UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

MASTER PSIHOLOGIE JUDICIARA

An I







PSIHOTRAUMATOLOGIE







Masterand: Adela Cristu
Coordonator: Conf.univ.dr. Petru Craiovan
CUPRINS

I ) Cazuistica
II) Prezentarea agentului traumatic
III) Recomandari

















I) Cazuistica

Mai multe scene scandaloase, in care baietelul de 7 ani este palmuit de femeie si tinut cu forta pe
scaun pentru a-i fi tratata o masea, au fost filmate chiar de doctor. Aceste scene s-au petrecut in
data zilei de 10.03.2014
Si medicul, intr-un mod revoltator, a fost partas la aceasta corectie in loc sa intervina. Acest gest
poate fi considerat complicitate, din punct de vedere infractional si poate raspunde penal
Anchetatorii atrag atentia ca parintii pot fi serios pedepsiti, pentru astfel de gesturi care ii pot lasa
pe cei mici cu sechele. Degeaba a intins copilul manuta in fata camerei de filmat, incercand sa
opreasca inregistrarea... Umilit si lovit de mama lui, baietelul este prins de maini si tinut in
scaunul stomatologic, desi plange si protesteaza. Supliciul a fost filmat pana la anestezie, si nu se
stie cat a durat tratamentul propriu-zis. Cert este ca Directia pentru Protectia Copilului s-a
autosesizat si a inceput o investigatie pentru rele tratamente aplicate minorului. Inspectorii au
cerut ajutorul politiei pentru identificarea mamei.
II) Prezentarea agentului traumatic si a repercusiunilor
Avand in vedere faptul ca avem de-a face cu un minor supus unor traume de ordin atat fizic cat si
psihic, in cabinetul medicului dentist iar unui copil trebuie sa i se explice ce urmeaza sa se
intample, trebuie tratat cu grija, cu atentie, cu iubire, cu sprijin. Lui i-a fost frica, si mama este
prima care ar fi trebuit sa il ajute sa isi gestioneze frica. Faptul ca vorbim de o agresiune la nivel
fizic, maltratarile mamei din cabinetul de stomatologie, conduc catre o alta trauma: cea
psihologica . Aceste acte de violenta din partea mamei ,victimele infraciunii sufer anumite
consecine, care pot fi de ordin material, fizico- biologic, social i moral (psihologic). In
ceea ce priveste medical dentist, am putea spune ca din punct de vedere legal acesta se
incadreaza in complicitatea concomitenta explicate ca fiind contributia data concomitent cu
realizarea laturii obiective de catre autor si consta din acte de ajutor in activitatea de executare.
La complicitatea concomitenta, alaturi de autor, este prezent complicele, la locul si momentul
actelor de executare. In raport de modul direct sau indirect in care intervine contributia
complicelui la savarsirea faptei, se face distinctie, in doctrina, intre complicitatea nemijlocita si
complicitatea mijlocita.
De exemplu, infraciunea de vtmare corporal grav poate produce urmri morale (de pild,
imposibilitatea participrii la viaa social), fizico-biologic (de pild, o infirmitate fizic
permanent), sociale (de exemplu, tulburri de comportament), psihologice (de pild, tulburri
de gndire, memorie, imaginaie etc.) .
De asemenea, avand in vedere aceste considerente ale agentilor traumatic: maltratarea fizica si
psihica, atat realizata de mama dar si incurajata de medic putem aborda si efectele psihologice
suferite de victim in cauza: Infraciunea este susceptibil s produc i, n multe cazuri, s
determine schimbri n plan afectiv, volitiv sau intelectiv.
n teoria de specialitate, ntre consecinele strict psihologice ale victimizrii figureaz
urmtoarele categorii de tulburri (dereglri) : de percepie, de memorie, de gndire, de
afectivitate i de voin. Dereglarea percepiei poate consta n hiperestezie, hipoestezie,
iluzii, halucinaii. Dereglarea memoriei ca urmare a suportrii unei infraciuni se poate
manifesta sub forma a unei amneziei, hipermnezi, hipomneziei, paramneziei confabulaiei
criptomneiei i ecmeziei (probleme tratate ntr-un capitol anterior) ;
Dereglarea gndirii victimei infraciunii poate avea loc n mai multe feluri, printre care amintim
obsesiile, exacerbarea gndiri, ncetinirea gndirii, delirul expresiv, depresiv, paranoid
(probleme, la fel tratate amnunit ntr-un capitol anterior) ;
Dereglarea afectivitii victimelor anumitor infraciuni se concretizeaz n reacii psihice
nefireti, constnd n : depresie, anxietate, euforie maniacal, fobie perversiuni afective
(victima are un reflex afectiv invers este trist cnd trebuie s se bucure, de pild sau este
pasiv cnd ar trebui s se manifeste afectiv) ; Dereglarea faptului voltiv al victimei const fie
ntr-o exacerbare a capacitii e efort, fie ntr-o scdere accentuat a acestei. n sfera tulburrilor
voinei victimei intr aa-numitele complexe, respectiv : complexul de inferioritate, de
superioritate, de vinovie, eurostratic etc. ; frustrarea, i anume : extrapunitatea (victima devine
agresiv cu cei din jur), intrapunitatea (victima devine autoagresiv), impunitatea (victima nu
culpabilizeaz pe nimeni) ; devierea de comportament, respectiv : respingerea sexului opus
(misandrie sau misoginie), izolarea social (mizantropie), irascibilitatea, instabilitatea
comportamental, susceptibilitatea (susceptibilitatea afectiv const n nclinaia spre
suprare), introspectarea exagerat (nchiderea n sine), hipermotivitatea, trirea continu a
propriilor amintiri negative.
III) Recomandari terapeutice

Pentru victima in cauza, copilul maltratat de mama si sustinut de catre medic acest
comportament, i se va recomanda sesiuni de terapie alaturi de alti copii care au avut
experiente netraumatizante in cabinet, medici stomatologi care sa vina in ajutorul
copilului, explicandu-i cum ar trebui sa se desfasoare cu adevarat o sedinta de consult
stomatologic.
Pe parcurs, ar trebui urmarita evolutia minorului in ceea ce priveste trauma suferita. De
asemenea, integrarea in societate a minorului se va realiza pe parcurs, el posibil sa nu
fie constient de gravitatea intamplarilor, iar toate schimbarile intervenite odata cu
sesizarea venita din partea Protectiei Copilului sa demareze un intreg process psihic ce
se poate denature mai rau.