de personalitate următoarele criterii
trebuie să fie îndeplinite:

 Afectarea semnificativă în funcţionarea personalităţii manifestată prin:

 Afectări ale funcţionării la nivelul sinelui (a sau b):

A. Identitate: Imagine de sine sărăcăcioasă, slab dezvoltată sau instabilă, adesea asociată cu auto-critică
excesivă; sentimente cronice de gol interior; stări disociative sub stres;

B.Auto-direcţionare: Instabilitate în ceea ce priveşte scopurile, aspiraţiile, valorile sau planurile privind
cariera;

Afectări ale funcţionării la nivel interpersonal (a sau b):

A. Empatie: Abilitate compromisă de a recunoaşte emoţiile şi nevoile celorlalţi asociată cu

hipersensibilitate interpersonală (tendinţa de a se simţi manipulat sau insultat); percepţia
selectivă a celorlalţi biasată de atributele negative şi vulnerabilități.

B. Intimitate: Relaţii apropiate intense, instabile, conflictuale, marcate de neîncredere, nevoi, preocupări
anxioase legate de abandonul real sau imaginar; relațiile apropiate sunt adesea privite la extrema
idealizării sau a devalorizării sau presupun alternări între implicare şi retragere;
Trăsături patologice de personalitate în următoarele domenii:

Afectivitate negativă, caracterizată prin:

 Labilitate emoţională: Experienţe emoţionale instabile şi schimbări frecvente de dispoziţie;

emoţii uşor de declanşat, intense şi disproporţionale faţă de evenimente sau circumstanţe;

 Anxietate: Emoţii intense de nervozitate, tensiune, panică adesea ca şi reacţie la stresul

interpersonal; îngrijorare cu privire la efectele negative ale unor evenimente trecute neplăcute
sau posiblităţi viitoare cu carcter negativ; se simte plin de frică, temător sau ameninţat de
incertitudine; frici cu privire la decompensare sau pierdere a controlului;

 Insecuritate legată de separare: Frici cu privire la a fi respins sau separat de persoanele

semnificative asociate cu frici de o depedenţă excesivă şi o pierdere completă a autonomiei.

 Depresie: Se simte adesea la pământ, mizerabil şi/sau lipsit de speranţă; dificultăţi de a depăşi
astfel de stări; pesimist cu privire la viitor; ruşine persistentă; sentimente de inferioritate;
gânduri legate de suicid sau comportament suicidal;

Dezinhibare, caracterizată de:

 Impulsivitate: Acţionează sub impulsul momentului ca şi răspuns la stimuli imediaţi; acţionează

sub impulsul momentului fără un plan sau fără a lua în considerare potenţialele urmări;
dificultăţi în stabilirea şi urmărirea planurilor; prezintă agitaţie extremă şi comportamente de
auto-mutilare în cazul distresului emoţional;

 Asumarea de riscuri: Se angajează în activităţi periculoase, riscante cu potenţial de auto-

distrugere, nenecesare şi fără a lua în considerare posibilele consecinţe; nu ţine cont de propriile
sale limite şi neagă realitatea sau pericolul personal;

Antagonism, opoziţie caracterizate prin:

 Ostilitate: Emoţii de furie persistente şi frecvente; furie şi iritabilitate ca şi răspuns la atingeri sau
insulte minore;

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expersia trăsăturilor de personalitate ale individului sunt

relativ stabile de-a lungul timpului şi pervazive.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu

sunt înţelese în funcţie de normele specifice stadiului de dezvoltare sau mediului socio-cultural al
individului.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu se

datorează efectelor fiziologice directe ale unei substaţe (exemplu drog de abuz sau medicament)
sau unei condiţii medicale generale (exemplu o traumă severă la cap).
Tulburarea de personalitate narcisistică

 Trăsăturile esenţiale ale unei tulburări de personalitate sunt afectări în funcţionarea

personalităţii (la nivelul sinelui şi interpersonal) şi prezenţa trăsăturilor patologice de
personalitate. Pentru a diagnostica o tulburare narcisistică de personalitate următoarele criterii
trebuie să fie îndeplinite:

Afectarea semnificativă în funcţionarea personalităţii manifestată prin:

 Afectări ale funcţionării la nivelul sinelui (a sau b):

A. Identitate: Contează în mod excesiv pe ceilalţi pentru a se autodefini şi pentru a-şi regla stima de sine;
auto-aprecieri exagerate, alternând între îngâmfare şi modestie excesivă; reglarea emoţională oglindeşte
fluctuaţii la nivelul stimei de sine;

 Auto-direcţionare: La baza stabilirii de scopuri stă dorinţa de a câştiga aprobare din partea
celorlalţi; standardele personale sunt excesiv de înalte pentru a se putea autopercepe ca şi
excepţional sau prea coborâte pe baza sentimentului că totul i se cuvine; adesea nu reuşeşte să
îşi conştientizeze propriile motivaţii;

 ŞI

 Afectări ale funcţionării la nivel interpersonal (a sau b):

A. Empatie: Deficite în abilitatea de a recunoaşte sau a se identifica cu emoţiile sau nevoile celorlalţi;
dependent excesiv de reacţiile celorlalţi dar doar în condiţiile în care îi percepe ca şi relevanţi pentru
sine;supra sau subestimează propriul său impact/efect asupra celorlalţi;

 Intimitate: În general relaţii superficiale şi care există pentru a-i servi la reglarea stimei de sine;
foarte puţin veritabil interesat de experienţele celorlalţi şi predomină nevoia de câştig personal;

Trăsături patologice de personalitate în următoarele domenii:

Antagonism, caracterizat de:

 Grandiozitate: Sentimentul că totul i se cuvine, sentiment ascuns sau manifestat făţiş; centrare
pe propria persoană; crede cu tărie în faptul că este mai bun decât alţii, are sentimentul că
trebuie să se coboare la nivelul celorlalţi;

 Căutare de atenţie: Încercări excesive de a atrage atenţia şi de a fi în centrul atenţiei celorlalţi;

caută admiraţie;

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expersia trăsăturilor de personalitate ale individului sunt

relativ stabile de-a lungul timpului şi pervazive.
  Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu
sunt înţelese în funcţie de normele specifice stadiului de dezvoltare sau mediului socio-cultural al
individului.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu se

datorează efectelor fiziologice directe ale unei substaţe (exemplu drog de abuz sau medicament)
sau unei condiţii medicale generale (exemplu o traumă severă la cap).

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă

 Trăsăturile esenţiale ale unei tulburări de personalitate sunt afectări în funcţionarea

personalităţii (la nivelul sinelui şi interpersonal) şi prezenţa trăsăturilor patologice de
personalitate. Pentru a diagnostica o tulburare obsesiv-compulsivă de personalitate următoarele
criterii trebuie să fie îndeplinite:

 Afectarea semnificativă în funcţionarea personalităţii manifestată prin:

 Afectări ale funcţionării la nivelul sinelui (a sau b):

A. Identitate: Simţul sinelui derivat predominant din muncă şi productivitate; rezervat în interacţiuni şi
manifestări ale emoţiilor puternice;

B. Auto-direcţionare: Dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor şi în realizarea scopurilor asociate cu standarde

interne rigide, ridicate nerezonabil, inflexibile în ceea ce priveşte comportamentul; hiperconştiincios şi
plin de atitudini moralizatoare;

 ŞI

 Afectări ale funcţionării la nivel interpersonal (a sau b):

A. Empatie: Dificultăţi în a înţelege şi a aprecia ideile, emoţiile şi comportamentele celorlalţi.

B. Intimitate: Relaţiile trec pe planul secund, după muncă şi productivitate; rigiditatea şi încăpăţânarea
afectează negativ relaţiile cu ceilalţi;

Trăsături patologice de personalitate în următoarele domenii:

Compulsivitate, caracterizată prin:

 Perfecţionism rigid: Insistă ca totul să fie perfect, fără cusur, fără erori sau scăpări, incluzând aici
propria performanţă dar şi performanţa celorlalţi; sacrifică foarte mult timp pentru a se asigură
că fiecare detaliu este corect; credinţa că există o singură modalitate corectă de a face lucrurile;
dificultăţi în a-şi schimba ideile şi modul de a privi lucrurile; preocupat de detalii, organizare şi
ordine.
  Afectivitate negativă, caracterizată prin:

 Perseverenţă: Persistă în sarcină cu mult după ce comportamentul nu mai este funcţional sau
eficient; continuă cu acelaşi tip de comportament în ciuda eşecurilor repetate;

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresia trăsăturilor de personalitate ale individului sunt

relativ stabile de-a lungul timpului şi pervazive.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu

sunt înţelese în funcţie de normele specifice stadiului de dezvoltare sau mediului socio-cultural al
individului.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu se

datorează efectelor fiziologice directe ale unei substaţe (exemplu drog de abuz sau medicament)
sau unei condiţii medicale generale (exemplu o traumă severă la cap).

Tulburarea de personalitate schizotipală

 Trăsăturile esenţiale ale unei tulburări de personalitate sunt afectări în funcţionarea

personalităţii (la nivelul sinelui şi interpersonal) şi prezenţa trăsăturilor patologice de
personalitate. Pentru a diagnostica o tulburare schizotipală de personalitate următoarele criterii
trebuie să fie îndeplinite:

 Afectarea semnificativă în funcţionarea personalităţii manifestată prin:

 Afectări ale funcţionării la nivelul sinelui (a sau b):

 Identitate: Bariere derutante, confuzie cu privire la barierele dintre sine şi ceilalţi; concept de
sine distorsionat; expresii emoţionale adesea nepotrivite contextului sau incongruente cu
experienţa internă;

B.Auto-direcţionare: Scopuri nerealiste sau incoerente; lipseşte un set clar de standarde interne;

1. Afectări ale funcţionării la nivel interpersonal (a sau b):

 Empatie: Dificultăţi marcante în a înţelege impactul propriului său comportament asupra

celorlalţi; frecvent interpretează greşit motivaţiile sau comportamentele celorlalţi;

 Intimitate: Dificultăţi marcante în a dezvolta relaţii apropiate, asociate cu lipsă de încredere şi

anxietate;

Trăsături patologice de personalitate în următoarele domenii:

 Excentricitate: Comportament sau apariţie/ înfăţişare ciudate, neobişnuite, bizare; spune lucruri
neobişnuite sau nepotrivite;
  Dereglări cognitive sau perceptive: Procese de gândire ciudate sau neobişnuite; vorbire vagă,
circumstanţială, metaforică, supraelaborată, sau gândire ori vorbire stereotipă; senzaţii ciudate
la nivelul diferiţilor analizatori;

 Credinţe şi experienţe neobişnuite: Conţinutul gândirii şi perspectivele asupra realităţii sunt

considerate de ceilalţi ca fiind bizare şi idiosincratice experienţe neobişnuite cu privire la
realitate;

2.Detaşare, caracterizată prin:

 Afectivitate restricţionată: Reacţii mărunte, nesemnificative la situaţii care provoacă reacţii

emoţionale; experienţe emoţionale; indiferenţă sau răceală emoţională;

 Retragere: Preferă să fie singur decât în compania celorlalţi; reticent/rezervat în situaţii sociale;
evitarea contactelor sau activităţii sociale; nu iniţiază contacte sociale;

 Suspiciozitate: Se aşteaptă la sau este foarte sensibil la semnale că ceilalţi ar fi răuvoitori sau i-ar
face rău; dubii cu privire la loialitatea şi fidelitatea celorlalţi; sentimente de persecuţie;

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresia trăsăturilor de personalitate ale individului sunt

relativ stabile de-a lungul timpului şi pervazive.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu

sunt înţelese în funcţie de normele specifice stadiului de dezvoltare sau mediului socio-cultural al
individului.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu se

datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (exemplu drog de abuz sau
medicament) sau unei condiţii medicale generale (exemplu o traumă severă la cap).

Tulburarea de personalitate cu trăsături specifice

 Trăsăturile esenţiale ale unei tulburări de personalitate sunt afectări în funcţionarea

personalităţii (la nivelul sinelui şi interpersonal) şi prezenţa trăsăturilor patologice de
personalitate. Pentru a diagnostica o tulburare de personalitate următoarele criterii trebuie să
fie îndeplinite:

 Afectarea semnificativă (de la medie la pronunţată) la nivelul funcţionării sinelui (identitate sau
auto-direcţionare) sau la cel al funcţionării interpersonale (empatie sau intimitate).

 Una sau mai mlte domenii ale patologiei trăsăturilor de personalitate SAU faţete de trăsături
specifice în interiorul acestor domenii, luând în considerare TOATE din următoarele domenii:

 Afectivitate negativă

 Detaşare
  Antagonism

 Dezinhibare sau compulsivitate

 Psihoticism

 Notă: Domeniile trăsăturilor sau una sau mai multe din faţetele trăsăturilor trebuie să fie
evaluate de la mediu spre superior.

 Dacă domeniul trăsătură este evaluat ca scăzut atunci una sau mai multe faţete de trăsături
asociate trebuie să fie evaluate ca moderate sau ridicate.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expersia trăsăturilor de personalitate ale individului sunt

relativ stabile de-a lungul timpului şi pervazive.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu

sunt înţelese în funcţie de normele specifice stadiului de dezvoltare sau mediului socio-cultural al
individului.

 Afectarea funcţionării personalităţii şi expresiile trăsăturilor de personalitate ale individului nu se

datorează efectelor fiziologice directe ale unei substaţe (exemplu drog de abuz sau medicament)
sau unei condiţii medicale generale (exemplu o traumă severă la cap).

CHESTIONARUL PERSONALITĂȚII PENTRU DSM 5 PID-5

 Numele___________ Vârsta_________ Sexul__________Data_________

 Instrucțiuni: Aceasta este o listă de lucruri pe care oameni diferiți le-ar spune despre ei înșiși.
Suntem interesați de modul în care v-ați descrie. Nu sunt răspunsuri bune sau rele. Astfel încât
vă puteți descrie cât mai sincer cu putință deoarece răspunsurile sunt confidențiale. Nu vă
grăbiți, citiți cu atenție fiecare afirmație și încercuiți cifra corespunzătoare răspunsului dvs.

0 Foarte fals sau adesea fals

1 uneori sau într-o anumită măsură fals

2 uneori sau într-o anumită măsură adevărat

3 Foarte adevărat sau adesea adevărat

1. Eu nu obțin atâta plăcere din lucruri așa cum alții par să obțină.

2. O mulțime de oameni vor să îmi vină de hac.

3. Oamenii m-ar descrie ca și nesăbuit.

4. Simt că mă comport pe baza impulsurilor.

5. Adesea am idei care sunt prea neobișnuite pentru a le explica altcuiva.

6. Pierd ideile în conversații pentru că alte lucruri îmi atrag atenția.

7. Evit situațiile riscante.

8. Când vine vorba de emoții oameni îmi spun că sunt de gheață.

9. Schimb ceea ce fac în funcție de dorințele celorlalți.

10. Prefer să nu mă apropii prea tare de oameni.

11. Adesea mă bat cu alții.

12. Mi-e groază să rămân fără cineva care să mă iubească.

13. A fi grosolan și neprietenos face parte din felul meu de a fi.

14. Fac lucruri pentru a mă asigura că oamenii mă observă.

15. De obicei fac ceea ce alții cred că ar trebui să fac.

16. De obicei fac lucrurile sub impulsul momentului fără a mă gândi la ceea ce s-ar putea întâmpla.

17. Deși pot mai mult, nu mă pot opri în a lua decizii pripite.

18. Emoțiile mele se schimbă uneori fără un motiv întemeiat.

19. Chiar nu îmi pasă dacă îi fac pe alții să sufere.

20. Mă rezum la mine.

21. Spun adesea lucruri pe care alții le găsesc bizare, ciudate.

22. Întotdeauna fac lucrurile sub imperiul momentului.

23. Nimic nu pare să mă intereseze foarte mult.

24. Ceilalți oameni par să creadă că am un comportament ciudat.

25. Oamenii mi-au spus că mă gândesc ciudat cu privire la lucruri.

26. Aproape niciodată nu mă bucur de viață.

27. Adesea simt că nimic din ceea ce fac nu contează.

28. Mă răstesc la oameni atunci când fac lucruri mărunte care mă irită.

29.Nu mă pot concentra pe nimic.

30. Sunt o persoană energică.

31. Ceilalți mă consideră iresponsabil.

32. Pot fi rău atunci când e cazul.

33. Gândurile mele o iau adesea în direcții ciudate sau neobișnuite.

34. Mi s-a spus că pierd prea mult timp pentru a mă asigura că lucrurile sunt în ordine.

35. Evit sporturile și activitățile riscante.

36. Am dificultăți în a face diferența dintre vise și viața reală.

37. Uneori am sentimentul acesta ciudat că părți din corpul meu sunt moarte sau nu îmi aparțin.

38. Mă înfurii ușor.

39. Nu am limite atunci când vine vorba despre a face lucruri periculoase.

40. Ca să fiu cinstit, sunt mai important decât ceilalți oameni.

41. Inventez povești neadevărate despre lucruri care nu s-au întâmplat.

42. Oamenii îmi spun adesea că am făcut lucruri despre care nu îmi amintesc deloc.

43. Fac lucruri astfel încât ceilalți să fie obligați să mă admire.

44. E ciudat dar uneori obiectele obișnuite par să aibă alte forme decât în mod obișnuit.

45. Nu am reacții emoționale de lungă durată la nici un lucru.

46. Îmi este greu să mă opresc dintr-o activitate chiar și atunci când este momentul să fac asta.

47. Nu sunt bun la a planifica lucruri.

48. Fac o grămadă de lucruri pe care alții le consideră riscante.

49. Oamenii îmi spun că mă focalizez prea mult pe detalii minore.

50. Mă îngrijorez mult că aș putea rămâne singur.

51. Am ratat lucruri pentru că am insistat să fac alte lucruri bine.

52. Gândurile mele sunt adesea de neînțeles pentru ceilalți.

53. Adesea inventez lucruri despre mine pentru a obține ceea ce îmi doresc.

54. Nu mă prea deranjează să văd că ceilalți oameni sunt răniți.

55. Oamenii mă privesc adesea de parcă aș fi spus ceva foarte ciudat.

56. Oamenii nu își dau seama că îi flatez pentru a obține ceva.

57. Aș prefera să fiu într-o relație rea decât singur.

58. Adesea gândesc înainte de a acționa.

59. Adesea văd imagini care par reale atunci când sunt pe punctul de a adormi sau atunci când mă
trezesc.

60. Încerc să fac lucrurile la fel chiar dacă pare că nu funcționează.

61. Sunt foarte nesatisfăcut în legătură cu propria mea persoană.

62. Am reacții emoționale mai puternice în comparație cu aproape toată lumea.

63. Fac ceea ce îmi spun alții să fac.

64. Nu suport să fiu lăsat singur nici măcar pentru câteva ore.

65. Am calități ieșite din comun, de care puține persoane dispun.

66. Viitorul pare lipsit de speranță pentru mine.

67. Îmi place să îmi asum riscuri.

68. Nu pot să îmi ating scopurile pentru că alte lucruri îmi atrag atenția.

69. Când vreau să fac ceva nu las ideea că ar putea fi riscant să mă oprească din a face lucrul respectiv.

70. Ceilalți par să mă considere că sunt ciudat sau neobișnuit.

71. Gândurile mele sunt ciudate și impredictibile.

72. Nu îmi pasă de sentimentele celorlalți.

73. Trebuie să calci pe cadavre pentru a obține ceea ce vrei în viață.

74. Iubesc să primesc atenția celorlalți oameni.

75.Fac tot ce pot pentru a evita orice activitate de grup.

76. Pot fi viclean atunci când vine vorba de a obține ceea ce îmi doresc.

77. Uneori, când mă uit la un obiect familiar mi se pare că îl văd pentru prima dată.

78. Îmi este greu să trec de la o activitate la alta.

79. Mă îngrijorez mult în legătură cu lucruri teribile care s-ar putea întâmpla.

80. Am dificultăți în a schimba modul în care fac lucrurile chiar dacă ceea ce fac nu funcționează.

81. Lumea ar fi mai bună dacă eu aș fi mort.

82. Păstrez distanța față de oameni.

83. Adesea nu am control asupra gândurilor mele.

84. Nu devin emoțional.

85. Nu îmi place să mi se spună ce să fac, nici măcar de către cei care ar avea dreptul acesta.

86. Mi-e rușine de modurile în care am dezamăgit oamenii într-o mulțime de chestiuni mărunte.

87. Evit orice ar putea fi chiar și puțin periculos.

88. Am dificultăți în a urmări scopuri specifice chiar și pentru perioade scurte de timp.

89. Prefer să țin romantismul departe de viața mea.

90. Nu aș face niciodată rău unei alte persoane.

91. Nu manifest emoții puternice.

92. Mă enervez ușor.

93. Adesea mă îngrijorez că se va întâmpla ceva rău din cauza unor greșeli pe care le-am făcut în trecut.

94. Am unele abilități neobișnuite, cum ar fi să știu exact ce gândesc anumite persoane.

95. Devin agitat atunci când mă gândesc la viitor.

96. Mă îngrijorez rar cu privire la lucruri.

97. Îmi face plăcere să fiu îndrăgostit.

98. Prefer să merg la sigur decât să îmi asum riscuri nenecesare.

99. Uneori am auzit lucruri pe care alții nu le-au putut auzi.

100. Mă fixez asupra anumitor lucruri și nu mă pot opri.

101. Oamenii îmi spun că le este dificil să perceapă cum mă simt.

102. Sunt o persoană foarte emoțională.

103. Alții ar profita de pe urma mea dacă ar putea.

104. Adesea simt că sunt un ratat.

105. Dacă ceva din ceea ce fac nu este absolut perfect, nu este acceptabil.

106. Am adesea experiențe neobișnuite cum ar fi să simt prezența unei persoane care nu este în realitate
acolo.
107. Sunt bun în a-i determina pe alții să facă ce îmi doresc.

108. Rup relațiile dacă ele devin prea apropiate.

109. Întotdeauna mă îngrijorez în legătură cu ceva.

110. Mă îngrijorez aproape în legătură cu orice.

111. Îmi place să ies în evidență atunci când sunt în mulțime.

112. Nu mă deranjează să îmi asum câte un risc din când în când.

113. Comportamentul meu este adesea îndrăzneț și atrage atenția celorlalți.

114. Sunt mai bun decât marea majoritate a lumii.

115. Oamenii se plâng în legătură cu nevoia mea de a acea toate lucrurile în ordine.

116. Întotdeauna mă asigur că mă răzbun pe oamenii care mi-au greșit.

117. Sunt întotdeauna în gardă pentru ca cineva să nu mă păcălească sau să nu îmi facă rău.

118. Îmi este greu să îmi păstrez concentrarea asupra lucrurilor care trebuie făcute.

119. Vorbesc mult despre suicid.

120. Nu sunt prea interesat în a avea relații sexuale.

121. Mă împotmolesc în lucruri adesea.

122. Devin ușor emoțional, chiar și pentru motive mărunte.

123. Chiar dacă pe ceilalți îi înnebunește, insist să fac perfect tot ceea ce fac.

124. Aproape niciodată nu sunt fericit în legătură cu activitățile mele cotidiene.

125. Vorbesc frumos celorlalți pentru a obține ceea ce îmi doresc.

126. Uneori trebuie să exagerezi pentru a obține prioritate.

127. Cel mai tare îmi este frică să rămân singur în viața asta.

128. Rămân blocat pe o manieră de a face lucrurile chiar dacă îmi este clar că nu funcționează.

129. Adesea nu îmi pasă de lucrurile mele sau de ale celorlalți.

130. Sunt o persoană foarte anxioasă.

131. În general poți să ai încredere în oameni.

132. Sunt ușor de distras.

133. Cel mai adesea am parte de un tratament nedrept din partea celorlalți.

134. Nu ezit să trișez dacă am de câștigat.

135. Verific lucrurile de câteva ori pentru a mă asigura că sunt perfecte.

136. Nu îmi place să îmi petrec timpul în compania celorlalți.

137. Sunt tentat să continui să fac anumite lucruri chiar și atunci când pare că nu mai are sens să
continui.

138. Nu știu care va fi starea mea emoțională de la un moment la altul.

139. Am văzut lucruri care nu existau cu adevărat.

140. Este important pentru mine ca lucrurile să fie făcute într-un anumit fel.

141. Întotdeauna mă aștept să se întâmple ce e mai rău.

142. Încerc să spun adevărul chiar și atunci când este dificil.

143. Cred că unii oameni pot face lucrurile să se miște cu mintea lor.

144. Nu mă pot concentra pe lucruri pentru o perioadă lungă de timp.

145. Stau departe de relațiile romantice.

146. Nu sunt interesat să îmi fac prieteni.

147. Vorbesc cât de puțin posibil cu oamenii.

148. Sunt inutil ca și persoană.

149. Voi face cam orice pentru a împiedica o persoană să mă părăsească.

150. Uneori pot să îi influențez pe ceilalți transmițându-le gândurile mele.

151. Viața mi se pare destul de tristă.

152. Mă gândesc asupra lucrurilor în modalități ciudate, lipsite de sens pentru majoritatea oamenilor.

153.Nu îmi pasă dacă acțiunile mele îi rănesc pe ceilalți.

154. Uneori mă simt controlat de „gânduri” care aparțin altor persoane.

155. Chiar trăiesc viața din plin.

156. Fac promisiuni pe care nu intenționez să le onorez.

157. Nimic nu pare să mă facă să mă simt bine.

158. Devin iritat ușor de tot felul de lucruri.

159. Fac ceea ce vreau indiferent cât de riscant ar fi.

160. Uit adesea să îmi plătesc facturile.

161. Nu îmi place să mă apropii prea tare de oameni.

162. Sunt bun la a fraieri oamenii.

163. Totul mi se pare fără sens.

164. Nu îmi asum riscuri niciodată.

165. Mă emoționez în legătură cu lucruri neînsemnate.

166. Nu e mare lucru dacă rănesc sentimentele celorlalți.

167. Nu îmi arat niciodată emoțiile celorlalți.

168. Adesea mă simt mizerabil.

169. Nu valorez nimic ca și persoană.

170. De obicei sunt destul de ostil.

171. M-am mutat într-un alt oraș pentru a evita responsabilitățile.

172. Mi s-a spus mai mult de o dată că am o serie de apucături și obiceiuri ciudate.

173. Îmi place să fiu o persoană care este observată.

174. Sunt întotdeauna temător sau în gardă în legătură cu lucrurile rele care se pot întâmpla.

175. Nu vreau să fiu singur niciodată.

176. Încerc să fac lucrurile perfect chiar și atunci când le-am făcut suficient de bine.

177. Rar mi se pare că oamenii cunoscuți încearcă să profite de pe urma mea.

178. Știu că mă voi sinucide mai devreme sau mai târziu.

179. Am obținut mult mai multe decât majoritatea oamenilor pe care îi cunosc.

180. Pot face apel la farmecul personal dacă doresc să obțin ceva.

181. Emoțiile mele sunt impredictibile.

182. Nu am de-a face cu oamenii decât dacă este necesar.

183. Nu îmi pasă de problemele celorlalți oameni.

184. Nu prea reacționez la lucrurile care par să îi facă pe ceilalți emoționali.

185. Am câteva obiceiuri pe care ceilalți le consideră excentrice sau ciudate.

186. Evit evenimentele sociale.

187. Merit un tratament special.

188. Mă înfurii tare când oamenii mă insultă chiar și într-o maniera neînsemnată.

189. Rar mă entuziasmez în legătură cu ceva.

190. Suspectez faptul că și așa-zișii mei „prieteni” mă trădează mult.

191. Sunt ahtiat după atenție.

192. Uneori cred că cineva îmi scoate gândurile din cap.

193. Am perioade în care mă simt deconectat de lume și de mine însumi.

194. Adesea văd legături neobișnuite între lucruri pe care alți oameni nu le văd.

195. Nu mă gândesc că aș putea fi rănit atunci când fac lucruri care ar putea fi periculoase.

196. Nu pot suporta situația în care lucrurile nu sunt la locul lor.

197. Adesea am de-a face cu oameni care sunt mai puțin importanți decât mine.

198. Adesea lovesc oamenii pentru a le reaminti cine este șeful.

199. Sunt distras din sarcină de lucruri mărunte.

200. Mă amuz să îi fac pe cei responsabili de anumite lucruri să pară stupizi.

201. Nu mă prezint la programări sau întâlniri dacă nu am dispoziția necesară.

202. Încerc să fac ceea ce doresc ceilalți.

203. Prefer să fiu singur decât să am un partener romantic.

204. Sunt foarte impulsiv.

205. Adesea am gânduri pline de sens pentru mine pe care ceilalți nu le pot înțelege.

206. Mă folosesc de oameni pentru a obține ceea ce îmi doresc.

207. Nu văd ce rost are să mă simt vinovat în legătură cu lucruri pe care le-am făcut și care au rănit alte
persoane.

208. În majoritatea timpului nu văd ce sens are să fii prietenos.

209. Am avut câteva experiențe ciudate care sunt greu de explicat.

210. Îmi respect angajamentele.

211. Îmi place să atrag atenția asupra mea.

212. Mă simt vinovat cea mai mare parte a timpului.

213. Adesea mă deconectez și apoi brusc realizez că a trecut o perioadă lungă de timp.

214. Îmi este ușor să mint.

215. Urăsc să îmi asum riscuri.

216. Sunt obraznic și tăios cu oricine merită asta.

217. Adesea lucrurile din jurul meu par ireale sau mai reale decât în mod obișnuit.

218. Voi denatura adevărul dacă este în avantajul meu.

219. Îmi este ușor să profit de pe urma celorlalți.

220. Am o modalitate strictă de a face lucrurile.

Scorare pentru fațete și domenii

 Pasul 1: itemi cotați invers (3-0, 0-3, 1-2, 2-1): 7, 30, 35, 58, 87, 90, 96, 97, 98, 131, 142, 155, 164,
177, 210, 215.

 Pasul 2: Adunați Scorurile Fațetelor Trăsăturilor conform indicațiilor de mai jos.

 Pasul 3: Adunați scorurile Domeniilor Trăsăturilor de Personalitate.

Anhedonia: 1,23,26,30,124,155,157,189

Anxietate: 79,93,95,96,109,110,130,141,174

Căutarea atenției: 14,43,74,111,113,173,191,211

Lipsă de emoții\nesimțire: 11,13,19,54,72,73,90,153,166,183,198,200,207,208

Înșelăciune: 41,53,56,76,126,134,142,206,214,218

Depresie: 27,61,66,81,86,104,119,148,151,163,168,169,178,212

Distractibilitate: 6,29,47,68,88,118,132,144,199 Excentric:

5,21,24,25,33,52,55,70,71,152,172,185,205 Labilitate emoțională: 18,62,102,122,138,165,181
Grandoare: 40,65,114,179,187,197

Ostilitate: 28,32,38,85,92,116,158,170,188,216 Impulsivitate: 4,16,17,22,58,204

Evitarea intimității: 89,97,108,120,145,203

Iresponsabilitate: 31,129,156,160,171,201,210

Manipulare: 107,125,162,180,219

Dereglări perceptive: 36,37,42,44,59,77,83,154,192,193,213,217

Perseverare: 46,51,60,78,80,100,121,128,137

Restricționarea afectivității: 8,45,84,91,101,167,184

Perfecționism rigid: 34,49,105,115,123,135,140,176,196,220

Asumarea de riscuri: 3,7,35,39,48,67,69,87,98,112,159,164,195,215

Insecuritate cu privire la separare: 12,50,57,64,127,149,175

Submisivitate: 9,15,63,202

Suspiciozitate: 2,103,117,131,133,177,190

Credințe sau experiențe neobișnuite: 94,99,106,139,143,150,194,209

Retragere: 10,20,75,82,136,146,147,161,182,186

Domeniile personalității

 EMOȚII NEGATIVE: Labilitate Emoțională, Anxietate, Insecuritate legată de Separare.

 DETAȘARE: Retragere, Anhedonie, Evitarea Intimității

 ANTAGONISM: Manipulare, Înșelare, Grandiozitate.

 DEZINHIBARE: Iresponsabilitate, Impulsivitate, Distractibilitate.

 PSIHOTICISM: Credințe și Experiențe Neobișnuite, Excentricitate, Dereglări\tulburări perceptive.

 Se calculează prin adunare suma pentru fiecare fațetă și pentru fiecare domeniu.

 Apoi se calculează scorul mediu pentru fiecare fațetă și pentru fiecare domeniu.

 Scorul mediu al fațetelor se calculează împărțind suma itemilor la numărul acestora.

 Pentru domenii se adună scorurile medii ale fațetelor și se împarte la numărul lor.
  De fiecare dată obținem scoruri pe o scară Likert în 4 puncte. Scorurile mai ridicate indică un
nivel mai ridicat de disfuncționalitate pe o fațetă sau un domeniu.

 Dacă nu s-a răspuns la mai mult de 25% dintre itemii unei fațete nu se calculează scorul pentru
fațeta respectivă.

 Dacă nu s-a răspuns la mai puțin de 25% se adună itemii la care s-a răspuns și se înmulțește cu
numărul itemilor care alcătuiesc fațeta respectivă.

 Apoi se împarte rezultatul la numărul de itemi la care subiectul a răspuns. Dacă rezultatul este o
fracție se rotunjește la numărul cel mai apropiat.

CHESTIONARUL PERSONALITĂȚII PENTRU DSM 5 PID-5 forma scurtă

 Numele___________ Vârsta_________ Sexul__________Data_________

 Instrucțiuni: Aceasta este o listă de lucruri pe care oameni diferiți le-ar spune despre ei înșiși.
Suntem interesați de modul în care v-ați descrie. Nu sunt răspunsuri bune sau rele. Astfel încât
vă puteți descrie cât mai sincer cu putință deoarece răspunsurile sunt confidențiale. Nu vă
grăbiți, citiți cu atenție fiecare afirmație și încercuiți cifra corespunzătoare răspunsului dvs.

0 Foarte fals sau adesea fals

1 uneori sau într-o anumită măsură fals

2 uneori sau într-o anumită măsură adevărat

3 Foarte adevărat sau adesea adevărat

1. Oamenii m-ar descrie ca și nesăbuit.

2. Mi se pare că acționez doar pe baza impulsurilor.

3. Chiar dacă pot mai mult nu mă pot abține să iau decizii pripite.

4. Adesea simt că nimic nu contează cu adevărat.

5. Ceilalți mă percep ca fiind iresponsabil.

6. Nu sunt bun la a face planuri.

7. Gândurile mele sunt adesea de neînțeles pentru ceilalți.

8. Mă îngrijorez aproape în legătură cu orice.

9. Mă emoționez ușor, adesea pentru motive minore.

10. Cel mai tare îmi este frică să rămân singur în viață.

11. Mă blochez în a încerca să fac lucrurile în același fel chiar dacă îmi este clar că nu funcționează.

12. Am văzut lucruri care nu erau în realitate acolo.

13. Stau departe de relațiile romantice.

14. Nu mă interesează să îmi fac prieteni.

15. Mă irit ușor în legătură cu tot felul de lucruri.

16. Nu îmi place să mă apropii prea tare de oameni.

17. Nu e mare lucru dacă rănesc sentimentele celorlalți.

18. Rar mă entuziasmez în legătură cu ceva.

19. Sunt ahtiat după atenție.

20. Adesea am de-a face cu oameni care sunt mai puțin importanți decât mine.

21. Adesea am gânduri pline de sens pentru mine dar care altora li se par ciudate.

22. Mă folosesc de oameni pentru a obține ceea ce îmi doresc.

23. Adesea pierd contactul cu realitatea și când mă trezesc brusc realizez că a trecut o perioadă lungă de
timp.

24. Lucrurile din jurul meu adesea par ireale sau mai reale decât sunt în realitate.

25. Îmi este ușor să profit de pe urma celorlalți.

Domeniile personalității

 Emoții negative: 8,9,10,11,15

 Detașare:4,13,14,16,18

 Antagonism: 17,19,20,22,25

 Dezinhibare: 1,2,3,5,6

 Psihoticism: 7,12,21,23,24

 Se calculează scorul pe fiecare domeniu prin însumarea itemilor. Se calculează scorul mediu pe
domeniu împărțind suma la numărul de itemi.

 Se calculează scorul total pe instrument prin însumarea scorurilor domeniilor. Se calculează

scorul mediu pe instrument împărțind scorul total la numărul de itemi.
 Nu se calculează scorul pe un domeniu pentru care nu s-a răspuns la 2 sau mai mulți itemi.

 Nu se calculează scorul pe instrument dacă nu s-a răspuns la un număr egal sau mai mare de 7
itemi.

 Dacă nu s-a răspuns la 7 sau mai mulți itemi din chestionar dar s-a răspuns la 4 sau 5 din anumite
domenii se poate calcula scorul total și scorul mediu pentru aceste domenii.

 Dacă nu s-a răspuns la un număr cuprins între 1-6 itemi din instrument sau dacă nu s-a răspuns la
un item din cadrul unui domeniu, se adună itemii la care s-a răspuns, se înmulțește cu numărul
total de itemi (25) sau numărul total de itemi din domeniu (5) și se împarte rezultatul la numărul
de itemi la care s-a răspuns.