Sunteți pe pagina 1din 30

APROBAT,

Director General,
Acad. Nicolae Zamfir

STUDIU DE PREFEZABILITATE
REALIZARE EXTINDERE ZONĂ EXPERIMENTALĂ ELI-NP CĂTRE CLĂDIREA
REACTORULUI DEZAFECTAT (FAZA II)

1
Cuprins
1. INFORMAȚII GENERALE ................................................................................................................... 4
1.1. Denumirea Obiectivului de Investiții ....................................................................................... 4
1.2. Amplasamentul obiectivului de investiții, beneficiar, elaborator ........................................... 4
1.3. Documentație de referință ...................................................................................................... 4
2. NECESITATEA INVESTIȚIEI ................................................................................................................ 6
2.1. Analiza situației existente a proiectului ELI-NP la data întocmirii studiului ............................ 6
2.2. Analiza situației existente a Reactorului Nuclear IFIN-HH ...................................................... 6
2.3. Justificarea necesității extinderii zonei experimentale ........................................................... 7
2.4. Etapele de realizare a extinderii către clădirea RN ................................................................. 8
3. SCENARIUL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI......................................................................................... 8
3.1. Considerații generale............................................................................................................... 8
3.2. Descrierea construcției care urmează a fi realizată ................................................................ 9
3.3. Realizarea construcției .......................................................................................................... 14
3.3.1. Joncțiunea cu tunelul de extindere și clădirea Gamma ................................................ 14
3.3.2. Zona de trecere a tunelului de legătură ........................................................................ 14
3.3.3. Evacuarea aerului viciat din CEA către coșul IFIN-HH ................................................... 14
3.3.4. Refacerea zidurilor clădirii Reactorului ......................................................................... 15
3.3.5. Amenajarea căilor de acces echipamente și personal în clădirea Reactorului și în
tunelul de legătură ........................................................................................................................ 15
3.4. Utilități nivel „0” .................................................................................................................... 15
3.4.1. Distribuția energiei electrice ......................................................................................... 15
3.4.2. Necesarul de putere pentru alte destinații ................................................................... 15
3.4.3. Parametrii mediului ambiant......................................................................................... 16
3.4.4. Furnizarea aerului comprimat pur ................................................................................ 16
3.4.5. Furnizarea apei răcite tur-retur ..................................................................................... 16
3.4.6. Rețeaua Punctelor de Referință (RPN) .......................................................................... 17
3.5. Utilități subsol........................................................................................................................ 17
3.5.1. Furnizarea apei răcite tur-retur ..................................................................................... 17
3.5.2. Furnizarea energiei electrice ......................................................................................... 17
3.5.3. Ventilație subsol ............................................................................................................ 17
3.6. Utilități cameră laser ............................................................................................................. 17
3.6.1. Alimentare cu energie electrică .................................................................................... 18
3.7. Utilități anexe ........................................................................................................................ 18
3.7.1. Alimentare cu energie electrică .................................................................................... 18
3.7.2. Parametrii aerului ambiant ........................................................................................... 18
3.8. Utilități cameră de control .................................................................................................... 18
3.8.1. Alimentare cu energie electrică .................................................................................... 18
3.8.2. Parametrii aerului ambiant ........................................................................................... 18
3.9. Construcția ușilor de radioprotecție ..................................................................................... 18
3.10. Instalația de ventilație zone experimentale .......................................................................... 19
3.10.1. Introducerea aerului proaspăt ...................................................................................... 20
3.10.2. Evacuarea aerului viciat din zonele experimentale ....................................................... 20
3.11. Instalație alimentare cu azot lichid ....................................................................................... 20
3.12. BMS și instalații curenți slabi ................................................................................................. 21
3.12.1. BMS........................................................................................................................................ 21
3.12.2. Curenți slabi ................................................................................................................... 21
3.13. Sistem protecție la incendiu .................................................................................................. 22

2
3.14. Instalații de ridicat ................................................................................................................. 22
3.14.1. Macara portal 3tf........................................................................................................... 22
3.14.2. Pod rulant 3tf................................................................................................................. 22
3.15. Reabilitarea instalație producere aer comprimat. ................................................................ 22
3.16. Reabilitare instalație de producere stocare apă demineralizată .......................................... 23
3.17. Date privind termenii sursă ................................................................................................... 24
3.18. Etapele construcției ............................................................................................................... 25
4. Aspecte critice și beneficii ............................................................................................................. 26
4.1. Excavațiile din vecinătatea Clădirii Gamma ELI-NP ............................................................... 26
4.2. Diagnoză optimizată a fasciculului ........................................................................................ 26
4.3. Utilizarea eficientă a fasciculului gamma .............................................................................. 27
4.4. Echipamentele de cercetare pentru sistemul IGISOL ELI-NP ................................................ 27
4.5. Upgrade-ul spectrometrului ELIGANT-GN............................................................................. 28
4.6. Sistemul de spectroscopie laser coliniară pentru IGISOL ELI-NP........................................... 28
5. Termene și costuri estimative ....................................................................................................... 29

3
1. INFORMAȚII GENERALE
1.1. Denumirea Obiectivului de Investiții
Obiectivul de investiții ce urmează a se realiza este denumit în continuare „EXTINDERE ZONĂ
EXPERIMENTALĂ CLĂDIRE GAMMA CĂTRE CLĂDIREA REACTORULUI – FAZA II”,

1.2. Amplasamentul obiectivului de investiții, beneficiar, elaborator


ADRESA INVESTIȚIEI:
Obiectivul „EXTINDERE ZONĂ EXPERIMENTALĂ CLĂDIRE GAMMA CĂTRE CLĂDIREA
REACTORULUI – FAZA II”, urmează a se realiza prin conectarea clădirii Gamma cu Clădirea
Reactorului Nuclear de Cercetare și Producție Radioizotopi VVR-S (RN) situat în cadrul IFIN-HH,
Strada Reactorului nr. 30, Oraș Măgurele, Județul Ilfov. Extinderea intră parțial în incinta IFIN-
HH.
Obiectivul va fi parte integrată din proiectul EXTREME LIGHT INFRASTRUCTURE – NUCLEAR
PHYSICS (ELI-NP) finanțat prin fonduri europene.
BENEFICIAR:
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU FIZICĂ ȘI INGINERIE NUCLEARĂ
„HORIA HULUBEI” (IFIN-HH)
AUTORUL STUDIULUI DE PREFEZABILITATE:
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU FIZICĂ ȘI INGINERIE NUCLEARĂ
“HORIA HULUBEI” (IFIN-HH), ELI-NP, BIROU INGINERIE-RA2-RA4

1.3. Documentație de referință

TITLUL DOCUMENTULUI CUPRINS


Studiu de Fezabilitate (SF) pentru
“Extinderea ariei experimentale a Documentul reprezintă studiul de
proiectului ELI-NP (Extreme Light fezabilitate pentru proiectul de extindere
1
Infrastructure-Nuclear Physics) către (Faza 1) și include considerații de ordin
Clădirea Reactorului Nuclear” tehnic și economic.
ELI-12915-SF
PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ Documentul reprezintă harta cu
2
ELI-12915-SF/AR-GA-01 poziționarea construcției în zonă.

4
Documentul reprezintă o imagine de
PLAN AMPLASAMENT
3 ansamblu a construcției față de clădirile din
ELI-12915-SF/AR-GA-02
jur.
PLAN COTA ± 0.00 – VARIANTA II Documentul reprezintă un plan general al
4
ELI-12915-SF/AR-GA-03 construcției (nivel ± 0,00) / varianta II.
PLAN NIVEL ECHIPAMENTE Documentul reprezintă o dispunere a
5 PLAN COTA ± 9.00 – VARIANTA II echipamentelor din interiorul construcției
ELI-12915-SF/AR-GA-04 (nivel ± 9,00) / varianta II.
SECȚIUNE TRANSVERSALĂ –
Documentul reprezintă o secțiune
6 VARIANTA II
transversală a construcției / varianta II.
ELI-12915-SF/AR-GA-05
FAȚADĂ ''VEST'' Documentul reprezintă fațada de vest a
7
ELI-12915-SF/AR-GA-06 construcției.
FAȚADĂ ''NORD'' Documentul reprezintă fațada de nord a
8
ELI-12915-SF/AR-GA-07 construcției.
FAȚADĂ ''SUD'' Documentul reprezintă fațada de sud a
9
ELI-12915-SF/AR-GA-08 construcției.
PLAN COTA ± 0.00 - VARIANTA I Documentul reprezintă un plan general al
10
ELI-12915-SF/AR-GA-09 construcției (nivel ± 0,00) / varianta I.
SECȚIUNE TRANSVERSALĂ –
Documentul reprezintă o secțiune
11 VARIANTA II
transversală a construcției / varianta I.
ELI-12915-SF/AR-GA-10
PLAN COORDONATOR REȚELE Documentul reprezintă planul rețelelor (de
12
ELI-12915-SF/PG-GA-01 apă, scurgere, electrice etc.)
FUNDAȚII TUNEL ȘI CLĂDIRE
Documentul reprezintă planul fundației
13 ACCES ȘI ECHIPAMENTE
construcției - acces și echipamente.
ELI-12915-SF/R-DD-01
Documentul reprezintă studiul
14 PLAN RIDICARE TOPOGRAFICĂ
topografic/privind nivelul solului.
Planul legăturii tunelului între extindere
15 ELI-NP EXT02.1.
(Faza I) și Reactor.
16 ELI-NP EXT02.2. Plan camera laser
Distribuirea echipamentelor în zona
17 ELI-NP EXT 02.1.1
experimentală (Faza I + Faza II)

5
18 ELI-NP EXT 02.1.2 Secțiune longitudinala
19 Pachet documentație originală – arhivă electronică

2. NECESITATEA INVESTIȚIEI
2.1. Analiza situației existente a proiectului ELI-NP la data întocmirii studiului
În prezent proiectul ELI-NP se află în faza de implementare a TDR-urilor pe baza cărora se vor
organiza experimentele în zonele experimentale.

2.2. Analiza situației existente a Reactorului Nuclear IFIN-HH


Reactorul nuclear de cercetare și producție radioizotopi VVR-S (RN) a fost pus în funcțiune în 1957 la o
putere termică de 2 MW și a fost operațional la o putere termică medie de 1 MW timp de 40 de ani
până în 1997, când a fost oprit. RN a utilizat combustibil nuclear slab îmbogățit de tip EK-10 și înalt
îmbogățit de tip S-36. Prin Hotărârea de Guvern 418/2002, RN a fost oprit definitiv în vederea
dezafectării. În perioada 2002-2009, au fost implementate activitățile de pregătire a dezafectării:
elaborare Plan de dezafectare, Studiu de fezabilitate, studiu de impact asupra mediului, bilanț de
mediu, proiect de hotărâre de guvern, nota de fundamentare în vederea obținerii fondurilor necesare
implementării activităților de dezafectare.
Urmare a acestor finanțări și a asistenței tehnice primite, în anul 2009 a fost repatriat în Federația Rusă
combustibilul nuclear uzat înalt îmbogățit de tip S-36. Prin HG 898/2009 au fost aprobați indicatorii
tehnico-economici ai proiectului “Dezafectarea Reactorului Nuclear VVR-S, repatrierea
combustibilului nuclear uzat EK-10 și modernizarea instalațiilor Stației de Tratare a Deșeurilor
Radioactive (STDR) din cadrul IFIN-HH”, pentru perioada 2010-2020.
Proiectul de dezafectare a reactorului nuclear de cercetare și producție radioizotopi VVR-S (RN) se
desfășoară în perioada 2010-2020, parcurgând trei stadii (faze) de execuție succesive, în final acesta
fiind scos de sub regimul de autorizare CNCAN ca instalație nucleară, urmând, ca după anul 2021
spațiile eliberate nerestrictiv să fie utilizate pentru cercetări științifice fundamentale și aplicative de
fizică nucleară cu fascicule de particule accelerate, astfel cum este prevăzut în Planul de dezafectare,
ca destinație finală a clădirii.
La sfârșitul anului 2014 a fost autorizat stadiul 3 de dezafectare, în care se vor
dezafecta/dezmembra/decontamina cele mai active/contaminate SSEC ale RN (protecție biologică a
reactorului, zona activă și vasele reactorului, camere fierbinți, coloană termică, canale orizontale și
verticale, degazor, sisteme de colectare lichide radioactive).

6
2.3. Justificarea necesității extinderii zonei experimentale
Începând cu anul 2014 echipa științifică și tehnică a ELI-NP a elaborat Memoriile Tehnice de Proiectare
(Technical Design Reports - TDR) ale setup-urilor experimentale care se vor implementa în cadrul ELI-
NP. Analiza critică a tuturor posibilităților create de caracteristicile fără precedent ale fasciculelor
gamma care vor fi produse la ELI-NP a condus la identificarea unor noi oportunități pentru ca ELI-NP
să devină un punct de referință în cercetare.
În 2015 am ajuns în faza de implementare a acestor TDR-uri prin demararea procedurilor de achiziție
a echipamentelor dedicate.
O analiză foarte serioasă a TDR-urilor a condus la concluzia că ar fi necesară luarea în calcul a unei
extinderi a zonei experimentale către Reactorul Nuclear pentru Cercetare și Producție Radioizotopi
VVR-S (RN) .
În această privință Grupul de Lucru „Fotofisiune” a propus o facilitate IGISOL care are ca scop
producerea de nuclee rare bogate în neutroni prin fotofisiune cu un fascicul gamma de bandă largă cu
energii în domeniul 10-18 MeV. Acest tip de experimente nu va necesita fascicule gamma de diametre
reduse dar va beneficia puternic de densitatea spectrală ridicată a fasciculelor gamma în cadrul ELI-
NP. O restricție importantă pentru acest program experimental se referă la materialul țintei 238U care
se va utiliza, cantitatea acestuia fiind limitată la 800 mg; cu un astfel de ansamblu de ținte se poate
utiliza efectiv doar aproximativ 30% din fasciculul gamma disponibil ceea ce limitează puternic
sensibilitatea experimentală. Prin urmare, prin amplasarea setup-ului experimental în clădirea
reactorului, care a fost construită pentru a găzdui un reactor nuclear, se poate mări dimensiunea
țintelor cu îmbunătățirea corespunzătoare a ratelor de producere a acestor nuclee. Metoda de
extracție IGISOL va asigura accesul la radioizotopi refractari imposibil de colectat prin alte metode.
Alte arii, precum reacțiile foto-nucleare peste pragul de separare a neutronilor, prin amplasarea mai
departe în aval pe fasciculul gamma, vor beneficia de pe urma reducerii semnificative a radiațiilor
împrăștiate și secundare legate de transportul fasciculului gamma. Prin urmare, acestea vor câștiga în
precizie și sensibilitate care combinate cu intensitatea înaltă a fasciculului gamma vor conduce la
cercetarea unor probleme de fizică mai exotice. Aceste experimente vor utiliza spectrometrul
ELIGANT-GN, care este un ansamblu ce combină detectori LaBr3 și CeBr3 de mare volum pentru
măsurători ale razelor gamma și detectori cu scintilație Li-glass și lichidă pentru măsurători ale
neutronilor. În zonele experimentale existente în prezent, fasciculul are o înălțime de 150 cm, ceea ce
nu permite amplasarea detectorilor în toate unghiurile din emisfera inferioară. De asemenea,
măsurătorile neutronilor utilizează metoda timpului de zbor, iar detectorii sunt amplasați la o distanță
de aproximativ un metru față de țintă, în vreme ce distanța optimă, necesară pentru experimente este
mai mare.

7
2.4. Etapele de realizare a extinderii către clădirea RN
Având în vedere faptul că dezafectarea RN va fi finalizată în anul 2020 și că Sistemul Fascicul Gamma
va fi pus în funcțiune la sfârșitul anului 2018 cel târziu și că există o recomandare imperioasă din partea
comunității științifice cu privire la extinderea zonei experimentale cu fasciculul gamma de mare
intensitate, soluția propusă viza extinderea tunelului acceleratorului Sistemului Fascicul Gamma către
clădirea reactorului în două etape:
 o primă etapă prin realizarea unui tunel conectat la clădirea ELI-NP fără a afecta dezafectarea
reactorului;
 o a doua etapă, de realizare a extinderii zonei experimentale a Fasciculului Gamma în clădirea
reactorului.
Studiul de pre-fezabilitate se referă la a doua etapă a extinderii: „EXTINDERE ZONĂ EXPERIMENTALĂ
CLĂDIRE GAMMA CĂTRE CLĂDIREA REACTORULUI – FAZA II”.

3. SCENARIUL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI


3.1. Considerații generale
La data întocmirii prezentului studiu clădirea ELI-NP a fost finalizată.

Conform planului de realizare a proiectului ELI-NP urmează a se instala laserii de mare putere,
precum ș sistemul de producere a fasciculului Gamma.
În paralel se derulează procedurile de achiziție a unor echipamente de cercetare necesare
experimentelor ce se vor desfășura în zonele experimentale dedicate.
De asemenea vor fi demarate lucrările de construcție a tunelului de legătură dintre clădirea Gamma
și reactor – etapa I.
Analiza situației existente are la bază documentația anexată la prezentul studiu și prezentată la par.
1.3.
Notă: toate planșele la care se face referire în prezentul document sunt editate în Autocad 2D.
În cadrul prezentului studiu se utilizează următoarele convenții:
 „nord” este partea superioară a unei planșe;
 în mod analog: „est” este partea dreaptă a unei planșe și așa mai departe.
 direcția axei „X” este o linie imaginară în care planul planșei începe de la „vest” la “est”, iar
direcția axei „Y” este o linie imaginară în care planul planșei începe de la „nord” la „sud”.

Prin studiu de fezabilitate se va defini soluția optimă din punct de vedere arhitectural și structural
capabilă să ofere cea mai bună utilizare a spațiului disponibil.

8
La analiza soluțiilor constructive atât din punct de vedere arhitectural cât și din punct de vedere
structural trebuie să se țină cont de faptul că nivelul „cot 0” din clădirea Gamma, respectiv al tunelului
de extensie ce urmează a se construi în faza I a extinderii, se află cu 1,1m mai jos decât nivelul „cota
0” al clădirii Reactorului.
Din analiza situației existente la data întocmirii prezentului studiu de prefezabilitate conform
documentației indicate mai sus rezultă următoarele probleme ce trebuie rezolvate prin studiul de
fezabilitate:
Subsolul zonei dintre gardul efectiv dintre curtea ELI-NP și Reactor este străbătut de diferite conducte
(ape pluviale, apă reziduală, etc.) iar acestea ar fi obstrucționate de extindere.
Soluție: Studiul de fezabilitate va prevedea soluția pentru supra-traversare a acestor conducte în
conformitate cu normele în vigoare.

3.2. Descrierea construcției care urmează a fi realizată


Etapa a doua de extindere va include un tunel de legătură dintre clădirea Gamma în prelungirea
tunelului de legătură ce urmează a se realiza în faza I a extinderii zonei experimentale din clădirea
Gamma, precum și o construcție de tip „buncăr” ce urmează a se realiza în interiorul clădirii
reactorului.
De asemenea tot în această etapă se vor realiza și spațiile auxiliare precizate în planșa ELI-NP-EXT
02.1
Tunelul de legătură va purta denumirea/eticheta ER1 („Experimental Room 1”).
Tunelul de legătură va găzdui o linie de transport fascicul gamma de înaltă energie, ce urmează a fi
generat în zona AE2, clădirea Gamma. Pentru realizarea acestei linii de transport va fi construită o
infrastructură corespunzătoare alcătuită din: conducte de transport sub vid a fasciculului gamma și
care vor fi instalate pe suporți, pompe de vid și surse de alimentare, precum și unele echipamente de
diagnoză pentru monitorizarea fasciculului gamma.
Linia de transport fascicul Gamma se va realiza în prelungirea liniei de transport din clădirea Gamma,
respectiv din tunelul ce urmează a se realiza în etapa I a extinderii zonei experimentale Gamma.
De aceea planul „cota- 0” în acest tunel este la aceeași cotă cu planul „cota-0” din clădirea Gamma,
respectiv tunelul de extindere – etapa I.
Axa fasciculului Gamma este de aceea amplasată în acest tunel la înălțimea de 1,5m față de „cota-0”
a tunelului.
De asemenea, tot în acest tunel se va instala sistemul IGISOL care are ca scop producerea de nuclee
rare bogate în neutroni prin fotofisiune cu un fascicul gamma de bandă largă cu energii în domeniul
10-18 MeV. Fasciculul de ioni produși în sistemul IGISOL vor fi transportați în buncăr printr-o linie de

9
transport paralelă cu linia de transport fascicul Gamma amplasată spre ‚nord” la o distanță de 2,5m și
la o înălțime de 2,6m față de „cota-0” a tunelului de legătură.
Tunelul de legătură va fi dotat cu o macara portal acționată electric de 3,0 tf capabilă să transporte
sarcini, transversal pe direcția fasciculului, pe toata lățimea tunelului. Macaraua portal va putea fi
instalată oriunde în incinta tunelului de legătură.
Pentru realizarea vidului preliminar pentru sistemul IGISOL va fi amenajat un spațiu corespunzător
într-un subsol tehnic ce urmează a fi construit o dată cu tunelul, în zona experimentală ER1. Acest
subsol tehnic va fi închis pe deasupra cu un planșeu de 1,5m grosime, construit la cota „0” a zonei.
Accesul în tunel se va face prin intermediul a două chepenguri, unul pentru acces personal, dotat cu
o scara de acces și unul pentru acces materiale dotat cu un elevator special construit. Pe durata
experimentelor cele două chepenguri trebuie să stea închise. Din rațiuni de protecție radiologică
spațiul din subsol va fi ventilat corespunzător. Pentru buna funcționare a pompelor vor fi aduse
utilitățile necesare, descrise în capitolul 3. Pentru transportul vidului vor fi necesare penetrații
verticale cu diametrul interior de 30 cm, amplasate conform planșei ELI NP EXT 02.1.
Subsolul tehnic va fi construit pe întreaga lățime a tunelului și va avea o lungime de cca 6.0m.
Poziția subsolului pe direcția fasciculului Gamma, va fi stabilită ținând cont de poziția
conductelor/cablurilor aflate în prezent îngropate, evitându-se devierea acestora din acest motiv.
Totuși subsolul tehnic nu va putea fi realizat la o distanță mai mare de 6,0m față de zidul interior al
zonei ER1 ce urmează a se construi lipit de zidul tunelului realizat în prima etapă a extinderii.
Grosimea zidului ce urmează a se construi lipit de zidul tunelului realizat în prima etapă a extinderii
va fi minim 1.0m si de maxim 2,0m.
Zidul despărțitor dintre zona ER1 și zona ER2 se va construi la distanță de cca 23,70 m față de
exteriorul zidului tunelului ce urmează a se realiza în prima etapă.
Ținând cont de activitatea ce urmează a se desfășura în această zonă este necesar ca grosimea pereților
să fie de 2,0m, în timp ce tavanul va avea o grosime de 1,5m. Podeaua va avea o grosime de 1,5m
beton cu asigurarea planeității de max. 3mm pentru oricare 3mp. Podeaua va fi acoperită cu rășină
epoxidică.
Accesul în zona ER1 se va realiza prin intermediul unei uși radiologice ce se deschide paralel cu zidul.
Lățimea efectivă a golului de acces pe care-l închide/deschide ușa este de min. 2,0m, max. 2.2.m cu
înălțimea de min. 2,3m, max. 2.5m. Golul ușii va fi la cca 1,0m față de peretele despărțitor dintre ER1
și ER2.
Tunelul de legătură va fi dotat de asemenea cu un sistem de iluminare și cu un sistem de control
acces integrat în sistemul general de control acces.
În planul ELI-NP EXT 02.1.1 sunt reprezentate pozițiile estimative ale echipamentelor inclusiv atât în
tunel cât și în buncăr.

10
Tunelul va avea o lungime de 22.70 m, cu lățime interioară de 10,0 m și o înălțime interioară de 5,0 m.
Notă: în cazul în care din considerente de proiectare/execuție grosimea peretelui di partea de „est” se
mărește la 2,0m atunci evident lungimea tunelului va fi de 21,70m.
Podeaua trebuie să suporte sarcini locale distribuite de min. 2000 kg/mp.
Nivelul podelei va fi la același nivel cu nivelul solului extinderea (faza I) și cu ELI-NP.
Tunelul va fi prevăzut cu următoarele utilități: Sistem HVAC, sistem de alimentare cu electricitate și
sistem de distribuție aer comprimat și un punct de alimentare cu azot lichid și sistem de alimentare cu
apă răcită tur-retur.
Realizarea penetrațiilor pentru HVAC trebuie să respectele normele de protecție radiologică în vigoare.
Poziția, forma și dimensiunile acestor penetrații va fi stabilită prin studiu de fezabilitate.
Având în vedere că pereții interiori ai tunelului pot deveni surse de praf este necesară acoperirea lor
cu un strat de vopsea sau rășină epoxidică.
Tunelul trebuie să poată găzdui dulapuri/rackuri de achiziție date amplasate pe peretele „nord” al
tunelului. Cablurile de date vor fi aduse prin intermediul unor penetrații orizontale special construite
în acest scop între ER1 și ER2. Poziția, forma și dimensiunile acestor penetrații va fi stabilită în studiu
de fezabilitate.
Accesul în tunel se va face numai dinspre Zona de acces, conform planșei ELI-NP EXT02.1., amplasată
în partea de „sud” prin intermediul unei uși de protecție radiologică ce se deschide paralel cu zidul,
prin translație.
Spațiile care vor găzdui diferitele echipamente care deservesc extinderea vor fi prevăzute în studiul de
fezabilitate.
Buncărul se va construi în prelungirea tunelului ER1 în interiorul clădirii Reactorului dezafectat.
Buncărul va avea trei zone experimentale: zona experimentală ER2 unde se va amplasa experimentul
cu ioni produși de sistemul IGISOL, zona EB unde se va amplasa experimentul ELIGANT-GN și zona BD
unde se va amplasa beam-dump-ul pentru fasciculul gamma.
Se menționează că în prezent există o diferență de nivel de 1,1m dintre „cota 0” a clădirii Gamma și
„cota 0” a clădirii Reactorului și prin prezentul studiu se propune păstrarea planșeului existent al clădirii
reactorului. De aceea poziția relativă pe înălțime a fasciculului Gamma față de „cota 0” a zonelor
experimentale din buncăr va fi de 0,4m.
Rezultă de asemenea că poziția relativă pe înălțime a fasciculului de ioni produs de sistemul IGISOL va
fi de 1,5m față de „cota 0” a zonelor experimentale din buncăr.
Datorită configurației experimentului ELIGANT – GN este necesară o coborâre a planșeului în acea zonă
cu 2,0m față de cota 0 a buncărului. De aceea se propune ca zona experimentală EB să coincidă cu
spațiul ce va rămâne disponibil după demolarea reactorului.
Amplasarea zonei experimentale EB este detaliată în planșele ELI-NP EXT 02.1.

11
Lungimea interioară a buncărului va fi de cca. 29,5 m, lățimea interioară de 10,0m și înălțimea
interioară de 5,0 m.
În cadrul studiului de fezabilitate se va realiza un studiu radiologic care va analiza propunerile
constructive cu evaluarea radiologică a tuturor penetrațiilor inclusiv tehnologice.
Având în vedere activitatea ce urmează a se desfășura în această zonă este necesar ca grosimea
pereților să fie de 2,0m, în timp ce tavanul va avea o grosime de 1,5m. Podeaua va avea o grosime de
1,5m beton cu asigurarea planeității de max. 3mm pentru oricare 3mp. Podeaua va fi acoperită cu
rășină epoxidică.
Având în vedere că pereții interiori ai buncărului pot deveni surse de praf este necesară acoperirea lor
cu un strat de vopsea sau rășină epoxidică.
Buncărul va fi dotat de asemenea cu sistemul de iluminare și cu un sistem de control acces integrat în
sistemul general de control acces.
Accesul în buncăr se va realiza din zona de acces amplasată la „sud” față de acesta în interiorul
clădirii Reactorului, prin intermediul unei uși de protecție radiologică ce se deschidere prin translație
paralel cu peretele.
În planul ELI-NP EXT 02.1.1 sunt reprezentate pozițiile estimative ale echipamentelor inclusiv atât în
tunel cât și în buncăr.
Podeaua trebuie să suporte sarcini locale distribuite de min. 2000 kg/mp.
Nivelul podelei va fi la 1,1 m mai sus față de nivelul „0” al tunelului de legătură ER1
Buncărul va fi prevăzut cu următoarele utilități: Sistem HVAC, sistem de alimentare cu electricitate și
sistem de distribuție aer comprimat și alimentare cu apă răcită tur-retur.
Realizarea penetrațiilor pentru HVAC trebuie să respectele normele de protecție radiologică în vigoare.
Poziția, forma și dimensiunile acestor penetrații va fi stabilită prin studiu de fezabilitate.
Buncărul trebuie să poată găzdui dulapuri/rackuri de achiziție date amplasate pe peretele „nord” al
tunelului. Cablurile de date vor fi aduse prin intermediul unor penetrații orizontale special construite
în acest scop dinspre Coridorul de Acces. Poziția, forma și dimensiunile acestor penetrații va fi stabilită
în studiu de fezabilitate.
Spațiile care vor găzdui diferitele echipamente care deservesc buncărul vor fi prevăzute în studiul de
fezabilitate.
Buncărul va fi dotat cu un pod rulant de 3tf cu acționare electrică ce va permite ridicarea și transportul
sarcinii atât longitudinal cât și transversal pe direcția de propagare a fasciculului Gamma.
Penetrațiile longitudinale pentru fasciculele Gamma respectiv de ioni produși de sistemul IGISOL vor fi
de forma cilindrică circulară cu diametrul interior de 30 cm.
Poziția și dimensiunile celorlalte penetrații (HVAC, alimentare cu energie electrică, transport aer
comprimat, linii de transport date, apă răcită, etc.) se vor detalia în cadrul studiului de fezabilitate

12
agreat cu beneficiarul. De regulă forma acestora va fi paralelipipedică cu respectarea normelor
radiologice.
Deasupra buncărului se va construi o zonă de tip cameră curată ISO9, prevăzută cu un SAS de acces.
Accesul se va realiza dinspre coridorul de acces situat în partea de „nord” prin intermediul unei scări
metalice. În această cameră curată se vor instala surse de producere fascicule laser ce vor fi
transportate în jos spre buncăr prin niște penetrații verticale cu diametrul de 300 mm. Poziția acestor
penetrații este prezentată în planșa ELI NP EXT 02.2.
În planșa ELI NP EXT 02.1_2 se prezintă o secțiune longitudinală prin axa fasciculului gamma, iar în
planșa ELI NP EXT 02.1_3 se prezintă o secțiune transversală în zona experimentală ER2.
Pentru buna funcționare a laserilor vor fi necesare următoarele utilități: alimentare cu energie
electrică, sistem de ventilație corespunzător. Înălțimea camerei curate și a SAS-ului va fi de cca 2,5.
Prin construirea acestei camere curate în interiorul clădirii Reactorului și prin crearea unui acces
corespunzător pe acoperișul buncărului, practic se vor crea zone distincte la „nord” și la „sud” de
buncăr ce vor purta denumirea de coridoare de acces. Înălțimea fiecărui coridor de acces va fi realizată
în concordanță cu poziția tavanului camerei curate – cca. 9m față de cota „0” a clădirii reactorului.
Accesul în aceste coridoare se va realiza prin intermediul unor uși de acces ce vor separa coridoarele
de acces de restul clădirii Reactorului.
Din coridorul de acces amplasat în partea de „nord” se va realiza accesul dintr-o cameră de control
experimente ce se va amenaja într-o încăpere deja existentă în clădirea Reactorului – vezi planșa ELI
NP EXT 02.1. Vor fi necesare lucrări de recondiționare amenajare atât ale camerei de control cât și
coridorului de acces, ținându-se cont și de instalarea unor cabluri de date între camera de control și
zonele experimentale.
Din coridorul de acces amplasat la „sud” în interiorul clădirii Reactorului se va construi o ușă de acces
personal spre coridorul de acces în ER1 amplasat la „sud” în exteriorul clădirii Reactorului. Având în
vedere diferența de nivel de 1,1m între planul „0” al clădirii reactorului și cota „0” a zonei ER1 pentru
accesul personalului între cele două coridoare se va construi o scara metalică.
Deasupra tunelului ER1 cât și pe porțiunea construită în exterior din buncăr (ținând cont că probabil
va fi necesară demolarea actualului SAS de acces materiale în clădirea Reactorului) se va practica un
acoperiș de protecție la intemperii. Se va analiza și se va stabili soluția în cadrul studiului de fezabilitate.
Pentru descărcarea echipamentelor din camioane și pregătirea lor pentru transportul în zonele
experimentale se va construi o platformă de acces, vezi planșa ELI-NP EXT 02.1 și o rampă de max.
3,7% pentru transportul materialelor în zona experimentală ER2.
De asemenea se va construi a anexă tehnică în partea de „nord” paralel cu axa de transport fascicul
gamma. În această anexă se vor putea instala echipamente ce intră în componența sistemului HVAC.

13
Ținând cont de natura experimentelor ce urmează a se desfășura în zonele experimentale descrise
sunt necesare următoarele utilități care vor fi asigurate de la instalații aflate în prezent în dotarea
clădirii Reactorului: instalație de producere aer comprimat și instalație de producere apă
demineralizată necesară încărcării sistemului de răcire în buclă închisă a pompelor de vid și/sau altor
echipamente. De aceea va fi necesar ca în studiul de fezabilitate să se realizeze o estimare a lucrărilor
și costurilor pentru reabilitarea acestor sisteme.
De asemenea, având în vedere cerința utilizării azotului lichid pentru sistemul IGISOL este necesară o
evaluare a diverselor soluții posibile de alimentare cu azot lichid de la instalația existentă în cadrul
facilității ELI.

3.3. Realizarea construcției


3.3.1. Joncțiunea cu tunelul de extindere și clădirea Gamma
După cum rezultă din planurile anexă la prezentul studiu de prefezabilitate, vor fi necesare
următoarele lucrări (minim descrise) pentru pregătirea zonei de construcție a extinderii:
 Penetrarea unei părți a fațadei extinderii anterioare a infrastructurii ELI-NP;
 Realizarea joncțiunii cu tunelul realizat în faza I;
 Realizarea tunelului și buncărului (faza II);
 Realizarea anexelor de acces și a platformei de descărcare și acces;
 Realizarea sistemului de evacuare a aerului viciat la coșul de evacuare existent.
Aceste joncțiuni trebuie să asigure următoarele funcționalități:
 Să asigure o protecție radiologică adecvată a mediului - în acest scop joncțiunea va fi
înconjurată de șicane corespunzător dimensionate - soluția constructivă va fi prezentată în
studiul de fezabilitate;
 Să asigure transportul fasciculului Gamma (fascicul HE) de la extinderea anterioară către
buncărul care se va construi în interiorul Reactorului Nuclear pentru Cercetare și Producție
Radioizotopi VVR-S (RN).
3.3.2. Zona de trecere a tunelului de legătură
Având în vedere că în subteranul zonei de construcție se află amplasate diferite conducte, prin studiu
de fezabilitate va prezenta soluția arhitecturală și structurală a pasajelor de suprataversare ale
acestora.
3.3.3. Evacuarea aerului viciat din CEA către coșul IFIN-HH
Pentru evacuarea aerului viciat din buncăr și tunel se va proiecta și realiza o centrală CEA și un sistem
de evacuare la coșul existent în prezent în incinta IFIN-HH. Trebuie menționat că în același coș se va
realiza evacuarea aerului viciat din clădirile speciale ELI-NP și din tunelul ce se va construi în prima fază
a extinderii zonei experimentale.

14
3.3.4. Refacerea zidurilor clădirii Reactorului
După finalizarea tunelului și buncărului zidurile Reactorului se vor repara în zonele afectate de
construirea buncărului și a tunelului de legătură.
3.3.5. Amenajarea căilor de acces echipamente și personal în clădirea Reactorului și în
tunelul de legătură
După finalizarea lucrărilor de construire a tunelului și buncărului se vor amenaja căile de acces
echipamente și personal în clădirea Reactorului și în tunelul de legătură cu respectarea tuturor
normativelor în vigoare.

3.4. Utilități nivel „0”


În interiorul tunelului de legătură și al buncărului se vor instala linii de tip „bus-bar” pentru alimentarea
cu energie electrică una pentru alimentarea experimentelor și una separat pentru alimentarea
diverselor instalații de forță, ambele la 400 V c.a. 3 faze, 50Hz. De asemenea se va instala o tubulatură
pentru asigurarea circulării aerului condiționat, conducte de aer comprimat, conducte de alimentare
cu apă tehnologică răcită, alimentare cu azot lichid pentru răcire, precum și instalații de iluminat
corespunzătoare, instalații de detectare a incendiilor, instalație de evacuare a gazelor rezultate în urma
stingerii incendiilor, etc.
Noua construcție va avea un sistem BMS (Building Management System), interconectabil cu BMS-ul
ELI-NP.
3.4.1. Distribuția energiei electrice
Energia electrică va fi distribuită prin două rețele independente de tip bus-bar, amplasate perimetral
în fiecare incintă: una pentru echipamentele de forță și una pentru echipamentele necesare
experimentelor.
3.4.1.1. Distribuția necesarului de putere electrică pentru instalațiile de forță @ 400 V AC 3 faze,
50 Hz, cu bară de împământare proprie
Zona experimentală ER1 (tunel de legătură) pentru pompele de vid instalația criogenică, inclusiv
compresorul de He: 52 kW
Zona experimentala ER2+EB+BD: 10 kW
3.4.1.2. Distribuția necesarului de putere electrică pentru echipamentele de cercetare:
ER 1: 5 kW
ER2+EB+BD: Max. 5 kW
Total necesar putere echipamente + pompe vid preliminar: 80kW.
3.4.2. Necesarul de putere pentru alte destinații
La puterea calculată anterior se va adăuga și totalul de putere necesară pentru utilități inclusiv pentru
podul rulant.

15
3.4.3. Parametrii mediului ambiant
În cadrul noii infrastructuri care se va construi va trebui asigurată climatizarea corespunzătoare.
Instalația HVAC va asigura alimentarea cu aer proaspăt și evacuarea căldurii produse din funcționarea
echipamentelor, inclusiv a celor din echiparea sistemului de producere și menținere a vidului, pentru
menținea condițiilor de lucru ambientale la următorii parametrii ai mediului ambiant în interiorul
buncărului și al tunelului de legătură:
Temperatură: 22 ±3ºC
Depresiune: 3mmH2O
Umiditate relativă: min. 35% max. 60% fără condens
Căldură de evacuat:
ER1: 12 kWt
ER2+EB+BD: 3 kWt.
Numărul minim de schimburi de aer proaspăt (valabil pentru oricare incintă experimentală): 5
3.4.4. Furnizarea aerului comprimat pur
Pentru realizarea experimentelor este necesară furnizarea aerului comprimat pur în interiorul
infrastructurii. Aerul comprimat pur va fi furnizat de stația de aer comprimat a Reactorului care va fi
dotată cu instalație de filtrare/condiționare pentru respectarea condițiilor de puritate clasa 1.1.1.
conform ISO 8573.1:2001 (vezi și anexa).
Se vor instala 4 puncte de lucru distribuite în mod egal în interiorul tunelului, respectiv 4 puncte de
lucru distribuite în mod egal în interiorul buncărului, adică în total 8 puncte de consum.
La punctele de consum aerul comprimat trebuie să se încadreze în Clasa de Puritate 1.1.1 conform ISO
8573.1:2001.
Debitul pentru fiecare punct de lucru: 100 l/min la o presiune de lucru de 10 bar.
Coeficientul de simultaneitate este 1/8, cu debitul de 100 l/min și presiune de 10 bar.
3.4.5. Furnizarea apei răcite tur-retur
Apa răcită va fi furnizată în punctele marcate in planul ELI-NP EXT 02.1.

Parametrii de furnizare sunt: temperatura tur – max. 22 °C, min. 18 °C, diferența de temperatură tur-
retur: max. 8 °C.

Căldura evacuată pe fiecare punct: max. 7 kWt

Presiune furnizare apă răcită (tur): max. 2,5 bar

Fiecare punct de furnizare apă răcită va fi prevăzut cu robinet de 2” cu bilă atât pe tur cât și pe retur,
din alamă. Fiecare robinet va fi prevăzut cu dop.

16
Cantitatea de căldură evacuată în total pe fiecare zonă experimentală:

ER1: 7 kWt

ER2+EB+BD: 7 kWt

3.4.6. Rețeaua Punctelor de Referință (RPN)


În tunel se va amplasa o rețea de puncte de referință ce va fi utilizată pentru alinierea
echipamentelor.

3.5. Utilități subsol


În subsolul tehnic din zona experimentală ER1 în subsolul tehnic sunt necesare următoarele utilități:

3.5.1. Furnizarea apei răcite tur-retur


Apa răcită va fi furnizată în punctul marcat în planșa ELI NP EXT 02.1
Parametrii de furnizare sunt: temperatură tur – max. 22 °C, min 18 °C, diferența de temperatură
tur-retur: max. 8 °C.
Căldura evacuată: max. 7 kWt
Presiune furnizare apă răcită (tur): max. 2,5 bar
Punctul de furnizare apă răcită va fi prevăzut cu robinet de 2” cu bilă atât pe tur cât și pe retur, din
alamă. Fiecare robinet va fi prevăzut cu dop.

3.5.2. Furnizarea energiei electrice


Pentru acționarea pompelor de vid preliminar este necesară alimentarea lor cu energie electrică la
400 V c.a. 3 faze, 50 Hz.

De aceea în subsol va fi instalat un panou electric de alimentare la 400 V c.a. 3 faze, 50 Hz la 32 A.

3.5.3. Ventilație subsol


Subsolul va trebui ventilat forțat atât pentru menținerea unei temperaturi constante cât și pentru
curățirea de reziduuri radioactive.

Temperatură: 22 °C±3 °C

Numărul minim de schimburi de aer proaspăt: 5

3.6. Utilități cameră laser


Pe acoperișul zonei experimentale ER2, în interiorul clădirii Reactorului, se va instala o cameră curată
ISO 9 ce va găzdui o instalație pentru producere fascicul laser.

În această cameră sunt necesare următoarele utilități:

17
3.6.1. Alimentare cu energie electrică
Se va instala un panou electric la 400 V c.a. 50 Hz, 3 faze de 63 A

3.7. Utilități anexe


3.7.1. Alimentare cu energie electrică
În fiecare coridor se vor instala 6 prize monofazice de 230 V c.a. la 50 Hz și 16 A și 2 prize trifazice de
400 V c.a. la 50 Hz, de câte 32 A.

3.7.2. Parametrii aerului ambiant


În toate anexele temperatura ambiantă va fi menținută la 20 °C- 3°C în timpul iernii. Pe durata verii
nu este necesară răcirea zonelor respective.

3.8. Utilități cameră de control


3.8.1. Alimentare cu energie electrică
În camera de control se vor instala 12 prize monofazice de 230 V c.a. la 50 Hz și 16 A și 1 priză
trifazică de 400 V c.a. la 50 Hz, de câte 32 A.

3.8.2. Parametrii aerului ambiant


Temperatura ambiantă va fi menținută la 22 °C±3°C (regim vară-iarnă).

Umiditate relativă: min. 35% max. 60% fără condens

3.9. Construcția ușilor de radioprotecție


Soluția constructivă a ușilor de radioprotecție: deschide/închidere prin translație paralelă cu
peretele, cu planul zonei de translație cu 15 cm sub cota 0 a zonei experimentale adiacente.
Între zid și ușă va fi un spațiu de maxim 1 cm.
De asemenea între ușă și planul orizontal distanța maximă va fi de maxim 1 cm.
Pentru transportul echipamentelor peste această zonă va trebuie proiectată și realizată o câte o
platformă demontabilă ce se va instala peste șinele de translatare a ușii după deschiderea acesteia.
Această platformă trebuie să fie capabilă să suporte aceeași sarcină ca și podeaua.
Pentru accesul în zonele ER1 și ER2 vor fi prevăzute uși de protecție la radiații fiecare având
următoarele caracteristici geometrice:

Lungimea = 3400mm+200 mm
Grosimea = 2000mm
Înălțimea = 3100mm+ 200 mm

18
Constructiv, ușa este realizată dintr-o cutie metalică paralelipipedică prevăzută la interior cu un
schelet metalic de susținere și armătură pentru betonul cu care se umple la instalare (aceeași marcă
cu cel folosit la ziduri).

În poziția „închis”, ușa depășește golul din perete cu 70 cm pe părțile laterale și vertical, la partea
superioară. La nivelul podelei, radioprotecția este asigurată prin diferența de nivel de 15 cm dintre
tunel de legătură(ER1)/buncăr(ER2) și zona de translație a ușii.

Ușa se va deschide paralel cu zidul, prin translație, rulând pe două șine (una cu canal de ghidare) fixate
în podea.

Acționarea ușii se va realiza cu un motor electric cuplat la o pereche de role prin intermediul unei
transmisii cu reductor de turație. Pentru cazul întreruperii alimentării cu curent electric ușa va trebuie
să poată fi deschisă/închisă și manual prin folosirea unei manivele, similar sistemului folosit în clădirea
Gamma.

Ușa va fi prevăzută cu sisteme de:

- semnalare a poziției complet închis a ușii

- avertizare atât sonoră cât și prin iluminare intermitentă de culoare roșie pe timpul deplasării ușii.

- sistem de blocare (interlock) compatibil cu cel prevăzut la clădire Gamma (ELI), pentru asigurarea
controlului accesului personalului.

Se va prevedea posibilitatea acționării ușii și din interiorul tunelului – buton de panică.

Se recomandă prevederea unui sistem de rezervă de alimentare cu energie electrică.

Ușa va fi prevăzută cu un sistem de etanșare care să permită realizarea diferenței de presiune de 3


mm H2O între tunel de legătură/buncăr și zona de acces.

Pentru accesul personalului și introducerea echipamentelor în tunelul de legătură/ buncăr se va


prevede o platformă demontabilă ce se va instala peste șinele de translatare a ușii când aceasta este
pe poziția deschis.

3.10. Instalația de ventilație zone experimentale


Pentru asigurarea unei ventilații corespunzătoare la parametrii precizați instalația de ventilație va
cuprinde o instalație de introducere a aerului proaspăt și o instalație de evacuare a aerului viciat.

Întrucât „avem surse de radiații”, instalația de ventilare trebuie să funcționeze fără recirculare și cu
rezervă 100% pe echipamentele de ventilare, atât pe introducere aer cât și pe evacuare.

19
Numărul minim de schimburi de aer proaspăt : 5
Amplasarea echipamentelor de ventilare – în exterior, în partea de „nord”.
Amplasarea agregatului de filtrare a aerului la interior, într-o cameră / clădire dedicată, amplasată în
partea opusă zonei de acces.

3.10.1. Introducerea aerului proaspăt


Aerul proaspăt va fi produs într-o CTA (filtrare încălzire / răcire de umidificare/ de-umidificare)
amplasată într-un spațiu tehnic special amenajat.
Accesul în acest spațiu se va face cu respectarea normelor de protecție a muncii. Spațiul tehnic va fi
protejat corespunzător cu balustrade amplasate perimetral.
Aerul va fi introdus prin tubulaturi ce pătrund în interiorul zonelor experimentale din buncăr și tunel
prin penetrații verticale și șicanate ce pot străpunge tavanul (opțiunea 1).
Aerul va fi introdus prin tubulaturi ce pătrund în interiorul zonelor experimentale din buncăr și tunel
prin penetrații orizontale și șicanate ce pot străpunge pereții cât mai aproape de tavan (opțiunea 2).
CTA va fi complet automatizată.
3.10.2. Evacuarea aerului viciat din zonele experimentale
Evacuarea aerului viciat din zonele experimentale, inclusiv subsolul tehnic se va realiza printr-o
tubulatura prin intermediul unei centrale CEA. Amplasarea CEA se va realiza într-o zonă convenabilă
pentru conexiunea cu coșul de evacuare existent, în partea de „nord” a tunelului.
Tubulatura de evacuare va pătrunde în zonele experimentale prin penetrații orizontale șicanate
practicate în pereți.
CEA va fi complet automatizată
Regim de filtrare: pe evacuare aer se vor monta filtre F7 și H14.

3.11. Instalație alimentare cu azot lichid


În punctul marcat cu LN2 se va instala un sistem de alimentare cu LN2 similar celui folosit în clădirea
Gamma-ELI. Debitul ce urmează a fi furnizat va fi de 4l/min la o presiune de 1,5 bar.

Azotul lichid va fi transportat de la unitatea de producere azot lichid din clădirea ELI. Studiul de
fezabilitate trebuie să prezinte o analiză a unor posibile soluții de transport azot lichid de la instalația
ELI-NP.

Studiul de fezabilitate va trebuie să cuprindă toate cheltuielile legate de:

- Avize proiectant general facilitate ELI-NP;


- Cheltuieli legate de extinderea garanției instalației de producere azot lichid având în vedere
soluția de alimentare cu azot lichid descrisă în prezentul studiu.

20
3.12. BMS și instalații curenți slabi
3.12.1. BMS
Echipamentele BMS vor fi integrate in inelul BMS ELI-NP.

Monitorizarea se va realiza astfel:

a. de la stația de management din dispecerat „Camera BMS” (care va fi up-gradată


corespunzător);
b. de la sala- G-P-06 – clădire Gamma.
De asemenea va fi utilizat Serverul pentru BMS-ELI-NP up-gradat corespunzător.
Va fi prevăzută o stație de monitorizare care va fi instalată în camera G-P-06.
Fiecare zonă din cadrul (ER1, ER2) va fi prevăzută cu BMS propriu. Fiecare dintre acestea va cuprinde
următoarele echipamente:
- 1 panou de automatizare aferent instalațiilor tehnologice
- 1 panou de interlock aferent ușii de protecție radiologică
Interfața BMS cu sistemele de curenți slabi aferente acestuia (efracție, control acces, detecție incendiu,
etc) se va realiza în același mod ca la BMS Tunel faza 1.

BMS va culege informații de la sistemul de interblocare cu chei mecanice aferent acestuia.

Se vor avea în vedere toate acțiunile (inclusiv partea financiară) privind up-gradările, expertize,
obținere de avize de intervenție asupra sistemelor existente, prelungiri garanții.

Pentru ușile de protecție radiologică ale zonelor ER1 și ER2 vor fi prevăzute chei de interblocare
mecanice, asemănătoare celor din ELI-NP. De asemenea va fi completat panoul existent cu chei
mecanice de interblocare din sala G-P-06 cu cheile aferente pentru zonele ER1 si ER2.

Deoarece scenariul de interblocare a ușilor de la clădirea ELI-NP nu este încă definitivat, pentru ușile
aferente sălilor ER1 si ER2 se va prevedea o funcție care să permită utilizatorului implementarea
scenariului de interblocare astfel încât să existe o compatibilitate cu întreg sistemul de interblocare
gamma.

3.12.2. Curenți slabi


Sistemele de curenți slabi aferente acestei extinderi, faza 2, sunt:

- sistem de control acces;


- sistem de detecție incendiu;
- sistem de adresare publică;
- sistem de detecție la efracție;

21
- sistem de televiziune cu circuit închis (TVCI);
- sistem de voce-date (telefonie și rețea de calculatoare).
Notă:

Sistemele de curenți slabi și BMS sus-menționate vor fi extensii ale sistemelor existente în clădirile ELI
NP și Tunel faza 1. În acest scop, beneficiarul va încheia acorduri scrise cu antreprenorii celor 2
obiective (cei care asigură garanția acestora) pentru autorizarea intervenției (contra cost) asupra
sistemelor existente în cele 2 clădiri, pentru integrarea software și hardware a sistemelor care se vor
instala în această etapă a extinderii și pentru preluarea în garanție a întregului sistem.

3.13. Sistem protecție la incendiu


Zona ER1 și zona Buncăr (ER2+EB+BD), precum și zona Cameră Control sunt zone distincte și vor fi
protejate la incendiu fiecare cu instalație automată de stins incendiu cu gaz (instalații similare cu cele
prevăzute pentru zona experimentala E8, respectiv GP-06 din cadrul ELI.

3.14. Instalații de ridicat


Prescripția tehnică ISCIR aplicabilă este PT ISCIR R1-2010 "Mașini de ridicat (macarale, mecanisme de
ridicat, stivuitoare, platforme auto ridicătoare și platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilități,
elevatoare pentru vehicule și mașini de ridicat de tip special)".
Instalațiile de ridicat NU vor fi calificate la radiații.
3.14.1. Macara portal 3tf
Macaraua portal se instalează în zona experimentală ER1.

Deplasarea macaralei se va realiza manual.

Ridicarea și deplasarea căruciorului electropalanului va fi electrică.

Înălțimea de ridicare va fi de cca. 3m

Ecartament: 3,5m.

Sarcină de ridicat: 3tf

3.14.2. Pod rulant 3tf


Înălțimea de ridicare și ecartamentul aferente podului rulant din buncăr:
- înălțimea de ridicare va fi 3,5m – 4,0m;
- ecartamentul va fi 8,5m- 9m (funcție stâlpii de susținere ai căii de rulare).

3.15. Reabilitarea instalație producere aer comprimat.


În prezent în cadrul clădirii Reactorului se află în exploatare a stație de producere aer comprimat.

22
Pentru scopul prezentei investiții această stație va trebui reabilitată și construită o rețea de
distribuție aer comprimat în punctele de consum descrise mai sus.

Pentru realizarea experimentelor este necesară furnizarea aerului comprimat pur în interiorul
infrastructurii. Aerul comprimat pur va fi furnizat de stația de aer comprimat a Reactorului care va fi
dotată cu instalație de filtrare/condiționare pentru respectarea condițiilor de puritate clasa 1.1.1.
conform ISO 8573.1:2001 (vezi și anexa).
În prezent există 2 compresoare care funcționează din anul 2008.
Un compresor este amplasat pe „Nord” și unul pe „Sud”, tangent cu clădirea Reactorului.
Caracteristicile compresorului:
- Model VARIO TR 22kW 3008-500V 400AL,
- Capacitate rezervor: 500Litri,
- Debit compresor: 2960 l/min,
- PN: 16 bar,
- Temp. funcționare min. -10 °C ,max. +80 C ,
- Tensiune alimentare: 0,4 KV,
- Putere consumată: 22kW,
- Punct de rouă: 3°C,
- Grad de filtrare: 1µm,
- Ulei rezidual: 0.1 mg/m3

3.16. Reabilitare instalație de producere stocare apă demineralizată


În cadrul studiului de fezabilitate se va realiza și o estimare a costurilor de reabilitare a instalației de
producere și stocare apă demineralizată existentă în prezent în clădirea Reactorului, pentru
producerea apei demineralizate necesară încărcării instalațiilor de răcire în buclă închisă.

În prezent există în dotare o instalație alcătuită din 4 electro-distilatoare care produc apă distilată în
2 monjousuri de cate 100 litri fiecare.

Din cele 2 monjousuri apa este transportată prin „împungere” cu aer comprimat în cele 4 rezervoare
(Bacuri) de distilat de 10m.c. fiecare, amplasate în sala RN în partea superioară.

Un distilator este alimentat la 0,4 KV , 50 A.

Ele produc 200 litri 1n 4 ore. Distilatoarele sunt de proveniență rusească din anul 1957.

Distilatoarele vor fi înlocuite.

23
3.17. Date privind termenii sursă
Cerințele privind autorizarea CNCAN sunt aceleași care sunt stabilite pentru infrastructura de
cercetare Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) și sunt conforme cu Articolul 5 din
legea nr. 111/1996.

Cerințele sunt stabilite pentru fiecare dintre autorizațiile emise de Comisia Națională pentru
Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). ELI-NP se va supune de asemenea normelor NSR 01, NSR
03, NSR 06, NSR 07 și NDR 04.

Sistemul IGISOL ELI-NP folosește ca fascicolul primar sursa gama de înaltă energie pentru a genera un
fascicol secundar de izotopi radioactivi prin fisiunea indusă în ținte de uraniu iradiate de către
fascicolul primar. Acest proces de generare a fascicolului secundar are loc în celula criogenică de
stopare (CSC) care conține țintele de uraniu și care se află la aproximativ 6 m de la punctul de intrare
a fascicolului gama de energie mare în ER1.
a. Caracteristicile fascicolului primar gama:
- fotoni cu energia în intervalul 12 – 17 MeV obținuți prin colimare la o divergență unghiulară de 0.5
mrad;
- intensitatea este estimată la 5∙1010 gama/s la în primele experimente și la 1012 gama/s după
optimizarea fascicolului;
- diametrul spotului la intrarea în CSC este estimată la 7 cm.
b. Caracteristicile fascicolului secundar de izotopi radioactivi:
- conține o plajă largă de izotopi radioactivi cu energia în intervalul 20 – 100 MeV rezultați din foto-
fisiunea țintelor de uraniu din centrul dispozitivului CSC;
- simulările efectuate estimează o intensitate de 106 izotopi/s, în cazul fascicolului gama inițial și 2∙107
izotopi/s în cazul fascicolului gama optimizat;
- aproximativ 10% din acești radioizotopi se vor atașa de pereții interni ai diferitelor dispozitive ce
compun sistemul IGISOL ELI-NP. Acolo ei se vor dezintegra complet în câteva minute, fiind nuclee
instabile.
c. Caracteristicile radiațiilor de fond generate împreună cu fascicolul secundar:
- fascicolul gama primar generează, în afară de fascicolul secundar de interes, și alte radiații de fond:
7∙108 electroni/s, 7∙108 pozitroni/s și 2∙107 neutroni/s. Aceleași simulări demonstrează că doar un flux
foarte scăzut de astfel de radiații de fond reușesc să penetreze gazul inert și straturile de oțel (cu
grosimea totală 1.5 cm) ale dispozitivului CSC pentru a ieși în sala de experimente.
d. Traseul fascicolului de izotopi radioactivi: după generarea în țintele din centrul CSC, radioizotopii
sunt încetiniți pană la energii în jur de 1-2 keV de către gazul de heliu din acest dispozitiv; apoi sunt
captați cu varii câmpuri electrice și ghidați către orificiul de ieșire al CSC (cu diametru de 1 mm). La

24
ieșirea din CSC, sub forma unui jet supersonic, ei sunt din nou captați de câmpul electric al
următorului dispozitiv, și așa mai departe pană ajung la stația de măsurare. După cum am menționat
mai sus doar 10% din ei sunt pierduți pe acest traseu prin atașare de pereții interni ai dispozitivelor
sistemului, unde se dezintegrează în câteva minute.
e. Proceduri de siguranță și control:
- accesul în sala experimentală este interzis în timpul fascicolului gama, când țintele de uraniu emit
fascicolul secundar. Toate operațiunile sunt efectuate din camera de control, aflată în altă clădire;
- după închiderea fascicolului gama, o perioadă de câteva ore este alocată asigurării dezactivării
componentelor sistemului;
- în perioadele când fascicolul gama nu este activ, țintele sunt mutate în depozitul comun pentru
materiale radioactive. Soluția va fi stabilită prin studiu de fezabilitate;
- detectorii cu scintilație asigură monitorizarea nivelului de emisie de radioizotopi în sala
experimentală în tot timpul când există un fascicol gama; al cuiÉ
- sisteme interlock asigură încetarea imediată a fascicolului gama, precum și blocarea circulației
gazului ce transportă radioizotopii, în cazuri de urgență (căderea tensiunii în sala experimentală,
pierderi de presiune a gazului în vasele de stocare, etc).
Referitor la zona experimentală ER2+EB +BD trebuie menționat că la peretele „vest”, după
experimentul ELIGANT, va fi instalat un beam-dump de oprire a fasciculului Gamma HE.
Debitele de doză pe partea rece a zidurilor de radioprotecție ale construcției ce face obiectul
investiției vor fi max. 0.1 µSv/h.
3.18. Etapele construcției
Următoarele faze sunt prevăzute pentru tunelul de legătură cu infrastructura ELI-NP și cu Reactorul
Nuclear pentru Cercetare și Producție Radioizotopi VVR-S (RN) din incinta IFIN-HH:
Faza 1: Elaborare Proiect Tehnic - faza DTAC. Studiu de risc radiologic. Obținerea avizelor.
Această etapă va include:
- Studiul de fezabilitate (inclusiv echipamentele de cercetare);
- Memoriul Tehnic de Proiectare al tunelului de legătură și buncărului;
- Stabilirea bilanțurilor energetice;
- Caiete de sarcini pentru echipamente, caiete de sarcini pentru punerea în funcțiune a
echipamentelor, clădire, etc.;
- Proiect tehnic faza DTAC;
- Studiu de risc radiologic.
- Obținerea avizelor.
- Caiete de sarcini pentru echipamentele de cercetare.

25
Faza 2: Realizarea tunelului de legătură și a buncărului
Această etapă va include:
- Proiectul Tehnic faza DE
- Realizarea tunelului de legătură și a buncărului
- Dotările funcționale
- Punerea în funcțiune a tunelului de legătură și buncărului conform caietelor de sarcini
Faza 3: Achiziționarea echipamentelor de cercetare și instalarea echipamentelor de cercetare.

4. ASPECTE CRITICE ȘI BENEFICII


4.1. Excavațiile din vecinătatea Clădirii Gamma ELI-NP
Realizarea tunelului de legătură impune excavarea solului pentru instalarea fundației și supra
traversarea conductelor îngropate existente.

Din acest motiv este foarte probabilă producerea unor vibrații semnificative în timpul lucrărilor de
excavație care pot afecta desfășurarea activităților experimentale în clădirea Gamma.
Lucrările de excavații trebuie organizate astfel încât să fie corelate cu activitățile infrastructurii ELI-
NP. Vibrațiile trebuie monitorizate în cadrul ELI-NP în timpul lucrărilor de excavație.

4.2. Diagnoză optimizată a fasciculului


Optimizarea și monitorizarea fasciculelor gamma, care vor fi disponibile la ELI-NP cu caracteristici fără
precedent, reprezintă o provocare și necesită mijloace adecvate pentru măsurarea în mod precis a
caracteristicilor spațiale, spectrale și temporale ale fasciculelor gamma. În TDR-ul „Gamma Beam
Delivery and Diagnostics” (Livrare și Diagnoză Fascicul Gamma) am propus mai multe instrumente
pentru monitorizarea fasciculului gamma în timp real.
Lărgimea bandei energetice a fasciculului gamma va fi monitorizată pe linia fasciculului de joasă
energie prin utilizarea unui detector HPGe de mare volum cu ecran anti-Compton amplasat într-un
fascicul gamma atenuat. Sistemul de atenuare este amplasat actualmente în Camera Sursă Gamma
pentru linia de fascicul de joasă energie pentru a minimiza împrăștierea în zona experimentală AE2
(conform TDR-ului). Atenuatorul produce un fond crescut de radiații secundare și nu poate fi amplasat
în aceeași zonă cu setup-urile experimentale. Atenuatorul este amplasat pe o platformă care poate fi
îndepărtată din fascicul. În această configurație monitorizarea energiei gamma poate fi utilizată în mod
eficient pentru experimente cu fascicule gamma de joasă energie în zona AE2.
Tunelul de extindere ar crea posibilitatea amplasării atenuatorului și a detectorului pentru măsurarea
lărgimii benzii energetice la capătul liniei de fascicul gamma în afara zonelor experimentale facilitând
monitorizarea continuă a energiei fasciculului în timpul măsurătorilor fără a interfera cu setup-urile

26
experimentale. În plus, amplasarea sistemului în tunelul de extindere va permite interschimbarea
atenuatorului și a detectorului gamma între fasciculele de joasă energie și cele de înaltă energie în mod
simplu și eficient prin mutarea dispozitivului de pe o linie pe alta.

4.3. Utilizarea eficientă a fasciculului gamma


Beam dump-urile pentru fasciculul gamma trebuie să asigure absorbția completă a fasciculului gamma
și a produșilor de reacție și minimizarea retro împrăștierii radiațiilor în zona experimentală. Trebuie
realizate două tipuri de beam dump-uri: unul pentru fasciculele de joasă energie de până la 3,5 MeV și
altul pentru fasciculele gamma de înaltă energie de până la 19,5 MeV. S-au realizat calcule de
radioprotecție pentru beam dump-ul de energii înalte din E8 cu codul MCNP. S-au avut în vedere razele
gamma și neutronii. Un beam dump integrat în peretele buncărului, alcătuit din plumb, parafină și
cadmiu a îndeplinit criteriile radiologice însă cu prețul unei ecranări masive în jurul beam dump-ului și
ocupării unei părți a zonei experimentale din camera E8.
Tunelul de extindere va permite mutarea beam dump-ului și a ecranării acestuia în afara zonei
experimentale rezultând într-un câștig semnificativ de spațiu pentru amplasarea setup-urilor
experimentale în camera E8. Prin urmare se poate avea în vedere amplasarea unui număr de două
setup-uri experimentale în cascadă pe aceeași linie de fascicul și realizarea unui număr de două
măsurători în același timp de fascicul. Aceasta ar conduce la o creștere semnificativă a utilizării
eficienței fasciculului gamma și la o creștere a numărului de utilizatori care realizează experimente cu
fascicule gamma în cadrul ELI-NP.

4.4. Echipamentele de cercetare pentru sistemul IGISOL ELI-NP


Sistemul IGISOL ELI-NP va consta dintr-o celulă criogenică de stopare (CSC), o structură cuadripolară
de radiofrecvență (RFQ) și un spectrometru de masă cu timp de zbor și multi-reflexie (MR-ToF-MS).
Construcția setup-ului IGISOL a fost aprobată și încurajată de comisia ISAB după evaluarea memoriilor
tehnice de proiectare ELI-NP. Recomandările oferite de comisia ISAB în cadrul întâlnirii din iunie 2015
includeau un amendament special pentru această infrastructură. O întreprindere în această direcție
trebuie să se bazeze pe concluziile și testarea unui demonstrator. Demonstratorul IGISOL cu celule de
gaz ar fi utilizat pentru „dovedirea principiului și pentru a învăța cât mai mult pentru dispozitivul la
scară completă (adică randamente, eficiențe, structură de timp etc.); instrumentele de diagnoză
trebuie să fie de asemenea suportate (adică stația de bandă). ”

Sistemul IGISOL ELI-NP va fi proiectat și construit în cadrul acestui proiect în colaborare cu grupul Prof.
Christoph Scheidenberger de la GSI Darmastadt și Universitatea din Giessen. Un element cheie în
cadrul acestui sistem îl reprezintă CSC, pentru care a fost sugerat un nou concept în cadrul TDR4 GBS:
Experimente de fotofisiune în cadrul ELI-NP. A fost sugerat un design cu două camere, care permite
extracția în direcția perpendiculară pe fasciculul gamma. Simulările indică faptul că aceasta reduce

27
drastic tipul de extracție și sporește eficiența. În prezent, în colaborare cu Facultatea de Inginerie
Aerospațială a Universității Politehnica București, se realizează simulări ale dinamicii debitului de gaz,
o celulă cu două camere pentru demonstratorul CSC fiind planificată a fi construită și testată. În cadrul
acestui proiect se va construi un dispozitiv la scară completă.

RFQ se utilizează pentru răcirea și segmentarea fasciculului și pre-selecție masică. Un astfel de


dispozitiv a fost testat la GSI și considerăm că un dispozitiv similar poate fi utilizat cu mici modificări
pentru a corespunde cerințelor ELI-NP. Selecția izotopilor se va realiza cu un MR-ToF-MS. Dispozitivele
acestei clase au fost construite de grupul GSI/Giessen iar rezoluția masei acestora atinge 5∙105 existând
planuri să atingă 106.

Prețul estimat al sistemului IGISOL ELI-NP, care se va construi în colaborare cu GSI, este de aproximativ
2,8 M€.

Pentru primele experimente, se vor realiza măsurători ale maselor cu MR-ToF-MS iar fasciculul va fi
trimis către stația experimentală de dezintegrare beta. Aceasta va consta dintr-o stație de bandă și
un spectrometru gamma. Prețul stației de dezintegrare beta este de aproximativ 1 M€.

Astfel, întregul echipament pentru sistemul IGISOL ELI-NP se ridică la 3,8 M€.

4.5. Upgrade-ul spectrometrului ELIGANT-GN


În cadrul designului său actual, spectrometrul ELIGANT-GN constă dintr-un număr de 30 de
detectori LaBr3 și CeBr3 de mare volum și 30 de detectori cu scintilație lichidă și 20 de detectori Li-glass.
În scopul de a acoperi toate unghiurile pentru măsurătorile neutronilor, în special unghiurile din
emisfera inferioară, este prevăzut un upgrade cu 30 de detectori suplimentari de neutroni. Prețul total
al detectorilor cu electronica eferentă este estimat la aproximativ 400 k€. În plus, va fi necesar un nou
cadru pentru spectrometru, al cărui cost este estimat la aproximativ 100 k€. Astfel, costul total pentru
upgrade-ul ELIGANT-GN se ridică la 500 k€.

4.6. Sistemul de spectroscopie laser coliniară pentru IGISOL ELI-NP


Ulterior desfășurării măsurătorilor nucleelor exotice bogate în neutroni cu dispozitivul MR-ToF-MS și
cu stația de dezintegrare beta ale sistemului IGISOL ELI-NP, o stație pentru măsurători de spectroscopie
laser coliniară va fi inclusă în acest sistem. Aceasta va permite dezvoltarea unor studii mai detaliate ale
proprietăților nucleare, precum spinul nuclear, momentul magnetic, momentul cuadrupolar și razele
medii de sarcina, ale izotopilor cu timp foarte mic de viață. Posibilitatea efectuării acestor măsurători
suplimentare va crește semnificativ potențialul sistemului IGISOL ELI-NP deoarece aceste observabile
sunt esențiale în înțelegerea stărilor fundamentale ale izotopilor.

28
Sistemul de spectroscopie laser coliniară va fi dezvoltat și construit în colaborare cu grupul Dr. Deyan
Yordanov de la Institute de Physique Nucleaire – Orsay, Franța, care are o vastă experiență în acest
domeniu. Acest grup a colaborat cu noi la alcătuirea și implementarea GBS TDR4 „Experimente de
fotofisiune în cadrul ELI-NP”.

Sistemul va fi instalat în camera curată ISO9 ce se va instala pe acoperișul buncărului.

Principalele componente ale unui sistem clasic de spectroscopie laser coliniară sunt: un laser de
pompaj, un laser Ti:Sa sau Dye ajustabil, un dublor de frecvență, un dispozitiv de măsurare a lungimii
de undă, mese optice și varii dispozitive optice. Costul estimativ al acestor componente este de 250
k€. În plus, linia de fascicol laser și echipamentele ei de suport costă încă 250 k€, ducand la un cost
total al întregului sistem de 0.5 M€.

O soluție alternativă este un sistem de spectroscopie laser coliniară cu ionizare rezonantă care oferă o
precizie mai mare și este dezvoltat și testat în prezent la institutul CERN (Elveția). Acest sistem necesită
condiții de vid ultra-înalt în linia fascicolului laser, pe când sistemul clasic necesită doar vid înalt, ceea
ce implică o creștere a costului total cu încă 200 k€.

5. TERMENE ȘI COSTURI ESTIMATIVE


Faza 1 – Elaborare Studiu de fezabilitate incluzând echipamentele de cercetare. Studiu de Risc
Radiologic
Proiect Tehnic - faza DTAC.. Obținerea avizelor. Termen de finalizare noiembrie 2018. Caiete de
sarcini pentru echipamentele de cercetare.
Costuri estimative: 0,1 milioane euro
Faza 2 – Execuție Tunel de Legătură și Buncăr
Termen de finalizare octombrie 2020
Costuri totale estimative: 2,15 milioane Euro, cuprinzând:
Elaborare proiect tehnic faza DE, costuri estimative– 0,15 milioane euro
Execuția extinderii și buncărului, costuri estimative – 2,0 milioane euro
Faza 3 - Achiziționarea Echipamentelor de Cercetare
Termen octombrie 2020 (cu începere în 2017)
Costuri totale estimative: 5,05 milioane euro
În plus, prevedem 0,5 milioane euro pentru cheltuieli de personal.

Total proiect: 7,6 milioane euro

29
Director Tehnic ELI-NP
Dr. Dan Ghita
Șef RA4
Prof. Dr. Dimiter Balabanski
Elaborat:
Dr. Eng. Cristian Petcu

30